Sunteți pe pagina 1din 47

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA FACULTATEA DE AGRICULTURA SPECIALIZAREA SILVICULTURA

PROIECT LA AMELIORAREA TERENURILOR DEGRADATE

PROFESOR INDRUMATOR: DR.ING. GANCZ ELENA

STUDENT : PARVAN RADU GRUPA 1402 S ANUL IV

2009

CAPITOLUL I

1.Date gene a!e. 1.1. Den"#$ ea $n%e&t$t$e$ Ameliorarea terenurilor degradate din perimetrul Valea Limbasel. 1.2. A#'!a&a#ent. Perimetrul se afla in Judetul Prahova ,pe teritoriul localitatii Azuga ,din cadrul Ocolului Silvic Azuga,in cuprinsul bazinului hidrografic Valea Limbasel, afluent de dreapta al raului Azuga,amonte de localitatea Nehoiu. 1.(. O )*nat* "! ' $n+$'a! )e + e)$te. !N!S"#$%L A&$!'%L"%$!! S! (#)VOL"A$!! (%$A*!L# prin $#&!A NA"!ONALA A PA(%$!LO$. 1.4. ,ene-$+$a "!. (irectia Silvica Ploiesti. 1... P *$e+tant"! PA$VAN $A(% &rupa +,-. S %niversitatea de Stiinte Agronomice si /acultatea de Agricultura Specializarea Silvicultura edicina Veterinara

Ca'$t*!"! II

O/$e+t$%e!e ' *$e+t"!"$.

2. O/$e+t$%e!e ' *$e+t"!"$. 0redarea in circuitul economic al terenurilor degradate. 0cresterea bonitatii. 0imbunatatirea conditiilor de mediu. 0asigurarea de hrana pentru vanat. 0refacerea peisa1ului local. 2.1.S"' a-ata &$ &$t"at$a 0" $)$+a a te en"!"$. Suprafata perimetrului este de 222..ha ."eren proprietate publica de stat administrat de $egia Nationala a Padurilor 0 (irectia Silvica Ploiesti 3 Ocolul Silvic Nehoiu."erenul a fost in administrarea (omeniilor Statului si a fost trecut in administrarea $egiei Nationale a Padurilor prin hotarare de &uvern. (. Ca) "! nat" a! Suprafata ce formeaza obiectul prezentului studiu este situat in 2222partea e4terna a 'arpatilor de 'urbura in untii Podu 'alului si Penteleu ,apartinand muntilor *uzaului.Acestia sunt munti de inaltime mi1locie dezvoltati pe zona gresiei de "arcau si Siriu.

(.1. C*n)$t$$ ge*!*g$+e (in punct de vedere geologic,suprafata O. S. Nehoiu este alcatuit din5

0depozite de baza precuaternare6 0depozite susperficiale cuaternare6 /ormatiile care alcatuiesc fundamental precuaternarului apartin ca varsta #ocenului si Oligocenului. #ocenul este reprezentat prin gresii cenusii0albastrui,dure,cu granulatie variabila.Aceste gresii apar in bancuri decimetrice7rar cu grosimea de + mm8separate de intercalatii centimetrice7.0+cm8 de argile cenusii0verzui. Oligocenul este reprezentat in baza printr0un pachet de sisturi argiloase dispuse in aliniamente orientate de la N0# la S0V.La partea superioara a formatiilor ce constituie fundamentul precuaternar apare discontinuu patura depozitelor superficiale cuaternare7formate pe gresii grosiere cenusii8 cunoscute sub denumirea de gresii de /usaru. (in punct de vedere tectonic regiunea reprezinta zona de tranzitie de la structura cu anticlinale si siriclinale normal7la nord8 la structura cu cute,solzi7la sud8. Substratul litologic e4istent prezinta un mare grad de vulnerabilitate la actiunea distructiva a diversilor factori climatici,hidrologici,antropici./enomenele de eroziune sunt deosebit de frecvente ,prezenta marnelor in sustratul litologic care favorizeaza procesele de alunecare.!n suprafata perimetrului de ameliorat se intalnesc soluri cu te4tura usoara si mi1locie,usor erodabile.

(.2.Re!$e-"!.

Suprafata este situata in partea e4terna a 'arpatilor de 'urbura in untii Podu 'alului si Penteleu apartinand muntilor

*uzaului.Acestia sunt munti de inaltime mi1locie dezvoltati pe zona gresiei de "arcau si Siriu.%nitatea geomorfologica cu cea mai mare pondere este versantul.(atorita intensei fragmentari determinate de reteaua hidrografica bine reprezentata,lungimea versantilor este relativ mica si mi1locie.%nitati geomorfologice mai rar reprezentate sunt coamele,platourile si luncile inalte avand in general aparitii insulare.!n cuprinsul perimetrului de ameliorat intalnim . boturi de deal7+9+9m si +9.: m8.Altitudinea minima +-;< m,iar cea ma4ima +9.: m. (in suprafata totala a ocolului numai ;, = are inclinare mai mica de 9-=.(atorita acestui fapt,corelat cu substratul litologic deosebit de friabil a condus la declansarea unor procese comple4e de eroziune. Panta minima 09-=6 Panta medie0,-=6 Panta ma4ima0,<=6 #4pozitia este determinata de directia de scurgere a raului *asca are orientate de la nord la sud. !n general altitudinea este cuprinsa intre +.-- si +9-- m,iar fenomenele de degradare sunt cele moderate si puternice.Panta din suprafata perimetrului de ameliorare este in medie ,-=,in general pantele sunt accentuate si cu e4pozitie insorita ,predispus fenomenelor de degradare.

(.(. C!$#a (upa > onografia geografica? regiunea se incadreaza in sectorul de clima continental 3moderata 7!!8, tinutul climei muntilor mi1locii 7!V8, favorabila zonei padurilor de gorun, fag, brad si molid 7!V.c8, subdistrictul cu umiditate suficienta, tot timpul anului, cu versanti

e4pusi fotogenezei si advectiei maselor umede de aer din nordul, vest, cu ploi intermitente de lunga durata, cu efecte de fohn 7f8 in partea inferioara a versantilor abrupti. 'lasificarea @oppen incadreaza teritoriul acestiu ocol in regiunea climatica (.f.b.A. de clima boreala, cu ierni friguroase si umede, cu temperatura celei mai reci luni, sub 9 o' si cu temperatura celei mai calde luni peste +-o', in care cantitatile de apa din precipitatii sunt mai mari decat cele pierdute prin evapotranspiratie.

"abelul 9.9.+.
N + t 1 S'e+$-$+a $ Date #ete* *!*g$+e

Te#'e at" a ae "!"$ 1 2 Me)$$ !"na e &$ an"a!e

II

III

IV

VI

VII

VIII

I3

3I

3II

4 (59

4 (51

056

.57

105 7

1(5 9

1.5 7

1.52 '

115 .

659

158

4159

Me )$a !"n a a 651

. 9 , <

Amplitudinea temperaturii edii anuale "emperatura medie ma4ima absoluta "emperatura medie minima absoluta "emperatura medie pe anotimpuri si sezon de vegetatie

9:,-

+B august +C<.

0.9,< 0 + februarie +C,B 0primavara0 0vara0 0toamna0 0iarna0 ' ' "emperatura medie pe durata sezonului de vegetatie '

!nceputul,sfarsitul,durata medie si suma temperaturilor medii diurne D ' !nceputul,sfarsitul,durata medie si suma temperaturilor medii diurne D ' (urata medie si

0inceputul 3 +9 martie 0sfarsitul0.B noiembrie (urata medie 0+;inceputul 3 , mai 0sfarsitul0.< septembrie (urata medie 0+9:

Suma temperaturilor0.<.,

Suma temperaturilor0+:CB

+ octombrie7: septembrie0; noiembrie8

C +-

++

e4tremele a primului inghet (urata medie si e4tremele a ultimului inghet %mezeala relativa a aerului, edii lunare anuale sip e anotimpuri 7=8 Precipitatii atmosferice medii lunare, anuale,pe anotimpuri si sezon de vegetatie (ata medie a primei si ultimei ninsori (ata medie a primului,ultimului strat de zapada si durata medie in zile #vapotranspiratia potentiala 3 medii lunare si anuale !ndicele de ariditate de artonne0 medie anuala /recventa medie a vantului pe directii7=80 perioada de calm Viteza medie a vantului pe directii7mFs8 Numarul de zile cu vant 22. si puternic anual

; mai 7+- aprilie-+ iunie8 :+ :+ B9 ;B ;: B9 B+ B. B< ::< !arna0:.6primavara0;C6vara0B.6toamna0:-6 B-,9 ;-, <,, :, B;

+. +9

,9, ,9, ,9, <C, :-, +.-, +-C, CB,, < + 9 : C iarna0+9B,. mm vara09.B,9 mm sezon de vegetatie 0<-:,, mmm7;+=8 primavara0+:9,. mm toamna 0+:,,9 mmm 0prima ninsoare 0.< octombrie 0+- noiembrie 0ultima ninsoare0.- aprilie 0< mai

<-,B

:9., Pe

0primul strat de zapada 0.; noiembrie 3 +< decembrie 0ultimul strat de zapada 0+-0.< aprilie 0durata medie a stratului0cca. ++B zile , 9B BB C: ++ CC ;< 9: +<9:

+, +< +; +B

!.a.EPF"G+-E:9.F+;,+E<. N B,: N# # S# +-, <,. :,. : 9,. +,. -,: +,. Nr. de zile cu vant cu V NV +-, +.,, C .,9 .,-,< .,vitezaD++ mFsE+C,9 S .,C SV B,9 'alm 9,,<

Nr.de zile cu vant cu vitezeD+; mmFsE9,,

!n suprafata perimetrului de ameliorat intalnim un climat cu mari amplitudini termice,vanturi frecvente si puternice,cu precipitatii bogate predispus fenomenului de degradare.#roziunea este favorizata de climatele cu precipitatii bogate si multe ploi torentiale. Reg$#"! te #$+ . "emperatura aerului prezinta importante variatii lunare si anuale.Oscilatiile termice au caracter pronuntat mai ales intre punctele cele mai 1oase ale reliefului si cele mai inalte.Valoarea medie a gradientului termic pe verticala este de -,<0 '.

Pe ansamblul ocolului media anuala a temperaturii ests de variaza de la cca, ' in zonele 1oase la cca. ' in zonele

' si

inalte cu vegetatie forestiera.!n zonele foarte inalte cum ar fi Vf. Penteleu si altele, temperature medie anuala poate a1unge pana la '."emperaturile medii lunare cele mai ridicate corespund ',iar cele mai scazute '.

lunilor iulie 3 august si sunt in 1ur de +<0

se inregistreaza in lunile ianuarie0februarie in 1ur de 09 0

Variatiile valorilor medii lunare ale temperaturilor aerului si amplitudinea anuala imprima teritoriului studiat caracterul unui climat continental.Pe de alta parte media temperaturilor ma4ime multianuale si media minimelor multianuale indica o nuanta de continentalism ridicat. "emperaturile ma4ime pot fi letale puietilor de fag si molid si pot produce de asemenea parlirea scoartei la e4emplarele mature"emperaturile minime produc gelivuri si inima rosie,fenomene intalnite la unele e4mplare de fag din ocol."emperatura medie a sezonului de vegetatie 7care este de circa ,,<0<,< luniFan8 este cuprinsa intre +. si ',iar numarul zilelor de inghet de cca. +<,.Primul inghet apare in 1urul datei de + octombrie, iar ultimul inghet in prima decada a lunii mai.!ngheturile timpurii si tarzii au efectele negative mai ales pentru culturile forestiere tinere. Numarul zilelor cu temperaturi medii mai mari de ' este in

medie +9: si variaza de la +.-0+;- zile,functie de altitudine si zona.!n aceste conditii culturile din zona au timp sa a1unga la maturitate.

!n perioadele cu regim anticiclonic cand lunca *uzaului si a *ascei este inecata intr0un strat dens de ceata7avand o grosime de +--0 +<- m8,iar in locurile mai inalte sunt laminate din plin de razele soarelui,se produc inversiuni de temperature,mai mici in depresiuni si mai mari ipe versanti.Producerea inversiunilor termice in depresiuni duce la aparitia mai tarzie a ingheturilor tarzii de primavara si mai timpurie a celor timpurii de toamna.Acest fenomen poate dura in aceasta zona cateva zile sau chiar o saptamana.doua si afecteaza padurile aflate in imediata apropiere a acestei zone. /enomenele concave de teren7depresiunile si vaile ce brazdeaza ocolul8 favorizeaza in timpul noptii si iarna realizarea stratificatiilor termice stabile,precum si a inversiunilor termice radiative7orografice8.Aici ingheturile intarzie primavara si se produc destul de timpuriu toamna./ormele concave de teren au un regim termic mai moderat determinat de circulatia mai intens a aerului in directive orizontala si vertical,precum si influenta mai accentuata a atmosferei libere.)ona calda poate fi numita partea mi1locie a versantilor,cu cel mai moderat regim termic. Nebulozitatea medie multianuala este de cca. <,: cu valori mai mici in depresiuni si mai mari pe culmile inalte.)ilele cu cer acoperit au o frcventa de cca. +--0+9<7media +..8 si sunt mai frecvente din mai pana in august,cand datorita convectiei termice pot sa se intalneasca ;0+. zile noroase pe luna.Numarul zilelor senine este in functie de zonalitatea verticala a reliefului si atnge in depresiuni cca. +9- zile pe an si respectiv cca.C-0+-- zile in zonele mai inalte7media +-C zile pe an8.'ele mai multe zile senine se intalnesc in lunile august0octombrie 3 cca.+,0.- zile pe luna.

$adiatia globala 7medie anuala8 pentru teritoriul acestui ocol este de cca. ++- AcalF si cca. 9-09< AcalF , din care cca. B<0:- AcalF in sezonul rece. ' prezinta un grad ridicat de in sezonul cald

"emperatura medie anuala de

favorabilitate pentru speciile principale7molid,brad,fag8 si mi1lociu pentru speciile de amestec7paltin de munte,frasin,larice,pin8. )onalitatea altitudinala a temperaturii determina si o zonalitate a vegetatiei forestiere.Astfel in zonele mai 1oase si cu temperaturi mai ridicate intalnim gorunul,mai in amonte vegeteaza fagul,iar in zonele inalte unde temperature este mai scazuta vegeteaza bine bradul si molidul. Reg$#"! '!"%$*#et $+. Precipitatiile atmosferice sunt influentate de directia apro4imativ perpendicular a culmilor fata de directia vanturilor predominante,acestea actionand in general ca un paravan in calea maselor de aer umed.Precipitatiile medii anuale pentru zona forestiera a acestui ocol sunt de cca.:9.,- mm,variatiile fata de medie fiind destul de apreciabile de la cca.;<-0B--mm in zona comunei Nehoiu de cca. +---0++-- mm in zonele mai inalte.!n anii cu activitate ciclonica foarte intense cantitatea anuala de precipitatii este mai mare fata de media multianuala,iar in perioadele cand predomina activitatea anticiclonica precipitatiile sunt mai reduse fata de medie. edia precipitatiilor lunare este foarte variata,inregistrand un ma4im in iunie si un minim in lunile februarie0martie ,de unde se deduce de asemenea caracterul continental al precipitatiilor.Anotimpul cel mai secetos este iarna cand cad cca. +;= din precipitatii,iar cel mai ploios este vara,cand cad cca.9C= din precipitatii.Pe durata perioadei de vegetatie ,cantitatea de precipitatii insumeaza ;+= din totalul anual.

'antitatea totala de precipitatii ca si regimul lor de distributie favorizeaza dezvoltarea vegetatiei forestiere, cu atat mai mult cu cat,asa cum s0a aratat,cca. .F9 din ele cad in sezonul de vegetatie.'orelatia deplina intre regimul termic si cel pluviometric in sezonul de vegetatie 7temperaturi mari si ploi multe8 este de natura sa favorizeze dezvoltarea unor specii iubitoare de umiditate,cat si de o anumita caldura,asa cum sunt fagul,bradul si molidul.!n regiune cad adesea7in special vara8 ploi cu caracter torential,sub forma de averse insotite de puternice descarcari electrice.Aceste ploi maresc debitul vailor si paraielor producand pagube insemnate.'antitatea ma4ima cazuta in ., ore a inregistrat valoarea de +-+,. mm 3 la data de +C.CB.+C;-.Ploi cu intensitati foarte mari s0au inregistrat in anii +C9B,+C,,,+C<+,+C<<,+C<C,+C;C,+CB-,+-B<.!n anii +C<C,+C;C0 +CB-,+CB<, ploile torentiale au produs pagube inseminate distrugand aproape in totalitate instalatiile de transport e4istente la acea data,producand mari perturbari in gospodarirea silvica.Aceste viituri de e4ceptie au produs inundatii,soldate cu inseminate pagube material si in afara sectorului silvic. !n legatura cu precipitatiile sub forma de zapada se mentioneaza ca acestea produc incepand uneori chiar din a doua 1umatate a lunii octombrie si dureaza cate o data pana la 1umatatea lunii aprilie .Primul strat de zapada 7grosime mai mare de <cm cel putin pe <-= din suprafata considerate8 apare in medie in a treia decada a lunii noiembrie6ultimul strata pare in medie in a doua decada a lunii aprilie.(urata medie a stratului de zapada este de cca. ++B zile.&rosimea medie a statului de zapada variaza intre +0 . cm la sfarsitul lunii noiembrie si +-0+< cm in luna ianuarie,cand se realizeaza si grosimea sa ma4ima7;-0B- cm8. Reg$#"! e*!$an. !n raza Ocolului Silvic Nehoiu cele mai frcvente vanturi sunt cele din directiile NV0+.,,=6 V0+-,C=6 N#0+-,:=6 S#0:,.=6, cu o perioada de calm cu cca,9,,<=.!mplicatiile locale ale orografiei

terenului produc devierea si canalizarea curentilor de aer pe anumite directii, de regula pe vaile si culoarele mai adanci. Vitezele medii anuale ale vanturilor sunt ;0B mFs in punctele mai intalnite si cad la .,<09,< mFs in zonele de aval.Lunile in care vitezele ating valori ma4ime inalte si scad la iunie si octombrie0 noembrie.!n anumite conditii de repartitie a presiunii atmosferice se produc si vanturi >in cascada? de tipul >*ora? care atinge uneori intensitati de peste ++ mFs sau chiar peste +; mFs. Observatiile facute incepind din anul +C;- indica directiile de vest si nord0vest ca fiind cele din care au batut vanturile periculoase, puternice.Vanturile de e4ceptie, care au afectat puternic padurile acestui ocol au fost5 0in anul +C;- s0au inregistrat doua ma4ime, in +C august 7.C mFs8 si in .-0.+ noiembrie, cand vantul a avut caracter de furtuna atingand o viteza de 9.,- mFs6 0 in anul +C;+ s0au inregistrat doua ma4ime, in martie si in noiembrie, luni in care s0au produs cele mai mari doboraturi de vant6 0in anul +C;, in zilele de .<0.; noiembrie vantul a batut in aceasta zona cu o viteza de cca.,< mFs. (atorita acestor vanturi si a altora nesemnalate dar care au avut de asemenea viteze foarte mari, s0au produs in aceasta regiune doboraturi de vant in ma1oritatea cazurilor dispersate 7in amestecuri8, dar si concentrate pe suprafete de ,0< ha 7in molidisuri8. !n intervalul +C;-0+C::, s0au produs doboraturi de vant, cu variatii de la an la an, a caror volum insumeaza cca. <C.--- m9 7din care <;,--- m9 rasinoase8. (atorita diferentelor locale de temperature si presiune de apar intre zonele inalte depresiune iau nastere miscari ale aerului local, cunoscute sub numele de brize, care bat seara din amonte in aval si dimineata din aval in amonte.

iscarile cu caractere / hnic sunt cunoscute sub numele de >Vantul are?, care se manifesta frecvent in special primavara, cand datorita temperaturii mai ridicate a masei de aer, topeste zapada numai in cateza zile.Localnicii l0au denumit din acesta cauza >mancator de zapada?. !n general curentii de aer din sectorul vestic predomina in tot timpul anului, insa in sezonul de iarna se face simntite mai multe vanturi de nord0vest, nord0est si nord. (in cauza >Atlasului climatologic? rezulta ca in zona acestei ocol vanturile bat cu diferite intensitati in toate anotimpurile, perioada de calm atmosferic are o durata apreciabila 9,,<= si se intalneste mai frecvent iarna si vara, dar si in periodele cu inversiuni termice.

(.4. L*+a!$9a ea /a9$n"!"$ :$) *g a-$+ *azinul hidrografic este situat in bazinetul Valea Seaca afluent stang al raului *uzau, in amonte de localitatea Nehoiu.#misarul apelor din perimetru este Valea Seaca. $egimul hidrologic din zona este dezechilibrat ,cu caracter torential si apele de scurgere submineaza sistematic versantii adiacenti retelei respective. (.. T$'" $ )e &*! Principalele tipuri de sol din regiune sunt5brun eumezobazic litic,eridosol tipic si litosol. S*!"! / "n e"#e9*/a9$+ !$t$+ 3 este format pe versanti foarte repezi cu e4pozitii diverse,acid la slab alcalin cu pH E<,+0B,C,slab la foarte humifer cu un continut de humus de +,,0;,B= pe

grosimea de <0+- cm,mezobazic la eubazic cu un grad de saturatie in baze VEB.0:9= foarte bine la foarte slab aprovizionat in azot total7-,-,0-,9, g=8,nisipo0lutos de bonitate inferioara. S*!"! e *)$&*! t$'$+3 este format pe versanti foarte repezi cu e4pozitii insorite,cu structura grauntoasa sarac in humus si reactie acida pina la alcalina,de productivitate slaba . S*!"! !$t*&*! 3 sunt soluri erodate de productivitate inferioara. !n cuprinsul perimetrului de ameliorat intalnim sol brun eumezobazic litic pe 9;,< ha,sol eridosol tipic pe ..,C ha si litosol pe +-,- ha. (.6. C*n)$t$$!e -$t*ge*g a-$+e "rasaturile generale ale climei regiunii sunt puternic modificate de conditiile fito0geografice locale si in special de relief.Sub influenta reliefului ,pe fondul climatului zonal 7al microclimatului8se realizeaza o compartimentare,o diversificare a climei,se diferentiaza anumite tipuri de clima si apare o zonalitate climatica verticala.Pe acest fundal al zonalitatii latitudinale si altitudinala,formele de relief,orientarea versantilor,pozitia acestora in cadrul unitatilor de protectie ,imprima modificari locale ,uneori esentiale in caracteristicile timpului si climei,determinand climate locale sau topoclimate specifice.!n cadrul acestui ocol se intalnesc doua zone distincte, una de deal in zona gorunului si amestecului de gorun si fag si alta de munte,caracterizate prin climate cu deosebiri esentiale in ceea ce priveste regimul termic, al precipitatiilor,al vanturilor si a celorlalte caracteristici meteorologice. (in datele prezentate in acest capitol se pot sintetiza urmatoarele5 0reducerea treptata cu altitudinea7-,<0 termice6 ' la +-- m8 a valorilor

0scaderea cu altitudinea a pericolului ingheturilor timpurii si tarzii,precum si al gerurilor de iarna6 00scaderea cu altitudinea a gradului de continentalism termic6 0inversiunile termice se produc destul de rar si cu intensitati reduse si nu sunt in masura sa influenteze valorile medii lunare si anuale ale temperaturii6 0un regim pluviometric de tip continental cu cantitati de precipitatii suficiente tot timpul anului,dar si varfuri de natura a provoca viituri de e4ceptie6 0stratul de zapada se caracterizeaza printr0o evidenta uniformitate prote1and bine solul contra inghetului6 0un regim eolian destul de moderat cu o frecventa apreciabila a brizelor de relief,cu manifestari de f hn mai ales primavara si la anumite perioade apar vanturi puternice ce afecteaza si vegetatia forestiera. !n suprafata perimetrului de ameliorat intalnim urmatoarele specii de plante Agrostis tenuis,/estuca rubra,Nardus stricta,care alcatuiesc fitocenoze descheiate,presarate cu specii arbustive de arbori7maces, paducel,ienupar, catina8. !n cuprinsul perimetrului de ameliorat intalnim zone fara covor vegetal,iar vegetatia e4istenta nu asigura un invelis protector corespunzator,favorizand procesele de eroziune.

(.7. C*n)$t$$ e+*n*#$+*4ge*g a-$+e (in punct de vedere economic regiunea este industrial0agrara,iar locuitorii din zona se ocupa cu prelucrarea lemnului,impaduriri si e4ploatari forestiere.

Padurea are un rol important in economia locala si comple4,de productie ,de protectie si peisa1istic. Sub raport cadastral si amena1istic terenurile din perimetrul de ameliorat sunt incluse in fond forestier ,si au fost incadrate cu ocazia amena1arii in %.P. !!. 'ea mai apropiata gara de perimetrul de ameliorat este Nehoiu ,si se afla la .- Am de acesta.Localitatea Nehoiu este cea mai apropiata de perimetrul de ameliorat ,accesul facandu0se dinspre acesta localitate pe (N +-,iar apoi pe drum forestier I+ @m de perimetru. !n zona nu se gaseste forta de munca ,ma1oritatea tinerilor fiind plecati in !talia si Spania,iar o buna parte din cei ramasi lucreaza la fabrica de prelucrare a lemnului din Nehoiu sau in e4ploatari forestiere. ateriale pentru lucrarile de amelioratii din perimetru se gasesc in zona7nuiele,pietre,pari8,deasemenea si puieti din surse proprii cu o diversitate de specii 7O. S. Nehoiu8. Singura problema o reprezinta recrutarea fortei de munca locala. (.8.Ca ta ea &tat$*na!a Pentru fundamentarea stiintifica a solutiilor tehnice de ameliorare a terenurilor degradate se recurge intr0o prima etapa la cercetarea generala,de ansamblu,a perimetrelor ,dupa care se trece la cartarea acestora.'ercetarea generala se refera la studiul geografic7cap. 9.+. ,9... ,9.9. ,9.,.8 la procesele de degradare si la lucrarile e4ecutate in trecut. 'ercetarea generala este urmata de o cercetare de amanunt,pe portiuni mai restranse,relative omogene.'artarea se refera la identificarea suprafetelor relative omogene ,apoi separarea lor prin delimitarea pe teren spe planul de situatie ,apoi unitatile vor fi descrise,caracterizate,iar apoi se trece la clasificarea7tipizarea8 acestor unitati.Scopul cartarii este acela de raionare ameliorativa

a terenurilor din perimetru,care ne va permite o abordare sistematica a problemelor care se cer rezolvate si diferentierea lor pe unitati relativ similare.Se recomanda utilizarea metodei de cartare stationala elaborate in +C:: de 'atedra de Amelioratii Silvice a /acultatii de Silvicultura si #4ploatari /orestiere din *rasov,pe baza analizei critice a metodelor si schemelor de cartare elaborate anterior si prin cercetari de teren.#ste o metoda de cartare stationala deoarece opereaza cu criterii de ordin stational7relief,clima,sol8 si este unitara pentru ca se refera la toate tipurile de terenuri degradate,aceleasi criterii si aceleasi unitati ta4onomice. ;C $te $$ +./orma de teren degradat7generate de un anumit proces de eroziune86 ..Pozitia geografica si arealul fito0climatic in care se incadreaza6 9.'aracterizarea definitorie,distinctiva,a terenului6 ,.Solul si principala sa caracteristica6 ; Un$tat$ ta<*n*#$+e a!e #et*)e$ +. 'lasa de statiuni6 ..Seria stationala6 9.Subclasa de statiuni6 ,.&rupa de statiuni6 <. "ipul stational6 ;.%nitatea stationala7unitatea concreta,pe care o identificam si o cartam pe teren8

1.C!a&a )e &tat$"n$7de terenuri degradate80totalitatea terenurilor cu aceeasi forma de degradare.#4ista +- clase de statiuni6 notate !0 J 7functie de criteriul +8 !. "erenuri erodate 6 !!. "erenuri stancoase7aflorimente in proportie de +-0 C- =86 !!!.$api si taluzuri diverse6 !V. (epozite diverse6 V."erenuri fugitive 7alunecatoare si curgatoare86 V!. "erenuri V!!. "erenuri saraturate6 V!!!."erenuri mlastinoase6 !J. "erenuri turboase6 J. "erenuri degradate antropic6 2. Se $a &tat$*na!a0 grupeaza terenurile de aceeasi zona fitoclimatica7are acelasi areal fito0climatic 3 criteriul .8.#4ista , serii stationale notate ',(, , .

C 0 este arealul climatului de campie si al vegetatiei K4erice,cu paduri de ste1ar mezofil,submezofil si termofil7mezofil0ste1ar pedunculat6submezofil0cer si garnita6termofil0ste1ar brumariu si ste1ar pufos86 D 3este arealul climatului de dealuri si al ste1arilor mezofili7ste1ar pedunculat si gorun8 si submezofili7cer si garnita86 0 este arealul climatului premontan si de munti 1osi7fag si amestecuri de fag cu rasinoase86 , , 6

= este arealul climatului de munti inalti si al padurilor de molid si vegetatie subalpine6 , SA6

(. S"/+!a&a )e &tat$"n$ 3 grupeaza terenurile in functie de criteriul 9 si avem . subclase in fiecare clasa,notate cu + si .7cele notate cu + au de regula conditii mai bune8. 4.G "'a &tat$*na!a 4 grupeaza terenurile functie de criteriul , 7caracteristica principala a solului 6te4tura,umiditatea8.#4ista doua grupe notate cu a si b. ..T$'"! &tat$*na! = grupeaza terenurile cu acelasi specific ecologic si potential productiv apro4imativ egal. 6. Un$tatea &tat$*na!a 3 este portiunea de teren omogen al specificului ecologic si al capacitatii de productie.Pe teren intalnim unitati stationale , pe care le grupam in grupe ,subgrupe,clase. M*)"! )e !"+ " 0se identifica portiunea de teren omogena 6 0 se delimiteaza,se descrie si se caracterizeaza perimetrul 7in raport cu criteriile +0,86 Se clasifica5 0 fiecare unitate stationala se caracterizeaza printr0o formula stationala6 0 toate unitatile stationale cu aceeasi formula sunt reunite intr0un tip stational,care constituie unitatea operativa6

Pentru fiecare tip se stabilesc solutii de impadurire,lucrari de amena1are.Acolo unde este necesar se diferentiaza si subtipuri stationale.

(.8.1. Met*)a )e +a ta e a)*'tata +.Scopul cartarilor sau metoda de cartare adoptata6 ..'riteriile de cartare luate in considerare6 9.%nitatile ta4onomice folosite pentru grupa,subgrupa6 ,.Se precizeaza care sunt clasele de statiuni din perimetru6

(.8.2. Sta/$!$ ea5)e&+ $e ea &$ +a a+te $9a ea t$'" $!* &tat$*na!e )$n 'e $#et " !n perimetrul de ameliorat se stabileste numarul de unitati stationale identificate si delimitate. odul de delimitare pe plan s0 a facut printr0o linie punctata si notarea de la +0B. odul de notare simbolica al formelor de degradare5 0 0 0eroziune moderata 4apar ca efect terenuri moderat erodate6 0eroziune e4cesiva 3apar ca efect terenuri e4cesiv erodate6

0Stc0 eroziune de gradul 9 3apar ca efect terenuri stancoase6 0$ 3eroziune in adancime 0 apar ca efect rapi6

(.8.2.1.De&+ $e ea &$ +a a+te $9a ea "n$tat$!* &tat$*na!e )$n 'e $#et "

Ta/e!"!
Un$tatea &tat$*na! a N . + t. 1 S" '. 1:a 2 115 8

(.8.2.1.
A ea!"! -$t*+!$#at$+ E!e#ente )e )e&+ $e e a!t$t")$ne5e<'*9$t$e5'anta &*!5&"/&t at %egetat$e Ca a+te $9a ea &tat$*na !a 1-* #"! a2 O/&e %at$ $

Fe!"! )eg a)a $$ &$ -* #a )e te en )eg a)at

4te en e<+e&$% e *)at

1#"nt$ 0*&$ +" a#e&te+" $ )e FA &$ a&$n*a&e2 A!t$t")$ne '$na !a 1.00#. 1#"nt$ 0*&$ +" a#e&te+" $ )e FA &$ a&$n*a&e2.A!t$t ")$ne '$na !a 1.00#. 1#"nt$ 0*&$ +" a#e&te+" $ )e FA &$ a&$n*a&e2 A!t$t")$ne '$na !a 1.00#. 1#"nt$ 0*&$ +" a#e&te+" $ )e FA &$ a&$n*a&e2 A!t$t")$ne '$na !a 1.00#. 1#"nt$ 0*&$ +" a#e&te+" $ )e FA &$ a&$n*a&e2 A!t$t")$ne '$na !a 1.00#. 1#"nt$ 0*&$ +" a#e&te+" $ )e FA &$ a&$n*a&e2

1200 #5 S4V5 4.>. e *)$&*! t$'$+ ? *+a &a a+a

1(5 .

4te en #e)$" e *)at

1(2( #5

S4V5 4(>.

/ "n e"#e9*/a9$+ !$t$+ Ag *&t$& ten"$&

1(5 6

4te en #e)$" e *)at

12.0 #5 E5 (.>. / "n e"#e9*/a9$+ !$t$+ Ag *&t$& ten"$&

75.

4te en e<+e&$% e *)at

12.0 #5 S4E 5(0>. e *)$&*! t$'$+ ? *+a

954

4te en #e)$" e *)at

12.0 #5 S5

40>.

/ "n e"#e9*/a9$+ !$t$+ Ag *&t$& ten"$&

105 0

STC4te en e<+e&$% e *)at

1(20 #5 S5 4.> L$t*&*!? *+a &a a+a

II

20> a-!* $#en te

A!t$t")$ne '$na !a 1.00#. 7 (56 R4te en e<+e&$% e *)at 1#"nt$ 0*&$ +" a#e&te+" $ )e FA &$ a&$n*a&e2 A!t$t")$ne '$na !a 1.00#. 1200 #5 te en n") S4V5 III e *)$&*! t$'$+? *+a

T*t a!

695 4

(.8.(. Sta/$!$ ea &$ +a a+te $9a ea t$'" $!* &tat$*na!e )$n 'e $#et " Se face referire la modul de grupare pe tipuri7se grupeaza in acelasi tip unitatile stationale cu acelasi specific si acelasi potential productiv8 au aceeasi formula. odul de notare al tipurilor stationale 7 , , , 8.Se face referire la conditiile de lucru si se mentioneaza conditiile e4treme7unde este dificil de intervenit,unde sunt rapi,terenuri stancoase,cele foarte puternic erodate,scurgeri noroioase,nisipuri mobile8

(.8.(.1. Ca a+te $9a ea "n$tat$!* &tat$*na!e Ta/e!"! (.8.(.1.

"ipul stational Simbo l S 7ha8

Varietati stationale component e Nr. S 7ha8 . +9,< 9 +9,; < C,,

/ormula stational a

'aracterizarea stationala

! ! !

+a +a +a .b .b .a

"erenuri erodate din arealul

cu

terenuri moderat erodate si soluri cu te4tura usoara

+ , ;

++,: B,< +-,-

! ! !!

"erenuri erodate din arealul

cu

terenuri e4cesiv erodate si soluri cu te4tura mi1locie "erenuri erodate din arealul cu terenuri e4cesiv erodate si soluri cu te4tura mi1lociu profunda

9,;

!!!

.b

"erenuri erodate din arealul

cu

terenuri e4cesiv erodate si soluri cu te4tura mi1locie "otal ;C,,

Perimetrul de ameliorat se incadreaza in

7arealul climatului

premontan de munti 1osi cu amestecuri de /A si rasinoase, altitudine pana la +<-- m8,avand o suprafata totala de ;C,, ha, din care cu eroziune moderata 9;,< ha cu formula stationala ! +a,cu eroziune e4cesiva 9.,C ha ,cu urmatoarele formule stationale ! .b 7+C,9 ha 86 !! .a 7+-,- ha86 !!! .b 79,; ha8.

(.8.4.P */!e#e +e &e +e )e a#e!$* a e

e9*!%ate $n +a) "! 'e $#et "!"$

!n perimetrul de ameliorare Valea Seaca sunt prezente terenuri moderat erodate si e4cesiv erodate,terenuri stancoase precum si rapi,terenuri rezultate in urma proceselor de eroziune de

suprafata si in adancime.Procesele de degradare din cuprinsul perimetrului au fost favorizate de prezenta pantelor mari,cat si de e4pozitia generala sudica a perimetrului.!n urma degradarii,solul initial prezent in perimetru7brun eumezobazic litic8a fost erodat ,alaturi de solul brun eumezobazic litic puternic erodat ,aparand si erodisoluri cu te4tura mi1locie si litosol cu te4tura grea.Observam ca, solurile din perimetru au un caracter de mozaic ,predominand solurile litosol cu te4tura mi1lociu profunda7din cuprinsul terenurilor cu stancarii8,si erodisolurile cu te4tura mi1locie7din cuprinsul terenurilor cu rapa8. Obiective urmarite in actiunea de ameliorare5 +. Stoparea proceselor de degradare6 .. Ameliorarea starii terenurilor6 9. #stetizarea terenurilor6 ,. Punerea in valoare7valorificarea8terenurilor6 !n perimetrul de ameliorare cu eroziune se urmareste a se rezolva urmatoarele probleme5 0consolidarea versantilor, a rapelor si taluzurilor 0consolidarea obarsiei albiilor de scurgere 0stabilizarea terenurilor fugitive 0eliminarea apelor de baltire 0inlaturarea insuficientei solului si a carentelor de nutritie 0corectarea solurilor acide7pHL<,<8 0ameliorarea generala a conditiilor de mediu7sol, aer,microclima,peisa18 prin impadurire 0asigurarea linistii in perimetru

Ca'$t*!"! 4

4.S*!"t$a te:n$+a 4.1.C*#'!e<"! )e #a&" $ &$ !"+ a $ a#e!$* at$%e

!n perimetrul de ameliorare se impune necesitatea adoptarii unui comple4 de masuri si lucrari ameliorative,impusa de principiul ameliorarii integrale si durabile si de multitudinea obiectivelor si diversitatea problemelor ce se cer rezolvate . (etalierea verigilor comple4ului ameliorativ 5 +."erasele simple si terasele spri1inite ,asigura consolidarea versantilor erodati, a rapilor si a taluzurilor. ..&arnisa1ele,asigura consolidarea obarsiei albiilor de scurgere, consolidarea patului albiei. 9.Nivelarea si refacerea spri1inului lateral,asigura stabilizarea terenurilor fugitive. ,.Lucrarile de desecare,asigura eliminarea apelor de baltire. <./ertilizarea cu pamant vegetal sau ingrasaminte organice,eventual ingrasaminte chimice,asigura inlaturarea insuficientei solului sau a carentelor de nutritive.!n cadrul acestei verigi solutia ecologica este de a utiliza pamant vegetal 7+Fgroapa8. ;.Amendarea ,asigura corectarea aciditatii solurilor,cu pHL<,<. B.Lucrarile de impadurire,asigura ameliorarea generala a conditiilor de mediu7sol,aer,microclima,peisa18.

:.$estrictii in cuprinsul perimetului de ameliorat cum ar fi paza si impre1muire,asigura linistea din perimetru si limiteaza accesul in cuprinsul acestuia. Prin corelarea verigilor din comple4ul adoptat,se rezolva multitudinea de probleme care sunt in cuprinsul perimetrului de ameliorat.Se impune atat restrictii in cuprinsul perimetrului de ameliorat cat si adiacente acestuia,prin impunerea unor reguli de e4ploatare,paza,instalarea de panouri de avertizare etc. Lucrarile din cuprinsul comple4ului ameliorative sunt interventii tehnice care se refera e4clusive la perimetru,unde se urmareste refacerea si valorificarea terenurilor.Acestea se grupeaza pe categorii5 A. Lucrari fito0ameliorative7impaduririGgard viu pentru impre1muire8. *. Lucrari de ameliorare a solului7fertilizare,amendare8. '. Lucrari de amena1are a terenurilor7terase,garnisa1e si nivelari8. (. Lucrari de impre1muire. 4.2. L*+a!$9a ea &$ %*!"#"! l"+ a $!* a#e!$* at$%e ' *'"&e #ste necesar a se stabili cu gri1a amplasamentul cat si e4tensiunea lucrarilor,deoarece aceasta este impusa de realizarea unui comple4 ameliorativ cat mai eficient,armonios si la un pret cat mai mic. 4.2.1. V*!"#"! &$ !*+a!$9a ea !"+ a $!* a#e!$* at$%e Ta/e!"! 4.2.1.1. Nr cr t (enumire a lucrarilor %. . 'ant itati Localizarea lucrarilor Obs .

+ .

!mpaduriri ha /ertilizare ha

;<,, +<,, <-= din din ,

<-= din :-= din ,<-= din

,<-= din :-=

<-= din C;= din 9 , < ; B : Amendare ha "erase simple "erase spri1inite &arnisa1e ha ha C,B <-= din .B,. :-= din ,<-= din ,;C= din ,B-= din

..,- :+= din,;.= din 9 <-= din .-= din ;-0 nu 0 nu

,B<= din

Nivelare ha $efacere m spri1in lateral C (esecare ha 0 nu + !mpre1mui m 9 - re ++C (etalii privind modul de calcul al suprafetelor pentru fiecare categorie de lucrare in parte5 0pentru calculul suprafetei de impadurit s0 a considerat suprafata efectiva a perimetrului din care s0au scazut <-= din :-= suprafata ocupata cu terenuri stancoase,restul suprafetei pana la +--= reprezentand .-= din suprafata cu terenuri stancoase este ocupata cu aflorimente. 0pentru calculul suprafetei unde se aplica fertilizarea terenului, suprafata efectiva este de <-= din suma suprafetelor cu eroziune e4cesiva7 8,rapi si taluzuri ,si -,< din Stc7corelat cu suprafata de aflorimente din terenurile stancoase8.

0pentru amendare suprafata efectiva reprezinta <-= din suma suprafetelor cu eroziune puternica 7 8.

0pentru terase simple suprafata efectiva s0a calculat la terenurile cu eroziune moderata7 panta iE.-0;-=. 0pentru terase spri1inite suprafata efectiva s0a calculat la terenurile din in procent de <-0+--= in functie de panta iM.-=,si pentru terenurile din $ in procent de B<=. 0pentru garnisa1e suprafata efectiva unde urmeaza a se e4ecuta reprezinta <-= din suprafata intrandului. 0pentru impre1muire suprafata efectiva este lungimea de pa plan N cosO7s0a operat cu lungimea de pe planN+,+. 4.(.Deta!$e ea &*!"t$e$ te:n$+e 4.(.1. Deta!$$ te:n$+e &$ te:n*!*g$+e ' $%$n) !"+ a $!e )e $#'a)" $ e A. S"' a-ata +a e &e $#'a)" e&te &$ *!"! +"!t" $!* +a e &e + eea9a Suprafata efectiva care se impadureste este de ;9,9 ha,iar culturile care se creeaza au un rol mi4t de protectie a solului si a apelor,de productie si estetic.Produsele preliminare care urmeaza a se recolta din suprafata perimetrului de ameliorare sunt5lemn,fructe de padure,rasina,flori pentru miere. ,. S'e+$$5-* #"!e5&+:e#e &$ te:n$+a )e $#'a)" $ e !n alegerea speciilor se tine seama pe de o parte de conditiile stationale,iar pe de alta parte de cerintele ecologice ale speciilor si rolul culturilor care se creeaza.!n general nu se folosesc specii zonale,ci specii putin pretentioase,modeste,care se adapteaza 8,in proportie de <-0+--= in conditii de

usor7pin silvestru,pin negru,larice,salcam acestea nu suporta calcarele,stancariile,terenul batatorit,te4tura grea ,e4cesul de apa ,e4cesul de sare8,anin negru,anin alb,paltin de munte,mo1drean,salcioara.(intre arbusti se folosesc in general catina alba7chiar in amestecuri8,lemn cainesc7folosit in general la garduri vii8. Speciile alese sunt o,La,Pi,/r,'t.!n general se merge pe culturi de amestec,dar cu cat conditiile sunt mai grele,cu atat in formulele de impadurire creste proportia de arbusti siFsau desimea culturilor.!n situatii e4treme se apeleaza la culturi de +--= din arbusti 7pe taluzele de ravena in functie de eta1ul fito0 climatic8. /ormulele de impadurire sunt urmatoarele5 B< o.<La <-Pi.</r.<Pd +-- La +-- 't /ormulele de impadurire s0au ales din Norma +,partea !! 3 terenuri degradate,in functie de eta1ul fitoclimatic si de forma si intensitatea degradarii. odul de asociere al speciilor a fost ales in functie de temperamentul speciilor si de eta1ul fitoclimatic,si s0a ales trei moduri de asociere al speciilor7in benzi late,randuri alterne de rasinoase cu foioase si intim8. Schema de plantare este de .N+m 7< --- de puietiFha8 si +N+ m7+- --- de puietiFha8. Procedeul de impadurire este prin plantare folosindu0se puieti normali cu radacina nuda,crescuti in pepeniere,sau crescuti natural recoltati din semintisuri,sau crescuti in recipiente folositi

in general pentru plantare in suprafetele cu eroziune e4cesiva si cu stancarii. "ehnica de plantare este in gropi normale de 9-N9-N9-.(upa plantare se procedeaza la receptia lucrarilor,urmand intretinerile si complectarile.Procentul de complectare cat si natura si numarul lucrarilor de intretinere,se stabilesc cu ocazia controalelor anuale7efectuate in toamna fiecarui an 8.Procentele de complectare depind de pozitia geografica a perimetrului,de conditiile de lucru si de speciile din perimetru.!ntretinerile sunt lucrari absolute necesare pentru a asigura dezvoltarea normal a puietilor,si dureaza pana la realizarea reusitei definitive a plantatiei7.09 ani,pana la ;0B ani in conditii e4treme sau in zone cu deficit puternic de precipitatii8. Deta!$$ te:n$+e ' $%$n) $#'a)" $ ea5'e t$'" $ )e &tat$"n$ Ta/e!"! 4.(.1.1. "ipuri /ormula od de stationale de asociere Simbol S impadurire 7ha /ormul 8 a station ala &.S. , 9;, B< o.<La *enzi late <
! +a

Schema de plantar e Nr. de puietiFh a .N+

Procedeul de !mpadurire Ameliorarea solului Amena1area terenului

< ---

&.S. <

+C, <-Pi.</r. 9 <Pd

$anduri alterne de

.N+

Plantare in gropi normale !mpaduriri G gard viu ptr. !mpre1muire Grestrictii de e4pl. si circulatieGpaza "erase simple Plantare in gropi normale

.b

Pi cu foioase

< ---

&.S. ;
!! .a

,,- +-- La

!ntim

.N+

< --&.S. ., 9,; +-- 't intim +N+

!mpaduririGgard viu impre1muireGamendare G /ertilizareG restrictii de e4pl. si circulatieGpaza "erase spri1inite Plantare in gropi normale !mpaduririGfertilizareG restrictii de e4pl. si circulatieGpaza

Plantare in gropi normale !mpaduririGfertilizareGg !!! .b +- --- ard viu ptr. !mpre1muireG restrictii de e4pl. si circulatieGpaza "erase spri1inite G garnisa1e !n cadrul lucrarilor de intretinere se impune necesitatea acestora pentru a asigura puietilor conditii de dezvoltare si crestere,in vederea ameliorarii suprafetei degradate intr0un timp cat mai scurt aceasta desfasurandu0se pe perioada cuprinsa intre .0, ani,acestea regasindu0se in Norma + fiind strans legate de tipurile de statiune. !n cadrul lucrarilor de complectari de asemenea se impune necesitatea acestora ,procentele preliminare fiind cuprinse intre .-09-= pe an,acestea regasindu0se in norma +,fiind legate de tipurile stationale. L"+ a $ )e +*#'!e+ta e &$ )e $nt et$ne e 'e t$'" $ &tat$*na!e Ta/e!"! 4.(.1.2.

"ipuri stationale Simbol /ormula stational a &.S. ,


! +a

S 7ha8

/ormula de impadurire

Volumul complectarilo r preliminate 0=0 .9-

Lucrari de intretinere (urata Numar 7ani8 #salonare G G G .. 9 , , ; .G+G+ .G.G+G+

9;,< B< o.<La

&.S. <
! .b

+C,9 <-Pi.</r.< Pd ,,9,; ;<,, +-- La +-- 't 999 . < 9 .G.G+ .G+

&.S. ;
!! .a

&.S. .,
!!! .b

T*ta!

4.(.2. L"+ a $ )e a#e!$* a e a &*!"!"$ 4.(.2.1.L"+ a $ )e -e t$!$9a e Suprafata efectiva care se fertilizeaza este de +<,, ha, iar desimea culturilor pe suprafetele respective este de .N+m pe suprafetele din si Stc7+9,B ha8,iar pe cele din $ desimea culturilor este de +N+m7+,B ha8. Pentru fertilizare se va folosi pamant vegetal,care se va procura de la decopertari unde se construiesc drumuri sau de la e4cavari in locul unde urmeaza a se construi obiective industriale. Lucrarile de fertilizare au rolul de a inlatura insuficienta si carentele solului in substante nutritive si corectarea continutului

de substante active in cazul folosirii de ingrasaminte organice sau chimice. (oza de administrare in cazul pamantului vegetal este de +Fgroapa,iar in cazul ingrasamintelor chimice aceasta se calculeaza in functie de reactia solului si de tipul de ingrasamant. "ehnologia de lucru la fertilizare cu pamant vegetal este de administrare odata cu plantarea.'antitatea calculata pentru o groapa este suficienta pentru a aduce un aport in plus la prinderea puietilor,crestere si dezvoltare ulterioara. 4.(.2.2.L"+ a $ )e a#en)a#enta e Lucrarile de amendamentare se propun pe C,B ha si sunt pe suprafatele cu eroziune e4cesiva 7 8,pentru a corecta pH0ul in functie de

solului.Pentru amendamentare se foloseste 'a

te4tura solului 7usoara0mi1locie0grea8.Pentru ridicarea pH0ului cu o unitate se foloseste urmatoarea doza5 0< I B,< t 0 + I +,< Ag 'a 'a Fha Fvatra

!n cazul de fata doza care se foloseste este de +,.<-Ag 'a Fvatra7;. .<- AgFha8 pentru sol cu te4tura mi1locie. 4.(.(. Deta!$e ea !"+ a $!* )e +*n&*!$)a e a te en" $!* 4.(.(.1. Te a&e!e &$#'!e Suprafata pe care se e4ecuta terase simple este de .B,. ha. acestea fiind intrerupte.$eprezinta amena1ari in trepte ,care se fac pe terenurile afectate de eroziune relativ stabile.Lucrarile se

dispun dupa curbele de nivel sub forma unor siruri intrerupte,cu distanta de +,<09m. "erasele simple au rolul de a fragmenta scurgerea,de a retine apele pluviale si materialele care se rostogolesc din amonte si sa sustina puietii.Puietii se introduc pe terase sau intre terase in functie de schema de plantare."erasele simple prezinta o platforma e4ecutata in semidebleu si doua taluzuri5 0cel din amonte inclinat la ; 0cel din aval inclinat la

Platforma terasei este de -,<I+m.!n situatia cand terasele se dispun in siruri intrerupte ,ele sunt formate din tronsoane de 90 :m lungime,despartite de distante de +09m.

Pentru terase simple tehnologia de lucru este urmatoarea5 +./i4area si materializarea traseelor ..#4ecutarea platformei si a taluzelor 9. obilizarea solului,spargerea bulgarilor de pamant si adunarea pietrelor ,./inisarea lucrarilor 'alculul lungimii teraselor simple intrerupte5 E 0 0 Nl unde5

E distanta dintre randurile de terase E distanta dintre mi1loacele a doua tronsoane alaturate

0l E lungimea unui tronson E NBE9.<--

9. <-- mFha N.B,. haEC<. .-- m 4.(.(.2. Te a&e!e &' $0$n$te )e ga )"!ete $eprezinta amena1ari in trepte,e4ecutate pe terenuri relative instabile .Lucrarile se dispun sub forma de siruri intrerupte,,la distanta de .0,7<8 m intre siruri.(e obicei acestea se e4ecuta sub forma de siruri intrerupte,ce constau in tronsoane de <0 Bm,lungime cu distanta intre tronsoane de 90, m.(eoarece acestea se arcuiesc la capete se mai numesc in solzi. "erasele spri1inite de gardulete constau dintr0o platforma de -,<m latime,spri1inita din aval de un gardulet din pari de nuiele si au rolul de a spri1ini puietii pe o perioada de 90< ani de la instalare.Parii au lungimea de +m si se bat in pamant pe o lungime de <-0;- cm. ,si se dispun la -,< m unul de altul pe rand.Pe acesti pari se realizeaza impletitura de nuiele.!naltimea impletiturii este de .-0,- cm. Nuielele folosite la impletitura pot fi de alun,salcie sau chiar de rasinoase. "ehnologia de lucru5 +. /i4area si materializarea traseelor .. #4ecutarea unei terase cu lungimea de ,- cm., in lungul careia se realizeaza garduletul 9. *aterea parilor,realizarea impletiturii si legarea lor din loc in loc a nuielelor,pentru a se solidariza ,. $ealizarea terasei ,taluzarea si umplerea cu pamant a golurilor si a piciorului garduletului

'alculul lungimii teraselor spri1inite de gardulete5 0pentru terase in solzi E 0 0 Nl unde5

E distanta dintre randurile de terase E distanta dintre mi1loacele a doua tronsoane alaturate

0l E lungimea unui tronson Notatiile sunt aceleasi ca la terasele simple E N BE9. <--

9 .<-- mFhaN ..,- haEBB. --- m 'alculul numarului de pari5 E N

EB. <-- pariFha

..,- haNB. <-- pariFhaE+;<. --- pari Pentru estimarea volumului de nuiele necesare,se calculeaza suprafata impletiturii si apoi se aplica un factor de trecere la metri steri, 7-,-;+.< m.steriF 8.

BB. --- mN-.,- mE9-. :-9- .:-N-,-;+.< m.steriF E+. ::; metri steri

4.(.(.4.

Ga n$&a0e

Lungimea sectorului de albie pe care se e4ecuta garnisa1e este de 9--m,si suprafata consolidata este de 9.;-."ipul de lucrari de garnis1e care se e4ecuta este de tipul +7saltea de craci de 9cm. ,pe ravenele cu situatii moderate8

$olul lucrarilor este acela de a consolida sectorul terminal al albiei,de prote1are a patului albiei si de reducere a vitezei de scurgere. "ehnologia de e4ecutie +.Se sapa un mic prag pe care se spri1ina nuielele ..Se aseaza nuielele 9.Se fi4eaza cu pari,batuti in pamant :- cm. ,.Parii se solidarizeaza cu longrine aterialele necesare pentru e4ecutarea garnisa1elor sunt5nuiele,pari,longrine,cuie. #lementele constructive si dimensionale ale garnisa1elor7schita lucrarii8

4.(.4.Deta!$e ea !"+ a $!* )e $#' e0#"$ e Lungimea efectiva a conturului de impre1muit7lungimea efectiva de pe planN+,+8 este de <;,BN+,+E;.,9B ;.,9BN<-E9 .++C m Pentru lucrarea de impre1muire se foloseste gard de sarma ghimpata cu < randuri,fara intarituri,dublat de un gard viu in interior. #lementele constructive ale gardului de sarma ghimpata 0inaltimea parilorE.,< m 0parii se bat -,< m in pamant 0distanta intre pari E .m 0la fiecare al +-0lea par se pune un contrafort 9 ++Cm I . E +. <;- G +<; 7la al +-0lea par se pune un contrafort8E+ .B+; pari Deta!$$ ' $%$n) ga )"! %$" 0latime E+m 0numar de randuriE9 0compozitie E+-'t 0dispozitiv de lucruE-,.<N-,.<mN-,.<m

'alculul necesarului de puieti pentru plantarea gardului viu NE 7+G 8 in mii bucati

NE

7+G

NE9B.,.: 7+,9-8E,:.;<; bucatiE,:,B mii bucati LE lungimea gardului viu mE numarul de randuri dE distanta intre randuri Eprocentul de complectare

.. Ne+e&a "! )e '"$et$ 'ent " '!antat 'e $#et "! )e a#e!$* at Ta/e!"! ..1.
F* # " !a )e $#'a )" $ e B< o .<La <-Pi .</a .<Pd +--La +--'t +--'t T*ta! S 1:a2 An"! I )e '!anta e S'e+$$ An"! II +*#'!e+ta $ S'e+$$ Ne+e&a "! )e '"$et$ = #$$ /"+at$ An"! III +*#'!e+ta $ S'e+$$ An"! IV +*#'!e+ta $ S'e+$$ T*ta! S'e+$$ T*ta ! P) 0 Ct 0 .+C, +.<, < .;,,;,: ,:,; 46.5 9

9;,< +C,9 ,,9,; -,.9 6.56 (

M * +9 ;, C 0

La ,< ,; 0

P$ 0

Fa 0

P) 0

Ct 0

M * +9 ,B 0

La ,, ; 0

P$ 0

Fa 0

P) 0

Ct 0

M * +9 ,B 0

La ,, < 0

P$ 0

Fa 0

P) 0

Ct 0

M * 0

La 0

P$ 0

Fa 0

P) 0

Ct 0

M * +; ,, 9 00

La <, ,B 0

P$ 0

Fa 0

,: ,9 0 0 0 48 5(

., ,+ 0 00 0 24 51

., ,+ 0 0 0 24 51

,, C 0 0 0 45 9

., < 0 0 0 25 .

., , 0 0 0 25 4

,, : 0 0 0 45 8

., , 0 0 0 25 4

., , 0 0 0 25 4

,, : 0 0 0 45 8

., , 0 0 0 25 4

., , 0 0 0 25 4

;. ,: 0 0 0 62 58

9+ ,, 0 0 0 (1 54

9+ ,9 0 0 00 (1 5(

0 0 0 1( 65 9

.0 0 6. 56

0 9; 9B ,, 7( 54

0 0 0 1( 57

9, 0 0 75 6

0 +,: ++ ,. 22

0 0 0 1( 57

9, 0 0 75 .

0 0 0 4

0 0 0 4

0 0 0 4

0 0 0 4

0 0 0 16 45 (

.; 0 0 80 57

0 ,; ,: ,: ,; 9. 54

6.L$&ta +ant$tat$!* )e !"+ a $ Ta/e!"! 6.1.

'ategoria 'odul de lucrari lucrarilor A. Lucrari de impadurire

(enumirea lucrarii !nstalarea culturilor forestiere 'omplectarea culturilor forestiere !ntretinerea culturilor forestiere din care 5 "otal Anul ! Anul !! Anul !!!

%. . mii buc. mii buc. ha ha ha ha ha

'antitat i (7254 9(5. 29(5( 1275( 8659 .958 195(

*. Lucrari de ameliorare '. Lucrari de consolidar e (. Lucrari de impre1muir e

Anul !V /ertilizarea cu pamant vegetal Amendamentare soluri acide "erase simple "erase spri1inite de gardulete &ard de sarma &ard viu

9.0 " m m m mii buc. 6056 9..200 77. 000 ( 119 4856

Ca!+"!"! &"' a-ete!* )e $nt et$n"t Ta/e!"! 6.1.2. /ormula de impadurire B< o.<La <-Pi.</a.<P d +--La +--'t +--'t T*ta! Suprafat a 7ha8 9;,< +C,9 ,,9,; -,.9 6.56( Suprafete de intretinut Anul ! Anul !! Anul !!! Anul !V B9,9:,; :,B,. -,,; 1275( 9;,< 9:,; :,9,; -,.9 8659 9;,< +C,9 ,,0 0 .958 0 +C,9 0 0 0 195(

'alculul cantitatii de pamant vegetal NnNS

E doza pe puiet n Enr. de puietiFha

SE suprafata efectiva pe care se va face fertilizarea E<C-. --N 9,;E 9;-. --E <CE 9;-

'alculul cantitatii de ingrasamant organic

NnNS E doza pe puiet FAg n 6 S 0 idem ca la calculul cantitatii de pamant vegetal

'alculul cantitatii de amendamente

0 pentru intreaga suprafata 7dozaFha N suprafata8 0 pentru vatra 7 doza pe vatra Nnr. puietiFhaN suprafata8 dozaFha E; ..<-Ag NC,B ha E;-,; tone +,.<- AgFvatra N < .--- puieti Fha N C,B ha E;-,; tone 7 8 'alculul lungimii totale de terase simple LungimeaFhaN suprafata cu terase <. --- N .B,. ha E +9; .--- m 'alculul lungimii pentru terase spri1inite LungimeaFhaN suprafata cu terase 9. <-- N .-,- E ++-. --- m 7 7 8 E comform capitol ,.9.,. 8 E comform capitol ,.9.,.

Piese desenate +. Schita de amplasare in zona 7plan sau harta8 .. Planul stational a perimetrului de ameliorare

9. Plan special de situatie cu lucrarile propuse