Icoana si iconografie II. 2. Altarul - cerul cerurilor 2. 1. n legtur cu Sf.

Altar, episcopul liturgist Theodor de Andida face mai nti meniunea cu caracter exegetic istorico- i lic potri!it creia "Altarul isericii noastre s-a de#!oltat cu acelasi rost ca si Sfnta Sfintelor cultului um rit al iudeilor, dar este cu mult superior$. %l argumentea# aceast superioritate prin enumerarea celor ce se afl efecti! n spaiul a sidei principale a isericilor ortodoxe si n primul rnd "Sfnta &as, pe care se 'ertfeste &ielul care ridic pcatele lumii$, fiind pentru aceasta "incompara il mai su lim dect masa aceea a (echiului Testament$, trecnd apoi n re!ist si proscomidiarul, ci oriul ) aldachinul*, sintronul etc.+,.a Sf. Sofronie al /erusalimului, "Altarul poart numele de 'ertfelnic dup Sf. &ormnt al 0omnului$ si, spre deose ire de ermineutul din Andida, tlcuirea ierarhului ierusalimitean accentuea# aici nu relaia cu 'ertfelnicul !etero-testamentar ci cu "'ertfelnicul cel mai presus de ceruri$, "al Arhiereului care a str tut cerurile$ )%!rei, 1,11* unde, conform unei de-acum ndelungate tradiii, "liturghisesc ngerii lui 0umne#eu$. A!nd, totodat, n !edere si sugestia etimologic a cu!ntului )altar 2 loc nalt*, liturgistul exalt semnificaia sim olic a acestuia, extin#ndu-o la momentele 3arusiei si 4udecii 0omnului, prelungind, asadar, dimensiunea oikonomic n perspecti! eshatologic.+,5 0ac, dup enunul Sf. 6herman, desemnea# "cele ale sfineniei$, Sf. Simeon Thesaloniceanul confirm si argumentea#, la rndul su, c "asa cum iserica este sfnt datorit altarului$, tot astfel "Altarul este sfnt pentruc n el se afl Sf. &as sau 3restolul pe care se s!rseste Sf. .iturghie$7 3restolul ntruneste semnificaii multiple ntruct, pe de o parte, "sim oli#ea# mormntul lui 8ristos$, iar pe de alta ,"tronul lui 0umne#eu$ si repre#int nu mai puin "masa 9inei celei de Tain$.+,: Si pentru un alt liturgist, Sf. Sofronie al /erusalimului, "Sfnta &as nseamn sfntul

mormnt n care a fost ngropat 0omnul$, iar "Sf. 3roscomidie nseamn locul 9pnii n care a
+,-Theodor +,5Sophron.,

And., Protheoria, cap.(//7 trad.rom. p.;<;-;<1. Logos, cap.///7 trad.rom.p.;,5-,=. +,:6ermanos, Hist.Eccles., trad.rom.cit. MO >>>/ )1=:1* nr.;-1, p.+:=7 Simeon Thess., Tractat, p.-1;11.
1++

fost rstignit 0omnul 8ristos si pentru aceasta se aduce 'ertfa n acest loc$.+,= 3recum se poate !edea, ndelungata tradiie sim olic face ca, n sec. >///->(, s se asimile#e ntr-o asemenea msur sim olismul cu funcionalitatea, nct s se modifice chiar raportul cau# - efect7 de fapt, ?1,@1-A tocmai pentru c aici, la 3roscomidiar, se s!rsesc preparati!ele 4ertfei, se confer acestuia calitatea de sim ol al 6olgothei, fapt solidar cu semnificaia #ugr!irii, n acest spaiu, ntre alte teme e!ocatoare ale 4ertfei, Bstignirea 0omnului, n !arianta compo#iional restrns, cu &aica 0omnului si Sf. /oan %!anghelistul de o parte si de alta a 9rucii, tem ce-si are corespondentul si n icoanele 2Molenii2 care ncoronea# catapeteasma. C iconografie mai e!oluat, de inspiraie strict liturgic, !a nceteni la 3roscomidiar chiar ilustrarea iconografic a Troparului 3roscomidieiD "n mormnt cu Trupul...$, iar n spaiile adiacente, )pre*figurri ale 4ertfei din (echiul si Eoul Testament, un loc special ocupndu-l 9ina de la %maus, care ncheie ciclul e!anghelic al 3atimilor si /n!ierii desfsurat n Eaos si constituie, totodat, un memento euharistic, coninnd si momentul iconograficliturgic "fractio panis$.+-< F FF 2. +. Sf. &as d, asa cum s-a preci#at, msura sfineniei Altarului )*7 de aici si semnificaia special cu care este in!estit, la episcopul Theodor de Andida, de pild, carei fixea# astfel coordonatele sim oliceD )trape#a* "ne nfisea# o linie de ntretiere a cerului si a pmntului$7 dac se ia n considerare si aldachinul de deasupra, atunci "are po#iia de centru al coloanelor si al ripidelor n cerc si, n mod natural ea nssi ar putea fi considerat drept

cerc...toi mrturisind c centrul pmntului a fost delimitat n /erusalim si acolo a ndurat 0omnul toate cele ale 3atimilor$.+-1 Autorul nmnunchea# n puine cu!inte o serie de consideraii de ordin istoric, geografic, cosmologic etc., care con!erg geometric, asa#icnd, n a constitui sau mcar sugera am iana spaial si semnificaia sim olic specific "centrului a solut$, "centrului lumii$, , locali#at n /erusalim.262 Sf.&as este centru al circumferinei delimitat de coloane si,
+,=Sophron., +-<

Logos, cap.///7 trad.rom. p.;,5-,=.

S tef nescu, Iconografia, p.5=-:<. +-1Theodor And., Protheoria, cap.>(///7 trad.rom. p.;11. +-+6ra ar, Martyrium, !ol./, p.+;1-;-.
1+;

funcional liturgic, de procesiunea ncon'urtoare a )purttorilor* ripidelor7 sugestia spaial este dat asadar att de arhitectur ct si de po#iionarea liturghisitorilor, pe de o parte, iar pe de alta, ea este potenat !i#ual-plastic si teologic-sim olic de temele iconografice circumscrise prin tradiie a sideiD teoria de ierarhi, ca niste "coloane$, ntr-ade!r, n registrul de 'os al hemiciclului, apoi fri#a ornamental circular de medalioane ale ierarhilor si, n fine, mprtsirea Apostolilor si@sau Liturghia ngereasc, scene care ntrunesc toate elementele de sugestie spaial menionate, inclusi! dispo#iia geometric n cerc. Sf. &as este, totodat, si centru al unei sfere pe care o delimitea# )parial* aldachinul mai nti, apoi, la un ni!el mai amplu, nssi semicalota Altarului, ilustrnd ideea interferenei cu olta cereasc pe "linia de ntretiere a cerului cu pmntul$ formulat de ermineut si sugernd puterea sau energia )haric* iradiant ce-si are sursa n centrul a solut pentru a se rspndi apoi n sfere tot mai !aste. %ste de remarcat, n acelasi timp, c, n !i#iunea liturgistului, acest sim olism posed o aplica ilitate general si uni!ersal !ala il, chiar si ?1-@15A atunci cnd nu sunt ntrunite toate elementele spaiale menionate, ci doar partea cea mai semnificati! a lorD "celui ce ar #ice

c nu fiecare iseric are aldachin si fundament, piedestal si coloane, este de a'uns s-i spunem c fiecare are statornicit forma circular a Altarului. Si a sida Altarului repre#int emisfera cereasc, a!nd n mi'loc, su ea, Sfnta &as.$+-; 9onfiguraiei arhitectonice care reali#ea# ca pe o condiie sine Gua non aceast dispo#iie spaial fertil n sugestii si semnificaii sim olice, i se altur, tocmai ntru potenarea acestui sim olism uranian specific spaiului oltit )arc, olt, cupol*, iconografia nu mai puin specific a conci, n care tronea# 2 Maica Domnului cea mai cuprin toare !ec"t cerurile, ca Hna ce a cuprins n snul su pe 9el Eecuprins ), * si de aici si denumirea de , ntlnit de pild n cele rul mo#aic de la &nstirea 9hora )Iharie 0'ami* din 9onstantinopol. (ariantele temei sunt desigur multiple, dar sensul este acelasi din punct de !edere sim olic pentru Altar 2 "9er al cerurilor$, sintagm aparinnd aproape tuturor mistagogilorD Sf. &axim, Sf. 6herman etc.+-1 0in aceast perspecti!, de!ine instructi!, n mod neasteptat, poate, e!ocarea n acelasi context a 9rucii eshatologice, !eche tem paleocrestin, consacrat, n primele secole, decorului
+-;Theodor

And., Protheoria, cap.>(///7 trad.rom. p.;11. +-1&axim, Myst.,/7 trad.rom.p.;1:7 6ermanos, Hist.Eccles.,/7 trad.rom.p.;1:7 Theodor And., Protheoria, cap.>(///7 trad.rom.p.;117 cf. S tef nescu, Iconografia, p.-;.
1+1

a sidei si ulterior cupolei, practic reinstaurat, dup cum se stie de iconoclasti. Cr, din faptul usurinei acestei su stituiri 2a Platyterei cu #rucea2 decurge si oportunitatea alturrii, din punct de !edere al sim olismului, a celor dou teme. Teologii iconoduli au a!ut a insista, cei dinti, asupra circumscripti ilitii Trupului 0omnului, att n faptul ntruprii n snul &aicii Sale, ct si la rstignirea pe 9ruce, fcnd din aceasta un argument al realitii ntruprii

0omnului si deci al posi ilitii #ugr!irii Sale, mpotri!a te#elor iconoclaste, care negau putina circumscrierii ipostasului &ntuitorului n icoane.+-, 3rin forma sa cu totul specific, iradiant si nu limitati!, care nu nchide precum cadrul )rama* unui ta lou, ci deschide, trimite n cele patru laturi, 9rucea potenea# n cel mai nalt grad sugestia infinitii spaiale, a atotcuprinderii si de aici consonana sim olic cu aceea a "Platyterei$. 0ac pn la ce#ura iconoclast 9rucea a fost in!estit s decore#e cu precdere olta a sidei 2$cer al cerurilor$2+--, n perioada iconoclast )5+--:1;* s-a ncercat impunerea ei ca su stitut aniconic pentru figura &aicii 0omnului, pentru ca, dup triumful Crtodoxiei, s se generali#e#e #ugr!irea &aicii 0omnului n olile altarelor. Cr, fiind !or a de aceeasi semnificaie a Platyterei, respecti! atotcuprinderii, care a!ea menirea potenrii sim olismului semicalotei altarului, calitate ntrunit deopotri! si de 9ruce, faptul impunerii totusi a temei &aicii 0omnului n pofida unor persistente re#er!e, remanente chiar si dup consumarea fenomenului iconoclast, ?15@1:A denot existena )operant* a altor exigene, att funcionale ct si de natur sim olic. n aceast ordine de idei, a!nd n !edere u#ana statornicit n rstimpul de dup triumful Crtodoxiei, a ncadrrii Platyterei cu $una%estire de o parte )Eord* si respecti! #ina !e la Emaus de alta )Sud*, precum si faptul c atunci cnd semicalota se prelungeste cu o olt mai !ast spre arcul triumfal )de deasupra tmplei*, pe aceast olt se #ugr!este de regul nlarea Domnului, de!ine e!ident principiul sau resortul care gu!ernea# coerena desfsurrii programului iconografic ce porneste dinspre Altar cu $una%estire, trece n re!ist n Eaos momentele !ieii pmntesti a &ntuitorului, re!ine spre Altar cu Artrile !up n%iere )%maus*, pentru a-si afla ncheierea cu momentul nlrii n olta dintre semicalot si arcul triumfal, dar si cu mplinirea
+-,St

niloae, "8ristologie s

i iconologie $, p.1-s. +--9u excep iile cunoscute, precum 3aren#o, unde &aica 0omnului decorea# conca a sidei )mo#aic din sec.(/*.
1+,

fgduinei eshatologiceD "Acest /isus care S-a nlat de la !oi la cer, astfel !a si !eni, precum .ai !#ut mergnd la cer$ )Japte,1,11*. Eu se poate ignora, totusi, c aceast coeren este, deasemenea, consonant cu semnificaia eshatologic a 9rucii 2 "semnul Jiului Cmului$, ce !a preceda 3arusia. 0ar, n timp ce 9rucea este si rmne semnul, asa#icnd, al /conomiei, &aica 0omnului este figura /conomiei, em lema, efigia prin excelen a ntruprii, dar si a Kisericii. 3rin urmare, tocmai exigena articulrii programului iconografic ca /coan a /conomiei a consfinit figurarea &aicii 0omnului n conca Altarului, n deplin armonie, totodat, si cu ndoita semnificaie iconomic a Sfintei &eseD pestera din Ketleem a Easterii 0omnului si mormntul 6olgothei din care a n!iat. F FF 2. ;. Aceasta nu epui#ea#, desigur, multitudinea !alenelor sim olice cu care este in!estit Altarul n ansam lu si n elementele ce-l compun, cu att mai mult cu ct sim olismul respecti! este a ordat uneori n mod sensi il diferit de fiecare tlcuitor n parte. Astfel, pentru Sf. Sofronie al /erusalimului, ci oriul, de pild, e!oc cora ia lui Eoe, n timp ce coloanele sale, n numr de patru, ar putea indica de exemplu con!ergena sim olurilor e!anghelistilor n figura Tetramorfului.+-5 0up acelasi liturgist, "sintronul este tipul tronului 0umne#eiesc, la care S-a nlat 0omnul dup ce a iruit moartea$, aseriune ce-si afl corespondentul iconografic n #ugr!irea n olta ce prelungeste semicalota Altarului, a temei nlrii. 3e de alt parte, explic liturgistul, "sintron se #ice, adic un scaun n care stau mai muli, pentru c aici stau mpreun Jiul cu

Tatl$, afirmaie n care, pe lng explicaia de natur etimologic n stilul cunoscut al Sf. Sofronie, este de remarcat totodat indiciul unui posi il argument pentru u#ana, foarte rar dealtminteri, de a se #ugr!i n conca a sidei repre#entarea Sf. Treimi, perceput totusi ca o a atere de la programul consacrat, ca o excepie n raport cu regula, cu canonul iconografic. 3entru un liturgist posterior, Sf. Simeon al Thesalonicului, aldachinul sau ci oriul semnific "sla!a lui 0umne#eu, lumina n care se n!luie, ?1:@1=A dup cu!ntul psalmistului, ca si cu o hain$ tlcuire ce nu poate fi fr legtur cu asimilarea, n cercul teologilor i#antini, al cror exponent era si ierarhul thesalonicean, a doctrinei isihasmului palamit pri!itoare la "lumina
+-5Sophron.,

Logos, cap.// s i >/>7 trad.rom. p.;,1 s i ;5<.

1+-

ta oric$.+-: 0ar ea e!oc totodat, chiar si n acest context eterat, epurat de accidental si facticitate istorist, !echea tradiie a consacrrii spaiului oltit ca loc de glorificare, sl!ire prin excelen, tradiie ce urc pn la arcosoliile martirilor din catacom e si care este cu att mai operant n ca#ul ci oriului cu ct acesta este n nemi'locit legtur cu Sf. &as si cu du la semnificaie sim olic a acesteia, de pester a Ketleemului si mormnt al 6olgothei. n aceeasi ordine de idei, spaiul 3roscomidiarului, oltit de asemenea n partea superioar, m in constant acest am i!alent sim olism consacrat de tradiie, nchipuind, pe de o parte, locul nasterii 0omnului, pestera, iar pe de alta, &ormntul Su. n funcie de desfsurarea .iturghiei, "Sfntul Trup se las la 3roscomidiar ca si cum ar fi n Ketleem, unde s-a nscut 0omnul 8ristos$7 dar n acelasi timp "3roscomidiarul sim oli#ea#, totusi, si locul sederilor 0omnului n Ea#aret, si n plus, n 9apernaum.$+-= Asemenea episcopului Andidei, Theodor, antecitat, Sf. Simeon Thesaloniceanul arat c purtarea cinstitelor 0aruri de la 3roscomidiar la Sf.

&as e!oc drumul 0omnului de la Ketleem la /erusalim. 0atorit acestui polisim olism, n spaiul 3roscomidiarului se #ugr!esc de regul teme cu conotaie euharistic, precum /isus 3runc n 3otir, sau teme e!ocatoare ale 4ertfei de pe 6olgotha7 n consonan cu interpretrile liturgistilor, este nfisat aici, uneori, si Easterea 0omnului, n mod neasteptat poate, dar nu cu totul surprin#tor dac se ia n considerare faptul c n compo#iia acesteia au putut fi identificate elemente iconografice, anumite detalii ce prefigurea# 4ertfa de pe 9ruce a 0omnului.+5< 0eplasarea accentului de la istoria i lic la .iturghie conduce deci de la exege# la ermineutic, asimilea# totodat si transfer corespun#tor !alenele sim olice ale spaiului eclesial, att n ceea ce pri!este arhitectura ct si iconografia. 3entru Theodor de Andida, "strmutarea sfintelor de la 3roscomidiar si ducerea lor la Sf. &as, dup 8eru!ic, sim oli#ea# mergerea 0omnului din Ketania la /erusalim...0epunerea Sfintelor pe Sf. &as ne aminteste n acest moment foisorul cel asternut al 9inei din 4oia 3atimilor, iar dup puin timp, aceeasi depunere a Sfintelor ne aminteste si nlarea pe 9ruce si la sfrsit sim oli#ea# ngroparea si n!ierea si dup aceea nlarea.$+51
+-:Simeon +5<St +-=Theodor

Thess., Tractat, p.-15-1:. And., Protheoria, cap.>7 trad.rom. p.;<-.

niloae, ".oca s ul isericesc$, M$ >>>/ )1=:1* nr.;-1, p.;<+. +51Theodor And., Protheoria, cap.>7 trad.rom.p.;<:.
1+5

.iturgistul de#!olt, asadar, o sim olistic sec!enial n deplin armonie cu ciclurile narati!e iconografice mai !echi, nct este greu de preci#at cu certitudine sensul raportului cau#efect, adic cine pe cine inspir7 a!nd n !edere faptul redesteptrii interesului pentru iconografia narati! a 3atimilor n pictura perioadei urmtoare, este de reafirmat ncodat preeminena reflexiei teologice n raport cu e!oluia iconografiei, cu att mai mult cu ct, precum se !ede,

sim olismul, care condiionea# aceast e!oluie, este el nsusi n desfsurare, urmnd ndeaproape succesiunea momentelor .iturghiei. ?1=@+<A 3rin urmare, .iturghia ofer "cheia ermineutic$ de constituire si interpretare a programului iconografic si n aceast "cheie$ liturgic se poate "citi$ iconografia ortodox n esena ei de /coan a /conomiei mntuirii. 3ri!it n aceast perspecti!, pluri!alena sim olisticii locasului nu mai crea# impresia unor simple acumulri sau 'uxtapuneri de semnificaii, ci se integrea# ntr-o !i#iune de ansam lu, nu static, ci n desfsurare, deoarece, pliindu-se pe dimensiunea timpului liturgic, actuali#ea#, odat cu succesiunea momentelor #ilei liturgice si apoi a unitilor constituti!e 2 sr torile anului liturgic, ntreaga istorie a mntuirii, /conomia condensat, de asemenea n desfsurareD ciclul 3ra#nicelor, Sinaxarul etc. Acesta este unul din re#ultatele 2n ordinea iconografiei2 a orientrii monasticeliturgice a spiritualitii i#antine si nu n ultimul rnd a artei, dup triumful Crtodoxiei. 3restigiul acestui curent !a duce curnd la ncercarea de transpunere iconografic a nsusi tipicului unor slu' e precum este !ersiunea iconografic a Acatistului &aicii 0omnului