REACIILE ANTIGEN-ANTICORP in vitro (REACIILE SEROLOGICE) Serologia = tiina care se ocup de reaciile Ag-Ac in vitro, reactivul care conine

sau reprezint anticorpul fiind, n imensa majoritate a cazurilor, serul sanguin sau a fraciune a acesteia. Studiul i aprecierea imunitii poate fi efectuat prin intermediul diferitor teste realizate in vitro sau in vivo (reacii imunologice . !entru aprecierea rspunsului imun umoral se studiaz interaciunea dintre Ag i Ac, iar pentru aprecierea imunitii celulare se determin numrul total de limfocite, su"clasele limfocitelor #, se evalueaz cito$inele, etc. %eacia Ag-Ac este determinat de interaciunea specific dintre epitopii Antigenului i paratopii Anticorpilor. &n acest proces intervin patru tipuri de legturi' legturi de (idrogen, legturi electrostatice, forele )an der *aals i legturi (idrofo"e. +egtura Ag-Ac are trei caracteristici' este e,otermic, specific i reversi"il. Afinitatea unui Ac pentru un Ag specific caracterizeaz intensitatea forelor de legtur a comple,ului Ag-Ac. -a depinde de complementaritatea steric dintre paratop i epitop. Aviditatea unui Ac pentru un Ag specific reprezint rapiditatea apariiei manifestrii reaciei Ag-Ac (precipitare, aglutinare, etc. . -a depinde de constanta de asociere, de valena Ac, de numrul de epitopi, de temperatur, de p., de fora ionic a mediului. /n paratop se poate com"ina cu un singur epitop, numit 0specific1. Astfel, dac este cunoscut unul din elementele reaciei - Ag sau Ac, poate fi identificat cellalt. %eaciile Ac-Ac (reaciile serologice au dou direcii de aplicare practic' 2.Seroidentificare' 3etectarea i dozarea Ag (element necunoscut - tulpini micro"iene izolate din diferite prelevate cu ajutorul Ac specifici cunoscui. !ot fi utilizate dou surse de Ac' Ac monoclonali, a"solut omogeni, dar care recunosc doar un singur epitop i Ac policlonali, ce se conin n seruri imune (antiseruri , care permit legturi de aviditate nalt cu Ag. Serurile imune se o"in prin injectarea la un animal de la"orator a antigenelor cunoscute. 3up o perioad de timp, serul animalului va conine anticorpi contra acestor antigene. 3ar natura e,act a Ac din acest ser nu poate fi cunoscut cu e,actitate (Ac policlonali . Specificitatea serului tre"uie s fie permanent controlat i Ac nedorii tre"uie s fie eliminai prin adsor"ie. 22. Serodiagnostic' 3etectarea i titrarea Ac din serul "olnavilor (component necunoscut fa de un Ag specific cunoscut (coninut n diagnosticuri . /nele reacii Ag-Ac se manifest direct i pot fi o"servate de e,perimentator' de e,emplu precipitarea sau aglutinarea comple,elor Ag-Ac, liza unor celule purttoare de Ag pe mem"rana lor ((emoliz, "acterioliz, etc .

24#-%A562/4-A A4#27-4-A4#258%! 9. :aza specific' are loc interaciunea dintre Ag i Ac specific corespunztor. -ste un fenomen rapid, invizi"il, comun pentru toate reaciile Ag-Ac. 3ecurge la temperatura de ;< 5, n prezena unui electrolit (sol. fiziologic . =. :aza nespecific, vizi"il a uniunii Ag-Ac, se manifest prin precipitare, aglutinare, liz, etc fenomene determinate de anumite condiii (valena Ac, dimensiunile Ag, etc . Tipuri de reacii sero o!ice 2. %-A562A 3- A7+/#24A%3in latin > agglutinatio - ncleiere %eacia Ag-Ac se poate manifesta prin aglutinare atunci c?nd determinantele antigenice sunt purtate de particule figurate (Ag insolu"ile, corpusculare , iar Ac specifici sunt complei (cel puin "ivaleni . Aglutinarea este determinat de formarea unei reele ntre Ag i Ac, ce permite apropierea unui numr suficient de particule figurate pentru a constitui aglutinate vizi"ile cu oc(iul li"er. Ac 2g@ cu 9A epitopi poteniali aglutineaz mai activ dec?t Ac 2g7. Clasificarea reaciilor de aglutinare A! utinare "activ#$ sau "direct#$% n care particula figurat (Ag corpuscular este el nsui purttor de determinante antigenice specifice ((ematii, leucocite, trom"ocite, spermatozoizi, "acterii A! utinare "pasiv#$ sau "indirect#1, n care particula servete doar de suport pentru un determinant antigenic solu"il fi,at artificial pe suprafaa sa. :recvent sunt utilizate ca suport (ematii formolate, particule de late, sau microcristale de colesterol. Reacii de aglutinare activ (direct) Aspect calitativ - %eactia poate fi efectuata pe lama de sticla sau in tu"uri. Reactia pe a&a - Se amesteca o picatura de ser si o picatura de suspensie "acteriana (Ag . +ectura se face la microscop sau cu oc(iul li"er. 2n caz de reactie pozitiva apar conglomerate, iar lic(idul se clarificaB n caz de reactie negativa, lic(idul ramane tul"ure. Reactia in tu'uri - 2n epru"eta se amesteca serul si Ag figurate ((ematii, "acterii . %eactia pozitiva se manifesta prin formarea unui sediment cu aspect de um"rela inversata la fundul tu"urilor (peste =A-=C ore i clarificarea lic(idului. Aprecierea intensitaii reaciei se efectueaza dupa sistema de C plusuri (DDDD .

5elulele neaglutinate se sedimenteaza la fundul tu"urilor su" forma de "uton sau inel (reactie negativa . +ectura se face cu oc(iul li"er sau folosind oglinda concava a microscopului.

Aspect cantitativ (etoda di utii or successive -2nitial se efectueaza dilutii succesive ale serului (9EFA, 9E9AA, 9E=AA, etc in care se introduc ulterior cantitati egale de Ag. #ermostat > = ore, apoi la t camerei 9G-=A ore. Aprecierea' cea mai mare dilutie a serului in care se manifesta aglutinare de cel putin ; 0D1 (DDD se numeste titrul anticorpilor aglutinanti (titrul serului aglutinant . Aglutinarea directa este utilizata pentru determinarea grupelor sangvine sau in diagnosticul unor maladii infectioase (seroidentificarea Ag sau depistarea i titrarea Ac din serul "olnavilor . Reaciile de aglutinare pasiv (indirect) Aglutinarea pasiva consta in fi,area unui Ag solu"il (sau al unui Ac pe un suport corpuscular inert, care nu intervine in reactia Ag-Ac. 2n calitate de suport inert pot servi (ematiile, particule de late,, cristale de colesterol. Suspensia de particule sensi"ilizate cu Ag sau Ac este pusa in contact cu serul imun (respectiv cu Ag , ca si in cazul aglutinarii directe. Avantajele reaciilor indirecte' facilitatea lecturii si sensi"ilitatea inalta. 22. %-A562A 3- .-@A7+/#24A%- 2432%-5#H (!AS2)H > %.A2 E %.A! /nele antigene de origine poliza(aridica se fi,eaza practic spontan, dupa o scurta incu"atie, pe suprafata (ematiilor. Antigenele proteice se fi,eaza doar dupa o pregatire preala"ila a (ematiilor (de e,.' tratarea cu tanina, formol . %.A2 se efectueaz in godeurile unei placi din polistiren. %eactia pozitiva se manifesta prin aglutinarea eritrocitelor sensi"ilizate (um"rela inversata de culoare "runa la fundul godeurilor . &n reacia de late,-aglutinare Ac sau Ag sunt fi,ai pe particule de late,. %eacia se efectueaz pe lama de sticl. Reacia de ate)-a! utinare este utilizata in identificarea factorului reumatoid la "olnavi suspecti de poliartrita reumatoida, in "acteriologie pentru identificarea rapid a miEo sau Ag lor n prelevate, sau identificarea tulpinilor izolate, de asemenea pentru serodiagnosticul unor infecii. 222. %-A5622+- 3- !%-52!2#A%2munoprecipitarea se manifesta doar atunci cand Ag solu"il este amestecat cu Ac corespunzator. -a poate fi o"servata sau in mediu lic(id, sau solid, fiind sau calitativa, sau cantitativa. Acestea sunt reactii specifice dar putin sensi"ile, ce necesita cantitati importante de anticorpi.

!recipitarea comple,elor moleculare rezultate din uniunea Ag-Ac este determinata de formarea unei retele tridimensionale de Ag reunite prin Ac. Condiii e de *or&are a ree ei de precipitare+ Ac sa fie cel putin "ivalent (Ac completi Ag sa fie multivalent ((aptenele nu pot fi precipitate !recipitarea ma,ima corespunde cu zona de ec(ivalen, unde Ac si Ag sunt in raport optimal de concentraie, ce permite precipitarea tuturor moleculelor de Ac cu Ag corespunzator. &n e,ces de Ag sau de Ac precipitatul nu se formeaz. /tilizare' n medicina legala (determinarea apartenenei de specie a diferitor proteine' s?nge, sperm, etc , n igiena alimentar (depistarea falsificrii alimentelor , n diagnosticul maladiilor infectioase, etc 2). %-A562A 3- :2IA%- A 58@!+-@-4#/+/2 (%:5 -ste o reacie comple,, constituit din = sisteme Ag-Ac i cu participarea 5. &n %:5 particip 2g capa"ile s fi,eze 5 > 2g@ i 2g7. %:5 se utilizeaz n diagnosticul virozelor, infeciilor "acteriene, etc #oate componentele %:5 sunt utilizate n acelai volum fiind titrate n preala"il pentru aprecierea dozelor de lucru. %eacia este nsoit de martori ai tuturor componenilor. %eacia se efectueaz n = etape utiliz?nd = sisteme. I > Sistemul de "az este constituit din Ag9 (diagnosticuri sau Ag necunoscute , Ac9 (serul "olnavului sau serul imun i complement n doza de lucru. Amestecul este incu"at 9( la ;<J 5 sau meninut 9K9G ore la CJ 5. 3ac Ac se com"in cu Ag omolog va avea loc i fi,area 5 (efect frecvent invizi"il . II > la sistemul de "az se adaug sistemul indicator ((emolitic , constituit din (ematii de "er"ec (Ag= com"inate cu Ac specifici > serul (emolitic (Ac= . !este 9( incu"are la ;<J 5 reacia este terminat. -valuarea rezultatelor > dac complementul a fost fi,at de primul sistem Ag-Ac (emoliza nu se o"serv (rezultat pozitiv . 3ac Ag9 nu corespunde cu Ac9, complementul rm?ne disponi"il pentru fi,are pe sistemul indicator Ag=-Ac=, provoc?nd (emoliza (rezultat negativ ). %-A562A 3- 2@/48:+/8%-S5-46H (%2:, reacia 5884S (etoda direct# (numai n scop de seroidentificare . 3in materialul ce conine Ag (material nativ, cultur pur, "iopsie tisular se prepar un frotiu, peste care se aplic serul imun specific cu Ac marcai cu fluorocrom. !este =A min de incu"are ntr-o camer umed preparatul este studiat la

microscopul luminiscent. &n caz de reacie pozitiv se o"serv luminiscen local. 2nconvenient > necesitatea de a avea seruri imune marcate specifice pentru fiecare Ag. (etoda indirect#. !oate fi utilizat pentru sero-identificare i sero-diagnostic. !e frotiul ce conine Ag se aplic Ac corespunztori nemarcai. !este =A min se spal minuios preparatul, apoi se adaug anti-2g fluorescent, care se va com"ina cu Ac din comple,. Acest reactiv poate fi utilizat n numeroase reacii. Anti-2g se o"ine prin imunizarea iepurilor (sau altor animale cu 2g umane. )2. %-A562A 3- 4-/#%A+2LA%- (%4 ' formarea comple,elor Ag-Ac duce la neutralizarea efectului "iologic al Ag (neutralizarea to,inelor, enzimelor, virusurilor .