Ecosistemul unui lac

Realizator: Hremaliuc Andrei Ciprian cl.a VIII-a A

Ecosistemele acvatice
Ecosistemele acvatice se mpart: in cele de ape stttoare(lacuri, l!i, mla"tini#, cele de ape cur$toare (p%r%uri, r%uri, &luvii#, cele de delt, maritime si oceanice. 'acul este de&init ca un volum relativ mare de ap stttoare, uneori cu scur$ere la un r%u sau la mare.

Biotopul lacului
Biotopul lacului prezinta trei zone: litoralul, masa de ap (zona pelagial) si fundul (zona bental). Caracteristicile biotopului sunt: temperatura apei (determinata de anotimp, pozitia geografica, adncime), concentraia de substane dizolvate n ap (o!igen, dio!id de carbon, sruri minerale), transparena apei, curenii de ap, etc.

 #acurile glaciare au apa foarte transparent nct se poate vedea clar fundul lacului situat la $%&$' m adncime. #acurile colinare (i de cmpie sunt mai puin transparente. Culoarea apei poate fi glbuie au verzuie, datorit coninutului n suspensii de substane sau nmulirii e!agerate a algelor.

"ransparena apei si curenii de ap

Curenii de ap se produc in general sub aciunea vntului sau din cauza diferenei de temperatur dintre straturile de ap(cureni verticali). #a suprafa, apa lacurilor poate fi agitat de vnt, formnd valuri care a)ut la o!igenarea apei.

 *n zona pelagic, departe de rm triesc dou tipuri principale de organisme. Cele numite cu un termen generic necton sunt capabile s se elibereze de constrngerile mediului apropiat. +e(tii,de pild, se deplaseaz liber. mici, protozoare, etc.)

*n sc,imb organismele ce alctuiesc planctonul, care nu se deplaseaz dect graie rarilor cureni subacvatici, sunt supuse constrngerilor mediului. -itoplanctonul ,rne(te animalele zooplanctonului (larve de insecte, meduze).

 .omeniul bentonic gzduie(te bentosul / ansamblul organismelor care triesc pe fundul apei: viermi, bacterii, molu(te (i larve de insecte,dar (i organisme trtoare sau scurmtoare, care prezint numeroase similariti cu

 .omeniul litoral este o adevrat mprie a vegetalelor vasculare. -i!ate de sol, aceste plante (stuf , trestie) formeaz o ,,centur verde0 n apele mai puin adnci de la mal. +lantele ,,plutitoare0 precum nuferii (i broasca/ apei, se dezvolt la adncimi ceva mai mari (i ,,gzduiesc0 n )urul lor numeroase

1mfibienii (i estoasele prefer malurile.2uprafaa apei ofer totodat loc de popas sau de cuibrit pentru diverse psri migratoare.

Biocenoza lacului
Biocenoza unui lac3iaz este alctuit din: plante superioare, bacterii, ciuperci, plante (i animale microscopice, animale fitofage (i pe(ti rpitori. *n structura unei biocenoze, speciile sunt grupate pe trei mari grupe funcionale: productori, consumatori (de di&erite ordine#"i

 (roducatorii sunt reprezentati de macrofitele acvatice (i de microorganismele fotosintetizante. 4icroorganismele fotosintetizante sunt reprezentate de algele microscopice si de bacteriile fotosintetizante. 4icroalgele au un rol deosebit n ecosistemele acvatice.

 Consumatorii:
(rimari / pe(ti, scoici, melci 2coicile sunt, de asemenea, vieuitoare foarte importante n procesul de filtrare a apei, ,rnindu&se cu planctoni, particule n suspensie. Cele mai proeminente e!emplare se gsesc n lacuri (i pot atinge c,iar (i 5% de cm. .epun oule care se prind de pe(ti, drept pentru care e!istena lor este strns legat de e!istena pe(tilor n acela(i loc. +ericolul cel mai mare este riscul de a transmite diferite boli (i infecii ntre pe(ti. "oate aceste organisme ndeplinesc funcia de punere ncirculaie a ,ranei produse de plante (i transformarea acesteia n ,ran animal,respectiv bacterian. )ecundari - pestii rapitori & (alul,(tiuca,

 *escompunatorii Bacteriile, ciupercile microscopice.

 Biocenoza unui lac este alctuit din dou feluri de organisme: cele care noat sau plutesc n masa de ap (pelagice) (i cele care triesc pe fundul lacului (bentonice: alge, scoici, melci, raci).

 .intre plantele de ap amintim pe(ti(oara, lintia, sgeata apei, algele.

 .intre animale, unele plutesc liber (zooplancetonul), altele noat n masa de ap (nectonul): purici (i pian)eni de ap, crustacee, pe(ti (crap, caras, ipar, somn, biban), unele psri si mamifere

 +e mal se afl cuiburile unor psri (li(ia, raa slbatic).

+tia!i c,
'a supra&a!a apelor stttoare apar uneori ,,&lori de ap-, ca urmare a dezvoltrii e.a$erate a anumitor al$e.Ast&el,atunci c%nd condi!iile devin &avora ile reproducerii lor, al$ele Ana ama "i (ediastru eli ereaz n ap o su stan! care le stimuleaz cre"terea. /n acela"i timp ns, acest compus in0i

SFARSIT