Simbolul liturgic n arhitectura bisericii, loca de nchinare*

PS. Prof. Univ. Dr. Laureniu STREZA

Cultul divin public, prin care co unitatea credincio!ilor "!i anife#t$ #enti entele de cin#tire !i prea $rire a lui Du ne%eu prin acte, ru&$ciuni !i c'nt$ri, #e #$v'r!e!te prin i(locirea #finiilor #lu(itori, la ti puri #tabilite, dup$ anu ite r'nduieli !i)n loca!uri anu e ridicate "n ace#t #cop, nu ite biserici. 1. Consideraii preliminare: analogia i simbolul, modaliti i ci de cunoatere Cunoa!terea u an$ e#te analo&ic$ !i #i bolic$, folo#indu)#e de tipuri, i a&ini, analo&ii !i #i boluri, potrivit odului no#tru de &'ndire !i e*pri are a realit$ii naturale !i #upranaturale. A#tfel, o ul "nele&e !i e*pri $ realitatea tainic$, #upranatural$ pe care o e*peria%$ "ntr)un li ba( analo&ic !i #i bolic. Sf'ntul +oan Da a#c,in preci%ea%$- n dumnezeiasca Scriptur gsim foarte multe expresii analogice i simbolice, antropomorfice, dup modul nostru omenesc de gndire. Trebuie s se tie c noi, fiind mbrcai n trupul acesta gros, nu putem nelege i exprima acti itatea dumnezeiasc fr a ntrebuina imagini. Toate, cte s!au spus n modul nostru de gndire, exprim antropomorfic pe "umnezeu i sunt spuse n mod analogic i simbolic, a nd un sens mult mai nalt, pentru c dumnezeirea este simpl, fr form, nenumit, astfel suntem pui n situaia de a exprima lucrurile care sunt mai presus de noi n modul nostru de a fi#[1]. Raportul dintre Du ne%eu !i lu e e#te cel ai evident e*pri at prin inter ediul simbolului. Dup$ eti olo&ia #a, ace#t ter en #e nific$ un #e n aterial care evoc$ "n intea noa#tr$ o alt$ realitate dec't cea v$%ut$. Provenind de la verbul s$mballein, [sumbvallein] , ce #e nific$- a uni, a le&a, #i bolul e#te un indicator #pre ceea ce e dincolo de el, el nu e o realitate pentru #ine, ci el #e cere raportat la o alt$ realitate, la care el tri ite. n accepia cea ai &eneral$, trebuie v$%ut deci #i bolul ca ce a# ce tri ite #pre un altce a# pe ba%a unei a#e $n$ri care "i e#te proprie .#i&nu rei/012. Corelaia cu tran#cendena e#te nota caracteri#tic$ a #i bolului cre!tin. Si bolul reli&io# n luie, dar !i dez luie o pre%en$ #piritual$, de#coperind di en#iunea ad'nc$, funda ental$ a realit$ii. Cit'ndu)l pe 3erdieaev, Pr. Prof. D. St$niloae preci%ea%$- Simbolul i simbolizarea presupun existena a dou lumi, a dou ordine de existen... Simbolul este puntea ntre

dou lumi... el arat nu numai c exist o alt lume, ci i c e posibil o unire ntre cele dou lumi. Simbolul deosebete, dar i leag dou lumi4052. Si bolul e#te de#coperirea altuia, a unui altul real, care "n condiiile date nu poate fi de#coperit dec't "n #i bol. El cuprinde dou realiti% empiric, cea & zut', i spiritual, cea &ne zut', care sunt unite nu n c(ip logic )&aceasta' nseamn &aceasta'*, nu prin asemnare )&aceasta' prenc(ipuie &aceasta'* i nici prin cauz!efect )&aceasta' este cauza &acesteia'*, ci epifanic )de la jepifanevia 6 descoperire, artare* + n simbol totul descoper realitatea spiritual i n el totul este necesar pentru a o descoperi, ns nu ntreaga realitate spiritual este descoperit i ntrupat n simbol. Simbolul reprezint totdeauna o parte, cci &noi n parte cunoatem i n parte proorocim' .,-o 75, 8/4092. Si bolul nu pre"nc,ipuie o realitate, ceea ce ar pre#upune lip#a celei pre"nc,ipuite, ci o de#coper$ !i #e face p$rta! cu acea#ta. :.sena simbolului este c n el se depete di(otomia realitii i a simbolismului ca nerealitate/ realitatea se cunoate, nainte de toate, ca mplinirea simbolului, iar simbolul ca mplinirea realitii... Slu0ba di in este simbolic, pentru c nsi lumea, nsi creaia lui "umnezeu este simbolic, tainic, i pentru c prin esena 1isericii i prin destinaia ei n lumea aceasta se descoper mplinirea acestui simbol, realizarea lui ca cea mai nalt realitate40;2. Lu ea "ntrea&$ e "n fiina ei #i bol !i poate deveni pentru o : ediul4 prin care ace#ta #tr$vede tran#cendena. Dar, o ul trebuie #$ de#copere ace#t caracter de #i bol al ei. Sfinii P$rini e*pri $ caracterul de #i bol al lu ii, de ediu #tr$ve%iu al tran#cendenei divine, "n "nv$$tura lor de#pre raiunile di ine, care iradia%$ din toate lucrurile lu ii, la te elia tuturor lucrurilor !i fiinelor create #t'nd nu <iina divin$, ci formele, tipurile, paradigmele di ine, aflate n 0urul fiinei lui "umnezeu# !i dup$ care El a creat toat$ lu ea. Dincolo de scoara rtoas a materialitii# ace#tei lu ii, Sfinii P$rini au v$%ut e#ena adev$rat$, netrec$toare a lu ii ve!nice. :.i au fost n ai de 2ogosul creator ascuns n ele, prin ederea contemplaiei spirituale a fiecruia dintre simbolurile zute, i prin 2ogos au aflat pe "umnezeu#[6]. 3stfel, toat lumea inteligibil se nfieaz nc(ipuit tainic n chipurile simbolice ale lumii sensibile, pentru aceia care au oc(i s ad/ i toat lumea sensibil, dac e cercetat cu o minte iubitoare de cunotin, n nsei raiunile ei e inclus lumea inteligibil40=2. A!adar, #e poate #pune c$ pentru R$#$ritul ortodo* for a v$%ut$, f$r$ #$ fie una cu for a nev$%ut$, e plin$ de acea realitate nev$%ut$, !i de aceea lucrul v$%ut e#te simbol al paradigmei #ale nev$%ute. n acea#ta con#t$ antino ia #i bolului, c$ pentru a cunoa!te

ceea ce nu #e vede, trebuie #$ prive!ti la ceea ce #e vede, dar, "n acela!i ti p, trebuie #$ dep$!e!ti ceea ce #e vede. 2. Semnificaia teologic i mistic a bisericii, loca de nchinare De la "nceputul cre!tini# ului, loca!ul de cult #pecial r'nduit pentru #$v'r!irea Sfintei Litur&,ii era con#iderat domus ecclesiae#, locul adun$rii 3i#ericii, ca o reunire, "n >ri#to#, a cerului !i a p$ 'ntului !i a "ntre&ii creaii, ceea ce con#tituie e#ena !i de#tinaia 3i#ericii0?2. n loca!ul bi#erice#c, >ri#to# continu$ #$ #$v'r!ea#c$ "n odul cel ai direct toat$ lucrarea Sa 'ntuitoare !i #finitoare. Loca!ul de "nc,inare e#te centrul litur&ic al creaiei #au locul central unde #e #$v'r!e!te !i de unde #e r$#p'nde!te pe#te "ntrea&a creaie puterea 'ntuitoare a lui >ri#to#, prin Du,ul S$u cel Sf'nt. El e#te #paiul central al lucr$rii 'ntuitoare a lui >ri#to#, el e#te loc al pre%enei !i lucr$rii lui Du ne%eu, Cel "n Trei e. Precu e#te "n cer a!a e#te Sf'nta Trei e !i "n bi#eric$, #au cerul e pre%ent "n bi#eric$. Du ne%eu Cel "n Trei e nu a#cult$ nu ai din cerul dep$rtat ru&$ciunile credincio!ilor, ci la c,e area lor r$#punde cu pre%ena !i lucrarea Lui. nt'lnirea acea#ta cul inea%$ "n Sf'nta Litur&,ie, "n care credincio#ul ia parte la Cina p$r$iei ve!nice, " p$rt$!indu)#e cu "n#u!i Trupul !i "n#u!i S'n&ele @'ntuitorului +i#u# >ri#to#. nt'lnirea cu >ri#to#, Care aduce !i face pre%ent$ "n o "ntrea&a Sf'nta Trei e, nu e#te e*periat$ de credincio!i ca per#oane i%olate, ci "n #'nul comunitii, aduc'nd "nt$rirea unit$ii dintre ei, o unitate ce e#te i pri at$ de unitatea trei ic$, o unitate ce unific$ per#oanele "n iubire, f$r$ ri#cul de a le confunda "ntre ele082. Aev$%uta pre%en$ a lui Du ne%eu, Cel Unul "n Trei e, lu inea%$ !i de#coper$ toate "n bi#eric$. A#tfel, ele entele ar,itectonice, icoanele, nu #unt #i ple #i boluri, "n #en#ul unor #e ne #au analo&ii ce fac tri itere la o realitate tran#cendent$ de#p$rit$ de ele, ci #unt i(loace #en#ibile prin care #e " p$rt$!e#c creatului lucr$rile divine necreate. n acela!i #en#, actele litur&ice nu #unt doar re)pre%ent$ri, iconizri# #au c(ipuri ale operei de 'ntuire, ci #unt for e #en#ibile "n care !i prin care credincio#ul reitereaz ntreaga ia a lui 4ristos, prin ,arul Sf'ntului Du,. Acea#ta face ca loca!ul bi#erice#c #$ nu fie nu ai locul de " plinire a unor acte #i bolice, ci #$ fie de fapt loca!ul Sfintei Trei i, a C$rei #finenie tran#fi&urea%$ ace#t #paiu !i #fine!te a#tfel prin o "ntrea&a creaie07B2. Credincio!ii tr$ie#c "n bi#eric$ "n alt plan al realit$ii, "ntr)o alt$ a bian$ dec't cea a lu ii naturale. Totul e#te tran#fi&urat, trecutul nu ai e "n bi#eric$ de#p$rit de pre%ent !i de viitorul e#,atolo&ic, "ntre p$ 'nt !i cer nu ai e#te de#p$rire, creatul nu ai e#te "nc,i# "n el "n#u!i, ci e#te tran#fi&urat de necreat. C ul p$trun# de Litur&,ie, ce e*peria%$

tainicul pre%ent "n loca!ul de cult, prive!te totul prin pri# a unei vederi l$untrice. Pentru el fru u#eea l$ca!ului de cult pri e!te ad'nci i neb$nuite, iar eveni entele icono iei du ne%eie!ti nu #unt eveni ente trecute !i "nc,i#e, ci pre%ente !i lucr$toare0772. A#tfel, loca!ul unei bi#erici poate fi cercetat !i apreciat !i din punct de vedere ar,itectonic, #tabilindu)#e valoarea lui arti#tic$, "n#$, dup$ cu aprecia%$ Paul EvdoDi ov, "nele&erea #i boli#ticii l$ca!ului de "nc,inare e#te #tr'n# le&at$ !i condiionat$ de e*perierea tainic$ a ,arului pre%ent "n bi#eric$- -a s nceap s orbeasc fiecare piatr, fiecare prticic i ca ntregul ansamblu s de in o cntare, o liturg(ie, trebuie s nelegi+ ideea mrea de biseric. 3rta mut tie s orbeasc, spune Sfntul 5rigorie de 6$ssa#[12]. n ace#te loca!uri sfinite !i sfinitoare #e con#tituie 1iserica ne zut, in#tituia divino)u an$ ca Trup tainic al lui >ri#to# .cf. .f 7, 15/, co unitatea credincio!ilor care #e " p$rt$!e#c din acela!i potir. Tot ceea ce se s rete aici este impregnat de prezena ne zutului "umnezeu, a lui 4ristos, ntemeietorul i -onductorul 1isericii Sale, deoarece .l nsui a fgduit c &unde or fi doi sau trei adunai n numele 7eu, oi fi i eu n mi0locul lor'# .7t 7?, 1B/0752. n ace#t #en# loca!ul bi#ericii a fo#t nu it corabia mntuirii care ne conduce pe valurile "nvolburate ale $rii ace#tei viei, #pre li anul cel cere#c. +#toricul Eu#ebiu de Ce%areea nu e!te bi#erica #finit$ marele templu pe care -u ntul etern l!a zidit n lume#, e*pri 'nd frumuseea 8erusalimului ceresc, a 7untelui Sion, a cetii lui "umnezeu care este n cer#, unde cete nenumrate de ngeri i de prunci cretini cnt laud Stpnului lor#[14]. Sf'ntul E,er an, patriar,ul Con#tantinopolului, din veacul al F+++)lea, #pune de#pre loca!ul de "nc,inare- 1iserica este cerul pe pmnt, n care locuiete i Se preumbl "umnezeu -are este n cer/+ea este preasl it mai mult dect -ortul 7rturiei al lui 7oise, a fost prenc(ipuit n patriar(i, ntemeiat pe Sfinii 3postoli..., estit de prooroci i mpodobit de ierar(i, des rit de ctre martiri i aezat pe sfintele moate ale acestora ca pe un tron# [15], iar Sf'ntul @a*i @$rturi#itorul afir $ "n t'lcuirea Sfintei Litur&,ii din 7$stagogia #a c$- Sfnta biseric a lui "umnezeu este icoan a lumii sensibile. .a are drept cer dumnezeiescul altar, iar ca pmnt frumuseea naosului#[16]. 3i#erica, loca! de "nc,inare, e#te un G bun sacru', un spaiu liturgic, un loc sfinit !i sfinitor, prin lucrarea ,arului divin. Sfinirea bi#ericii "!i are "nceputul "n ritualul punerii pietrei de temelie, c'nd, prin "ncon(urare, #tropire cu ap$ #finit$ !i prin a!e%area Sfintei Cruci, care va arca a#a Sf'ntului Altar, terenul pe care #e va ridica #f'ntul loca! e#te

#co# din u%ul co un, cur$it, #finit !i oferit Do nului, devenind #paiu litur&ic. T'rno#irea noului loca! !i %idirea altarului, prin punere de #finte oa!te, de#$v'r!e!te lucrarea de #finire, oferindu)ne i a&inea cerului du ne%eie#c cobor't pe p$ 'nt. La #finirea bi#ericii-"umnezeu i face al Su locul i l transform n -asa lui "umnezeu, iar 2iturg(ia ia numele de dumnezeiasc. "in acest centru sfnt, &asupra cruia eg(eaz "umnezeu, zi i noapte' ., 9g ?, 18/, :iul a nla spre Tatl 0ertfa i tmia rugciunii liturgice#[17]. De#pre bi#erica #finit$, deo#ebit$ de orice locuin$ o enea#c$, Sf. Si eon al Te#alonicului #pune- 1iserica este casa lui "umnezeu+ c se sfinete cu dumnezeiescul (ar i cu rugciunile cele preoeti, i nu este ca celelalte case, ci este fcut pentru "umnezeu i pe "nsul l are locuitor i ntr!nsa este sla a, puterea i darul 2ui#[18]. Loca!ul #finit ne ofer$ i a&inea "ntre&ii lu i v$%ute !i nev$%ute, av'nd "n centru pe Du ne%eu, Creatorul !i Proniatorul, e#te c,ipul p$r$iei lui Du ne%eu, al +eru#ali ului celui cere#c. 1iserica este+ locul unde se ntlnete cerul cu pmntul, acea scar a lui 8acob care nlesnete comuniunea "i inului cu umanul, pe treptele creia ngerii coboar pe pmnt, iar oamenii se urc n cer, unindu!se ntr!un singur cor de mrire a lui "umnezeu. 1iserica!loca trebuie s ne dea, n ansamblul ei ar(itectonic i pictural, o iziune sau imagine sensibil a 1isericii cereti, a &cerului pe pmnt'+#[19]. nv$$tura ortodo*$ de#pre loca!ul de "nc,inare #e afl$ "ntr)o #tr'n#$ le&$tur$ cu r'nduielile de cult ale 3i#ericii, dar !i cu or&ani%area practic$ a ace#tuia, cu for ele ar,itecturale, cu pictura !i decoraia care "l "nfru u#eea%$. 3i#erica 6 loca!, prin #tructura #a !i p$rile co ponente, nu are doar o funcionalitate litur&ic$, ci !i o #e nificaie i#tico)#i bolic$, care "ntre&e!te tainicul lucr$rilor #finitoare #$v'r!ite "n ace#t #paiu litur&ic. . !rile bisericii"loca de nchinare i semnificaia lor 3o&$ia de #en#uri pe care le e*pri $ teolo&ia loca!ului de "nc,inare, ce cuprinde "ntre&ul i#ter litur&ic al cultului ortodo*, a deter inat a plificarea, evoluia !i diver#ificarea for elor arti#tice, care #$ "ntruc,ipe%e ar onia !i fru u#eea Divinului, cre'ndu)#e o art bisericeasc, cu #tiluri ar,itectonice ecle#iale, confor e doctrinei 3i#ericii. A#tfel, 3i#ericile cre!tine !i)au " propriat din #tilurile ar,itectonice pe cele core#pun%$toare #pecificului lor teolo&ic. Arcul fr'nt !i uli ea turnuleelor a#cuite, care e*pri $ di#tana de la noi la cer, #unt #pecifice bi#ericilor apu#ene, iar arcul de cerc,

liniile curbe, turlele cu calote #ferice !i cupolele #tilului bi%antin, care e*pri $ cobor'rea cerului pe p$ 'nt, #unt #pecifice bi#ericilor r$#$ritene. Con#trucia de #finte loca!uri a evoluat pe parcur#ul ti pului datorit$ ai ultor factori, cu #unt- de%voltarea "nv$$turii de#pre 3i#eric$, nevoile cultului divin "n continu$ de%voltare, &u#turilor e#tetice diver#e, po#ibilit$ile ateriale !i evoluia vieii reli&ioa#e. ;lanul locaului de cult "nt'lnit "n 3i#erica Crtodo*$ e#te "n &eneral cel de na , cu ab#ida altarului #e icircular$, #i boli%'nd corabia 'ntuirii, #au cel treflat, av'nd "n plu# cele dou$ ab#ide laterale, care arc,ea%$ #e nul Sfintei -ruci, prin care a venit 'ntuirea lu ii. Crucea pe plan ori%ontal e#te dublat$ pe plan vertical de turla #au cupola de pe nao#. nv$$tura cre!tin$ !i cultul divin public #unt "nte eiate pe (ertfa @'ntuitorului >ri#to# pe cruce. Cele patru p$ri ale crucii #i boli%ea%$ cele patru laturi ale lu ii #au cele patru puncte cardinale ale p$ 'ntului, unde 3i#erica cre!tin$ e#te r$#p'ndit$01B2. 3i#erica e#te orientat$ #pre r$#$rit, locul de unde vine lu ina. ;entru c "umnezeu este lumin spiritual ), 8n ,, <*, spune Sf. 8oan "amasc(in, iar 4ristos n Scripturi se numete i Soarele dreptii )7al =, >*i 9srit )2c ,, ?@*, trebuie s!8 afierosim 2ui rsritul spre nc(inciune#[21]. 8nteriorul bi#ericii ortodo*e #e pre%int$ ca un spaiu organizat#[22], "ntr)o unitate a "ntre&ului univer#, tran#fi&urat prin >ri#to#, e*pri 'nd (ristocentrismul cultului divin. E#te un cosmos organizat liturgic#, pentru ca toat$ #uflarea #$ laude pe Do nul, dup$ cu #pune Sf. @a*i @$rturi#itorul- . rednic de mirare c, n micimea lui, locaul sfnt seamn cu astul uni ers. -upola sa nlat este comparabil cu cerul cerurilor+ .a se spri0in solid pe partea ei inferioar. 3rcurile ei reprezint cele patru laturi ale lumii#[23]. <iecare bi#eric$ e#te un centru co# ic. 3i#erica)loca! reproduce #tructura intern$ a univer#ului, e#te +eru#ali ul cere#c care arat$ unirea cercului !i a ptratului .3p 17,7H/, e#te corabia e#,atolo&ic$, nao#ul pe#te care #e "nal$ for a #feric$ a cupolei, #inteti%'nd unirea cercului cu p$tratul, $#ura !i cifrul cere#c al p$r$iei 0192. P$tratul #au cubul repre%int$ ne#c,i babilitatea neclintit$, #tabilitatea "n$untrul c$reia tr$ie!te dina i# ul circular al #lu(belor01;2. 3i#erica ortodo*$ a p$#trat " p$rirea interiorului #$u "n trei p$ri principalepronaosul, naosul !i altarul, "n cin#tea Sfintei Trei i.

a/ ;ronaosul e#te partea bi#ericii cuprin#$ "ntre intrarea principal$ !i nao#, de care #e de#parte fie printr)un %id #tr$pun# de una #au trei intr$ri, fie prin coloane, fie printr)un #i plu &rila(. n partea de ia%$%i a pronao#ului #e afl$ cristelnia .va#ul de bote%/, arc'nd locul unde #e #$v'r!e!te r'nduiala celor dou$ taine ale iniierii cre!tine, 3ote%ul !i @irun&erea. Dea#upra pronao#ului #e afl$ cafa#ul, #u#inut de coloane. n acea#t$ "nc$pere a bi#ericii #tau de obicei fe eile. n r'nduiala prive&,erii, a litiei !i a altor #lu(be. $n$#tiri #e #$v'r!e!te aici

Unele bi#erici au pridvor, dea#upra c$ruia #e ridic$, de obicei, turla clopotni$, #u#inut$ "n partea de apu# de coloane #au #t'lpi de piatr$ #au %id. Pe cupola pronaosului #e %u&r$ve!te c,ipul @aicii Do nului, pro#l$vit$ de "n&eri !i #fini, iar pe pereii pronao#ului, c,ipuri de icono&rafi, #inoadele ecu enice, #ina*arul .!irul #finilor din toate lunile anului bi#erice#c/, Acati#tul Sfintei <ecioare, #finii cuvio!i, #i,a!trii !i pu#tnicii a c$ror via$ e#te o pild$ de #finenie !i tr$ire oral$ pentru credincio!i. Pe peretele din#pre apu# #e %u&r$ve!te tabloul votiv al ctitorilor01H2. n prid or #e continu$ icono&rafia pronao#ului, ad$u&'ndu)#e icoana ,ra ului !i pi#ania, dea#upra u!ii !i #cenele raiului !i iadului, de o parte !i de alta a intr$rii. b/ 6aosul e#te partea central$ a bi#ericii, de#p$rit$ de altar printr)o t' pl$ de le n #au %id, prev$%ut$ cu trei u!i, nu it$ iconostas. n faa icono#ta#ului #e afl$ #oleea, un loc ai ridicat pe care #e afl$ tetrapodul cu icoana ,ra ului !i Sf'nta Cruce. n ab#idele laterale #e afl$ #tr$nile c'nt$reilor. n nao# #e afl$ !i am onul, de unde #e cite#c lecturile biblice !i #e ro#te!te predica. La bi#ericile cu plan treflat, nao#ul e#te l$r&it prin dou$ ab#ide laterale. Dea#upra lui #e ridic$ fie o turl, fie o bolt #e i#feric$, #u#inute prin pandanti i pe patru arcuri. Fec,ile bi#erici aveau nao#ul " p$rit lon&itudinal "n trei, prin coloane. Prin ar,itectura !i pictura ei, bi#erica trebuie #$ ne dea o i a&ine #en#ibil$ a 3i#ericii cere!ti. Cele #$v'r!ite "n ace#t l$ca! #unt copii !i repre%ent$ri v$%ute ale cultului #piritual adu# lui Du ne%eu "n ceruri de "n&eri !i #fini. A#tfel, turla #au cupola naosului, fiind partea cea ai "nalt$ a loca!ului, "nf$i!ea%$ 3i#erica cerea#c$. n i(locul bolii .#au al calotei #ferice a turlei/ e#te %u&r$vit$ icoana lui Du ne%eu ) Atotiitorul . ;antocratorul 6

>ri#to# binecuv'nt'nd/, "ncon(urat$ de cele nou$ cete "n&ere!ti !i de c,ipurile celor care alc$tuie#c te elia 3i#ericii cre!tine, #finii prooroci, Apo#tolii !i Evan&,eli!tii 01=2. ;rin liniile sale, cupola d sens micrii cobortoare a iubirii dumnezeieti, iar forma ei sferic reunete pe toi oamenii ntr!o adunare, n comunitate eu(aristic#[28]. n R$#$ritul ortodo*, #enti entul #fineniei, ca "n#u!ire de c$tre o a iubirii lui Du ne%eu, are ca paralel$ ar,itectonic$ bolta central$, precu !i bolile au*iliare, care e*pri $ o aplecare a lui Du ne%eu la diferite niveluri cu o are &ri($ c$tre cei credincio!i. 3olta aplecat$ l e*pri $ pe Du ne%eu cel per#onal care " br$i!ea%$ cu iubire co unitatea pentru a o atra&e la via Sa "ndu ne%eind)o, o face #$ #e unea#c$ "n El, Care o ocrote!te ca ;antocrator. Cupola arcuit$ pe#te co unitatea credincio!ilor red$ faptul c$ n#u!i <iul lui Du ne%eu a cobor't din cer !i r$ 'ne "n continuare cu cei ce cred "n El !i for ea%$ trupul Lui, dar nu dintr)o nece#itate intern$, ci din iubire pentru noi0182. Prin liniile ei cupola traduce i!carea cobor'toare a iubirii du ne%eie!ti, #fericitatea ei reune!te pe toi oa enii "n Gsinax', "n trupul lui >ri#to#. Sub cupol$ noi ne #i i prote(ai, #c$pai de an&oa#a #paiilor infinite05B2. Cupola nu pare #$ aparin$ ateriei " pov$r$toare p$ 'nte!ti, ci pare c$ #t$ "n directa le&$tur$ cu cerul, a c$rui copie e#te. Precu cerul co# ic e#te i%vorul !i loc al lu inii, a!a e#te !i cupola, care #e revar#$ de acolo pe#te nao# !i, ridic'ndu)#e, totodat$ ridic$ !i du,ul ru&$torului "n "n$li e cerea#c$0572. n bi#ericile de plan treflat, pe bolile ab#idelor laterale #unt %u&r$vite cele dou$ ari pra%nice " p$r$te!ti- nvierea .la nord/ !i Aa!terea Do nului .la #ud/. Pe pereii ab#idelor !i ai nao#ului #e %u&r$ve#c #cene din viaa, pildele !i inunile @'ntuitorului, iar "n re&i#trul de (o#, c,ipurile celor care #unt pilde pentru credincio!i pe calea 'ntuirii .#finii ilitari #au o#ta!i, doctori f$r$ de ar&ini, #fini ro 'ni #au #fini ale c$ror oa!te #e &$#e#c "n acele bi#erici/. ntre nao# !i altar #)a interpu# catapeteasma, " podobit$ cu icoanele @'ntuitorului !i @aicii Do nului, ale pra%nicelor " p$r$te!ti, ale apo#tolilor !i proorocilor, care fac le&$tura "ntre cer !i p$ 'nt, icoana fiind o ferea#tr$ c$tre cer. T' pla e*pri $, dup$ Sf. Si eon al Te#alonicului- osebirea celor zute de cele ne zute#[32]. c/ 3ltarul e#te partea cea ai i portant$ a bi#ericii, pentru c$ aici #e #$v'r!e!te (ertfa eu,ari#tic$. El for ea%$ ab#ida central$ a bi#ericii, av'nd "n i(loc Sfnta 7as, care 6 dup$ vec,ii t'lcuitori litur&ici 6 "nc,ipuie &mormntul lui 4ristos' !i &scaunul lui "umnezeu'[33]. Sfnta 7as are form ptrat, simboliznd cele patru pri ale lumii

pentru care se s rete Aertfa liturgic. n colurile mesei sunt aezate icoanele Sfinilor . ang(eliti, iar n mi0locul ei ar(iereul aeaz la sfinirea bisericii [34] moate de sfini, dup tradiia primelor eacuri cretine, cnd se ridicau altare pe mormintele martirilor. Sfnta 7as e#te acoperit$ ai "nt'i cu o p'n%$ alb$ de in nu it$ cma, #i boli%'nd &iul&iul "n care a fo#t "nvelit !i pu# "n or 'nt trupul @'ntuitorului. Acea#t$ p'n%$ e#te #tr'n#$ " pre(urul e#ei cu o #foar$ !i pecetluit$, #i boli%'nd pecetluirea or 'ntului Do nului. Pe#te acea#t$ p'n%$ #e a!ea%$ &mbrcmintea mesei', confecionat$ dintr)un aterial ale#, #tr$lucitor, #i boli%'nd at't c,ipul $ririi lui Du ne%eu, c't !i ,ainele @'ntuitorului care au #tr$lucit ca lu ina05;2. Pe Sf'nta @a#$ #e afl$ antimisul[36] ."n loc de a#$/, o bucat$ de p'n%$ din in #au $ta#e pe care e#te i pri at$ icoana punerii "n or 'nt a Do nului. n i(loc, "ntr)o pun&$ ic$, #unt pu#e #finte oa!te, devenind a#tfel obiectul litur&ic indi#pen#abil #$v'r!irii Sfintei Litur&,ii. Pe Sf'nta @a#$ #e ai afl$ c(i otul, o bi#ericu$ "n iniatur$, "n care #e p$#trea%$, "n cutii #peciale, Sf'nta p$rt$!anie pentru tot ti pul anului. n partea #udic$ a altarului #e afl$ diaconiconul, o "nc$pere, firid$ #au dulap, pentru p$#trarea #fintelor ve! inte, iar "n partea de nord #e afl$ proscomidiarul, unde #e pre&$te#c darurile pentru Sf'nta Iertf$, #i boli%'nd pe!tera unde S)a n$#cut >ri#to#. 3ltarul, locul unde #e focali%ea%$ !i de unde i%vor$!te toat$ #finenia bi#ericii, #i boli%ea%$ cerul, dar "n acela!i ti p repre%int$ !i 1iserica pmnteasc n manifestarea ei cea mai nalt#. De aceea, aici #unt %u&r$vite c,ipurile e brilor 3i#ericii triu f$toare, "ndeo#ebi al 7aicii "omnului .pe #e icalota ab#idei/, care e#te per#oana #f'nt$ cea ai apropiat$ de altarul cere#c, !i al arilor ierar,i, autori de litur&,ii. De a#e enea, "n altar #unt %u&r$vite #cene i#torice !i #i bolice din Fec,iul !i Aoul Te#ta ent "n le&$tur$ cu Sf'nta Litur&,ie- Cortul Sf'nt, Litur&,ia cerea#c$, " p$rt$!irea Sfinilor Apo#toli, (ertfa lui Cain !i Abel, (ertfa lui Avraa !.a. 05=2 #. $egtura dintre locaul de nchinare i lucrarea sfinitoare a %isericii Ar,iepi#copul Simeon al Tesalonicului preci%ea%$ c$ bi#erica "nc,ipuie toat$ lu ea, pentru c$ Du ne%eu e#te pretutindeni. Sf'ntul Altar #i boli%ea%$ cele ai pre#u# de ceruri, unde #e afl$ #caunul lui Du ne%eu, "ntruc,ipat prin Sf'nta @a#$. Aao#ul "nc,ipuie lu ea v$%ut$, iar partea lui de #u#, pe cea nev$%ut$05?2. De!i e#te alc$tuit$ din ai ulte p$ri, bi#erica dup$ "nf$i!are e#te una 6 ne "nva$ Sf. @a*i @$rturi#itorul. &6aosul este un altar n de enire, iniiat i sfinit prin Sfintele

Taine, pe cnd altarul este un naos actualizat, a0uns la captul aciunii de iniiere i de sfinire'. C,iar "n "nele#ul de loca! de cult, bi#erica e#te o realitate dina ic$, purt'nd "n ea ideea !i puterea cre!terii, care tran#for $ nao#ul .#paiul credincio!ilor/ "ntr)un altar .#paiul clericilor/ "n devenire0582. Crdinea !i i portana cre#c'nd$ a p$rilor loca!ului, pronaos, naos i altar, toate "ndrept'ndu)#e #pre Sf'ntul Altar, c't !i programul iconografic, care r'nduie!te ordinea icoanelor "n pictura bi#ericii, con#tituie locul !i a biana du,ovnicea#c$ a urcu!ului #piritual, pe care credincio#ul l)a "nceput din pruncie, prin Tainele de iniiere cre!tin$ !i "l continu$ toat$ viaa. Aici "ncepe, #e "nt$re!te !i #e de#$v'r!e!te viaa cea nou$ "n >ri#to#. Brnduiala topografic a locaului constituie un fel de iniiere gradat pentru a ptrunde n lumea sacr# 6 #pune P. EvdoDi ov09B2. n pronaos, aproape de intrarea "n bi#eric$, #ub ocrotirea iubitoare a @aicii Do nului, de pe cupol$, prin baia Sfntului 1otez, pruncul #e na!te din nou pentru viaa "n >ri#to#, devenind fiu al lui >ri#to# dup$ ,ar, $dular al Trupului S$u Tainic, Sf'nta 3i#eric$, !i o!tenitor al " p$r$iei lui Du ne%eu. Tot acu pri e!te pecetea darului Du,ului Sf'nt, "n Taina 7irungerii, care)l "nt$re!te !i)l enine "n viaa cea nou$ "n >ri#to#. Cel n$#cut "n >ri#to# prin 3ote% !i "nt$rit "n viaa cea nou$ prin @irun&ere pri e!te "ndat$ Sf'nta p$rt$!anie, pentru a #e uni cu >ri#to#0972. n naos, #ub "nr'urirea ,arului 'ntuitor al Pantocratorului, "ncon(urat de cetele "n&ere!ti de pe cupola central$ a bi#ericii, !i prin ru&$ciunile Sfinilor Evan&,eli!ti, ve#titorii cuv'ntului 'ntuitor, cre!tinii pri e#c Taina Spo edaniei, prin care @'ntuitorul "i i%b$ve!te de p$catele ce le "n&reunea%$ c$l$toria !i unirea cu El, Taina -ununiei, a binecuv'nt$rii iubirii celor doi #oi, cu #copul na!terii de prunci "nc,inai lui Du ne%eu, !i Taina 7aslului, #pre t$ $duire de bolile #uflete!ti !i trupe!ti. ntre nao# !i altar, n faa uilor mprteti, #ub binecuv'ntarea din icoana " p$r$tea#c$ a Celui Care S)a (ertfit !i Se d$ruie!te continuu pe Sine, pentru 'ntuirea noa#tr$, #e pri e!te Taina .u(aristiei, a unirii cu >ri#to#, prin " p$rt$!irea cu trupul !i #'n&ele S$u, devenind purt$tori de >ri#to#. Acea#ta e#te inta final$ !i !an#a vieii cre!tine, pentru care ne pre&$ti ereu prin baia lacri ilor, Sf'nta Spovedanie. n altar, "n sfnta sfintelor#, nu ai cei c,e ai !i pre&$tii pri e#c Taina 4irotoniei, a con#acr$rii "n #lu(irea #acra ental$ a 3i#ericii lui >ri#to#. n #f'ntul loca!, la fiecare Sf'nt$ Litur&,ie #e #$v'r!e!te Iertfa eu,ari#tic$, care prelun&e!te #pre noi Iertfa de pe Cruce a @'ntuitorului >ri#to#, f$c'nd)o acce#ibil$ tuturor0912. De la intrarea "n bi#eric$ !i p'n$ "n faa u!ilor " p$r$te!ti, la >ri#to# Eu,ari#tic,

e#te dru ul pe care "l face ereu credincio#ul, prin lucr$rile #finitoare ale 3i#ericii, aduc'nd cu #ine ofranda #a de p'ine !i vin, pentru Sf'nta Iertf$. Pe a#a Sf'ntului Altar, la fiecare Sf'nt$ Litur&,ie, >ri#to# n#u!i Se (ertfe!te pentru noi, pre%ent'nd Tat$lui ofranda noa#tr$. @aica Do nului de pe #e icalota altarului i(loce!te pentru noi !i pentru acea#t$ (ertf$, care a(un&e "n altarul cel ai pre#u# de ceruri. Dup$ Sf'ntul @a*i @$rturi#itorul, #finirea pro&re#iv$ a #ufletului #e #$v'r!e!te prin inte&rarea o ului "n .cclesia# !i prin participarea la Sf'nta Litur&,ie. De aici re%ult$ datoria cre!tinului de a frecventa #f'nta bi#eric$, ai "nt'i pentru c$ sfinii ngeri pre%eni "n ea "n#ea nea%$ pe cei ce #e "nf$i!ea%$ lui Du ne%eu, i(locind pentru ei, iar apoi pentru c$ (arul Sfntului "u( e#te pre%ent totdeauna "n ace#t loca! "n c,ip deo#ebit la Sf'nta Litur&,ie, av'nd puterea de a #c,i ba !i tran#for a pe cel ce #e roa&$ "n loca!ul Do nului0952. Deci, loca!ul #f'nt al bi#ericii e#te un ele ent nelip#it din viaa #piritual$ a celor ce) L caut$ pe Du ne%eu !i dore#c #$ #e " p$rt$!ea#c$ din darurile Lui cele bo&ate, #pre a atin&e pi#curile de#$v'r!irii cre!tine, dup$ @odelul >ri#to#. <ru u#eea loca!ului, profun%i ea ru&$ciunilor, bo&$ia coninutului !i ar onia elodic$ a c'nt$rilor r'nduielilor litur&ice, #unt factori care produc "n #ufletul celui ce #e roa&$ "n bi#eric$ #t$ri "n$l$toare de tr$ire du,ovnicea#c$, pre&$tindu)l pentru pri irea ,arului divin. Sfinenia 3i#ericii, "nt$rit$ prin pre%ena lui >ri#to# "n ea, #ub for a Sfintei Eu,ari#tii, p$#trat$ pe a#a Sf'ntului Altar, (u#tific$ pe deplin dra&o#tea !i &ri(a deo#ebit$ a clerului !i credincio!ilor de a con#trui !i " podobi Ca#a Do nului c't ai fru o#, ca pe cel ai dra& !i ai #cu p loca! al lor. Concluzii 7. 3rta cretin eclesial, prin toate for ele ei, nu are "n cadrul cultului divin un rol funda ental, ci unul #ecundar #au c,iar co ple entar, "n#$ bine deter inat !i e*peri entat. Ea #e adre#ea%$ direct ini ii prin e oia e#tetic$, ce a(ut$ tr$irea i#tic$, cre'nd a biana "n$l$toare de ru&$ciune !i de co uniune cu Du ne%eu. Prin ele entele #ale #pecifice, ea e*pri $ "n e&al$ $#ur$ ar onia !i fru u#eea divin$, c't !i lucrarea i#tic$ !i #finitoare care #e #$v'r!e!te "n #fintele loca!uri. 1. 1iserica loca a devenit un bun sacru, un loca de nc(inare, un spaiu liturgic, cu tot ce)i aparine, prin r'nduiala punerii pietrei de te elie, prin #finirea ei !i prin #$v'r!irea continu$ "n ea a lucr$rilor #finitoare.

5. 3r(itectura, prin for ele ei #pecifice, "n evoluie continu$, trebuie #$ cree%e un #paiu litur&ic "n con#onan$ cu "nv$$tura !i canoanele 3i#ericii, nu un #paiu doar funcional !i co od, "n #en#ul unei #$li polivalente, #au unul care !oc,ea%$ prin diferite artificii oderne. Sf'nta 3i#eric$, beneficiar$ a #paiului litur&ic, "!i ap$r$ doctrina !i r'nduielile #ale, dar e#te de#c,i#$ la tot ceea ce poate duce la e*pri area c't ai adecvat$ pe p$ 'nt a ordinii !i fru u#eii cere!ti.

072

J Co unicare #u#inut$ la Sesiunea tiinific, ediia a F+)a, cu te a- ;atrimoniul eclesial. ;atrimoniul cultural, or&ani%at$ de Patriar,ia Ro 'n$ !i @ini#terul Culturii !i Cultelor, 3ucure!ti, 7B dece brie 1BB1. 7 Sf'ntul +oan Da a#c,in, "ogmatica, +, 75, trad. ro . de Pr. Cicerone +ord$c,e#cu, 785H, p. 5?.
012

>.R. Sc,lette, :SK

bole4, "n .nc$clopedie de la foi, +F, p. 1=8.

Pr. Prof. Dr. D. St$niloae, :Si bolul, anticipare !i te ei al po#ibilit$ii icoanei4, "n rev. Studii Teologice +L .78;=/, nr. =, p. 959.
052

Pr. Al. Sc, e ann, 2C.uc(aristie Sacrament du 9o$aume, trad. par Con#tantin AndroniDof, coll. :LMEc,elle de Iacob4, Pari#, 78?;, p. 51N trad. ro de Pr. 3ori# R$duleanu, Ed. Ana#ta#ia, 3ucure!ti, 7885, p. 9;.
092

0;2

8bidem, p. 55N trad. ro

., p. 9H.

0H2

Sf'ntul @a*i

@$rturi#itorul, :R$#pun#uri c$tre Tala#ie...4, :ilocalia, vol. +++, Sibiu, 789?, p. 5H.

0=2

+de

, 7$stagogia >,, PE 871, H8= A.

0?2

Pr. Al. Sc,

e ann, op. cit., p. 8, trad. ro ., p. 1;.

 Pr. Prof. Dr. Du itru St$niloae, :Loca!ul bi#erice#c propriu)%i#, cerul pe p$ 'nt #au centrul litur&ic al creaiei4, "n rev. 7itropolia 1anatului, 9)H .78?7/, p. 1== !.u.
082

07B2

8bidem, p. 18B.

Ar,i . Fa#ile, .isodiDon. .lemente ale tririi liturgice a misterului unitii n 1iserica ortodox , StavroniDita, 78=9, p. 715 !i 71;. n #ufletul credincio#ului, toate ele entele ar,itectonice, precu !i icono&rafia !i actele litur&ice pri e#c #e nificaii ad'nci, ba%ate pe faptul c$ lucrarea 'ntuitoare #$v'r!it$ de >ri#to# cel "ntrupat provoac$ "n o , prin lucrarea Sf'ntului Du,, ana ne%a real$ a "ntre&ii Lui viei, c$ci ace#te acte r$ 'n "n >ri#to# cel "nviat !i "n$lat ca ur e vii !i eficiente ce iradia%$ "n "ntrea&a u anitate. A #e vedea- Pr. Prof. Dr. Du itru St$niloae, 2ocaul bisericesc propriu!zis, cerul pe pmnt sau centrul liturgic al creaiei, po#tfa$ la traducerea @K#ta&o&iei Sf'ntului @a*i @$rturi#itorul, 3ucure!ti, 1BBB, p. ?;.
0772

Paul EvdoDi ov, 2CBrt(odoxie, Aeuc,atel, 78H;, trad. ro . de Dr. +rineu +oan Popa, Ar,iereu Ficar, Ed. +n#titutului 3iblic !i de @i#iune al 3.C.R., 3ucure!ti, 788H, p. 157.
0712

Pr. Prof. Dr. Ene 3rani!te, 2iturgica general, 88. 6oiuni de art bisericeasc, ar(itectur i pictur cretin, ediia a +++)a, tip$rit$ cu binecuv'ntarea P.S. Dr. Ca#ian Cr$ciun, Ed. Epi#copiei Dun$rii de Io#, Ealai, 1BB1, p. 87.
0752

0792

8bidem, p. 81.

"escriere a bisericii i tlcuire mistic, P.E. 8?, 5?9, trad. ro . de A. Petre#cu "n 7itropolia Blteniei, ;)H .78H9/, p. 5;=.
07;2

7$stagogia, P.E. 87, H=1AN A #e vedea trad. ro - Sf'ntul @a*i @$rturi#itorul, 7$stagogia, cosmosul i sufletul, c(ipuri ale bisericii, introducere, traducere !i anali%$ de Pr. Prof. Dr. Du itru St$niloae, 3ucure!ti, 1BBB, p. 7=, precu !i te*tul critic publicat "n- @a##i o Confe##ore, 2a mistagogia ed altri scritti .OTe#ti Cri#tiani/, <lorence, 7857, p. 711)179.
07H2

07=2

Paul EvdoDi

ov, op. cit., p. 151.

 Si eon al Te#alonicului, "espre biseric i trnosirea ei, cap. 71?, trad. ro . "n vol. &Tract asupra tuturor dogmelor credinei noastre ortodoxe'... tip. de To a Teodore#cu, 3ucure!ti, 7?HH, p. 85.
07?2

0782

Pr. Prof. Dr. Ene 3rani!te, op. cit., p. 8;.

Sf. Fa#ile cel @are, Bmilia la 8saia, 77, "n PE, t. LLL, col. 71. Sf. +oan Eur$ de Aur, Bmilia la .pistola 8 ctre -orinteni, 9, "n PE, t. LL+, col. ;9, la Pr. A#i#t. Aicolae D. Aecula, :Si boli# ul loca!ului de cult "n opera litur&ic$ a Sf'ntului Si eon, Ar,iepi#copul Te#alonicului .#ec. LF/4, "n rev. 5lasul 1isericii, LL++ .78?5/, nr. 8)71, p. H91.
01B2

0172

Sf. +oan Da

a#c,in, "ogmatica, trad. ro . de Pr. D. <ecioru, ediia a +++)a, Ed. Scripta, 3ucure!ti, 7885, p.7H1.

0112

P. EvdoDi

ov, Brtodoxia, p. 157.

0152

Pr. Prof. Dr. Ene 3rani!te, op. cit., p. 89.

0192

Paul EvdoDi

ov, 2Cart de lCicEne, Pari#, 78=B, p. 71;.

01;2

8bidem, p. 71;.

Pr. Prof. Ene 3rani!te, ;rogramul iconografic al 1isericilor Brtodoxe 6 ndrumtor pentru zugra ii de biserici, 3ucure!ti, 78=;, p. 1B)17 .e*tra# din rev. 1iserica Brtodox 9omn, 78=9, nr. ;)H, p. =1B)==7/.
01H2

01=2

Pr. Prof. Ene 3rani!te, ;rogramul iconografic..., p. ?.

01?2

P. EvdoDi

ov, Brtodoxia, p. 159.

 Pr. Prof. Dr. Du itru St$niloae, 2ocaul bisericesc propriu!zis, cerul pe pmnt sau centrul liturgic al creaiei+, p. 1?B.
0182

05B2

EvdoDi

ov, 2Cart de lCicEne, p. 71H.

0572

>an# Ioac,i

Sc,ul%, "ie b$zantinisc(e 2iturgie, <reibur& i

3rei#&au, 78H9, p. H;)H=.

Si eon al Te#alonicului, "espre sfnta biseric..., cap. 75H, P.E., t. CLF, col. 59;. Trad. ro . "n vol. Tract asupra tuturor dogmelor credinei noastre ortodoxe... tip. de To a Teodore#cu, 3ucure!ti, 7?HH, p. 719.
0512

Sf. E,er an al Con#tantinopolului, 8storia 1isericeasc i teoria mistic, P.E., t. LCF+++, col. 5?=)5??N trad. ro . de Prof. A. Petre#cu "n rev. 7itropolia Blteniei, 78=9, nr. 8)7B, p ?1=
0552

Fe%i pe lar& Drd. @i,ai E,. Radu, :Slu(ba #finirii bi#ericii "n ritul litur&ic ortodo*. Studiu i#torico)litur&ic4 , "n Studii Teologice, 78=;, nr. =)?, p. ;?5);87.
0592

05;2

Si

eon al Te#alonicului, "espre biseric i trnosirea ei, p. 775.

05H2

Fe%i Aica @. Tu$, Sfntul 3ntimis )Studiu istoric, liturgic i simbolic*, 3ucure!ti, 7895.

05=2

8bidem, p. 7;)1B.

05?2

Si

eon al Te#alonicului, "espre biseric +, p. 775.

0582

Pr. Prof. Ene 3rani!te, 1iseric i 2iturg(ie..., p. 7H)78.

09B2

P. EvdoDi

ov, Brtodoxia, p. 155.

0972

Fe%i Aicolae Caba#ila, "espre

iaa n 4ristos, trad. ro . de Pr. Prof. T. 3odo&ae, ediia a ++)a, 3ucure!ti, 788=.

0912

8bidem.

0952

7$stagogia, cap. LL+F, P.E., t. LC+, col. =B7)=B9N Pr. Prof. Ene 3rani!te, 1iserica i 2iturg(ia..., p. 7?.

Altarul, ca #i altoire divin$ a vietii Aicolae Caba#ila , are litur&,i#itor bi%antin, #punea c$ centrul vieii cre!tine e#te Sf'ntul Altar #au Sf'nta @a#$ a Altarului. Practic, "n acea#t$ poriune a univer#ului, tran#for at$ "ntr)o veritabil$ Pa*i# undiP , te elie a vieii !i a iniierii i#ta&o&ice are loc altoirea #f'nt$) "nr$d$cinarea credincio#ului tot ai profund la arborele lui +e#ei, ce #i boli%ea%$ Trupul i#tic al cere!tii " p$r$ii a Lui >ri#to#, f$r$ de care roadele noa#tre ar fi #terile #au in#uficiente...P Eu #unt via cea adev$rat$ !i Tat$l @eu e#te lucr$torul. Crice l$di$ care nu aduce road$ "ntru @ine, El o taieN Qi orice l$di$ care aduce road$, El o cur$e!te, ca ai ult$ road$ #$ aduc$.P <$r$ altar, f$r$ t'rno#irea #a, ca !i &aranie nev$%ute a validit$ii ,arice a Sfintelor Taine, orice tr$ire cre!tin$, orice e*erciiu !i act litur&ic, nu ar fi dec't ni!te biete parodieri, #peculaii raionale, &no#tici# e #terile ce ar ri#ipi plin$tatea i#terului c,ri#tic petrecut acu doua ii de ani. E#te o per anent$ confir are a Cinei de Tain$ "n #finirea de c$tre epi#cop a altarului, loc de de#f$!urare a o#p$ului ,aric la care >ri#to# #e ofer$ drept ,ran$ #i b$utur$ ve!nic$, dar de!i e#te un &e#t i#toric , el nu poart$ pecetea unei #tereotipii, unei obo#itoare repetiii ci repre%int$ o tran#cendere a ti pului, a #paiului, a i anentului pentru a #e a(un&e "n acel punct ontolo&ic !i etern "ntru care dintotdeauna @ielul #e ofer$ pe #ine (ertfei i#p$!itoare, El n#u#i fiind cel care litur&,i#e!te, a#e%'nd pe#te lu e #f'nta pace a " p$c$rii u anit$ii cu Du ne%eu, "n cele trei ipo#ta#uri) Tat$, <iu !i Du, Sf'nt. +ndiferent de faptul dac$ o ul va p$r$#i Calea Lactee pentru a #e a!e%a "ntr)o alt$ topolo&ie, raportul #$u fa$ de altar !i litur&,ie va r$ 'ne pe anent acela!iN "n orice punct al univer#ului altarul ordonea%$ #paiul, concentric, ca iradierea unei lu ini de la #tea, el fiind ie%ul #i #' burele e*i#tenei #uflete!ti, !i prin ace#ta o ul devine ,ri#tofor) purt$tor de >ri#to# devenind o $#ur$ a tuturor realit$ilor v$%ute #i nev$%ute, "n#$ nu prin pri# a unei di en#iuni antropocentrice, ci prin faptul c$ "nl$untrul #$u locuie!te prin

euc,ari#tie, Cel care din iubire pentru o , a creat lu ea, #telele, oceanele, pe!tii, verdeaa copacilor, apoi S)a dat pe Sine n#u!i din iubire, r$#ti&nirii, orii !i "nvierii. Prin acea#t$ (ertf$ de ulu ire, >ri#to#, prede#tinea%$ u anitatea unui o#p$ fericit, unei co e#enii " bel#u&ate "n Du, Sf'nt, unei fericiri f$r$ de ar&ini. A#tfel altarul e#te E au#ul unei tainice tran# utaii. E#te buc$t$ria unei i#tice alc,i ii interioare. PTrupul este o buctrie :r focul care arde nuntru, :ocul foamei, dorinei, nzuinei, imaginaiei, nu poate fi speran de n iere, fiindc suntem ceea ce mncm.F E#te locul unde a#ceti# ul unei viei cre!tine ar fi o palid$ #clipire a ceea ce "n#ea n$ a fi p$rta!i vieii ve!nice f$r$ acel perpetuu "nde n-P3ucurai)v$ purureaP A! a inti "n ace#t #en# o fru oa#$ pove#te #cri#$ de +#aD Dine#en, C#p$ul lui 3abette , afl$ cu "ntr)un #$tuc pierdut pe coa#ta Dane arcei, un pa#tor #ever "i "nv$a pe #$teni dru ul c$tre cer, centrul vieii lui fiind reli&ia. A#tfel, toate pl$cerile p$ 'nte!ti trebuiau abandonate, totul trebuia redu# la a#ceti# ul unei viei lip#ite de cea ai ic$ bucurie, "n tot ceea ce f$ceau #$tenii, vocile, privirile lor, i pri 'du)#e de acea paloare cenu!ie a unui #ever a#ceti# .. Dup$ ce pa#torul uri#e, #$tenii au r$ a# cu acelea!i obiceiuri, ,aine, voci, oc,i, dar pe#te ace#tea #)a a!e%at re#enti entul, &u#tul a ar, re&retul pentru ceva ce alt$dat$ le d$dea bucurie "n credina lor, acel parfu inefabil pe care nu ai !tiau unde, de ce #i cu l)au pierdut !i care d$dea tot far ecul vieii cre!tine...Dar ni eni nu)!i ai putea a inti ceva...Uitarea... ntr)o %i, "n acel #$tuc apare o fe eie. C #tr$in$.. 3abette. 3ate la u!$, "!i #pune pove#tea #a, cu avu#e#e loc o revoluie, fa ilia #a fu#e#e uci#$, !i ea "!i cauta un refu&iu...S$tenii o ad$po#te#c !i f$r$ #$ le cear$ vreun ban, ea avea #$ le &$tea#c$ 'nc$rile obi!nuite, pe!te, p'ine, lapte !i co binaiile lor po#ibile. So#e!te !i #orocul #$rb$toririi centenarului orii pa#torului, care cu r'vn$ ult$ "i "nv$a#e pe acei oa eni dru ul c$tre ceruri... 3abette toc ai pri i#e o #cri#oare ce coninea un cec pe care)l c'!ti&a#e la o loterie, !i de acei bani cere per i#iunea #$tenilor #$ le pre&$tea#c$ acel o#p$. n ti pul anilor petrecui "n acel #at, !i ea 'nca#e aceea!i 'ncare fru&al$, dar "n$untrul ei ocni#e ceva...Fi#ele ei. Se ,r$ni#e cu ele "n tain$ !i acu veni#e o entul potrivit ca ele #$ #e adeverea#c$. Qi a#tfel a "nceput #$ cu pere !i #$ &$tea#c$ toate acele bun$t$uri la care ini a ei r'vni#e... S$tenii au fo#t c,e ai la o#p$ul pre&$tit de 3abette, !i au "nceput #$ $n'nce...n#$ pe $#ur$ ce de&u#tau acele bun$$i, ei "ncepur$ #$)!i rea intea#c$ nu ele acelor 'nc$ruri delicioa#e, iar "n$untrul lor o tainic$ tran# utaie alc,i ic$ "ncepu#e #$ le eta orfo%e%e fiina... Cc,ii, vocile, &e#turile lor #)au u plut de bucurie !i bun$tate. Tot ceea ce #e "nt' pla acu "ntre ei avea aerul lu ino# !i bucuro# al unei re&$#iri. Qi a#ta

pentru c$ 3abette nu uita#e ni ic din ceea ce ai t'r%iu avea #$ "i lip#ea#c$, ,r$nindu)!i fiina cu "n#$!i focul dorinei n$#cut de "n#$!i ab#ena acelor lucruri...n ire# ate a intiri. Acea#t$ pove#te parc$ o&linde!te ceva din ceea ce #e "nt' pl$ acu , cu acel e oionant o#p$ al E au#ului de atunci... De dou$ ii de ani >ri#to# Se la#$ r$#ti&nit , "nvie, !i ne invit$ #$ pofti la ace#t inunat o#p$ al credinei, al +ubirii, al vieii ve!nice. P5ustai i edei c bun este "omnul ...P . Un #criitor !i teolo& bra%ilian, Rube A.Alve% ne #pune c$ de fapt noi #unte ceea ce 'nc$ , iar dra&o#tea e#te acea#t$ po#ibilitate de a ne oferi 'nc$rii celuilalt !i a)l 'ncaF7ncarea ne n a lecia de baz a dragostei. "ragostea este mncare. 3 iubi nseamn a mnca . 3 iubi nseamn a ne oferi pentru a fi mncai...F +at$ de ce >ri#to# "!i de#con#pir$ identitatea celor doi ucenici aflai "n dru #pre E au#, doar la fr"n&erea p'inii. El e#te Cel care le d$ de 'ncare, . de!i ucenicii au in#i#tat #$ cine%e cu ei/, pentru c$ El e#te P'inea vieii care #e ofer$ #pre "nviere tuturor celor ce &u#t$ din ea. Qi tot acea#t$ Pp'ineP e#te cea care ne per ite #$ recunoa!te p$r$ia lui Du ne%eu "n #i bolul o#p$ului i#tic, la care vin toi cei "nfo etai de via$, de fru o#, de du ne%eire, de poe%ia acelor tr$iri "n vecin$t$tea curcubeelor Ab#olutului !i care nu #e la#$ prin# "n #c,e ele #terile ale oric$ror teoreti%$ri, ci doar P 'ncatP "n tr$irea tot ai profund$ a unui perpetuu E au#... Cu fiecare de&u#tare a Tainei, interiori%$ tot ai profund credina "n toate celulele trupului #i fiina noa#tr$ devine inti $ ace#tei nvierii a Do nului, care a#e eni unor flori, "!i rev$r#$ ire# ele pline de i#tice de#t$inuiri ale iubirii Sale pentru o ... De aceea, "nele&e c$ o dat$ ce ne)a " b$l#$ at cu nvierea lui >ri#to#, vo deveni noi "n!ine o a#e enea Pfr'n&ere a p'iniiP pentru toi, vo fi a#e eni unei adieri care nu !tie de unde vine !i unde pleac$, dar care ereu aduce acea pace, acel nard ce #e revar#$ din ini a noa#tr$ unde cu adev$rat a "nviat >ri#to#. +ar orice "ncercare de a defini e*act acea#t$ #tare ,aric$, de a tra&e conclu%iile teolo&ice de ri&oare "n for ulele lor do& ati%ante, nu e#te dec't o palid$ #clipire a inteli&enei o ene!ti care %adarnic "ncearc$ #$ cuprind$ area "n c$u!ul 'inii )un pariu pierdut cu eternitatea !i de% $r&inirea apofatic$ a Du ne%eirii... C a#tfel de "ncercare #ea $n$ cu atitudinea acelui pa#tor din pove#te, care #ec$tuie!te viaa de nuanele ei pline de pro#pei e, f$c'nd din ea o u br$ !i un ble#te , o ap$#are !i o a&onie ce tran#for $ 'ntuirea "ntr)un #cop "n #ine !i pentru #ine, un !ir de al&orit i &reoi, "n care ni eni nu are "n co un cu ni eni, ni ic dec't dorina ri&id$ de 'ntuire, lip#ind e*i#tena de acel far ec di#cret al prieteniilor &ratuite, al poe%iei, !i al iubirilor autentice.

+at$ de ce an de an >ri#to# #e urc$ pe cruce, cu aceea#i # erenie ca !i cu e#te pentru pri a dat$, !i ni eni !i ni ic nu L)ar putea convin&e #$ renune, c,iar dac$ lecia Sa de iubire dat$ "ntre&ii o eniri va ai avea nevoie de ult$ "nelepciune pentru a fi a#i ilat$ "n toat$ #plendoarea ei... Qi poate c$, atunci c'nd ini a noa#tr$ r$nit$ de iubirea lui Du ne%eu, va de#coperi propriul #$u E au#, ea "n#$!i #e va fr'n&e, oferindu)#e deplin$ lui >ri#to# !i celor uli fl$ 'n%i ai S$i, de#coperind "n acea#t$ ofrand$, taina !i parfu ul propriei nvieri. Un P3abetteP, ce !tie #$ "ndulcea#c$ e#ena bucatelor, P#$r'ndu)leP... A#tfel dac$ altarul e#te ini a unei bi#erici, altarul credincio#ului e#te c,iar ini a #a l$untric$, a c$rei vibraii de iubire #e #i t percepute "n (urul #$u, a#tfel "nc't centrul univer#ului e#te ace#t altar interior al fiec$rui cre!tin #i it de toi ceilali ca un #t'lp al lu ii pentru #e enii #$i, adev$rata #tare a Crtodo*iei -P Crtodo*ul) #f'ntul iube!te pe toi !i pe toate "nainte de a le cunoa!te. Le cunoa!te prin iubire. C'nd te apropii de un ortodo*, #i i c$ #ufer$ pentru tine, c$ te cunoa!te, c$ te " br$i!ea%$ "nainte de a te vedeaN c$ te iube!te "nainte ca tu #$)i dai #ea aN c$ e#te #inea ta l$untric$- c$ e#te ad'ncul t$u, "n acela!i ti p fa iliar !i necuno#cut, nu ceva #tr$inP . Litur&,ia interioar$ a ini ii face din fiecare cre!tin, un preot al iubiriipentru cel$lalt, !i prin ace#t fapt ortodo*ia "nele&e preoia univer#al$ a celor care nu fac parte din #acerdoiu, ar oni%'nda#tfel ierar,iile cere!ti cu cele p$ 'nte!ti, ,ari# aticul cu in#tituionalul, acel ec,ilibru nece#ar "ntre a#pectul u an !i cel divin al bi#ericii. Preotul nu e#te un #uperior "n #en#ul lu e#c care i #)ar acorda oric$rei or&ani%$ri in#tituionale, e#te de fapt o concreti%are i anent$ a ace#tei preoii univer#ale #i per#onale la care a fo#t c,e at fiecare credincio#. Dar f$r$ &arania v$%ut$ a #acerdoiului "nte eiat prin #ucce#iune apo#tolicea#c$, orice ,ari# atic ri#c$ #$ intre "ntr)o %on$ periculoa#$ a #ubiectivi# ului de oni%ant, idolatru, pantei%ant. A#tfel, "ntr)o lu e #upu#$ unei #c,i b$ri per anente, unei e*plo%ii infor aionale, ce tinde #a relativi%e%e orice ec,ilibru interior, reperul funda ental al e*i#tenei o ene!ti r$ 'ne Sf'nta @a#$ a Altarului loc al i plo%iilor de Lu in$ !i Fia$ prin #$l$!luirea tot ai profund$ "n$untrul p$r$iei lui >ri#to#. Prin El, lu ea devenit$ i per#onal$, anoni $, ni icitoare pentru per#oana u an$, #e poate de%vr$(i c$p$t'nd acel aer dr$&$#to# !i bucuro# al unei tainice co) e#enii, "n (urul altarului #f'nt. Sfintele va#e !i obiectele litur&ice din etal a. Sf'ntul di#c. ntrebuinarea di#cului "n #erviciul litur&ic datea%$ "nc$ din ti pul apo#tolic, el "nlocuind farfuria #au talerul pe care erau a!e%ate 'nc$rurile de la a#a Cinei celei de Tain$. Unele din Litur&,iile orientale .ca cea #irian$ !i cea copt$/ cuprind for ule de binecuv'ntare a di#cului !i a potirului, care #unt de#tul de vec,i, ceea ce con#tituie o dovad$ "n #pri(inul vec,i ii u%ului litur&ic al ace#tor va#e #finte. La "nceput, di#cul #e confeciona din ateriale #i ple, ca !i va#ele din u%ul ca#nic- lut .ar&il$/, le n, #ticl$, piatr$, ori etale ieftine .ala $, co#itor, ara $ !.a./. Dup$ "ncetarea pri&oanelor #e "ntrebuinea%$ ateriale ai #cu pe- ar&intul, aurul, ar ura, porelanul !.a. n &eneral, vec,ile di#curi erau de di en#iuni ult ai ari ca cele de a%i.

La Pro#co idie, di#cul e#te le&at de "nf$i!area "n c,ip #i bolic a ie#lei "n care S)a n$#cut @'ntuitorul, iar dup$ Fo,odul are el "nf$i!ea%$ locul unde a fo#t a!e%at, #au patul pe care a fo#t pu# trupul @'ntuitorului dup$ po&o&'rea Lui de pe Crucea r$#ti&nirii. Dup$ unii t'lcuitori, di#cul #i boli%ea%$, prin rotun(i ea lui, bolta cerului, purt'nd pe >ri#to#, Soarele no#tru cel du,ovnice#c. b. Sf'ntul Potir. Potirul a fo#t nelip#it de la :fr'n&erea p'inii4, adic$ de la ritualul Sfintei Litur&,ii, "nc$ de la "nte eierea 3i#ericii cre!tine. Sf'ntul Apo#tol Pavel "l nu e!te "n Epi#tola c$tre Corinteni- :Pa,arul binecuv'nt$rii4. n vec,i e, c'nd nu $rul credincio!ilor care #e " p$rt$!eau la fiecare Sf'nt$ Litur&,ie era foarte are, #e "ntrebuinau pentru acea#ta ai ulte potire, dintre care "n unele #e turna vinul adu# de credincio!i ca dar pentru Sf'nta Eu,ari#tie, "n altul #e turna vinul nece#ar pentru #finire, iar altele erau folo#ite pentru " p$rt$!irea credincio!ilor. E*i#ta de a#e enea !i un potir pentru " p$rt$!irea neofiilor. La "nceput, potirele "ntrebuinate "n #erviciul litur&ic nu #e deo#ebeau prin ni ic de pa,arele obi!nuite "n u%ul %ilnic pentru b$ut. Pute deo#ebi, a#tfel, un tip cla#ic de potir, predo inant p'n$ "n #ec. al F+)lea, altul bi%antin, predo inant "n R$#$rit dup$ #ec. al F+) lea, altul ro an, ori &otic, ori baroc, odern !i a!a ai departe. @aterialele din care #e f$ceau potirele erau, de a#e enea, foarte variate. Se "ntrebuinau, a#tfel, ai ale# "n Apu#, potire de le n. @ai rare au fo#t potirele #cobite "n piatr$ #i pl$ ori "n ar ur$. @ai frecvente erau potirele din #ticl$. Dat$ fiind peri#abilitatea !i fra&ilitatea unor a#tfel de ateriale, au fo#t preferare, c,iar de la "nceput, potirele confecionate din diver#e ateriale pentru durabilitatea lor, ai ale# "n Apu#, ara a, co#itorul !i bron%ul. Cdat$ cu for area !i de%voltarea artei cre!tine "n &eneral .#ec. +F !.u./ #e con#tat$ !i preocuparea de a " podobi !i orna enta cupele potirelor cu un decor #culptat #au icno&rafic din ce "n ce ai bo&at !i ai co plicat. A#tfel, "nc$ din #ecolele ++)+++, Tertulian po ene!te de potire, pe a c$ror cup$ de #ticl$ #e picta c,ipul P$#torului celui 3un.

c. Steaua #au #telua. Dup$ unii litur&,i!ti, #teaua ar fi fo#t introdu#$ "n cult de c$tre Sf'ntul +oan Eur$ de Aur. Se pare "n#$ c$ ori&inea ei nu e#te at't de vec,e, deoarece un a#tfel de obiect n)ar fi devenit nece#ar dec't dup$ ce #)ar fi for at un ritual al #coaterii A&neului din pre#curi .apro*. Sec. F++)F+++/ !i ai ale# dup$ ce #)a introdu# practica #coaterii iridelor. Pri a eniune docu entar$ de#pre folo#irea ei o ave de prin #ec. al L++)lea. La Pro#co idie, #teaua "nc,ipuie acea #tea inunat$, care a condu# pe a&ii din R$#$rit

la locul na!terii @'ntuitorului, iar dup$ Fo,odul or 'ntul Do nului. d. Copia.

are ea #i boli%ea%$ pecetea pu#$ pe

Au #e poate fi*a cu preci%ie ti pul "n care a "nceput #$ #e "ntrebuine%e copia "n ritul bi%antin. La Cina cea de Tain$, @'ntuitorul a luat p'inea !i a fr'nt)o. U%ul ace#ta a r$ a# ne#c,i bat "n 3i#ericile Fec,i Crientale. Dar de%voltarea ritualului Pro#co idiei "n ritul bi%antin a adu# dup$ #ine nece#itatea "ntrebuin$rii copiei "n cult, ai ale# de c'nd #)a introdu# obiceiul de a #coate Sf'ntul A&ne din pri a pre#cur$ "ntrebuinat$ la Pro#co idie. Cea dint'i eniune de#pre "ntrebuinarea copiei o &$#i "n t'lcuirea litur&ic$ a patriar,ului E,er an al Con#tantinopolului .#ec F+++/ !i a lui P#eudo) Sofronie, care arat$ c$ #coaterea A&neului cu copia din pre#cur$ "nc,ipuie na!terea cu trup a Do nului din Sf'nta <ecioar$. n #ec. al L+F)lea !i al LF)lea ai a inte#c de#pre copie t'lcuitorii Aicolae Caba#ila !i Si eon al Te#alonicului. Ei o lea&$ ca #i boli#tic$ de #ulia cu care a fo#t " pun# @'ntuitorul pe Cruce. e. Lin&uria. Se "ntrebuinea%$ !i "n riturile litur&ice ale unora dintre 3i#ericile orintale necalcedoniene. Unii litur&i!ti au dedu# c$ u%ul lin&uriei "n cultul eu,ari#tic bi%antin ar data dinainte de #inodul al +F)lea ecu enic, cre%'ndu)#e c$ 3i#ericile necalcedoniene l)ar fi avut dinainte de de#p$rirea lor de Con#tantinopol. U%ul litur&ic al lin&uriei nu poate fi at't de vec,e. <aptul c$ ea #e afl$ !i "n "ntrebuinarea unora dintre riturile litur&ice orientale #e poate e*plica prin influenele ai t'r%ii, e*ercitate de ritul litur&ic bi%antin a#upra riturilor orientale re#pective. n #ecolul al +L)lea, can. 7B al #inodului local nu it +)++ enu er$ !i lin&uria "ntre va#ele #finte din altar, a c$ror "ntrebuinare nelitur&ic$ o o#'nde!te. ntrebuinarea lin&uriei e#te (u#tificat de faptul c$, de ulte ori, prin " p$rt$!irea laicilor "n acela!i od ca !i la clerici, #e "nt' pl$ ca, din ne&li(ena clericilor #lu(itori #au a credincio!ilor care #e " p$rt$!eau, #$ cad$ pe (o# f$r' ituri din Sf'ntul Trup #au pic$turi din Sf'ntul S'n&e. Se "nt' pla de a#e enea ca unii dintre credincio!i #$ p$#tre%e Sf'ntul Trup care li #e d$dea "n pal $ #au o parte din el, pentru a)l folo#i "n afar$, "n #copuri de ulte ori oculte #au pentru a)l da celor nevrednici de Sfintele Taine. Pri a eniune #i&ur$ de#pre "ntrebuinarea lin&uriei "n ritul eu,ari#tic o alf$ "n t'lcuirea litur&ic$ a lui Preu#o)Sofronie .#ecolele L++)L+++/, care arat$ !i #i boli# ul ace#tui obiect- ea "nc,ipuie ai "nt'i cle!tele cu care #erafi ul din vi%iunea proorocului +#aia a luat c$rbunele de foc, pe care, din porunca Do nului, l)a pu# "n &ura proorocului, ca #e n al cur$irii lui de p$cate !i al i#iunii lui profetice. Lin&uria "nc,ipuie !i pe @aica Do nului, care a purtat "n p'ntecele ei pe P'inea cea cerea#c$. Aceea!i #e nificaie #i bolic$ a lin&uriei o &$#i , ai t'r%iu, la ar,iepi#copul Si eon al Te#alonicului, "n #ecolul LF.

f. C,ivotul, #ub diver#e for e, un a#tfel de va# pentru p$#trarea Sfintei Eu,ari#tii, fiind folo#it din vec,i e. A!a de e*e plu, "n #ecolul al +++)lea, Sf. Ciprian vorbe!te de#pre o arca in Rua Do ini #acra entu fuit .c,ivot, "n care au fo#t pu#e ) #pre p$#trare ) Sfintele Taine/. &. C$delnia #au c$uia ) e#te va#ul "n care #e aduce (ertfe de t$ 'ie. @eniunile de#pre "ntrebuinarea "n cult a ace#tui va# litur&ic #unt de#tul de ti purii. A#tfel, !ti cu #i&uran$ din docu ente c$ ea era folo#it$ "n 3#erica Fla,ernelor din Con#tantinopol .#ec. al F+++)lea/. Ca #e nificaie i#tico)#i bolic$, c$delnia #i boli%ea%$ o enitatea @'ntuitorului, focul #i boli%ea%'nd divinitatea, iar fu ul de t$ 'ie irea# a Du,ului Sf'nt. C$u!ul c$uii c$delniei repre%int$ p'ntecele feciorelnic al @aicii Do nului, care a purtat "ntr) "n#ul c$rbunele du ne%eie#c, adic$ pe >ri#to# @'ntuitorul. ,. Ripida Cbiectul ace#ta datea%$ din cele ai vec,i ti puri !i #e "ntrebuina ai ale# "n Crient !i "n $rile calde, nu nu ai "n bi#erici, ci !i "n afara ace#tora. n folo#ina #a litur&ic$, ripida are rolul de a ap$ra Cin#titele Daruri, c't$ vre e ele #tau de#coperite pe Sf'nta @a#$ a Altarului de c$derea uneor in#ecte, a prafului #au a altor corpuri #tr$ine "n Sf'ntul Potir !i pe Sf'ntul Di#c. Ate#t$ri ale ripidei &$#i i. Cutia de la P#eudo)Sofronie al +eru#ali ului !i Si eon al Te#alonicului.

etal "n care #e p$#trea%$ va#ul .#ticlua/ cu Sf'ntul !i @arele @ir

(. Litierul, e#te va#ul litur&ic #pecial "ntrebuinat pentru r'nduiala Litiei, pe el pun'ndu)#e &r'u, arto#e, vin, untdele n !i lu 'n$ri. D. Fa#ul pentru :c$ldur$4, "n care #e pune c$ldura #au apa fierbinte pe care preotul o toarn$ "n Sf'ntul Potir "nadat$ dup$ "n$larea Sf'ntului A&ne, dup$ cuvintele :S$ lu$ a inte. Sfintele #finilor4, ale Sfintei Litur&,ii. l. Tava #au anafornia, e#te va#ul pentru anafor$. . Pana&,iare, obiecte din etal preio# . ai ale# din ar&int/ folo#ite pentru p$#trarea !i ridicarea Pana&,iei .o bucat$ de p'ine "n for $ triun&,iular$, #coa#$ "ntru cin#tea @aicii Do nului, "n cadrul unei r'nduieli #peciale nunit$ Pana&,ia, #$v'r!it$ cel ai ade#ea la $n$#tiri/. n. Cutiuele .c,ivotele/ relicvele. ai ici pentru p$#trarea p$rticelelor din oa!tele de #fini #au

o. @iruitorul e#te obiectul litur&ic cu care preotul "i

iruie pe credincio!i.

p. Cununile #au cununiile care #e a!ea%$ pe capul irilor la Taina Sfintei Cununii. Ele #unt de ori&ine ai nou$, "nlocuind cununile de lauri, eri!or, ori de flori, care #e puneau odinioar$ pe capetele irilor. r. A&,ia% atarul e#te va#ul #pecial din unele bi#erici, apa #finit$. etal, de diver#e for e, "n care #e p$#trea%$, "n

#. C$ld$ru!a, "n care #e pune apa #finit$ cu care preotul :botea%$4 .#trope!te/ ca#ele credincio!ilor.

&conostasul

@are#te i a&inea. F8conostasul nu ascunde credinciosilor niscai a secrete pasionante si bizare, asa cum isi inc(ipuie unii, in ignoranta si fatuitatea lor% dimpotri a, iconostasul le arata lor, celor aproape orbi, tainele altarului/ le desc(ide celor sc(iopi si infirmi intrarea in lumea cealalta, inc(isa din pricina incremenirii lor/ le esteste 8mparatia -erurilor, strigand in urec(ile lor mereu surde#. );a el :lorensD$* +n opinia celor de alte confe#iuni, iar uneori a ortodoc#ilor in#i#i, icono#ta#ul, acel %id #au perete acoperit cu icoane care, in bi#ericile de rit bi%antin, #epara nao#ul de #fantul altar, nu e#te decat un %id de#partitor care a#cunde altarul de oc,ii credincio#ilor. @ulti indra%ne#c #a vorbea#ca c,iar de inutilitatea lui, pier%and din vedere, dupa cu afir a Leonid U#pen#DK, ca Pa renunta de buna voie la inte&ritatea icono#ta#ului in#ea na a renunta la cele pe care 3i#erica le propovaduie#te printr)in#ul4.

Daca ne opri a#upra a#upra continutului icono&rafic #i #en#ului icono#ta#ului vo de#coperi cu ace#ta nu apare ca o bariera ce #epara altarul de nao#, ci, ai ult , con#tituie e*pre#ia unei noi co uniuni. +ntrarea in altar repre%inta in c,ip #i bolic intrarea in + paratia lui Du ne%eu. Au inta plator, la li ita care de#parte altarul de nao#, pe #olee, are loc i parta#irea credincio#ilor. Ace#tia patrund in Sfanta Sfintelor a Aoului Te#ta ent, in + paratia lui Du ne%eu, Pprin catapetea# a, adica prin Trupul Sau4 .Evrei 7B, 1B/ 6 acel trup care a inlocuit catapetea# a #fa#iata a te plului. &conostasul " Cum a aparut iconostasul' +cono#ta#ul .catapetea# a #au ta pla, cu ai e#te cuno#cut la noi / a inte#te de perdeaua care de#partea Sfanta Sfintelor de Sfanta, atat la Cortul @arturiei, cat #i la te plul iudaic din +eru#ali . +n bi#ericile din pri ele veacuri cre#tine, altarul era de#partit de nao# printr)o bariera #au o perdea, #au c,iar printr)o colonada cu ar,itrava. Utili%area perdelelor pare a fi ai vec,e decat cea a barierelor. Ace#tea #unt entionate in pri ele #ecole ale Litur&,iei cre#tine. <olo#irea perdelei in locul barierei #)a entinut in bi#ericile ar ene#ti #i etiopiene. +n ceea ce prive#te bariera #i colonada, cea ai vec,e arturie #cri#a cuno#cuta de noi urca pana la Eu#ebiu de Ce%areea. De%voltarea te elor icono&rafice de pe bariera #i tran#for area ace#teia in icono#ta# a inceput foarte devre e. La inceput, ar,itrava purta o cruce, fie dea#upra, fie #culptata direct in piatra. +n#a inca de pe vre ea #a, Iu#tinian,

care, in #ecolul F+, a pu# in Sfanta)Sofia 71 coloane, a poruncit ca dea#upra ar,itravei #a fie #culptati in relief >ri#to#, @aica Do nului, in&eri, Apo#toli #i profeti.

Ca atat #ti de#pre continutul icono&rafic al barierei altarului de dinainte de iconocla# . Dupa aceea, a ur at o noua perioada in de%voltarea icono#ta#ului. +n #ecolul L+, in 3i%ant e*i#tau de(a, #e pare, icono#ta#ele cu doua re&i#tre. 3ariera a trecut in Ru#ia, pa#trandu)#i for a #i #e nificatia litur&ica. Se nificatie care era e*plicata de Sfintii Parinti nu ca o for a de #eparare, ci de unificare a celor doua parti ale 3i#ericii. A#tfel, Sfantul Si eon al Te#alonicului #crie- :Pe Do# iti# .ar,itrava/, dea#upra coloanelor, in i(locul #fintelor icoane e#te repre%entat @antuitorul, avandu)i alaturi pe @aica Do nului, pe +nainte er&ator, in&erii, Apo#tolii #i alti #finti. Ceea ce ne arata ca >ri#to# e#te in acela#i ti p in cer, cu #fintii, #i cu noi, aici, #i ca El trebuie #a Se intoarca4 .De#pre #fantul laca#, P.E. 7;;, 59;/.

+n Ru#ia, bariera avea #a cunoa#ca o #erie de odificari, atat prin in ultirea randurilor cu icoane, cat #i prin di en#iunile #i di#tribuirea lor. E#te #e nificativ faptul ca, prin evolutia cadrului dedicat cultului cre#tin, bariera altarului nu #)a entinut in for a ei ori&inara- #au #)a de%voltat, ca in 3i#erica Crtodo*a, #au a di#parut, ca in Cccident. (orma clasica a iconostasului +n ti pul #ecolului al L+++)lea, in Ru#ia va aparea icono#ta#ul a#a cu il cunoa#te noi a#ta%i. +n ortodo*ie, in principiu, bi#erica, :cerul pe pa ant4, trebuie #a fie in intre&i e o icoana a + paratiei. +n ti pul epocii de aur a icono&rafiei ru#e, icono#ta#ul va capata proportii onu entale, precu in ca%ul Catedralei 3uneive#tiri din Sre lin .79B;/, pri ul e*e plu cuno#cut in ace#t #en# .

La #far#itul #ecolului al LF)lea avea #a apara al patrulea rand de icoane .inc,inate profetilor/ #i, in #ecolul al LF+)lea, cel de)al cincelea rand .icoanele patriar,ilor biblici/. Ace#t odel de icono#ta# cu cinci randuri de icoane #e va ra#pandi in intre&a lu e ortodo*a incepand cu #ecolul al LF++)lea, c,iar daca, #ub influenta occidentala, el va cunoa#te ai ale# in Ru#ia for e variate- icono#ta#ul baroc .precu cel al catedralei Sfantul Petru #i Pavel, 7=1B/ #au, din contra icono#ta#ul cla#ic, cu un nu ar de icoane din ce in ce ai redu#. Abia dupa inceputul #ecolului al LL)lea odelul traditional #)a i pu# definitiv.

&conostasul " Continutul iconografic si sensul iconostasului +n for a #a cla#ica icono#ta#ul co porta cinci re&i#tre de icoane #i are dea#upra o cruce devenind unul dintre ele entele e#entiale ale oricarei bi#erici ortodo*e. Re&i#trul #uperior e#te cel al Patriar,ilor. El inc,ipuie 3i#erica vetero)te#ta entara de la Ada la @oi#e, perioada de dinaintea Le&ii, intruc,ipata de Patriar,ii purtatori de filactere, pe care #unt in#cri#e te*tele cuvenite. +n i(loc e#te #ituata i a&inea Trei ii, aratarea ei catre Avraa la #te(arul din @a vri. Dede#ubt, re&i#trul Profetilor infati#ea%a 3i#erica vetero)te#ta entara de la @oi#e pana la >ri#to# 6 perioada de P#ub Le&e4. El cuprinde i a&inile Profetilor care poarta, la randul lor, #ulurile pe care #unt #cri#e te*tele profetiilor lor referitoare la +ntrupare. +n centrul re&i#trului #e afla icoana + parate#ei #lavei, @aica Do nului cu Pruncul la #an.

Ace#te doua re&i#tre arata pre&atirea 3i#ericii neo)te#ta entare printre #tra o#ii lui >ri#to# dupa trup precu #i prefi&urarea, preve#tirea Ace#tuia de catre Profeti. Ca atare, icoana +ntruparii, #ituata in i(locul re&i#trului cu Profeti, indica le&atura directa dintre Fec,iul #i Aoul Te#ta ent. Ur atorul re&i#tru al icono#ta#ului e#te cel al pra%nicelor care inc,ipuie perioada neote#ta entara, cea a ,arului. El arata i plinirea celor preve#tite in cele doua re&i#tre #uperioare- PUnul .dintre Te#ta ente/ a preva%ut lucrarile du ne%eie#ti ale lui +i#u#, celalalt de#crie i plinirea ace#toraN unul %u&rave#te adevarul in i a&ini, celalalt arata adevarul ca realitate pre%enta4. @ai (o#, ur ea%a re&i#trul Dei#i#. +n&erii #i #fintii, Apo#tolii #i ur a#ii lor .Epi#copii, ona,ii, artirii etc./ #e a#ocia%a potrivit unei ordini #tricte #ubiectului central care e#te Dei#i#)ul- o icoana tripartita care +l infati#ea%a pe >ri#to#, avand)o in dreapta pe @aica Sa, iar in #tan&a pe +nainte er&atorul care #e roa&a inaintea Lui. Re&i#trul inferior al icono#ta#ului e#te cel Plocal4. +coanele care il alcatuie#c #unt foarte variate #i depind de nevoile locale #au de felul bi#ericii. De fiecare parte a u#ilor i parate#ti ave cate o icoana are. De obicei, e#te vorba de#pre icoana lui >ri#to# #i, la dreapta Lui .la #tan&a in raport cu privitorul/, cea a @aicii Do nului cu Pruncul. E drept ca acea#ta re&ula #ufera anu ite e*ceptii, icoana lui >ri#to# fiind uneori inlocuita de cea a #fantului patron #au cea a #arbatorii ,ra ului bi#ericii. Pe u#ile laterale, la nord #i #ud, #unt infati#ati ar,an&,elii #au #fintii diaconi .pentru ca, in ti pul celebrarii litur&ice, diaconii (oaca rolul in&erilor)crainici/. Pe u#a de la #ud, ar,an&,elul e#te uneori inlocuit cu tal,arul cel bun, ceea ce #ublinia%a faptul ca #anctuarul e#te #i bolul raiului- PA#ta%i vei fi cu @ine in rai4 .Lc. 15, 95/.

U#ile centrale, %i#e Pi parate#ti4 #au :#finte4 #unt la fel de vec,i ca #i de#partitura altaruluiN ele #unt i podobite cu icoane din cele ai vec,i ti puri. De obicei e#te infati#ata 3una Fe#tire, iar dea#upra, cei patru Evan&,eli#ti. Ade#ea apare pe ele i a&inea Sfantului Fa#ile cel @are #au a Sfantului +oan >ri#o#to , tinand in aini cartea Evan&,eliilor #au filacterele cu te*te cule#e din Litur&,iile pe care le)au creat.

Pe #olee, la li ita care de#parte altarul de nao#, are loc i parta#irea credincio#ilor. De aceea, dea#upra u#ilor i parate#ti e#te infati#ata Eu,ari#tia. Cina cea de taina e#te tran#pu#a litur&ic- >ri#to# +n#u#i ii i parta#e#te pe Apo#toli, intin%andu)le cu o ana Painea #i cu cealalta Potirul. +n conclu%ie, icono#ta#ul arata devenirea 3i#ericii in ti p, e*i#tenta ace#teia pana la incununarea adu#a de Paru#ie, adica treptata de#avar#ire a lui Ada in per#pectiva Iudecatii de Apoi. El de%valuie ca atare #en#ul cur&erii te porale, #en#ul pri it de ti p prin i parta#irea cu actul e*trate poral care e#te Eu,ari#tia. Eu,ari#tia Pi brati#ea%a toate ti purile #i toate &eneratiile. Ea e#te Preducerea i#toriei la unitateP, pri enirea eveni entului #alutar, &ratie caruia deveni conte porani cu toate ti purile de dinainte #au de dupa noi4. Sur#a- Cre#tinCrtodo*.ro

)ltar *ertfe si preot

)ltarul Au ele de altar vine dintr)un derivat al cuvintului latin- Taltu#4 .inalt/. Prin altar #e intele&e orice loc #au con#tructie #ituata dea#upra nivelului incon(urator #i de#tinata #a &a%duia#ca aducerea de (ertfe #au de ta iie, inc,inate unei anu ite %eitati.

<or a #i di en#iunile altarelor au variat ult de la popor la popor #i de la reli&ie la reli&ie. +n inc,inaciunea evreilor, altarele au fo#t #i ple #i fara trepteTSa)@i ridici un altar de pa int, pe care #a)ti aduci arderile)de)tot #i (ertfele de ultu ire, oile #i boii. +n orice loc in care + i voi aduce a inte de Au ele @eu, voi veni la tine, #i te voi binecuvinta.4 TDaca)@i vei ridica un altar de piatra, #a nu)l %ide#ti din pietre ciopliteN caci cu iti vei pune dalta in piatra, o vei pin&ari. Sa nu te #ui la altarul @eu pe trepte, ca #a nu ti #e de#copere &oliciunea inaintea lui4 .E*od 1B-19)1H/. Dupa alun&area din Eden, pri a referinta de#pre cautarea o ului de a relua contactul cu Du ne%eu e#te entionata in Een. 9-1H- TAtunci au inceput oa enii #a c,e e Au ele Do nului4. Altarele au fo#t parte indi#pen#abila din inc,inaciunea catre Du ne%eu.

Aoe a %idit un altar i ediat dupa ce a para#it corabia in care #upravietui#e potopului .Een. ?-1B/. Avraa a %idit altare la Si,e .Een.71-=/, la 3etel .Een. 71-?/ #i pe untele @oria .Een. 11-8/. +#aac a %idit un altar la 3eer)Seba .Een. 1H-1;/. +acov a inaltat #i el un altar la 3etel .Een. 5;-=/. @oi#e a %idit un altar la Refidi .E*od. 7=-7;/ #i altul la >oreb .E*od 19-9/. <acerea Cortului #au con#truirea Te plului nu a in#e nat renuntarea la inc,inarea per#onala prin %idirea de altare. +o#ua a inaltat un altar pe untele Ebal .+o#ua ?-5B/, E,edeon la Cfra .Iud. H-19/, Sa uel la Ra a .7 Sa . =-7=/, Saul la @ic a# .7 Sa . 79-5;/, Crnan .7 Cron. 17-1H/, iar profetul +lie a dre# altarul de pe untele Car el .7 Re&i 7?-57)5;/. Aoul Te#ta ent a inte#te de 17 de ori de#pre altar. +n invatatura cre#tina, inc,inaciunea nu #e adevar4 .+oan9-78)19/. ai face in for e cere oniale, ci Tin Du, #i in

+ertfele Abel #i Cain #int pri ii oa eni de#pre care &a#i #cri# ca au adu# Do nului (ertfe .Een. 9-7)9/. +naintea lor, Du ne%eu a uci# pri ele ani ale, din pieile carora a facut ,aine pentru Ada #i Eva .Een. 5-17/. Patriar,ii Fec,iului Te#ta ent 6 Avraa , +#aac #i +acov 6 au cladit #i ei altare pretutindeni pe unde au a(un# #i au adu# Do nului (ertfe .Een. 71-=,?N 1H-1;N 1?-7?/. Aoe a adu# #i el (ertfe de ultu ire dupa potop .Een. ?-1B/. @a(oritatea ace#tor (ertfe au i plicat var#are de #in&e, o etoda tipolo&ica folo#ita de Du ne%eu pentru a)i pre&ati pe oa eni ca #a intelea&a area (ertfa a Do nului +#u#. 3iblia entionea%a citeva tipuri de (ertfe. Ele #ublinia%a in#uficienta u ana #i abundenta de ,ar iertator pe care o &a#i la Du ne%eu. !"r#erea #e tot$ con#ta in arderea co pleta a unui ani al de parte barbatea#ca .Lev. 7-7)7=/. +nainte de incendiere, ani alul era (un&,iat de preot, iar #in&ele era #tropit pe altar .Au . 1?-7)?/. Arderea co pleta #i boli%a dorinta o ului de a fi curatit co plet de vinovatia #a. Ace#t tip de (ertfa a fo#t antetipul ortii i#pa#itoare a lui C,ri#to# .1 Cor. ;-17/.

Altarul pentru (ertfa de tot. !%ertfa #e mincare$, de#cri#a pe lar& in Leviticul 1-7)7B, era identica in #cop cu arderea de tot. @incarea era adu#a la preot, care lua o parte din ea #i o ardea in foc, i preuna cu ta iie. Ace#t tip de (ertfa #i boli%a inc,inarea a ceea ce e#te ai bun in vietuirea o enea#ca pentru Du ne%eu .Evrei 7B-;)7B/. !%ertfa #e multumire$ .Lev. 5-7)7=/, era un fel de a#a cere oniala in care incarea era i partita cu Du ne%eu, cu preotii #i c,iar cu alti oa eni veniti la inc,inare. Un ani al (ertfit de buna voie repre%enta o lauda adu#a lui Du ne%eu #i o oca%ie de a #arbatori prietenia cu ceilalti. +acov #i Laban au participat i preuna la un a#e enea ritual cind au definitivat o intele&ere .Een. 57-95);;/. Ace#t tip de (ertfa e#te #i bolul T@e#ei Do nului4, la care a fo#t in#tituit Aoul Le&a int #i ve#te#te in acela#i ti p a#a din ve#nicie la care vo #ta alaturi de Do nul +#u#, de Avraa , +#aac #i +acov. !%ertfa pentru ispasire$ .Lev. 9, ;/, era practicata atunci cind re#tituirea #au repararea raului facut nu ai era po#ibila.

!%ertfa pentru &ina$ .Lev. ;-79)78/, era nece#ara pentru ofen#e ca o adau&ire la re#tituirea facuta.

inore #i neintentionate,

Si Fec,iul #i Aoul Te#ta ent ne #pun ca (ertfele au fo#t #i boluri profetice te porare. Evreii erau invatati a#tfel ca pentru vinovatia lor trebuia platit ceva. De cele ai ulte ori, o alta viata trebuia cur ata pe altar. Toate ace#te realitati preve#teau TIertfa cea are4, oferirea Do nului +#u# ca #ub#titut pentru noi in platirea vinovatiei .Evrei 7B-7) 7?/. Autorul epi#tolei catre Evrei +l pre%inta pe Do nul +#u# ca @are Preot, venit #a inlocuia#ca #i#te ul de ne#fir#ite (ertfe, aducindu)Se pe Sine in#u#i drept (ertfa, o #in&ura data, pentru pacat .Evrei 8-77)1?/. +n lu ina ,arului adu# prin C,ri#to#, apo#tolul Pavel nu ai practica aducerea de (ertfe o%aice, dar ai folo#e#te li ba(ul #acerdotal in #en# #piritual, inde nindu)i pe cei credincio#i #a)#i aduca Ttrupurile voa#tre ca o (erfta vie, placuta lui Du ne%eu. Acea#ta va fi din partea voa#tra o #lu(ba du,ovnicea#ca4 .Ro . 71-7/. !reotia Dupa ce le)a dat la Sinai Le&ea, Du ne%eu a de#avir#it teocratia in +#rael prin infiintarea preotiei. Ca functie- preotii au fo#t repre%entantii lui Du ne%eu printre oa eni- TCaci bu%ele preotului trebuie #a pa%ea#ca #tiinta, #i din &ura lui #e a#teapta invatatura, pentru ca el e#te un #ol al Du ne%eului o#tirilor4 .@al. 1-=/. +ntre&ul +#rael trebuia #a fie, in providenta divina, To i paratie de preoti #i un nea #fint4 .E*od. 78-;,HN +#aia H7-H/. Autoritatea preotiei #e intindea dincolo de #fera cere onialelor reli&ioa#e, e*ercitindu)#e #i in #fera (uridica, #ociala #i c,iar fa iliala. Dintre #e intiile lui +#rael, Du ne%eu a ale# ca #e intie preotea#ca pe aceea a lui Levi, din care faceau parte #i @oi#e #i Aaron. Ur a#ii lui Aaron au o#tenit #lu(ba de @are Preot. Spre deo#ebire de ceilalti preoti, @arele Preot nu #e #c,i ba decit prin oarte. Ca #e n di#tinct, pe#te i braca intea preotea#ca, @arele preot purta un efod #i un pieptar cu doua#pre%ece pietre pretioa#e, pe care erau in#cri#e nu ele celor doua#pre%ece #e intii ale lui +#rael .E*od 1?-7;)5B/.

+ntr)un bu%unara# al pieptarului, c,iar dea#upra ini ii, #e aflau TUri #i Tu i 4 .E*od 1?-5B/, in#tru ente prin care Du ne%eu +#i co unica voia Sa in ca%uri #peciale. +n afara ve&,erii a#upra celorlalti preoti, cea ai are lucrare a @arelui Preot #e de#fa#ura in Ziua +#pa#irii. Atunci, el intra in Sfinta Sfintelor #i a#e%a #in&e pe capacul C,ivotului, facind a#tfel #a fie iertate pacatele poporului din anul care toc ai #e inc,eia#e .E*od 5B-7B/. Du ne%eu le)a inter%i# Levitilor #a aiba o#tenire in +#rael. Ei trebuiau intretinuti de popor, din %eciuielile care erau date Do nului. @ulti ea de leviti #i preoti locuiau in cetati ra#pindite in teritoriile i partite intre celelalte #e intii ale lui +#rael. + paratul David a or&ani%at #lu(irea preotilor la Te plu, prin i partirea lor in 19 de cete preote#ti c,e ate la Te plu prin rotatie .7 Re&i 19/. + paratii E%ec,ia #i +o#ua i)au #u#tinut pe @arii Preoti din ti pul lor in lucrarea de recon#tructie a Te plului #i de rea#e%are a vietii reli&ioa#e .1 Re&i 15-?N 1 Cronici 18)57/. +n Aoul Te#ta ent, @arele Preot era privit ca #i Tcapetenia poporului4 .<apte 15-9);/ #i pre%ida in Sinedriu, cel ai inalt for de autoritate al evreilor .@at. 1H-;=);8/. Do nul +#u# e#te pre%entat in epi#tola catre Evrei ca @are Preot, dar e#te ridicat dea#upra preotiei Aaronice, fiind nu it- TPreot in veac, dupa rinduiala lui @el,i#edec4 .Evrei

;-7B/. Acea#ta e#te o preotie ve#nica. Do nul +#u# n)a avut nevoie #a aduca i#pa#ire pentru Sine in#u#i, pentru ca El n)a avut pacat .Evrei =-1=)1?/. Iertfa Lui nu trebuie repetata in fiecare an, ci are o valoare ve#nica .Evrei 8-71, 1HN 7B-7B, 71/. Aoi pute #a ne apropie acu cu deplina incredere de tronul ,arului, ca #a capata a(utor la vre e de nevoie .Evrei 9-7;)7H/.