Sunteți pe pagina 1din 10

Referat

Factorii care produc degradarea solurilor

Cuprins:
1. DEGRADAREA SOLURILOR CA URMARE A CAUZELOR NATURALE .3 . DEGRADAREA SOLURILOR CA URMARE A AC!IUNILOR UMANE.." 3. SOLUL...# $. E%ECTELE ECONOMICE I SOCIALE ALE DEGRAD&RII SOLULUI.' (. METODE I MI)LOACE DE *ROTECIE A SOLULUI1+ ". ,I,LIOGRA%IE..11

1.

DEGRADAREA SOLURILOR CA URMARE A CAUZELOR NATURALE

Solul este stratul superficial al uscatului terestru, care are ca nsusire esentiala fertilitatea,, capacitatea de a oferi loc de fixare, apa si substante nutritive trebuincioase vietii plantelor. nfatisarea solului este variata , depinznd de tipul genetic, n care se fac simtite nrauririle diferitilor factori patogenetici, (care la rnsul lor fac cu putinta deosebirea de soluri zonale, intrazonale si azonale), dar si de stadiul de evolutie al solului. Pe lnga acestea, nfatisarea solului este evidenta si nraurirea proceselor de modelare a reliefului. stfel, pe povrnisuri, sub un covor vegetal natural, neinfluentat sensibil de om, au loc deplasari usoare de material, o eroziune foarte slaba, care nu influenteaza vizibil profilul solului, deoarece procesele pedogenetice, adica procesele de transformare a rocii n sol, avanseaza n acelasi ritm n adnc, astfel nct grosimea orizonturilor nu sufera sc!imbari sensibile. celasi lucru se petrece si pe suprafetele orizontale, unde au loc depuneri nensemnate de material, care se nsereaza pe nesimtite n sol, ceea ce face ca nici aceasta sa nu sufere modificari nsemnate. "ar starea aceasta, ec!ilibrata, nu este generala# din contra, pe ntinderi mari, solul fie ca este deplin format, fie ca este n decurs de formare, este supus unor procese puternice, degradaoare. $auzele degradarii solului sunt fie naturale, fie legate direct sau indirect de activitatea omului. Procesele naturale, care duc la degradarea solurilor sunt procesele de modelare a reliefului care se desfasoara cu mai multa putere dect pot avansa procesele pedogenetice. cestea sunt% eroziunea, alunecarea, curgerea, solifluxiunea, prabusirea si ntr&o masura mai mica 'creep&ul', iar pe suprafetele de la baza povrnisurilor, pe podul teraselor sau pe lunci aluvionarea si coluvionarea. (roziunea. Prin aceasta notiune n sens restrns, se ntelege actiunea de desprindere si ndepartare a unor particole de diferite forme si marimi din scoarta terestra, datorita apelor curgatoare, vntului, valurilor sau g!etarilor si zapezilor. )iecare din acesti agenti pot avea rol dominant n anumite regiuni sau n anumite perioade, putnd alterna sau putndu&se combina, n functie de conditiile climatice si de apropierea de marginea marilor sau a lacurilor. *olul mai important l au apele organizate n retea !idrografica si apele provenite din precipitatii torentiale care coboara ca o pnza subtire pe suprafetele ntinse de pe povrnisuri. (roziunea exercitata de apele care se scurg pe versanti duce pe de&o parte la formarea de ogase si rpi, sapate att n sol ct si n roca de sub el, si pe de alta parte la alternare de material de pe suprafete ntinse din orizonturile superficiale ale solului numita impropriu 'eroziune n supratafa', fara a da nastere unor forme care sa tulbure nfatisarea povrnisului. Suprafetele pe care se desfasoara aceste procese, ca si intensitatea rol sunt variate, depinznd de nclinarea povrnisului, de nsusirile fizice ale solului si rocii, si de gradul de acoperire cu vegetatie. "eflatia. +odelarea reliefului datorita actiunii vntului, numita deflatie, are rol !otartor n regiunile desertice, dar ea are un rol sensibil si n regiunile muntoase, n locurile unde acesta este puternic, sau n cele colinare si de cmpie, unde nisipul are ntindere mare si vegetatia este saracacioasa. ,

stfel, n delta, pe grindurile nisipoase, are loc naintarea dunelor peste suprafete cu soluri fertile sau n vatra satelor ca la $araorman# peste munti are loc roaderea solurilor, pe anumite muc!ii orientate de&a curmezisul vntului. lunecarea. "eplasarea materialului ssub forma de strate de grosimi si ntinderi variate, -oaca unrol foarte nsemnat, sar putea spune c!iar determinant, n modelarea reliefului si n degradarea solurilor din anumite regiuni de pe suprafata pamntului. .a noi n tara, urmarile acestui proces se pot ntlni pe suprafete foarte ntinse producnd uneori pagube mari. n general stratul alunecat cuprinde tot solul, n orice stadiu de evolutie ar fi el, ct si o parte din roca pe care se gaseste acesta. Prin alunecare, solul este supus adesea la diferite sc!imbari sau degradari, sau poate a-unge c!iar n locuri cu conditii asemanatoare cu acelea n care s&au format si au evoluat pna n momentul deplasarii. stfel, n unele cazuri, pe o pornitura provenita dintr&o arie cu un sol si o vegetatie uniforma nainte de deplasare, se poae a-unge la un adevarat mozaic de soluri si de asociatii vegetale dupa alunecare. ceasta se datoreaza faptului ca, n locul povrnisului cu conditii uniforme ca drena-, ca nclinare, si ca alcatuire, s&a a-uns, prin alunecare, la o suprafata valurita, n cuprinsul caruia, alaturi de un sol bine drenat, se gasesc soluri gleice sau c!iar mlastini. n stadiul de tinerete al porniturilor, se pot gasi si potice cu sol vec!i, format nainte de deplasare, alaturi de soluri tinere#daca solurile evoluate a-ung ntr&un loc cu conditii de drenanormal, si mentin caracterele. n alte cazuri, solurile formate n conditii de umezeala, ca solurile gleice, !umicogleice sau lecovistile, pot a-unge la locuri cu grena- bun, astfel ca nct ncep sa sufere transformari, cautnd sa a-unga ntr&o stare de ec!ilibru cu noile conditii, adica evolund, fie spre soluri litomorfe, daca roca impune acest stadiu, si apoi mai departe spre soluririle zonale, fie direct spre soluri zonale. Solurile formate n conditii de drena- bun, deplasate n locuri cu exces de umezeala si de saruri, sufera procese de gleizare si daraturare. $azurile enumerate arata destul de locvent golul alunecarii n sc!imbarea si degradarea solului. n regiunea Subcarpatilor, n zona colinara a +oldovei si a /ransilvaniei se gasesc numeroase exemple care sa ilustreze aceste fenomene. $urgerea. "eplasarea materialului & mai mult sau mai putin & de noroi duce, pe anumite suprafete la sfarmarea si amestecarea solului cu roca, formnd materialul care coboara pe fundul vailor cu panta mare, ca un suvoi, cu o viteza variata, n unele locuri doar de ctiva decimetri pe zi. n celemai multe cazuri, la marginea suvoiului de noroi se constata, pe anumite suprafete, o oarecare mbogatire n umezeala si c!iar o deplasare pe unele portiuni. "ar, dupa trecerea 'undei', ncepe statornicirea, ntelenirea si formarea altui sol pe ariile unde solul vec!i a fost ndepartat. +aterialul deplasat ncepe evolutia potrivit conditiilor noi. Solifluctiunea. "espre solifluctiune n sensul restrns al acestei notiuni, nu poate fi vorba dect n tinuturile cu clima rece si ng!et peren. (ste vorba de curgerea stratului dezg!etat peste stratul ng!etat. n tinuturile temperate, pe povrnisurile repezi sapate n roci argiloase, n 0

perioadele foarte umede ale anului, se constata un fenomen asemanator, care consta n deplasarea stratului superficial, cu un sol tnar, peste roca alterata, compacta, la suprafata careia se formeaza un strat subtire de noroi. Prabusirea. Pe coastele foarte repezi, au loc prabusiri, fenomen care consta n ruperea si caderea unor blocuri din partea de sus a abruptului sau de pe tot abruptul & sol si roca & la baza povrnisului, unde se sfarma si se amesteca. cest fenomen este caraceristic povrnisurilor repezi, sapate n roci poroase (locss, nisip, pietris), sau nroci carstificabile , cu goluri subterane si de sufoziune. "aca materialul sfarmat dupa prabusire nu este supus deplasarii mai departe, ncepe procesul de solificare, care n genere este de durata foarte lunga. '$reep'&ul este un fenomen foarte frecvent pe toate povrnisurile, care afecteaza n deosebi orizonturile superioare ale solului, cu urmari de mica nsemnatate si care consta n deplasarea particulelor de sol fara a duce la stricarea arizonturilor profilului, astfel nct solul si pastreaza nfatisarea. luvionarea. "intre procesele de depunere, aluvionarea cuprinde suprafetele cele mai mari si este mai usor de observat. n timpul viiturilor apele ies din matca lor si acopera o parte din lunca, lasnd la retragere un strat de aluviuni, variat ca grosime si textura, n funcsie de marimea viiturii si de natura rocii din care provine materialul. n timpul viiturilor mari, cum a fost cazul n anul 1234, soluri de diferite tipuri, de la solurile aluviale tinere pna la soluri evoluate, zonale sau intrazonale, au fost acoperite de strate de aluviuni de diferite grosimi. ceste aluviuni provoaca sc!imbari nsemnate ale nsusirilor solurilor, pna se a-unge la integrarea stratului de aluviuni n solul pe care l&au acoperit. nsa n unele locuri stratul de aluviuni este att de gros, nct solul acoperit iese de sub influenta proceselor patogenice, iar pe aluviunile acoperitoare se formeaza cu timpul unsol nou. n unle locuri datorita aluvionarii, nivelul apei freatice se poate rdica astfel nct solurile, drenate normal pna la aluvionare, vor ncepe sa treaca spre soluri gleice si c!iar mlastinoase. $ouvionarea. Pe unele suprafete de pe podul teraselor sau de pe sesul luncilor, n apropierea povrnisurilor care le domina, are loc depunerea unui material adus n suspensie sau prin rostogolire de pe povarnis. Puterea de depunere depinde de nclinarea povrnisului care domina sesul, de roca n care este sapat, de densitatea covorului vegetal, si de regimul precipitatiilor. n acest fel solul de pe sesul de la baza povrnisului este acoperit de materiale venite relativ recent, slab solificate sau nesolificate. )aptul acesta arata o crestere a activitatii modelatoare a apelor, iar gradul de degradare depinde de contrastul dintre nsusirile solului evoluat, si nsusirile fizico&c!imice ale amterialului colovial, depus peste acest sol. Salinizarea. 5n alt proces degradator al solurilor este salinizarea, adica mbogatirea n saruri a solurilor sin anumite arii, cum sunt zonele de stepa si silvostepa. ceasta mbogatire poate merge pna la formarea de soluri, & asa zise & '!alomorfe', soloneturi sau solonceacuri. Sarurile sunt aduse de ape, n stare de solutie, sau odata cu materialul magnos, n stare de suspensie. Prin evaporarea apei n perioadele calde, sarurile se concentreaza n sol facndu&l impropriu agriculturii. /ot n cadrul fenomenelor naturale de degradare a solurilor se include si procesele de gleizare si de nmlastinire a solurilor de pe unele parti ale luncilor, ca urmare a ridicarii nivelului freatic. 6

DEGRADAREA SOLURILOR CA URMARE A AC!IUNILOR UMANE $ultivnd anumite plante de care acea nevoie pentru !rana si mbracaminte, omul a s7pat si a arat solul din timpuri foarte ndepartate. n acest fel, el a distrus covorul vegetal si a afnat solul, astfel nct apele din precipitatii au nceput sa&l atace mai puternic dact nainte. "ar mi-loacele de lucru fiind rudimentare si actionate de om, patrundeau n sol la adncime mica iar lucrarile acestuia erau destul de rare. Pe masura ce uneltele s&au perfectionat si s&a trecut la folosirea tractiunii animale si n cele din urma, mecanice, lucrarile agricole s&au facut din ce n ce mai adnc, maides si pe suprafete tot mai ntinse. n aceeasi masura solul a avut de suferit tot mai mult# grosimea orizontului arat a crescut, iar pe povrnisuri a avut loc si o deplasare spre baza a particulelor de sol, un fel de 'creep' antropic. n acest fel, omul, fara sa vrea, a a-utat mult desfasurarea eroziunii pe ntinderi tot mai mari, n unele locuri fiind c!iar factorul principal al dezlantuirii acestui proces. ratul de toamna, care n general este recomandat, pe povrnisuri este daunator daca dupa acest arat, urmeaza ploi abundente. n acest caz ntregul strat arat este luat de pe unele parti ale povrnisurilor si depus sub forma de proluvii sau coluvii, acoperind solul normal de pe suprafetele cu nclinare mica de la poala versantului sau este dus mai departe si depus sub forma de aluviuni pe luncile rurilor mari sau c!iar n delta. n acest fel se degradeaza atat solul de pe povrnis, cat si cel de pe sesul de la baza acestuia. "esfundarea sau aratul solului cu pluguri mari n vederea plantarii vitei&de&vie are efecte foarte daunatoare pe povrnisuri, pentru ca ntregul profil de sol este inversat# orizontul superior a-unge la adncime de circa 1m, n timp ce orizontul inferior, sau c!iar roca nisipoasa este adusa la suprafata. n unele locuri, unde solul este relativ tnar si cu profilul scurt el se pierde prin materialul marnos rascolit de pe povrnis. n acest fel solul este supus unei eroziuni puternice, care poate duce, pe unele arii, la nepartarea totala a lui. "esfundarea sau c!iar aratul adnc sunt daunatoare c!iar si pe suprafete orizontale sau foarte slab nclinate, unde sunt soluri brune podzolite puternic sau c!iar podzoluri argiloase, doarece n acest fel se a-unge ca orizontul superior, cu textura luto&nosipoasa si mai bogata n suprafete nutritive sa fie ngropat sub un strat argilos, care retine apa la suprafata n perioadele umede iar n cele uscate creapa. ratul cu unelte mecanice grele si la ceeasi adncime mai multi ani la rnd duce la formarea unui strat compact, cu structura stricata, numit talpa plugului sau !ardpan. (xistenta acestui strat are urmari nsemnate asupra dezvoltarii plantelor, att direct prin mpiedicarea dezvoltarii normale a radacinilor, ct si indirect, prin sc!imbarea circuitului normal al apei n sol, datorita lipsei structurii. (xtragerea materiei organice, prin recoltarea plantelor cultivate si strngerea tuturor resturilor de plante (paie, coceni), duce la saracirea treptata a solului n !umus. Potrivit rezultatelor unor cercetari efectuate la intervale de 14&16 ani, asupra rezervei de !umus din grupele de soluri cu cea mai amre raspndire pe cuprinsul tarii, pierderile anuale de !umus variaza ntre 4,6&1,6 t8!a, respectiv, 64&164 9g8!a azot, la care se adauga fosforul, potasiul, magneziul, molibderul, fierul, cobaltul, sulful, s.a. "aca avem n vedere cantitatea medie de ngrasaminte c!imice, care se administreaza annual, ne putem imagina proportiile acestei pierderi, care daca nu sunt oprite la timp si definitiv, pot deveni iremediabile.

)ertilitatea naturala, singura capabila de autoregenerare, nu poate fi suplinita de fertilitatea artificiala, creata prin folosirea ngrasamintelor c!imice. ceasta situatie, dupa cum remarca colecivul mentionat, are un caracter general. n (uropa mai bine de o treime din soluri i&au pierdut peste 64; din !umus, ceea ce a facut ca proportia pamnturilor bogate sa scada la <6; din totalitatea terenurilor agricole de 01,,;. "e aceea, n aceste cazuri, trebuie intervenit ct mai repede, pentru a reda solului structura si !umusul corespunzator conditiilor zonale, prin ngr77minte organice (gunoi de gra-d). +asuri ameliorative aplicate gresit. .a degradarea solurilor duc si unele actiuni care au de fapt menirea de a le mbunatati nsusirile, de a le face sa aiba o fertilitate mai mare si mai constanta. sa este cazul unor masuri anticrozionale aplicate gresit sau a unor sisteme de drenare facute pentru soluri evoluate foarte argiloase, pseudogleice. desea, prin irigatii, dnd solului mai multa apa dect avea n conditii naturale, apar sc!imbari n procesele care au loc n sol, si n cele din urma, se produce sc!imbarea profilului. *idicndu&se pnza freatica ncepe formarea unui strat de glei la baza profilului, sau daca el exista n adnc, are loc urcarea lui, catre orizonturile superioare.n unele cazuri, se poate a-unge la urmari mult mai daunatoare# asa de exemplu de la soluri aluviale fertile sa se a-unga fie la saraturi, ca urmare a concentrarii solurilor din spa freaica a-unsa pna aproape de suprafata, fie la soluri gleice sau c!iar soluri de mlastina, n urma ridicarii nivelului freatic pna la suprafata. $!iar daca nu se a-unge la astfel de transformari mari ale solului, n urma irigarii mai multi ani succesivi, se constata o scadere a stabilitatii microagregatelor. .a degradarea solului mai contribuie ntrebuintarea excesiva a ngrasamintelor c!imice potasice, care contin sodiu, sulfat de amoniu, etc., care 'provoaca dispersarea argilei si astfel scaderea numarului de agregate stabile'. "efrisarea padurilor de pe terenurile cu panta accentuata si pasunatul excesiv pot duce la o eroziune intensa, mergnd pna la degradarea avansata a solurilor.

S-.u.
Solul este partea superficiala a scoartei terestre care permite dezvoltarea plantelor si animalelor. (l s&a format de&a lungul timpului prin actiunea ndelungata si interdependenta a factorilor climatici si biotici asupra rocilor parentale. Spre deosebire de celelalte resurse naturale, solul este limitat ca ntindere si are caracter de fixitate. = data distrus, el nu se va mai putea reface asa cum a fost, pentru ca nu se pot reproduce conditiile formarii lui. "in cele 22 procente ocupate de suprafata terestra a globului, agricultura foloseste numai :,0;, dar realizeaza 2<; din productia agroalimentara consumata n prezent de cei :,, miliarde locuitori ai planetei noastre. >umai 2; din !rana se obtine din suprafata ocupata de ape (31;). Starea de fertilitate a solurilor reprezinta factorul esential pentru practicarea unei agriculturi durabile si performante si constituie un indicator decisiv al situatiei economico&sociale i al nivelului de via7 a locuitorilor din mediul rural. "in nefericire, n ultimul timp, n ntreaga lume

se constata o diminuare a interesului pentru aplicarea masurilor stiintifice menite sa asigure cresterea fertilitatii solului si sa previna degradarea terenurilor agricole si silvice. )ertilitatea solului este data de continutul n substante !umice, respectiv n substante organice provenite din descompunerea lenta a materialului de origine vegetala si animala sub actiunea faunei si florei din sol. Stratul de !umus dispare daca este antrenat de ape sau de vnt, situatie care apare atunci cnd !umusul nu este bine fixat n sol, prin intermediul radacinilor plantelor sau daca apa aluneca prea energic la suprafata solului. "atele de specialitate arata ca, pe plan mondial, :4; din soluri au o fertilitate redusa sau foarte redusa, 22; din soluri au o fertilitate moderata si numai 11; au o fertilitate ridicata. *omnia dispune, n medie, cca. 4,:3 !a teren agricol pe locuitor, reprezentat de soluri cu un grad moderat de fertilitate. "upa informatiile furnizate de ?nstitutul de $ercetari pentru Pedologie si groc!imie, starea de fertilitate a solului data de continutul n !umus, 'aurul negru al pamntului', este scazuta si foarte scazuta pe 0.20,.:26 !a (64,:; din suprafata cartata agroc!imic), n timp ce pe ,.2:3.423 !a (04,:;) fertilitatea solului este mi-locie si ridicata. "egradarea solului, prin pierderea fertilitatii, se produce fie% prin exportul de elemente nutritive din sol o data cu recolta, prin asanarea mlastinilor, prin eroziunea cauzata de despaduririle masive sau pasunatul excesiv, sau prin acidifiere sau salinizare. Poluarea solului consta n sc!imbarea compozitiei calitative si cantitative, sc!imbare care afecteaza evolutia normala a biocenozei aferente lui. Poluarea solului cu produse c!imice este un proces de impurificare si indirect de degradare, cauzat de utilizarea excesiva a pesticidelor. Pesticidele, erbicidele si fertilizantii sunt daunatori nu numai pentru sanatatea omului, acestea pot avea un efect nociv asupra solului prin nimicirea faunei din sol care asigura ncorporarea materiei organice n sol (bacterii, rme, alge, ciuperci filiforme etc.). ceste substante sunt utilizate n agricultura pentru a distruge toti daunatorii culturilor agricole (insecte, ciuperci, buruieni, rozatoare etc.). specte deosebit de ngri-oratoare, legate de prezenta acestor substante n mediile terestre, le releva circulatia si acumularea pesticidelor de&a lungul lanturilor trofice, n vrful carora nu trebuie sa uitam ca se afla si omul. "esi n compozitia organismelor vegetale concentratia medie de pesticide nu trece de 4,1ppm (parti per milion), n organismul animal si al omului poate creste pna la ordinul de sute sau mii de ori. 5nele substante (aldrinul si lindanul) desi sunt netoxice pentru om, sunt foarte toxice pentru pasari sau albine si pot cauza c!iar moartea lor.

Efe/te e/-n-0i/e i s-/ia.e a.e 1e2ra13rii s-.u.ui


$riza economica i energetica, modul de realizare a reformelor n agricultura cu aparitia multor proprietari lipsiti de ec!ipamentele necesare si cunostintele de specialitate, pastrarea sc!emelor te!nologice vec!i cu reducerea drastica a cantitatilor de ngrasaminte (organice si minerale), uzarea sistemelor de irigatie, au condus nu numai la o scadere dramatica a productiei, dar si la intensificarea procesului de depreciere a solurilor. *eforma agrar7 a sc!imbat radical structura i modul de utilizare a pamntului, a generat o varietate mare de forme de proprietate si de gospodarire, a pulverizat fondul funciar cu destinatie agricola n parcele mici. "istribuirea cotelor de terenuri agricole, fara organizarea antierozionala a teritoriului, din deal n vale a conditionat intensificarea proceselor de degradare n deosebi prin eroziunea de suprafaa a solurilor. Degradarea capacitatii productive a solurilor n urma supraexploatarilor agricole, din ultimii 64 ani de ani, s&a manifestat prin intensificarea proceselor de eroziune prin% alunec7ri de <

teren, deficit de !umus, insuficienta de fosfor mobil, salinizare, exces periodic de umiditate, colmatarea depresiunilor cu depozite de soluri slab !umifere, decopertari de straturi fertile s.a. Eroziunea cuprinde ,,; din terenurile agricole. Suprafata solurilor erodate creste n medie cu 4,6&1,4; anual, ceea ce va face n urmatorii 64 ani ca 24&04; din stratul cel mai fertil sa se piarda. Pre-udiciile anuale ec!ivaleaza cu 2444 !a cernoziomuri cu profil ntreg. (fectele daunatoare ale eroziunii se extind si asupra altor sfere% nnamolirea iazurilor si a altor bazine acvatice, poluarea solurilor din depresiuni si a apelor freatice cu pesticide si ngrasaminte minerale, spalate de pe versanti, distrugerea cailor de comunicatii, a constructiilor !idrote!nice s.a. Excavarile nvelisului de sol din exploatarile carierelor, pna n 1224, nu erau nsotite de lucrari de recultivare a terenurilor# s&au distrus 6444 !a terenuri agricol. n ultimii 24&26 ani pierderile irecuperabile de soluri (avariate, distruse de alunecari si excavari) se ridica la 3<,< mii !a sau ,; din terenurile agricole. Rezerva mica si foarte mica de humus n soluri este o problema esentiala n dezvoltarea agriculturii ecologice. Solurile cu deficit de !umus constituie 04,:; din terenurile agricole. (xista riscul ca si n urmatoarele decenii continutul !umusului n terenurile arabile sa scada n medie cu 14&26;, ceea ce va afecta substantial calitatile fizice si microbiodiversitatea solurilor. Pierderile anuale din aceasta cauza se estimeaza la 14; din recolta. Epuizarea rezervelor de fosfor mobil n sol poate fi acoperita numai cu ngrasaminte fosfatice. Solurile cu deficit de fosfor ocupa ,4; din terenurile agricole. .ipsa ngrasamintelor face ca ponderea acestor categorii de terenuri si pierderile de recolta (24;) sa creasca. Desfundarea solurilor pe o suprafata de 60: mii !a (21; din terenurile agricole) pentru plantatiile pomiviticole a condus la perturbarea stratificarii naturale si scoaterea la suprafata a paturilor slab !umificate cu continut ridicat de carbonati. )ertilitatea acestor terenuri, utilizate ulterior pentru culturi de cmp, este cu 14&24; mai mica n comparatie cu cea a solurilor similare nedesfundate. Poluarea terenurilor agricole se pastreaza, desi aplicarea ngrasamintelor c!imice la !ectar ntre 1221&122< s&a micsorat de 0,, ori. crescut concomitent de 2 ori gradul de poluare biologica a solului din intravilanul localitatilor din cauza lipsei sistemelor functionale de ndepartare si utilizare a deseurilor mena-ere si zoote!nice. n ultimii 14&12 ani a avut loc deformarea asolamentelor de cmp, micsorarea cotei culturilor leguminoase n asolamente de 0&6 ori, micsorarea volumului de aplicare a ngrasamintelor minerale de 16&24 ori, celor organice de 14&16 ori. /oate acestea au condus la formarea unui bilant negativ a !umusului si elementelor nutritive n sol. $a rezultat are loc degradarea fizica, c!imica si biologica, micsorarea productivitatii solurilor, acutizarea saraciei prin% @ @ @ pierderile ireversibile ca rezultat al spalarii de pe versanti a solului fertil# pierderile ireversibile ca rezultat al distrugerii solurilor de alunecari si ravene costul pierderilor de productie agricola.

Met-1e si 0i4.-a/e 1e pr-te/tie a s-.u.ui


+asurile prioritare de conservare a solului vor cuprinde% A A A A A A efectuarea de lucrari agricole cu utila-e si masini, de asolamente# utilizarea unor procedee agricole cu impact redus asupra mediului# practicarea unei agriculturi organice# elaborarea unui proiect de lege privind conservarea solului, dupa modelul tarilor europene# aplicarea mecanismelor economice de prevenire a degradarii solului# perfectionarea actelor normative n vigoare privind obligatiile persoanelor care efectueaza lucrari ce conduc la degradarea stratului fertil al solului, cu definirea clara a responsabilitatilor pentru restabilirea fertilitatii lui# elaborarea unei !arti nationale a terenurilor degradate# stimularea restabilirii fsiilor forestiere de protectie si aplicarii de masuri antieroziune# reglementarea exploatarii pasunilor# reglementarea exploatarii padurilor# intensificarea eforturilor de rempadurire# optimizarea modului de ocupare a terenurilor# revenirea la practica de rotatie a culturilor.

A A A A A A A

14

S-ar putea să vă placă și