Sunteți pe pagina 1din 3

OPINIA PUBLICA Publicul american nu era pregatit n prima jumatate a acestui secol sa-si vnda pros peritatea, libertatea

si integritatea spirituala pentru un blid de linte: acum ns a este. Pregatirea lui s-a facut prin doua arme de atac permanent si necrutator asupra culturii crestine occidentale, care a ridicat Europa si toate continentel e populate de europeni la cea mai nalta treapta de civilizatie cunoscuta n istorie . Aceste arme sunt mass-media si nvatamntul. Reprezentantul Oscar Callaway a aratat n 1915 n Congressional Records (unde se con semneaza sau ar trebui sa se consemneze toate declaratiile facute oficial n Congr esul American) ca n martie, n acel an, grupul financiar a lui J. P. Morgan a convo cat 12 indivizi proeminenti n publicistica si le-a trasat sarcina de a ntocmi o li sta a tuturor ziarelor influente din America. Pe lista lor s-au aflat 179 de pub licatii, dintre care au nceput sa le selectioneze pe cele cheie. Au ajuns astfel la concluzia ca trebuie sa cumpere 25 dintre ele. Fiecareia i s-a plasat apoi un redactor care sa editeze si sa cenzureze tot ce se publica despre armata, milit arism, finante si despre orice problema de interes national sau international. D upa acest nceput, aparitia altor forme de mass-media a continuat tot sub egida co nspiratiei francamsoneriei mondiale. Astfel, principalele canale de televiziune, de exemplu, aveau n 1980 preponderent membri ai CFR-ului in pozitii cheie: la CB S erau 12 membri, la NBC erau 8 membri, la ABC erau 5 membri, la RCA erau 7 memb ri; agentiile de stiri aveau 5 membri la Associated Press si 1 membru la United Press; la ziarele mari erau: 8 membri la The New York Times, 3 membri la The Was hington Post, 5 membri la Dow Jones, care are The Wall Street Journal, etc; revi stele populare ca Fortune, Life, Money, People, Sports Illustrated, Time aveau 8 membri; Newsweek avea 3 membri; Reader s Digest avea 2 membri. Aceste publicatii si statii de radio si televiziune dau stirile fabricate si cenzurate de catre me mbrii CFR-ului dupa directivele CFR-ului si ofera publicului seriale si document are culturale si istorice masluite, n care rescriu istoria dupa directivele CFR-u lui. Whittaker Chambers, fost conspirator comunist, scrie: "probabil ca nu exist a nici un ziar sau revista importanta n America in care sa nu se fi infiltrat, ntr -o oarecare masura, francmasonii (Witness - Marturie, p.475, dupa RE, p. 202). D ar nu toti acesti membri, scrie Ann Wilson, mpartasesc suta la suta dorinta de pu tere absoluta a francmasonilor asupra unei lumi pauperizate si ndobitocite, pe ca re o nutreste elita "Noii Ordini Mondiale" ca Rockefeller, Kissinger, Brzezinski ; unii dintre ei, zice ea, au devenit membri din carierism sau din lacomie (AW, p.25). Scolarizarea publica este preconizata n Manifestul Partidului Comunist si realiza ta n America cu mare succes. Iata cum descrie ziarul Computerworld (editorialul d in 8 octombrie 1990) acest succes: "Din fiecare 5 tineri americani de 18 ani, un ul e analfabet. Anul trecut, o grupa selectionata de elevi americani de 13 ani s -au clasat pe ultimul loc la matematica, pe locul 9 la partea stiintifica si pe locul 11 la temele de casa, ntr-un grup de elevi din 11 tari. La o singura compet itie s-au clasat copiii americani pe locul nti - la vizionatul televiziunii - caci acestia privesc la televizor peste cinci ore zilnic." Dupa ce-i scapa acest ade var, redactorul trece sa dea vina, pentru acest fiasco, pe "lipsa de fonduri". D ar educatia nu duce lipsa de fonduri n Statele Unite. Dimpotriva, toate fundatiil e scutite de impozit cheltuiesc sume mari n domeniul educatiei, domeniu dominat t ot de Rockefelleri si asociatii lor, francmasonii. Rezultatele pe care le deplnge ziarul Computerworld se obtin din cauza felului n care se cheltuiesc fondurile a rhisuficiente, alocate scolarizarii n Statele Unite. Caci n scolile si universitat ile americane accentul nu se pune pe alfabetizare, pe scris, citit si socotit, c i pe degradarea, abrutizarea si ndobitocirea sistematica a elevilor si a studenti lor, pentru a-i face sa accepte "Noua Ordine Mondiala". In 1932, Wiliam Z. Foster, presedintele Partidului Comunist al Statelor Unite, s cria n cartea sa "Toward a Soviet America - Spre o America sovietica": "Scolile, colegiile si universitatile vor fi coordonate si strnse sub un Departament Nation

al al Educatiei cu ramurile lui statale si locale. Programa analitica va fi schi mbata, se vor elimina religia, patriotismul si alte astfel de trasaturi ale ideo logiei burgheze." Bertrand Russel preconiza distrugerea liberului arbitru la cop ii prin folosirea alimentatiei, injectiilor si instructiei. Si Asociatia Nationa la a Educatorilor din Statele Unite arata, n raportul sau din 1970: "Scolile vor deveni clinici n care se vor aplica tratamente psiho-sociale individuale copiilor ... care includ mijloace biochimice si psihologice de nvatare, caci se vor introd uce droguri n mod experimental..." (RE, pp. 382-383). Vazndu-si copiii cum se ntorc acasa de la scoala pu-blica transformati incetul cu ncetul n brute analfabete, n i ndivizi imorali, violenti si drogati, unii parinti dispusi la sacrificii materia le de dragul copiilor lor au cautat sa-i nscrie la scoli particulare care apartin diferitelor confesiuni religioase. Acesti parinti platesc dublu: in primul rnd p latesc scoala publica de care vor sa-si fereasca copiii, iar in al doilea rnd pla tesc scoala particulara pe care o aleg. La 20 Mai 1979 Curtea Suprema a anulat o lege introdusa la cererea acestor parinti care le-ar fi usurat o parte din taxe le scolare publice. Caci guvernul este preocupat n mod special de a rapi parintil or posibilitatea de a-si creste copiii dupa ideile lor. "Educatorii vor prelua f ormal cresterea copiilor de la vrsta de 2 ani", preconiza Asociatia Nationala a E ducatorilor din Statele Unite pentru anii 1970; iar Robert C. Wood, membru al CF R-ului si presedinte al Universitatii din Massachusetts, preconiza chiar vrsta de un an. Presedintele Nixon declara ca "primii cinci ani din viata copilului treb uie sa fie n mod special n atentia guvernului federal". Ce se ntmpla cnd parintii refuza sa-si lase copiii sa fie ndoctrinati cu ideologii f rancmasonice care contravin moralei lor? In 1970, sase copii au fost smulsi din familiile lor si plasati n camine de adoptie pentru ca parintii lor obiectau la " educatia sexuala" care se face copiilor mici. In 1972, o fetita a fost smulsa de lnga tatal ei care cauta sa o fereasca de un mediu de criminalitate ridicata. In 1981, copiii unui pastor au fost fortati sa mearga din nou la scoala din care t atal lor cautase sa-i scoata pentru ca copiii erau supusi unui mediu de homosexu alitate si abuz de stupefiante cu care tatal lor nu era de acord (cf. RE, p.389) . Parintilor nu li se permite sa-si creasca copiii cum cred ei; mai competenti n materie sunt profesorii, care au doua organizatii: Asociatia Nationala a Educato rilor, si Federatia Americana a Profesorilor. Platforma Asociatiei Nationale a E ducatorilor contine urmatoarele puncte: 1) sa creasca copiii n spiritul comunitatii globale; 2) sa promoveze Natiunile Unite; 3) sa promoveze Declaratia de independenta; 4) sa nu permita parintilor sa se eschiveze de la a plati de doua ori taxele sco lare daca vor sa-si dea copiii la alte scoli; 5) sa promoveze medicina ; 6) sa nu permita nici o legislatie care sa usureze situatia grea a scolilor part iculare; 7) scrisul, cititul si socotitul sa nu ocupe n nici un caz mai mult dect un sfert din programa analitica n clasele primare; 8) sa-i nvete pe copii cum sa evite fecundarea fetitelor n decursul actului sexual ; 9) sa-i nvete pe copii sa nu aiba aproape deloc idei religioase, ci idei umaniste , laice; 10) sa ncadreze copii prescolari n crese care apartin guvernului federal;

11) sa sporeasca controlul federal asupra educatiei. Asociatia Nationala a Educatorilor se opune cu tarie la ideea ca parintii ar ave a ceva de spus cu privire la ce li se baga n cap copiilor lor. Profesorilor care nu sunt de acord cu aceste puncte, Asociatia le da sa nteleaga ca "daca ar contin ua sa predea n clasa... ar dauna copiilor, nvatamntului si lor nsisi." Cealalta organizatie, Federatia Americana a Profesorilor, a primit aprobarea Par tidului Comunist American nca din 1937. Filozofia de baza a sistemului de nvatamnt din Statele Unite a fost rezumata magis tral astfel: "Scolile guvernului cheltuiesc ct mai multi bani si mpartasesc ct mai putine cunostinte posibil, caci cheltuind mult si arata puterea, iar mentinerea e levilor n ignoranta le permite cercurilor francmasonice elitiste din guvern sa mo nopolizeze puterea" (Medford Evans, dupa RE, pp. 390 - 391).