5 Rani Interioare ale fiintei umane.

5 Masti de Acoperire
Publicat pe 4 Martie 2011

CARE ESTE PERSONALITATEA TA PRIMORDIALA, cea de dinainte dea te naste? Care este ADEVARATUL tau EU? Tu cine esti cu adevarat? De ce i-ai lasat sa te res in!a, sa te a"and#ne$e, sa te u%ileaasca, sa te trade$e, sa te nedre tateasca? De ce ai ales sa a lici %asti este ranile tale interi#are?

Masca are un rol protector. Ea ne protejeaza de suferinta. Ne protejeaza de noi insine, de ceilalti. Masca suntem noi, noi in functie de ceilalti. Masca este o identitate. Ne construim masti ticluite pentru a ne ascunde golurile, pentru a ne acoperi ranile pe care le capatam inca din primii ani ai existentei. Lise &#ur"eau este o scriitoare recunoscuta pe plan international, autoare a 15 carti, dar si un specialist renumit in dezvoltarea personala. Intruna din cartile asle ele cinci rani care ne impiedica sa fim noi insine!, scriitoarea aduce in dez"atere o teorie extrem de interesanta, #eoria $anilor fiintei umane si cea a Mastilor. %ise &our"eau sustine ca pro"lemele fizice sau emotionale actuale sunt efectul unor rani interioare pe care le-am trait inca din copilarie' $espingerea, ("andonul, )milirea, #radarea, Nedreptatea. *Rana interioara poate fi comparata cu o rana fizica pe care o ai pe mana de mult timp, pe care o ignori si pe care nu ai ingrijit-o cum trebuia. Ai preferat sa o bandajezi pentru a nu se mai edea. Aceste rani ne afecteaza in mod diferit. Acel pansament este ec!i alentul mastii. "iecare din noi are in sine puterea creatiei#, sustine %ise &our"eau in +eal ,our -ounds . /ind ,our #rue 0elf!. opilaria are un rol covarsitor in dezvoltarea noastra emotionala viitoare. $olul pe care parintii il joaca in viata noastra, N) il joaca sau il joaca gresit are de asemenea un impact covarsitor asupra formarii noastre. Mastile ascund suferinta si resemnare. In final copilul se impaca cu soarta si isi accepta masca. 1evine ceea ce mediul sau se asteapta sa devina. diversificate. u cat aceste rani sunt mai profunde si mai "ine inradacinate in interiorul tau, cu atat mastile pe care le vei crea pentru a evita suferinta sunt mai multe si mai

%a un nivel su"constient, ranile si mastile pe care le a"ordam pentru a acoperi ranile ne influenteaza relatiile pe care le dezvoltam cu cei din jur. Iti prezentam mai jos principalele rani ale fiintei umane si mastile pe care le folosim pentru a acoperi ranile. 2entru ca fiecare fiinta umana este unica, o entitate inedita, cu un loc aparte in univers, trasaturile mastilor nu sunt neaparat fixe. 0e pot amesteca intre ele, se pot intrepatrunde. 0untem diferiti si putem dezvolta masti diferite, putem regasi la o persoana caracteristici diferite ale mai multor masti. $%deile prezentate mai jos ii apartin lui &ise 'ourbeau. Mai multe informatii despre ranile sufletului si mastile fiintei umane poti descoperi citind cartea (ele cinci rani care ne impiedica sa fim noi insine3 0a lasam mastile sa cada. 0a lasam ranile sa se vindece. '( RANA DE RESPIN)ERE- MASCA* +U)ARUL Reactia in fata ranii de respingere: Fuga, Dezertarea $ana de respingere nu este o rana usoara si este experimentata mai ales fata de parintele de acelasi sex. (ceasta rana apare timpuriu, poate c4iar din momentul nasterii sau inainte de el, atunci cand copilul se afla in perioada intrauterina 5spre exemplu copiii care nu au fost doriti de parinti sau cei care au venit intr-o noua existenta pentru a-si arde aceasta 6arma negativa de respingere3. $ecunoasterea acestei rani poate explica de ce un individ ii poate accepta si iu"i pe ceilalti, dar nu se poate accepta sau iu"i pe sine. /ugarul are deseori sentimentul ca nu are dreptul de a exista. In copilarie, fugarul a avut parte de protectie in exces din partea unuia dintre parinti, iar la maturitate fugarul simte nevoie de mai mult spatiu, de mai multa li"ertate. implice prea mult intr-o relatie. (ceasta rana de respingere este legata de notiunile de ( /I!, ( E7I0#(!. /ugarul isi suprima eul, respingandu-se si ani4ilandu-se singur. /ugaul este nesigur pe el si isi raporteaza persoana si comportamentul la ceilalti. 0e compara in permanenta cu ceilalti. (re tendinta de a se face invizi"il in fata celorlalti. 1e aceea, corpul sau este sla", fragil, avand parca tendinta de a se face cat mai mic pentru a ocupa cat mai putin spatiu. 1e teama de a nu fi respins, fugarul se fereste sa iasa in evidenta, fizic sau in orice alt fel. 1aca trupul sau este mai corpolent, are impresia ca reprezinta o piedica in calea celorlalti. (tunci cand se afla in centrul atentiei, se simte incomod si stanjenit. a adult, de teama de a nu fi sufocat, fugarul evita sa se

rede despre el insusi ca este lipsit de valoare si calitati. Nu considera ca merita ca atentia celorlalti sa se indrepte asupra lui. Intampina dificultati in a-si percepe ca atare propriile merite. and se afla in interiorul unui grup, ii este greu sa inteleaga de ce mem"rii acestuia and nu este inclus in grup, are tendinta de a se simti nedorit, ar putea sa-l placa.

neacceptat, respins, un neinteles. /ugarul ocoleste situatiile sociale si contactul vizual direct. Il incearca adesea diverse temeri, iar privirea sa este uneori pierduta in astral. Este tacut si vor"este putin in general, iar atunci cand o face incearca sa-si demonstreze valoarea. %a fel ca si sexualitatea, latura materiala a vietii nu prezinta interes pentru fugar, fiind atasat in sc4im" de spiritualitate si de tot ce tine de aceasta. Trasaturi corporale: trupul este de regula sla", strans, contractat, lipsit de rezistenta fizica Boli asociate cu masca de Fugar' "oli de piele 5cauzate de faptul ca undeva, la un nivel su"constient se autorespinge pentru a fi respins astfel de ceilalti3, alergii, diaree, greata, stare de lesin, dia"et, varsaturi, depresie, anumite tul"urari ale inimii precum aritmie.

,(RANA DE A&ANDON - MASCA* DEPENDENTUL Reactia in fata ranii de abandon: Dependenta, Supunere ("andonul este o rana interioara asociata cu notiunea de ( (8E(! si activata de o"icei de relatia cu parintele de sex opus. 1e regula, la o varsta frageda 5pana in trei ani3, din diverse motive 5a"senteismul parintelui din cauza muncii, lasarea copilului in grija "unicilor, trecerea lui pe un loc secundar din cauza nasterii unui alt copil3 copilului nu i-a fost furnizata suficienta atentie sau 4rana afectiva. 0e poate intampla ca persoanele care sufera de a"andon sa sufere si de respingere. 1ependentul nu isi apara si nu lupta pentru drepturile sale. #eama sa suprema este singuratatea. 9oaca rolul de victima in propria sa viata. 2lange usor. #rece cu usurinta de la o stare la alta. Inconstient, are tendinta de a atrage atentia si sprijinul celor din jurul sau, considerand ca le merita, ca este indreptatit sa le ceara, ca are nevoie de ele. 0imte ca are nevoie de ajutorul altora pentru a indeplini si finaliza anumite lucuri. 1ependentul este iu"itor de drama. In loc sa aleaga o viata usoara si linistita, dependentul prefera si creeaza loc pentru tot soiul de pro"leme. ( fi parasit si a"andonat de o alta persoana inseamna pentru el o catastrofa mai mare decat orice nenorocire. Isi doreste sa o"tina atentie, afectiune,

complimente, recunoastere din partea celorlalti. 2entru a le primi este dispus sa faca multe, uneori c4iar sa renunte la persoana sa. )nii dependenti au tendinta spre lenevie, iar altii sunt incapa"ili sa lucreze daca nu se afla intr-un grup. 1ependentul lucreaza eficient cand este indrumat, calauzit, cand primeste sprijin si ajutor, cand se afla inconjurat de alte persoane. 1ependentul se ataseaza de oamenii cu care lucreaza. 1aca este singur fizic, dependentul se simte singur afectiv. %a finalul anumitor proiecte sau activitati efectuate impreuna, se simte a"andonat, parasit, ramas fara un sprijin. )neori, face apel la ajutorul celorlalti fara sa se foloseasca de el realmente. 2entru el conteaza mai mult faptul ca vrei sa il ajuti, nu ceea ce ar putea o"tine in urma ajutorului solicitat. Iar undeva, in su"constientul sau, persista ideea, conform careia, daca ceilalti vad ca se poate descurca si singur, va fi parasit si lasat singur. 1ependentul se desparte cu greu de locuri, de oameni. 2entru el, fiecare despartire este suferinta, a"andon, lucruri pe care nu vrea sa le lase in urma si de care se agata. %a fel cum nu permite altora sa a"andoneze, nu-si permite nici lui insusi sa a"andoneze. 1ependentul se considera raspunzator pentru fericirea si nefericirea celorlalti si viceversa. %a un nivel su"constient, 1ependentul nu isi poate ierta parintele de sex opus pentru ca nu a impiedicat respingerea sa de parintele de acelasi sex. 8a cauta de aceea in mod constant prezenta oamenilor si va urmari sa fie inconjurat de acestia. In cuplu, dependentul se simte fericit si conforta"il atunci cand stie ca se poate "aza pe persoana iu"ita. (re tendinta de a se atasa atat de tare de partener incat uneori nici nu se mai percepe pe sine ca o entitate distincta, o persoana separata sau ca avand o personalitate diferita. 1ependentul doreste ca partenerul sa ai"a grija de nevoile sale. 1e multe ori, nu isi va dori un copil pentru ca ii este teama sa nu piarda din atentia partenerului. (tingerea si contactul fizic sunt extrem de importante pentru dependent. 1ependentul are nevoie de atentie fizica. Este atasat de sex. Trasaturi corporale: trupul sla", prelung, vestejit, lipsit de 4otarare si energie, "rate lungi, musc4i sla" dezvoltati 5dependentul simte ca este incapa"il sa se descurce de unul singur3, o postura generala trista. 1ependentul este usor adus de spate 5cauta sprijin in ceilalti3.

Boli asociate cu masca dependentului: miopie 5refuza sa priveasca mai departe de teama de a se afla pe cont propriu3, migrene, depresie, 4ipoglicemie, "ulimie, "oli rare si incura"ile 5trupul sau dezvolta aceste "oli pentru a i se acorda atentie3, "ronsita, astm, dureri de spate 5preia responsa"ilitatile altora3.

-(RANA DE UMILIRE - MASCA* MASOC.ISTUL Reactia in fata ranii de umilire: Suferinta -placere $ana de )milire este asociata de notiunile ( /( E! sau de ( (8E(!. Este activata de o"icei in primii trei ani de viata, vizavi de parintele raspunzator de dezvoltarea fizica a copilului, cand mama isi invata copilul cum sa foloseasca toaleta sau il invata despre sexualitate 5la o varsta mai mare a copilului3, cand tatal este cel care care se ocupa de dezvoltarea a"ilitatilor de invatare, ascultare si vor"ire ale copilului, cand copilul intuieste ca parintelui ii este rusine daca a facut vreo "oacana, daca si-a murdarit 4ainutele etc.. In momentul in care parintii isi umilesc copiii sau apeleaza la rusine pentru a-l controla si manipula, copilul se va simti constrans si lipsit de li"ertate. $ana Masoc4istului este una de umilire si de suferinta. ( fost invatat ca de el depinde sustinerea demnitatii familiei, de el si de performantele sale. El sustinea reputatia si imaginea familiei. 0-a simtit vinovat cand si-a pus propriile nevoi pe un loc superior nevoilor familiei. (steptarile familiei s-au concentrat intotdeauna inspre persoana sa. Masoc4istului ii este teri"il de frica sa nu dezamageasca. Ia adesea asupra sa rusinea mamei. sacrificat pentru el. ( fost invatat sa ai"a grija de ceilalti. onsidera ca nu are dreptul sa isi exprime propriile necesitati, nevoi sau dorinte de vreme ce mama s-a a adult va dori sa-i ajute pe cei din jurul pentru a evita ca acestia sa se umileasca la randul lor. Masoc4istul atrage si creeaza in jurul sau situatii in care oamenii au nevoie de el. #re"uie sa i se recunoasca ajutorul, sprijinul. #re"uie ca ceilalti sa recunoasca ca este util. luat de "un, cei din jur profita de el, este umilit. Masoc4istul isi neglijeaza propria persoana, se autodevalorizeaza. Nu crede ca este suficient de demn pentru ca dorintele sale sa capete prioritate asupra dorintelor celorlalti. 0e percepe su" nivelul celorlalti. 8rea sa fie placut cu orice pret. Nu vrea sa fie considerat egoist, nu vrea sa-i raneasca pe ceilalti. Nu stie sa spuna nu!. $ade, ii amuza pe ceilalti onsidera ca pentru a fi iu"it de ceilalti, tre"uie sa fie si util!. In relatiile cu ceilalti, se poate intampla insa exact opusul' este

c4iar daca acest lucru inseamna sa rada sau sa se amuze pe seama sa. (ccepta sa fie umilit, dar isi doreste sa fie demn. Nu se trateaza pe el insusi frumos. Nu isi acorda recunoastere lui insusi si de aceea nici ceilalti nu i-o vor oferi. riticile si invinovatirile il "loc4eaza, il umilesc, il fac sa se simta un nimeni. Masoc4istii sunt o"isnuiti sa isi reprime sentimentele si dorintele reale 5fizice, sexuale, spirituale, intelectuale, etc3, iar atunci cand au un moment de sla"iciune si nu se mai controleaza trec la extreme 5"eau prea mult, muncesc prea mult, etc.3. )lterior va aparea si sentimentul de vina fata de propriile excese. (re o sexualitate "ine dezvoltata pe care si-o ignora insa. 0e refugiaza uneori in alimente. Trasaturi corporale' trup scund, gras 5pentru a fi vazut, o"servat tre"uie sa ocupe un spatiu mai larg3, "ucalat, fata rotunda si zam"itoare, gat scurt si gros, oc4i mari, ca de copil. In momentul in care Masoc4istul se convinge pe sine insusi ca este important, special, corpul sau se va strange, va deveni mai sla" in mod firesc. Masoc4istul se va miscora corporal. Boli asociate cu masca Masochistului: apasare pe umeri 5ia asupra sa pro"lemele altora3, dureri de spate, pro"leme respiratorii si afectiuni la nivelul gatului 5este ina"usit de pro"leme altora3, afectiuni ale mem"relor 5teama de a-si pierde a"iltiatea de a se misca3, afectiuni ale ficatului 5 ingrijorarea excesiva3, afectiuni ale pancreasului, mancarimi ale pielii, dia"et, meta"olism lent 5se simte vinovat cand mananca sau cand mananca mult3. /( RANA DE TRADARE 0 MASCA* DOMINATORUL Reactie: Controlul celorlalti $ana de tradare este declansata in relatia cu parintele de sex opus atunci cand increderea si asteptarile idealizate ale copilului fata de parinte sunt inselate. 1aca parintele tradeaza asteptarile copilului, copilul se va simti a"andonat, apoi tradat de parintele sau. 0entimentul a"andonului experimentat de copil il va determina sa isi doreasca mai mult atentie din partea parintelui si sa gaseasca o metoda pentru a o o"tine. opilul va incerca sa-si impresioneze parintele de sex opus, sa-l seduca. Mai tarziu adultul va face apel la aceeasi metoda pentru a o"tine ceea ce-si doreste. 1e fapt, copilul se va stradui prea mult sa masc4eze o lipsa a stimei de sine, gol cauzat de acest sentiment de a"andon si tradare. $ana de tradare poate aparea si in relatie cu parintii dominatori. (cesti parinti, in loc sa-si iu"easca copii pentru ceea ce erau, ii manipulau pentru a o"tine de la ei ceea ce isi doreau. 1ominatorul este un maestru al te4nicii controlului. 2rin seductie si manipulare, va incearca sa ai"a totul su" control sau' persoane, lucruri, situatii, actiuni, etc. 1ominatorul se

straduieste din rasputeri sa arate ca este special, ca a"ilitatile sale sunt speciale. Nu isi permite lui insisi sa fie imperfect. 1ominatorul face apel la masca puterii si nu isi permite sla"iciune. 8rea sa fie perceput drept puternic, responsa"il, o autoritate, iar reputatia este extrem de pretioasa pentru el. Minte uneori din dorinta de a fi remarcat. Manipuleaza. 8rea sa intimideze. (runca vina in carca celuilalt. 8rea sa isi impuna ideile si modul de gandire asupra celor din jur si c4iar si asupra partenerului de viata. (trage in jurul sau fie parteneri indisponi"ili, fie parteneri infideli. 4iar daca se afla intr-o relatie in care se simte nefericit, va incerca pe cat posi"il sa amane despartirea. 0e teme de despartire si o percepe ca pe o infrangere personala, temandu-se sa nu fie tradat sau invinovatit. Nu vrea ca partenerul sa il perceapa ca dornic de afectiune!. (stfel, ar pierde controlul si ar parea sla", vulnera"il. 0e va folosi de forta si seductia sa pentru a masca aceasta dorinta reala de afectiune. 1ominatorilor le place sa ai"a in jurul lor oameni sla"i pe care sa ii poata manipula. u varsta, dominatorii au tendinta de a-si dezvolta a"domenul 5au nevoie de mai mult spatiu pentru a-si arata puterea, iar puterea este localizata su"constient in a"domen3. 2entru a se apara si a-si arata forta, "ar"atii dominatori isi dezvolta mai mult musc4ii partii superioare a trupului. /emeile, in sc4im", isi protejeaza partea inferioara a corpului si partile sexuale cu un strat protector de grasime 5silueta de para3. 1e vreme ce o"isnuiesc sa manipuleze pentru a o"tine ceva de la ceilalti, se tem ca ceilalti vor utiliza aceeasi metoda asupra lor. 0e tem in permanenta sa nu fie tradati si au incredere in ajutorul celorlalti. (steapta in sc4im" ca ceilalti sa ai"a incredere in ei. 2refera sa faca totul pe cont propriu si ezita sa ceara ajutorul. 0unt autoritari. Nu stiu sa ierte. Nici pe ei, nici pe ceilalti. Nu stiu sa-si accepte propriile sla"iciuni si nici pe ale altora. Trasaturi corporale: corp muscular, indesat, viguros si plin de energie, solduri late in cazul femeilor, umeri lati in cazul "ar"atilor, oc4ii intensi si aprigi, alura de seducator Boli asociate cu masca Dominatorului: tul"urari la nivelul stomacului si ale sistemului digestive, spasmofilie, "oli ce tin de sistemul nervos si de controlul de sine, afectiuni ce tin de pierderea controlului asupra anumitor parti ale corpului 5impotenta, paralizie3, dureri cauzate de articulatii.

1( RANA DE NEDREPTATE 2IN3USTITIE40 MASCA* RI)IDUL Reactie: Dorinta de perfectiune

$ana de Injustitie rezoneaza cu rana de $espingere. In momentul in care un copil se simte respins, nedreptatit, criticat pe nedrept de parintele de acelasi sex va dezvolta un sentiment al injustitiei in primul rand fata de el insusi. $espingerea este cea care declanseaza in aceste persoane dorinta acuta de perfectiune. In loc sa se iu"easca pe sine insusi neconditionat, se va iu"i conditionat, in functie de rezultatele si performantele sale. $igidul considera ca poate primi iu"ire doar daca al sau comportament este unul ireprosa"il, corect, cinstit. Nu stie sa se "ucure de micile placeri ale vietii si are tendinta de a se priva singur de ele. 1in cauza ca evita sa se manifeste emotional, este considerat adesea insensi"il si rece. Imaginea si standardele exterioare sunt extreme de importante pentru un $igid. (steptarile pe care un $igid le are de la el insusi sunt enorme, uneori incalcandu-si c4iar propriile limite. 8a actiona de aceea astfel incat cei din jurul sau sa il considere perfect. Isi doreste sa faca totul "ine, perfect. 0e pregateste mult, in avans pentru un proiect anume. 0e teme sa nu cumva sa comita greseli. onsidera ca performantele sale vor fi rasplatite prin recompense si vrea sa isi merite cu adevarat recompensa. Il incanta diplomele si titlurile. (re o capacitate incredi"ila de munca si tinde intr-adevar sa atinga perfectiunea in ceea ce face. Este insa reticent in fata oportunitatilor si nu stie sa profite de ele. Munceste enorm, pana la epuizare, pentru ceea ce are. Ii invidiaza pe cei care o"tin lucrurile usor, fara eforturi. $igidul poate sa munceasca si pentru nimic. rede despre sine ca nu este suficient de "un

incat sa ai"a dreptul sa ceara ceva pentru efortul depus. 2entru el, autoritatea inseamna putere. $igidul are un respect profund pentru persoanele cu autoritate si confunda autoritatea cu dreptatea. 2entru ca se raporteaza prea mult la criteriile exterioare, actiunile sale se vor afla de multe ori in conflict cu ceea ce simte realmente. )neori, se infurie ca nu poate fi el insusi si ca tre"uie sa performeze in functie de sursele de dinafara lui. #raieste insa cu impresia ca daca ar urma propriul sistem de valori va fi respins. and aceste surse externe sunt fria"ile, devine la randul sau nesigur, sovaielnic. $igidul se ingrozeste de confuzie. +ara"a"ura il face sa se simta pierdut si confuz. ( /( E! si #$E&)IE! sunt notiuni care controleaza gandirea $igidului. 1e teama de a nu fi respins, rigidul persista in a face doar ceea ce tre"uie. Trasaturi corporale: o postura corecta, demna, un trup "ine proportionaat, rigid, drept, gesturi rigide Boli asociate cu masca Rigidului: stari de nervozitate, tul"urari ale somnului, constipatie, tul"urari la nivelul circulator al sangelui, frigiditate in cazul femeilor, impotenta in cazul

"ar"atilor, stres profesional, uscaciunea pielii, afectiuni cutanate, varice, afectiuni ale ficatului, artrita, vedere deficitara.