Sunteți pe pagina 1din 22

CURS 7 SINDROAME CLINICE PSIHIATRICE n timp ce semiologia se refer la tulburarea unei laturi a psihicului, sindromologia se refer la tulburarea psihicului

ca ntreg. Acest ntreg semiologic, natural, poate fi studiat att prin seciunea transversal (sindroame acute), la un moment dat a psihicului, cat i prin seciune longitudinal a psihicului, obinndu se sindroamele de personalitate (sindroame cronice). !indromologia acut se mai numete i reactiv. "ea cronic se mai numete sindromologie de de#voltare sau procesual. "aracteristica reaciilor este durata lor scurt, fiind fugace i reversibile. "elelalte sunt durabile i adesea parial reversibile, coeficientul de ireversibilitate purtnd numele de defect. Sindromul psihopatic se caracteri#ea# prin aptitudini intelectuale suficiente, integrate ns ntr un caracter di#armonic. $i#armonia este dat n fiecare tip de psihopatie de o anumit trstur de caracter% de pild, n psihopatia paranoiac supraevaluarea propriului eu cu subevaluarea celorlali, dificultatea de comunicare la schi#oi#i, aderena i impulsivitatea la epileptoid, demonstrativitatea la isteric, agresiunea la antisocial, instabilitatea la borderline, dependena de alii la dependent, insuportabilitatea implicrii la evitant, frica de anumite situaii la evitant i duplicitatea la pasiv agresiv. Aceste trsturi dominante nu pot fi stpnite, nu pot fi moderate. Aceste trsturi, pe lng suferina pe care o impun, fac ru celorlali (&.!chneider). ' parte se pot decompensa psihotic cum ar fi schi#oi#ii, personalitatile borderline, schi#otipalii, paranoi#ii. Sindromul n !rotic se caracteri#ea# printr un conflict interior nere#olvat care determin suferin psihic i corporal. (ste adesea mascat i suport toate e)plorrile inutile. *epre#int peste +, - din consultaiile de interne, de endocrinologie etc. .rec prin toate iposta#ele neurologice i chiar neurochirurgicale. !e cronici#ea#, se invalidea#, se pot decompensa psihotic. n esen este o slbire a eu lui, o nencredere n propriile fore, o descura/are, o umilire, o sforare, un fel de agare de e)isten, de meninere a situaiei sociale, a familiei, o implorare a compasiunii, adesea o victimi#are de ctre partenerii psihopai. Au o semiologie polimorf i labil i de ndat ce este combtut un simptom, fondul an)ios gsete alt ieire. 0urni#ea# false diagnostice de interne, chiar operaii inutile i determin reacia parado)al cnd autoritatea se e)asperea# i i consider simulani. 1

!indromul nevrotic se poate ntlni i n debutul psiho#elor i n debutul demenelor. 2oate constitui o masc neltoare n evoluia psiho#elor i demenelor i poate de asemenea s continuie procesul psihotic remis, fiind una din posibilitile de sindrom re#idual postprocesual. Sindromul d pr si! este sindromul n care diminuarea forelor psihicului este resimit ca o durere moral, ca o pierdere a sensului, a puterii de a merge mai departe. (ste cel mai neplcut autosentiment care duce la autonvinovire i la conclu#ia i svrirea suicidului. 3 se descriu dou niveluri4 unul mai uor, cu contiina fenomenului nevrotic i un sindrom depresiv delirant, psihotic, melancolic, cu mare pericol de suicid. Sindromul maniacal aparine e)citaiei maniacale, dar n forme mai uoare hipomaniei i chiar e)uberanei hipertime sau afectrii pitiatice. (ste o stare de bine interior. !e produce o accelerare a tririlor i o superficiali#are, o e)altare a vieii, a libido ului. !e ntlnete n prima fa# din beia acut, din to)icomanii uoare, eufori#ante, dup succese deosebite sau in cadrul tulburarii bipolare. Sindromul d a"ita#i psiho$motori (ste un conglomerat de comportamente

de#ordonate, #gomotoase, variabile ca intensitate n cadrul aceluiai pacient, ct i de la o afeciune psihic la alta. !e poate ntlni n toat patologia psihiatric, cu precadere in episodul e)pansiv maniacal, schi#ofrenia, delirium tremens, unele demene. "aracteristicile clinice4 hiperactivitate n toate sectoarele psihismului (motor, ideativ, verbal, afectiv), cu vivacitate crescut, nerbdare, ton ridicat al vocii, locvacitate, logoree, surescitare ideativ, e)acerbarea memoriei i a ideaiei, mobilitatea afectelor, micri, mimic, gesturi brute, necontrolate, de intensitatea variabil, care poate atinge paro)isme coleroase, incoercibile, cu potenial hetero 5 auto agresiv. 2olimorfismul simptomatologic face dificil, n ma/oritatea ca#urilor, diagnosticul diferenial al agitaiei psiho motorii. ()ist o variabilitate a perturbrii contiinei, care poate fi clar n agitaia dintr o psihopatie, schi#ofrenie paranoid, manie, reacia acut de stres, sau 6 dimpotriv confu#, cu de#orientare auto i allopsihic, halucinaii i ilu#ii patologice vi#uale, alterri calitative de tip oneiroid n ca#ul unei meningoencefalite, deliriumului tremens sau alte cau#e organice5 to)ico infecioase n care se manifest sindromul psiho organic acut. Apare n4 into)icaii cu mono)id de carbon, eter, beladon, droguri, medicamentoase 7

(amfetamine, antidepresive triciclice, hidra#id) sau n delirium tremens, infecii (onirismul din strile to)ico 8 infecioase, n encefalite, meningo encefalite, abces cerebral, tromboflebita sinusului cavernos), oc chirurgical (prin reacie emoional sau organic nespecific, prin impregnarea etilic brusc decompensat de sevra/), epilepsie prodromal sau postcritic ca i#bucniri disforice declanate de incitaii, accesul maniacal, stri demeniale 6 agitaie monoton, e)acerbat vesperal, cri#e coleroase nemotivate, de anulare i de panic, 292, schi#ofrenie, deliruri cronice. Atacul d panic%. (ste un episod neateptat, de an)ietate intens, acut i copleitoare, care apare brusc si care se nsoete de sen#aia subiectiv de catastrof5 moarte iminent, precum i de cel puin patru din urmtoarele simptome4 palpitaii, bti puternice ale inimii, sau puls accelerat, transpiraii intense, tremurturi5 tremor generali#at, respiraie precipitat, cu sen#aie de lips de aer sau de sufocare, disconfort5 dureri n regiunea toracic, sen#aia de a se nbui, sen#aie de :piele de gin; (frisoane)5 bufeuri, sen#aia de amoreal sau nepturi n tot corpul, greuri5 disconfort i greutate abdominal, sen#aie de :cap greu;5 :cap gol;, teama de a nu i pierde controlul5 de a nnebuni, dereali#are (perceperea ireal a ambianei) sau de depersonali#are (sen#aia de auto detaare sau chiar de nstrinare de propria persoan), teama de moarte iminent. $urata atacului de panic este de obicei de + <, de minute, simptomele avnd un curs progresiv ascendent la nceputul atacului, cu apogeul simptomatologiei dup primele 1, minute. 2rin definiie, atacul apare spontan, pe neateptate% totui la unii pacienii se pot identifica, dup mai multe episoade, anumite situaii declanatoare, ceea ce crete an)ietatea de ateptare a acestora i probabil i starea de an)ietate critic din timpul episodului, ca atare. Aceste episoade pot aprea practic oricnd, uneori chiar i n timpul somnului. Atacul de panic repetitiv, pe durata unei luni, constituie tulburarea de panic, forma clinic a tulburrilor an)ioase. =n atac i#olat, care nu s a mai repetat timp de cteva sptmni, nu se constituie ca o entitate clinic, dar trebuie atent difereniat de manifestri critice, acute de an)ietate care pot aprea n conte)tul unor condiii somatice. Sindromul disociati!. !indromul disociativ este consecina clinic a mecanismului psihologic al disociaiei, mecanism defensiv incontient declanat ntr o mpre/urare reactiv, de confruntare a individului cu un eveniment de via cu mare semnificaie afectiv, prin intermediul cruia subiectul ocultea# traumatismul afectiv respectiv pentru c nu este <

pregtit s i fac fa. n felul acesta subiectul :fuge; de aceast confruntare sau o amn, amnnd i :metaboli#area; ei, pn la urm inevitabil i necesar pentru echilibrul su psihologic. >anifestarea clinic a acestui fenomen este segregarea unor procese psihice i comportamentale de restul psihismului, astfel c se reali#ea# dou sau chiar mai multe nivele separate de funcionare paralele sau consecutive la acelai individ. !pre e)emplu, se poate separa coninutul unei idei de corolarul ei afectiv, un coninut inconvenabil de memorie de restul amintirilor (amne#ia disociativa), pn la separarea identitii n dou sau mai multe identiti ale aceleiai persoane, funcionnd consecutiv i autonom (tulburarea de personalitate multipl, sau tulburarea disociativ de identitate, cum este denumit n $!> 6 3? .*). $isocierea poate aprea i n condiii normale de sugestibilitate crescut la subiecii hipnoti#ai (cnd apare ca o consecin a induciei hipnotice). Sindromul con! rsi!. !indromul conversiv este consecina reprimrii unor nevoi afective, urmat de de#voltarea unor simptome somatice sau de distorsiuni n funcionarea unor grupe de muchi aflate sub control voluntar, care mimea# de obicei afeciuni neurologice, dar care nu pot fi e)plicate prin nicio tulburare organic. ()emple4 anestezia isteric este o pierdere a diferitelor modaliti sen#oriale ca urmare a unor

conflicte emoionale reprimate, nee)primate% alte alterri/ perturbri senzoriale (cecitate, anosmie, cofo#, aneste#ii 5 analge#ii segmentare segmentare, diplopie, aneste#ii n mnu 5 ciorap, fr corespondent metameric% perturbri motorii (pare#e, parali#ii, vrsturi, afonie isterice)% macropsii/ micropsii ale unor obiecte, simptome care pot ns s apar ca atare i n afeciuni organice, ca de e)emplu epilepsia cu cri#e pariale comple)e. "aracteristica principal a acestor simptome de conversie este relaia temporal dintre momentul apariiei simptomului (dar i particularitile sale clinice) i o psihotraum sau emoie intens. $e asemenea, simptomele care afectea# hemicorpul stng sunt mai frecvente dect cele care afectea# hemicorpul drept datorit faptului ca cel din urma este mai puin investit prin mecanismele gndirii magice cu vitalitate dect hemicorpul stng, sediu al inimii, simbolic acceptat ca locus vital princeps. @

!imptomele conversive nu sunt sub control voluntar, ceea ce le deosebete de simulaie si nu constituie un tip de rspuns sancionat cultural (inacceptabil, ruinos, nedemn). Sindromul hipocondriac. Aipocondria este preocuparea e)cesiv pentru sntatea proprie ba#at pe interpretarea nerealist ca anormala a unor semne sau sen#aii fi#ice i nu pe semne 5 sen#aii datorate unor suferine reale. Aipocondria poate constitui un sindrom de tip nevrotic, perceput critic i contient de individ, dar se poate de#volta i ca delir de tip hipocondriac (denumit n manualele moderne de ta)onomie psihiatric :tulburare delirant de tip somatic;), situaie n care pacientul este convins delirant c sufer de afeciuni grave (neoplasme, !3$A etc.). !e nsoete de simptome depresive i an)ioase. $urata poate fi mai mult sau mai puin tran#itorie n anumite stri dup stresori ma/ori, de obicei moartea cau#at de o boal sever a unei persoane semnificative pacientului n cau# sau suferinei reale datorat unei afeciuni redutabile, dar care s a vindecat i pe care persoana n cau#a continu s o perceap ca o ameninare epifenomenal. Sindromul psihotic autentic este repre#entat de psiho#ele endogene (schi#ofrenia, psiho#a maniaco depresiv, paranoia, parafrenia). (l presupune delirul sau delirul i halucinaia, adic o deformare grav calitativ a realitii obiective, cu constituirea unei lumi subiective proprii. $e aici alienarea, nstrinarea, ndeprtarea de gndirea comun. "olaborarea i dialogul devin distorsionate, e)istena social devine adesea dificil, dependent, conflictual, periculoas, agresiv i chiar antisocial. >otivaiile actelor fiind patologice, discernmntul e compromis i se a/unge la iresponsabilitate i i#olare cvasi definitiv. Sindromul catatonic. !indromul catatonic const din comportamente motorii anormale i poate fi ntlnit n schi#ofrenie, forma catatonic, in depresia severa, dar i ntr o mare varietate de tulburri organice, de unde re#ult importana diagnosticului diferenial. "omponentele simptomatice pot fi sistemati#ate n dou categorii4 simptome negative care implic absena 5 reducerea activitii motorii% stuporul catatonic (absena oricrei sau aproape oricrei activiti motorii, cu pstrarea claritii contiinei)% 1. n "ati!ismul (re#istena la solicitarea de a e)ecuta anumite comen#i, de a rspunde la ntrebri)% +

7. mutism (absena complet a oricrei emisiuni verbale)% <. am&it ndin#a (tendine contrare care par s intre n conflict, de e)emplu pacientul ntinde mna, pentru a i fi strnsa, pentru ca apoi s i o retrag imediat). simptome pozitive, care presupun, dimpotriv, creterea e)cesiv i patologic a activitii motorii. 1. posturi &i'ar ale unor segmente ale corpului, meninute pentru mult vreme, orict de incomode ar fi (de e). perna psihic)% 7. catal psia (lipsa rspunsului la stimuli, cu ncetinirea micrilor pn la apariia posturilor bi#are)% <. mani rism (tip particular de comportament lipsit de scop i finalitate desfurat ntr o manier neobinuit stili#at)% @. st r otipii (gesturi, micri cuvinte repetitive, lipsite de scop)% +. (cita#ia motori ) a"ita#ia catatonic% este, de asemenea, steril, fr scop i poate da natere unor i#bucniri brute, neprev#ute i irepresibile cu mare hetero agresivitate (raptusuri agresive), care survin uneori n plin stupor catatonic, ceea ce l face cu att mai surprin#toare% B. su" sti&ilitat a manifestat prin automatisme motorii manifestate ca acte automate e)ecutate la cererea celor din /ur, indiferent de ct de ridicola este aceast solicitare% C. triada copatic%, ce const n imitarea mecanic a gesturilor interlocutorului

(ecopra)ia), a cuvintelor acestuia (ecolalia), a mimicii lui (ecomimia)% D. ! r&i" ra#ia (vorbire incomprehensibil, rapid). Aceste simptome pot fi ntlnite separat sau combinate, dar, n condiiile e)istenei medicaiei antipsihotice moderne i a accesului facil la serviciile psihiatrice, acest sindrom se ntlnete rareori n toat completitudinea lui simptomatologic. Sindromul d automatism mintal *andins+i $ Cl,ram&ault- *epre#int un

ansamblu de fenomene prin care pacientul e)prim sentimentul de pierdere a controlului asupra vieii sale psihice i a limitelor propriei sale persoane (are sentimentul c este supus unei fore 5 influene e)terioare, este obligat s gndeasc ntr o modalitate care nu este a sa, i se impun B

cuvinte, sentimente, aciuni 6 acte violente, ticuri, impulsuri absurde, are impresia c i se ghicesc sau i se fur gndurile, actele sale sunt enunate, comentate, criticate% gndirea devine auditiv i este perceput ca o realitate e)terioar, obiectiv). ()ist deci un triplu automatism 6 mintal (ideativ), sen#itiv, motor. Sindromul d t riorati! se caracteri#ea# printr un declin intelectual, cu scderea performanelor de atenie, percepie, memorie, imaginaie, /udecat, scade capacitatea de control afectiv, crete impulsivitatea, irascibilitatea, scade n general nivelul social, capacitatea de lupt i prefigurea# sindromul demenial. 2rocesul de deteriorare este n general lung, de #eci de ani. !ubstratul este organic, deci este un sindrom psihoorganic cronic (posttraumatic, alcoolic, involutiv).

TUL.URARI DE PERSONALITATE 3ncadrate si clasificate in manualele de diagnostic psihiatric moderne ($!> 3? .*5 $!> ?, 3"$ 1,), tulburarile de personalitate au fost considerate multa vreme ca entitati situate la granita dintre normal si patologic, aceasta deoarece ele nu se incadrau in modelul medical de boala, in sensul ca nu au un debut care sa poata fi delimitat in timp, nu au o perioada de stare si nic remisiune sau vindecare. .ulburarile de personalitate par a fi din punct de vedere al simptomatologiei repre#entarea estompata a unor boli psihice, pier#and din amploarea manifestarilor in favoarea duratei de evolutie (9. 3onescu, .ulburarile personalitatii, 1EEC). .ulburarea de personalitate este un pattern maladaptativ de e)periente interne si de comportament (modalitate de a gandi, simti si actiona) care devia#a in mod semnificativ de la e)pectatiile culturii individului, este perva#iva (se manifesta intr o multitudine de situatii personale si sociale) si infle)ibila, are debut in adolescenta sau timpuriu la adultul tanar, este stabila in timp si conduce la distress semnificativ clinic sau la alterari in aria sociala, ocupationala sau in alte arii ma/ore de functionare. Acest pattern se manifesta in cel putin 7 din urmatoarele arii4 1. cognitie4 de e). modalitatea de percepere sau interpretare a selfului, a altor persoane si a evenimentelor 7. afectivitate4 e). intensitatea, labilitatea, intinderea si adecvarea raspunsului emotional <. functionare interpersonala @. controlul impulsurilor "aracteristicile obisnuite ale pacientilor cu tulburari de personalitate sunt4 trsturile sunt p r!a'i! (e)tensive) si p rsist nt % diagnosticul necesit un istoric de dificulti ndelungate in diferite domenii ale vieii (afectiv i de munc)

trsturile sunt egoului)

"osintonic

(acceptabile pentru ego) i nu egodistonice (strine

trsturile sunt alloplastic i nu autoplastice (individul caut s schimbe mediul, nu s se schimbe pe el nsui) trsturile sunt m n#inut cu ri"iditat prote/area ca printr o armur mpotriva impulsurilor interne i a stresului e)tern implic patt rnuri idiosincratic al d / ns lor, n spatele crora se afl an)ietatea individul manifest /i(ati 0n d '!oltar 1i imaturitat relaiile obiectuale interne sunt perturbate. 3ndividul manifest di/icult%#i

int rp rsonal n relaiile afective i de munc i, n mod caracteristic, nu aprecia# impactul pe care l are asupra altora. individul nu con1ti nti' a'% 1i nu tind s% solicit a2utor frecvent, 0n situa#iil m dical apar pro&l m , iar pacienii pot s tre#easc rspunsuri negative intense din partea personalului de asisten tol ran#a /a#% d str s par s% /i d /icitar% "lasificarea $!> 3? .*5 $!> ?4 "luster A4 paranoida, schi#oida, schi#otipala 6 clusterul ciudat, e)centric "luster F4 antisociala, borderline, histrionica, narcisica cluster dramatic, emotional "luster "4 evitanta, dependenta, obsesiv compulsiva cluster an)ios, temator

"luster A 3- TUL.URAREA DE PERSONALITATE PARANOIDA "*3.(*33 $( $3A9G'!.3" DSM I4 TR) DSM 4 E

A.Geincredere si suspiciune perva#iva in ceilalti astfel ca motivele lor sunt interpretate ca rauvoitoare, incepand devreme in perioada de adult si pre#inta intr o varianta de conte)te, asa cum este indicata de @ sau mai multe din urmatoarele4 1. !uspectea#a, fara o ba#a suficienta, ca ceilalti il e)ploatea#a, il ranesc sau isi bat /oc de el 7. 2reocupare cu indoieli ne/ustificate in legatura cu loialitatea sau increderea partenerilor sau asociatiilor <. *etinerea de a aface confidente celorlalti datorita temerii ca informatiile vor fi folosite malitios impotriva sa @. ?ede sensuri secrete, degradante sau amenintatoare in remarci sau evenimente benigne +. 2ermanent ranchiunos, este neiertator cu insultele, in/uriile sau amenintarile B. 3si simte atacat caracterul sau reputatia fara ca acest lucru sa fie evident altora si reactionea#a suparat sau contraataca C. !uspiciuni recurente fara /ustificare privitor la fidelitatea partenerului de viata. F.Gu apare e)clusiv in cursul schi#ofreniei, al unei tulburari de dispo#itie cu elemente psihotice, al unei alte tulburari psihotice si nu se datorea#a efectelor fi#iologice directe ale unei conditii medicale generale.

CARACTERISICI 2revalenta4 ,,+ 7-% H la minoritati, imigranti, sur#i5 678$979: con/orm DSM 4 3ncidenta crescuta in familiile proban#ilor cu schi#ofrenie si tulburari delirante 0recventa4 FH0 (tiologie4 dificultati familiale precoce% istoric de abu# in copilarie% componenta genetica pre#enta 2sihodinamica4 u# de proiectie, negare si rationali#are (volutie4 dependenta de tariile egoului si de circumstantele vietii "omplicatii posibile4 schi#ofrenie, depresie, tulburari an)ioase, tulburari delirante, tulburari legate de substante, .'", agorafobie

1,

.ratment4 rar solicita tratament (devin si mai paranoi#i)% do#e mici de antipsihotice (pentru agitatie, an)ietate)% se tratea#a an)ietatea (an)iolitice), depresia (antidepresive)% frecvent psihoterapie suportiva, cu accent pe deschidere (sinceritate), consistenta (constanta si coerenta) si evitarea umorului de catre terapeut $ebut4 solitari, putini prieteni, an)ietate sociala, performante sub asteptari la scoala, hipersensibiltate, limba/ si ganduri neobisnuite, fante#ii idiosincratice =lterior4 rigi#i, critici, incapabili de colaborare, subestimarea celorlalti cu supraestimarea de sine, de#volta stereotipuri negative in special asupra celor din alte grupuri sociale5 minoritati (sunt perceputi, asadar, ca fanatici) 6- TUL.URAREA DE PERSONALITATE SCHI;OIDA "*3.(*33 $( $3A9G'!.3"4 A.=n pattern perva#iv de detasare de relatiile sociale si o gama restransa de e)primare a emotiilor in conte)te interpersonale, pattern care incepe in perioada de adult tanar si care este pre#ent intr o varietate de conte)te, indicata de @ sau mai multe din urmatoarele4 1. Gici nu doreste, nici nu se bucura de relatii apropiate inclu#and si faptul ca face parte dintr o familie 7. Aproape intotdeauna alege activitati solitare <. 3nteres redus sau absent fata de e)periente se)uale cu o alta persoana @. 2utine sau nicio activitate nu le face placere +. Gu are prieteni sau confidenti apropiati, altii decat rudele de grad 1 B. 2ar indiferenti la laudele sau criticile altora C. >anifesta raceala sau detasare emotionala sau afectivitate aplati#ata. F.Gu apare e)clusiv in cursul schi#ofreniei, al unei tulburari de dispo#itie cu elemente psihotice, al unei alte tulburari psihotice sau al unei tulburari perva#ive a de#voltarii si nu se datorea#a efectelor fi#iologice directe ale unei conditii medicale generale. CARACTERISICI 2revalenta4 C,+- din populatia generala 3ncidenta crescuta in familiile proban#ilor cu schi#ofrenie 3ncidenta FH0 (apro). 741) 11

(tiologie4 probabil factori genetici% istoric de relatii familiale perturbate precoce 2sihodinamica4 nevoile sociale sunt reprimate pentru a indeparta agresivitatea% inhibitia sociala este perva#iva (volutie4 variabila "omplicatii4 tulburarea deliranta, schi#ofrenie, alte psiho#e, depresie .ratament4 psihoterapie suportiva (cu accent pe relationare, frica de apropiere, si identificare a emotiilor) si de grup $ebut4 solitari, putini prieteni, performante sub asteptari la scoala, usor de tachinat =lterior4 dificultati in e)primarea maniei, parand lipsiti de emotii, rectionea#a pasiv la circumstante adverse si inadecvat la evenimente de viata importante% abilitati sociale sarace, lipsa de atractie pentru e)periente se)uale% frecvent necsatoriti, dificultati profesionale cand sunt necesare relationari interpersonale, dar eficienti in /oburi care implica i#olare sociala. 8- TUL.URAREA DE PERSONALITATE SCHI;OTIPALA "*3.(*33 $( $3A9G'!.3" DSM I4 TR A. =n pattern perva#iv de deficit social si interpersonal marcat de discomfort acut si capacitate redusa pentru relatii apropiate ca si distorsiuni perceptuale sau cognitive si e)centricitati comportamentale, incepand in perioada de adult tanar si pre#ent intr o varietate de conte)te, asa cum este indicat de + sau mai multe din urmatoarele4 1. 3dei de referinta e)clu#and delirul 7. 9anduri ciudate, sau gandire magica care influentea#a comportamentul si nu sunt potrivite cu normele culturale (clarvi#iune, al saselea simt, superstitii, telepatie, preocupari sau fante#ii bi#are) <. ()periente perceptuale neobisnuite, inclu#and ilu#ii corporale @. 9andire si vorbire ciudate (vaga, circumstantiala, metaforica, supraelaborata, stereotipa) +. !uspiciune sau ideatie paranoida B. Afect inadecvat sau redus C. "omportament sau aparenta e)centrica, ciudata sau neobisnuita 17

D. Iipsa prietenilor apropiati sau confidentilor, altii decat rudele de gradul 3 E. An)ietate sociala e)cesiva care nu diminua cu familiaritatea si tinde sa fie asociata cu frici paranoide decat cu /udecati negative despre sine. B. Gu apare e)clusiv in cursul schi#ofreniei, a unei tulburari de dispo#itie cu trasaturi psihotice sau altei tulburari psihotice sau al unei tulburari perva#ive a de#voltarii Nota: daca criteriile sunt anterioare schi#ofreniei, adauga Jpremorbid; "A*A".(*3!.3"3 2revalenta4 <-% crescuta in familiiele proban#ilor schi#ofrenici% concordanta mai mare la gemenii mono#igoti FH0 2sihodinamica4 dinamicile gandirii magice, scindare, i#olarea afectului 2rognostic re#ervat "omplicatii4 =nii de#volta schi#ofrenie 1,- se sinucid .ratament4 au nevoie de ego ul au)iliar repre#entat de terapeut pentru testarea realitatii% psihoterapie suportiva% do#e mici de antipsihotice, antidepresive. $ebut4 solitari, putini prieteni, an)ietate sociala, performante sub asteptari la scoala, hipersensibiltate, limba/ si ganduri neobisnuite, fante#ii bi#are% sunt frecvent considerati ca ciudati sau e)centrici. Clust r . 3- TUL.URAREA DE PERSONALITATE ANTISOCIALA <DISSOCIALA=

"*3.(*33 $( $3A9G'!.3" DSM I4 TR A- 2attern perva#iv de ignorare si violare a drepturilor celorlalti aparand de la 1+ ani, indicate de cel putin < sau mai multe din urmatoarele4 1. (suarea de a se conforma normelor sociale, indicata prin e)ecutarea repetata a actelor antisocial ce constituie motive de arest

1<

7. 3nselatorie indicata de minciuni repetate, folosirea de nume false sau escrocarea altora pentru profitul sau placerea personala <. 3mpulsivitate sau lipsa unor planuri de viitor @. 3ritabilitate si agresivitate indicata de batai repetate sau atacuri fi#ice +. 3gnorarea nesabuita a sigurantei proprii sau a celorlalti B. 3responsabilitate persistenta, indicata prin incapacitatea repetata de sustine un comportament de munca regulat sau de a si onora obligatiile financiare C. Iipsa de regret sau remuscare cu privire la faptele sale anterioare (ranirea, tratarea proasta sau furtul de la ceilalti), indicate de indiferenta fata de, sau de rationali#area faptului ca a pre/udiciat sau maltratat pe un altul sau a furat de la un altul .- 3ndividul are cel putin 1D ani. C- ()ista evidenta a tulburarilor de conduita cu debut inaintea varstei de 1+ ani D- "omportamentul antisocial nu apare e)clusiv in cursul schi#ofreniei sau episodului maniacal. "A*A".(*3!.3"3 2revalenta4 <- la F si 1- la 0 (>76$878: con/orm DSM 4 si p st 7>: la &ar&atii cu pro&l m l "at d alcool si) sau dro"uri ori pri'oni ri) 3ncidenta crescuta in familii cu schi#ofrenie, alcoolism, tulburare de somati#are, factori socio economici deficitari (saracie, migratie) "onditii predispo#ante4 A$A$, tulburarea de conduita (tiologie4 implicare factori genetici% le#iuni5 disfunctii cerebrale perinatale, post."" sau post encefalitice% frecvent istoric de abandon sau abu# parental 2sihodinamica4 elemente agresive proeminente% incapacitate de empatie, iubire si incredere ba#ala% elemente asociate4 depresie, sado masochismul, naecisismul (volutie4 ameliorare dupa varsta mi/locie a perioadei adulte "omplicatii4 moarte violenta, abu# de substante, sinucidere, le#area fi#ica, dificultati legale si financiare, tulburari depresive.

1@

.ratament4 foarte dificil 6 in mediul medical este cuceritor la suprafata, dar manipulativ sau sfidator si poate sa refu#e asistenta medicala% se tratea#a abu#ul de substante% .""

6- TUL.URAREA DE PERSONALITATE HISTRIONICA "*3.(*33 $( $3A9G'!.3" =n pattern perva#iv de emotionalitate e)cesiva si nevoia de a fi in atentie, incepand devreme in perioada de adult si pre#ent intr o varietate de conte)te, asa cum este indicat de + sau mai multe din urmatoarele4 1. Gu se simte comfortabil in situatii in care nu este in centrul atentiei 7. 3nteractiunea cu altii se caracteri#ea#a adesea prin comportament nepotrivit de seductiv sau de provocator din punct de vedere <. >anifesta e)presii emotionale rapid schimbatoare si superficiale @. 0olosirea aspectului fi#ic pentru a atrage atentia +. .ipul de comunicare este e)cesiv de impresionabil si lipsit de detalii B. >anifesta dramati#are de sine, teatralitate si e)presie e)agerata a emotiilor C. !ugestibilitate (usor influentabil de catre altii sau de catre circumstante) D. "onsidera relatiile pe care le are drept mult mai intime decat sunt. "A*A".(*3!.3"3 2revalenta4 7 <- (37?9: con/orm DSM 4=% 1, 1+- din pacientii aflati sub un tratament psihiatric 0HF !e asocia#a cu tulburari de dispo#itie, u# de alcool, tulburarea de somati#are (tiologie4 dificultati interpersonale precoce re#olvate prin comportament dramatic% posibil pattern constituit din tata distant sau sever si mama seducatoare 2sihodinamica4 este tipica fante#ia de /ucare a unui rol, cu emotionalitate si stil dramatic% identificare eronata cu poarintele de acelasi se) si relatie ambivalenta si seductiva cu parintele de se) opus% trasaturi orale marcate% frica de se)ualitate, in pofida seductivitatii (volutie4 variabila 1+

"omplicatii4 tulburari de somati#are% conversive, se)uale, de dispo#itie, disociative, abu# de substante .ratament4 psihoterapie individuala, psihoterapie suportiva si cea orientata spre constienti#are% psihoterapie de grup $in nevoia de a fi in centrul atentiei pre#inte relatii inconstante de prietenie. Au dificultati in obtinerea intimitatii intr o relatie romantica sau se)uala, in care, inconstient /oaca rolul de victima sau de printesa% cauta sa controle#e partenerul prin manipulare emotionala sau seductie, dar la un alt nivel se dovedesc dependente de acesta. Gu tolerea#a amanarea gratificarii, cauta noutatea si se plictisesc repede de rutina obisnuita. !e implica deseori cu entu#iasm in /ob sau intr un proiect, insa au tendinta de a renunta repede.

8- TUL.URAREA DE PERSONALITATE NARCISICA "*3.(*33 $( $3A9G'!.3" 2attern perva#iv de grandio#itate (in imaginatie sau in comportament), nevoia de admiratie si lipsa de empatie, care incepe in peroada de adult tanar si care este pre#ent intr o varietate de conte)te, asa cum este indicat de + sau mai multe din urmatoarele4 1. Are o sen#atie grandioasa de importanta de sine (e)4 isi e)agerea#a reali#arile sau talentele, se asteapta sa fie recunoscut ca superior fara reali#ari pe masura etc.) 7. 2reocuparea cu fante#ii despre succes nelimitat, putere, stralucire, frumusete sau iubire ideala <. "rede ca este special si unic si de aceea nu poate fi inteles decat de, si nu poate sa se asocie#e decat cu alte persoane (sau institutii) speciale sau cu statut ridicat @. !olicita admiratie e)cesiva +. Are sentimentul de a fi indreptatit (e)4 sa fie tratat special), cu alte cuvinte are e)pectatii nere#onabile de tratament deosebit de favorabil sau de complianta automata cu propriile asteptari B. (ste e)ploatativ din punct de vedere interpersonal (profita de altii pentru a si atinge propriile teluri)

1B

C. Iipsa empatiei% nu vrea sa recunoasca sau sa se identifice cu simtamintele si nevoile altora D. (ste invidios fata de altii sau crede altii il invidia#a pe el E. >anifesta atitudini arogante sau superioare "A*A".(*3!.3"3 2revalenta4 K1- in populatia generala (d la > la @76: con/orm DSM 4 )% +, C+- sunt barbati (tiologie4 absenta empatiei materne cu re/ectie sau pierdere precoce% grandio#itatea si lipsa de empatie apara impotriva agresivitatii primitive% grandoarea este privita frecvent ca o compensare a unui sentiment de inferioritate (volutie4 cronica% imbatrinirii 3 se face fata prost, ea fiind privita ca o le#iune narcisica "omplicatii4 tulburari de dispo#itie, somatoforme, tulburari prin u# de substante .ratament4 psihoterapie individuala, suportiva sau orientata spre constienti#are% interventiile medicale sunt traite drept critici.

9- TUL.URAREA DE PERSONALITATE DE TIP .ORDERLINE "*3.(*33 $( $3A9G'!.3" =n pattern perva#iv de instabilitate a relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectelor insotita de impulsivitate marcata, pattern incepand in perioada de adult tanar si care este present in conte)t diverse, indicat de + (sau mai multe) din urmatoarele4 1. (forturi frenetice de a evita abandonul real sau imaginar 7. =n pattern de relatii interpersonale instabile si intense, caracteri#ate prin alternarea intre e)trema ideali#are si devalori#are <. 2erturbarea identitatii4 imaginea sau simtamant de sine marcat si persistent instabile @. 3mpulsivitate in cel putin 7 arii care sunt potential daunatoare pentru sine (de e). "heltuirea banilor, abu#ul de substante, sofatul periculos, consumul compulsiv de alimente 6 binge eating, Lleptomanie, promiscuitate se)uala)

1C

+. "omportament, gesture sau amenintari suicidare recurente sau comportament de automutilare B. 3nstabilitate afectiva datorata reactivitatii marcate a dispo#itiei (de e). $isforie, iritabilitate sau an)ietate episodice intense, cu durata de ore pana la #ile) C. !entimente cronice de Jgol; interior (emptiness) D. >nie inadecvata, intensa sau incapacitatea de a si controla mania (de e). >anifestari frecvente de nervo#itate, manie constanta, lupte fi#ice repetate) E. .ran#itoriu, in legatura cu stresul, ideatie paranoida sau simptome disociative severe "A*A".(*3!.3"3 2revalenta4 7- (37@$A7B: con/orm DSM 4)% 7, - la pacientii psihiatrici spitali#ati. 0HF E,- au inca un diagnostic psihiatric si @,- au inca 7 diagnostice psihiatrice 2revalenta crescuta familiala pentru tulburari afective si tulburari legate de substante 2revalenta crescuta a tulburarii borderline la mamele pacientilor cu tulburare de personalitate borderline (tiologie4 le#iuni cerebrale (perinatale, encefatita, ."") frontale (alterea#a /udecata) sau temporale (pot da trasaturi &luver FucM)% istoric de abu# fi#ic si se)ual, de abandon sau supraimplicare parentala (volutie4 catre @, ani poate surveni o anumita ameliorare (o mai mare stabilitate a relatiilor si in functionarea vocationala. "omplicatii4 suicid, autole#are, tulburari afective, somatoforme, psihotice, se)uale, abu#ul de substante .ratament4 psihoterapie suportiva, comportamentala dialectica, psihotrope pentru stabili#area dispo#itiei si controlul pulsiunilor (antidepresive, timostabili#aoare, do#e mici de antipsihotice)

Clust r C 3- TUL.URAREA DE PERSONALITATE DEPENDENTA "*3.(*33 $( $3A9G'!.3" 1D

Gevoie perva#iva si e)cesiva de a fi in gri/a altuia, care duce la comportament submisiv si ade#iv si la frica de separare, nevoie care incepe in perioada de adult tanar si este pre#enta intr o varietate de conte)te, asa cum este indicat de + (sau mai multe) din urmatoarele4 1. Are dificultati in deci#iile de fiecare #i in absenta unei cantitati e)cesive de sfaturi si reasigurari din partea altora 7. Au nevoia ca ceilalti sa si asume responsabilitatea in importante ale vietii lui <. Are dificultati in e)primarea de#acordului cu altii, din cau#a fricii ca va pierde spri/inul sau aprobarea acestora (a nu se include temerile de ra#bunare realiste) @. $ificultati in a initia proiecte sau sa faca lucruri de unul singur (datorita lipsei de incredere in /udecata sau capacitatile personale si nu din cau#a lipsei de motivatie sau energie ) +. !e straduieste e)cesiv sa obtina protective si spri/in de la altii, mergand pana la a se oferi voluntar pentru lucruri neplacute B. !e simte inconfortabil sau nea/utorat cand este singur din cau#a fricii e)agerate ca nu va fi capabil sa si poarte singur de gri/a C. "auta urgent o alta relatie ca sursa de ingri/ire si spri/in, atunci cand o relatie apropiata se apropie de sfarsit D. (ste preocupat in mod nerealist de teama de a nu fi lasat sa si poarte singur de gri/a. "A*A".(*3!.3"3 2revalenta4 7,+- din totalul tulburarilor de personalitate (apro). ,,B- in populatia generala conform $!>?) 0HF (tiologie4 factori predispo#anti pot fi4 boala fi#ica cronica, an)ietatea de separare, pierderea parental in copilarie 2sihodinamica4 po#itia dependent este o defense impotriva agresivitatii (volutie4 variabila "omplicatii4 depresia (daca relatia este pierduta)% poate sa nu fie capabil sa iasa dintr o relatie abu#iva 1E ma/oritatea domeniilor

.ratament4 psihoterapie suportiva, comportamentala antrenarea asertivitatii, terapie familial, terapie de grup 2esimisti, autocritici, se refera deseori la propria persoana prin caracteristaica de Jprost;% iau critica si de#aprobarea ca pe o dovada a lipsei de valoare si si pier increderea in sine 6-TUL.URAREA DE PERSONALITATE E4ITANTA "*3.(*33 $( $3A9G'!.3" 2attern perva#iv de inhibitie sociala, sentimente de inadecvare si de hipersen#itivitate la evaluarea negativa, pattern care incepe in perioada de adult tanar si care este pre#ent in conte)te diverse, indicat de @ (sau mai multe) din urmatoarele4 1. (vita activitatile ocupationale care implica contact interpersonal semnificativ, din cau#a temerilor de critica, de#aprobare sau re/ectie 7. Gu doreste sa se implice cu oamenii daca nu este sigur ca este placut5 agreat de catre acestia <. >anifesta retinere in cadrul relatiilor intime din cau#a fricii de a nu fi facut de rusine sau ridiculi#at @. (ste preocupat de posibilitatea de a fi criticat sau re/ectat in situatii sociale +. (ste inhibat in relatiile interpersonale noi din cau#a simtamintelor de inadecvare B. !e priveste ca inapt5 inadecvat din punct de vedere social, neatragator din punct de vedere personal sau inferior altora C. (ste neobisnuit de retinut in asumarea de riscuri personale sau in anga/area in orice noi activitati, pentru ca acestea ar putea sa il puna intr o situatie stan/enitoare5 penibila CARACTERISTICI 2revalenta4 ,,,1 1- (679: con/orm DSM 4) 0actori predispo#anti4 tulburarea evitanta din copilarie sau adolescenta sau o boala fi#ica deformanta (tilogie4 deprecierea5de#aprobarea parentala manifesta, hiperprotectia sau elemente fobice ale parintilor (volutie4 functionea#a cel mai bine intr un mediu prote/at, cu toate ca aspira la mai mult "omplicatii4 fobia sociala, tulburari afective

7,

.ratament4 psihoterapie individuala, suportiva, de grup% farmacoterapie pentru an)ietate, depresie $ebut4 singuratici,timiditate, i#olare, frica de straini si de situatii noi, hipersensibilitate la re/ectie $oresc afectiune si acceptare si pot fanta#a despre relatii ideali#ate cu altii.

8-TUL.URAREA DE PERSONALITATE O.SESI4$COMPULSI4A "*3.(*33 $( $3A9G'!.3" =n pattern perva#iv de preocupare cu ordinea, perfectionismul si controlul mental si interpersonal in detrimentul fle)ibilitatii, deschiderii si eficientei, pattern incepand devreme in perioada de adult tanar si care este pre#ent in conte)te diverse, indicat de @ (sau mai multe) din urmatoarele4 1. (ste preocupat cu detalii, reguli, liste, ordine, organi#are sau programe, intr un asemenea grad incat scopul ma/or al activitatii este pierdut 7. >anifesta perfectionism care interfera cu efectuarea sarcinilor (de e). nu poate sa termine un proiect pentru ca propriile sale standarde e)cesiv de stricte nu sunt indeplinite) <. (ste e)cesiv de devotat muncii si productivitatii, pana la e)cluderea activitatilor de timp liber si a prieteniilor (ine)plicabil prin necesitati economice evidente) @. (ste hiperconstiincios, scrupulos si infle)ibil in materie de etica, moralitate si valori (ine)plicabil prin identificare culturala sau religioasa) +. 3ncapacitatea de a arunca obiecte u#ate sau lipsite de valoare, chiar si atunci cand acestea nu au o valoare sentimentala) B. (#ita sa delege sarcini sau sa lucre#e cu altii, daca acestia nu se supun e)act modului sau de a face lucrurile Ngarciti C. Adopta un stil avar de a cheltui, atat fata de sine, cat si fata de altii% banii sunt priviti drept ceva ce trebuie strans in eventualitatea unor catastrofe viitoare. D. >anifesta rigiditate si incapatanare "A*A".(*3!.3"3 71

2revalenta4 673$77B: con/orm DSM 4 F40 741 2robabila transmiterea familiala "oncordanta la gemenii mono#igoti .ulburarea se diagnostighea#a mai frecvent la copiii mai mari din fratrie (tiologie4 antecedente de disciplina severa% nneincredere in emotii (volutie4 se poate simti foarte bine in circumstante in care se cere o munca metodica sau meticuloasa% este probabil ca viata personala sa ramana stearpa, de#olanta "omplicatii4 tulburari an)ioase, depresive, somatoforme .ratament4 psihoterapie suportiva, individuala, de grup problemele terapeutice presupun controlul, submisiune si intelectuali#area% farmacoterapie pentru obsesii, an)ietate, depresie Iuare deci#iilor este cronofaga, dificultati in a decide cu ce sa inceapa o anumita activitate% se supara in situatii in care pierd controlul asupra mediului lor incon/urator sau a relatiilor interpersonale (e) se poate supara de servirea proasta la restaurant, insa in loc sa se planga managerului, ei dubitea#a asupra a cat bacsis sa lase).

77