Sunteți pe pagina 1din 17

TE ORIA GENERALA A DREPTULUI

Referat Titular Nica Constantin Remus anul lFacultatea de ana!ement Turistic si Comercial

Referat.clopotel.ro

NICA CONSTANTIN REMUS anul l FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Cu"rins#
1. #. %. &. *. ,. .. 2. 4. 15. 11. 1#. 1%. 1&. 1*. 1,. 1.. 12. 14. #5. #1. Definitia reptului! co"entariu. Nor"ele te$nice! efinitie co"entariu. Morala! efinitie! co"entariu. Nor"ele or'ani(atiilor )ociale! concept! caracter. Conceptul e nor"a +uri ica! anali(a )u"ara. Structura nor"e- lo'ica +uri ica! te$nica +uri ica! anali(a )i caracter. Cla)ificarea nor"elor/ Dupa o0iectul )i "eto a re'le"entarii +uri ice! Dupa forta +uri ica a actului nor"ati1 in care )unt cuprin)e! Dupa )fera aplicari )i 'ra ul e 'eneralitate! Dupa re actare! Dupa cracterul con uitei pre)cri)e. Conceptul e i(1or al reptului. O0iceiul ca i(1or e rept! Le'ea ca i(1or e rept! Contractul nor"ati1 ca i(1or al reptului! 3ractica +uri ica ca i(1or al reptului! Doctrina ca i(1or al reptului. Actiunea actelor nor"ati1e in ti"p Actiunea actelor nor"ati1e in )patiu. Conceptul e raport +uri ic. Tra)aturi )i pre"i)e. Su0iectele raportului +uri ic! notiuni )i cla)ificare. Statul- efinitie! co"entariu! pre"i)ele aparitiei. For"a e 'u1erna"ant. For"a e )tructura. Re'i"ul politic al )tatului. Te$nica +uri ica! notiuni )i "eto olo'ie. Fa(ele aplicari reptului. For"ele e interpretare a reptului. Meto ele e interpretare a reptului. Analo'ia.

NICA CONSTANTIN REMUS anul l FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

1 Definitia dreptului, comentariu.


Dreptul e)te )i)te"ul nor"elor )ta0ilite )au recuno)cute e )tat! in )copul re'le"entari relatiilor )ociale confor" 1ointei e )tat! a caror re)pectare o0li'atorie e)te 'arantata e forta coerciti1a a )tatului. Dreptul poate fi a)e"anat cu un ar0ore in a carui )i"pla tulpina )e e)prin nu"eroa)e ra"uri care la ran ul lor! toate i6)i tra' )e1a in tulpina )i ra acina e care nu )e pot eta)a. Dreptul ca )i)te" al nor"elor +uri ice nu con)tituie un )cop in )ine. El e)te creat pentru a re'le"enta con uita oa"enilor Acea)ta )e reali(ea(a prin re'le"entari +uri ice ce o0li'a oa"eni )a )e co"porte upa anu"ite nor"e +uri ice. Ace)te nor"e le au oa"enilor repturi )i o0li'atii. Dreptul ca )i)te" al nor"elor crea(a raporturi )au relatii +uri ice. Dreptul ca e7pre)ie a 1ointei e )tat repre(inta un o0iecti1 i"portant al "ultor curente +uri ice )i e)te pri1it ca un feno"en 1olitional )au ne1olitional )i il )ituea(a in )fera nor"ati1ului )i8)au al ralatiilor )ociale. Dreptul )e pr(inta ca o unitate intre continut )i for"a. 6 Continutul con itionea(a for"ele e e7pri"are enu"ite/ 6i(1oare ale reptului )au i(1oare for"ale ale reptului. 6 For"ele e e7pri"are ale reptului )unt acte nor"ati1e )i in pri"ul ran le'ile! o0iceiul +uri ic! prece entul +uri ic! contractul nor"ati1. Dreptul cuprin e ele"ente e natura i eolo'ica relationala )i in)titutionala. Continutul aparitia )i e(1oltarea nor"elor ce )unt reali(ate prin rept! pot fi intele)e nu"ai prin cunoa)terea "ecani)"ului factorilor i eolo'ici! a politici. 3rin rept )unt a u)e la in eplinire cele "ai i"portante "a)uri politice for"ulate ca fiin ale )tatului. Dreptul! con)tiinta +uri ica )i politica e)te un feno"en )ocial )i p)i$olo'ic co"ple7 e natura rationala! afecti1a )i 1oliti1a. El repre(inta totalitatea i eilor )i )enti"entelor cu pri1ire la rept! reptate le'alitate. In ca rul con)tiintei +uri ice cel "ai i"portant rol il are i eolo'ia +uri ica. Acea)ta e)te eter"inanta in furni(area cuno)tintelor cu pri1ire la feno"enele +uri ice e 1aloare! )i a atitu ini fata e ele. Corelatia intre con)tiinta +uri ica )i rept con)tituie o pre"i(a e ela0orare a reptului. Continutul )i for"a reptului e)te re(ultatul "ai "ultor factori )i au loc in con itiile i"pletiri ace)tora . 3rin rept )un a u)e la inplinire cele "ai i"portante "a)uri ale )tatului. 3olitica )e reali(ea(a nu"ai prin ela0orarea reptului )i a nor"elor +uri ice.

2 Normele tehnice, definitie, comentariu


Actiunea )tatului a)upra relatiilor )ociale are loc in ca ru unui )i)te" e re'le"entare al relatiilor )o)iale! co"pu)e intr6un an)a"0lu e re'uli )au nor"e )ociale. Ter"enul e nor"a e)e"nea(a o cate'orie e 0a(a a )tiintelor )ociale! cu" )unt- )tiintele +uri ice econo"ice )ociolo'ice )i lin'1i)tice. E7pri"area nor"ei )e face in functie e "i+loacele cu care operea(a fiecare )tiinta in parte/ cu1inte! cifre! e)ene! 'rafice etc. Cu toate ace)tea ter"enul e nor"a are o )e"nificatie e 0a(a )i o re'ula 'enerala! o unitate e "a)ura un criteriu e apreciere )i un )i)te" e referinta in co"porta"entul in i1i(ilor in )ocietate. Nor"ele te$nice re'le"entea(a co"portarea oa"enilor in proce)ul e pro uctie! fata e natura! fata e "i+loacele e pro uctie! unelte e "unca! in )ocietate. Ele )unt e7pre)ia raportului intre
%

NICA CONSTANTIN REMUS anul l FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

le'ile naturii )i con uita u"ana. Scopul nor"elor te$nice e)te e a o0tine cu "ini"ul e efort "a7i"ul e re(ultate. Nor"ele te$nice pot fi incalcate )au ne)ocotite rept ur"are )e )anctionea(a! eoarece! nere)pectarea ace)to nor"e pot cau(a pa'u0e "ateriale )i "orale oa"enilor )i proprietatilor ace)tora. Mor"ele te$nice )unt re'le"entari +uri ice. Totu)i ele a)i'ura forta coerciti1a a )tatului Nor"ele te$nice repre(inta o cate'orie a nor"elor e rept )i )unt 0enefice pentru e(1oltarea pro uctiei )i in proce)ele te$nolo'ice. In 'eneral nor"ele te$nice a+uta la prelucrarea atelor in la0oratoare! a unor ate )i fapte +uri ice pentru eficienti(area luptei i"potri1a infractionalitati.

3 Morala; definitie, comentariu.


Repre(inta un an)a"0lu e conceptii )i re'uli! cu pri1ire la 0ine )i la rau! rept )au ne rept! per"i) )au neper"i). Nor"ele e "orala )unt creatia )ocietati )au 'rupurilor )ociale. Morala e)te un an)a"0lu e nor"e i(1orate in e7perienta )ocietati pe parcur)ul e(1oltarii )ale! in )tran)a le'atura! tot o ata! cu 'ra ul e cultura! ci1ili(atie! a1utie )i c$iar influenta a)upra co"unitati! eter"inan tot o ata conceptul e)pre 0ine )i rau. Nor"ele e "orala in ica con uita oa"enilor in )ocietate )i fa"ilie in ica con)ecintele nere)pectari ace)tora )i )anctiunile "orale )i puniti1e. Me iul )ocial in )peta in)titutiile 'rupurile )ociale! fa"ilia! reactionea(a la faptele i"orale )i )unt un refle7 al con)ecintei i"oralitati prin opro0iul pu0lic )i prin )anctiuni e con)tran'ere fi(ica. Morala )i reptul au influentat 'an irea in antic$itate 9Ro"a )i Grecia Antica:. Fiin 'an iri u)or iferite! Grecia antica nu face o eli"itare )tricta intre cele oua nor"e )ociale. Ro"a antica perfectionea(a )i)te"ul +uri ic! "ai la0orio)! tinan cont )i e e for"a e 'u1erna"ant )i e7perienta. In ela0orarea octrinei +uri ice )6au inta"pinat 'reutati in a eli"ita reptul e etic. A)tfel upa unele conceptii cele oua )fere ale reptului )i "oralei ar coinci e! )au reptul- ar a1ea! ra acinile in "orala. O alta 'rupa e autori! e7clu le'atura intre cele oua con)i eran ca cercetarea reptului )i ele0orarea lui! tre0uie ferit e influentele "oralei. Tre0uie tinut cont ca )fera "oralei e)te "ai 1ariata ecat cea a reptului. Dreptul fiin e )ine "ult "ai pra'"atic! a1an caracter te$nic ar cuprin(an aprecieri e or in "oral. Nor"ele "orale )unt e re'ula ne)cri)e )i nu )unt in "o o0li'atoriu cuprin)e in acte. Nor"ele e rept in )c$i"0 i"0raca for"e oficiale e )tat. Nor"ele "orale nu )unt acte oficiale ce tre0uie re)pectate )i nu )unt 'arantate e forta coerciti1a a )tatului ci e factori )ociali! opinie pu0lica )i 'upuri )ociale )i )e tran)"ite in 'eneral prin e ucatie.

4 Normele analiza

organizatiilor

sociale,

concept,

caracter,

Repre(inta tran)punerea inte'ral )au parte a 1ointei )i 'an iri unor anu"e cate'orii )ociale 'rupate in or'ani(atii )ociale ne)tatale! parti e politice! or'ani(atii profe)ionale! econo"ice! culturale! )porti1e etc. Nor"ele or'ani(atiilor )ociale ifera upa tipul lor )i poarta a"prenta 'ra ului e or'ani(are )i al )copului 0ine eter"inat! pe care il ur"are)c. Re)pectarea nor"elor or'ani(atiilor )ociale tine e forta e care i)pune acea)ta or'ani(atie )i e o0icei nu epa)e)te )fera "e"0rilor )ai. Nor"ele or'ani(atiilor )ociale )unt )ta0ilite e ele in)ele )i )unt e re'ula corelate la nor"ele or'ani(atiilor )tatale. E7(i)ta )i or'ani(atii )ociale cu nor"e atipice! e o0icei )unt inter(i)e )au nu )unt recuno)cute oficial e )ocietate. Ace)tea pre)tea(a acti1itati oculte! e7tre"i)te )au terori)te. In trecut e7i)tau or'ani(atii ca 0i)erica! inc$i(itia! ce aplicau )anctiuni e con)tran'ere fi(ica 9 tortura :. Nor"ele or'ani(atiilor )ociale ce e"ana caracter politic )unt caracteri(ate ca fiin nor"e politice. Nor"ele or'ani(atiilor )ociale pro uc efecte +uri ice atunci can ele pro uc acte nor"ati1e ce )unt cuprin)e )i apro0ate e )tat. Actele ce )unt ela0orate conco"itent )i ulterior apro0ate e )tat e1in acte nor"ati1e
&

NICA CONSTANTIN REMUS anul l FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

+uri ice. Actele +uri ice ale or'ani(atiilor nu6)i pier caracterul )ocial )i au natura "i7ta e acte )ociale )i +uri ice.

5 Conceptul de norma uridica


Nor"ele +uri ice con)tituie )tructura interna a reptului. Dreptul e)te alcatuit in totalitatea nor"elor +uri ice or'ani(ate in )i)te" Tra)aturile nor"ei. E)te o re'ula e con uita 'enerala )i i"per)onala. E)te )ta0ilita )i recuno)cuta e )tat! ca e7pre)ie a 1ointei )ale. O0li'ati1itatea )a e)te 'arantata e forta coerciti1a a )tatului. Telul nor"ei +uri ice e)te e a )ta0ili anu"ite "o alitati e co"portare in )ocietate! intarirea e(1oltarea ran uielilor )i relatiilor )ociale in folo)ul co"unitati )au al unui 'rup )ocial. Nor"ele au ca tra)atura principala ! caracterul 'eneral! )ta0ile)c repturile )i o0li'atiile )u0iectilor raporturilor )ociale. Nor"ele )e aplica in principiu in ca(uri neli"itate. Se aplica e fiecare ata can apare ipote(a ei iar can con itiile nu )e i1e)c! nu )e aplica. Teoretic nor"ele +uri ice )unt a re)ate tuturor cetatenilor e pe teritoriul )tatului in iferent aca )unt auto$toni )au )traini in iferent e o"iciliu )tare ci1ila reli'ie )au etnie. Nor"ele )unt e ictate e or'anele centrale ale puteri e )tat )i )unt cuprin)e in le'i! ecrete )i $otarari 'u1erna"entale. A)e"enea nor"e )unt cuprin)e in Con)itutie. Nor"e ce )e a re)ea(a unei anu"ite cate'orii e cetateni cu anu"it )tatut )ocialca)atoriti! functionari! iplo"ati. Nor"ele care )e a re)ea(a unor or'ane uniper)onale 3re)e intele Tari! 3rocurorul General! A1ocatul 3oporului6. Nor"e ce )e refera la in)titutii e )tat. Caracterul 'eneral! o0li'atoriu! i"perati1 al nor"ei e)te e)ential pentu a)i'urarea or ini e rept in )ocietate! )ta0ilin e(1oltarea relatiilor in confor"itate cu intera)ele )ociale. Nor"ele +uri ice )unt 'rupate in entitati )i)te"! ra"uri! in)titutii care )e co"pletea(a )i e(1olta reciproc. Nor"ele +uri ice )i i)po(itii in i1i uale. 3entru eluci area nor"ei +uri ice o in)e"natate eo)e0ita o are eli"itarea ei e i)po(itiile +uri ice in i1i uale. Nor"a +uri ica are caracter 'eneral ar in ulti"a in)tanta e)te 1or0a e un raport intre 'eneral )i particular. Con uita nor"ei +uri ice )e reali(ea(a prin inter"e iul i)po(itiilor in i1i uale. O )ituatie aparte o con)tituie nor"ele e or'ani(are ce )e refera la functionarea unui or'an. Di)po(itiile ce )e refera la or'ani(area )i functionarea unui or'an! au caracter nor"ati1. Unele intre ace)te or'ane! prin in)a)i natura lor! nu pot fi re'le"entate 'eneric fiin unice! e7e"plu- Mini)terul E ucatiei! Mini)terul ;u)titiei! etc fiin unice. Sunt i)po(itii 'enerale! referitoare la ace)te or'ane! ar unele! ce )e refera la anu"ite or'ane 1or a1ea un )u0iect concret.

! "tructura normei uridice


Nor"a +uri ica are o )tructura interna )i una e7terna 1.Structura interna )au lo'ico6+uri ica arata in ce ele"ente co"ponente! ce )un reciproc epen ente! e)te lo'i or'ani(ata pre)criptia. Ace)tea )unt / ipote(a! epo(itia )i )anctiunea. a. Ipote(a e)te acea parte a nor"ei +uri ice ce )ta0ile)te i"pre+urarile )au faptele in pre(enta carora )e aplica nor"ele +uri ice! precu" )i cate'oria )u0iectelor la care )e refera pre1e erile

NICA CONSTANTIN REMUS anul l FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

i)po(itiei. In functie e preci(ia cu care e)te for"ulata ipote(a nor"ei +uri ice )e i)tin' ipote(e determinate )i relativ determinate. 6Ipote(a eter"inata )ta0ile)te e7act con itiile e aplicare a i)po(itiei 6Ipote(a relati1 eter"inata e)te acea care in ica i"pre+urarile e aplicare a i)po(itiei ar continutul concret e)te la)at a fi at e or'anul e )tat a0ilitat. In reptul "o ern )e ur"are)te ca ipote(ele )a fie pe cat po)i0il co"plet )i concret acea)ta o0iecti1itate fiin 'arantia aplicari in toc"ai a i)po(itiei. Ipote(a poate fi )i"pla )i )a pre1a a o )in'ura i"pre+urare in care )e aplica! )au co"ple7a cuprin(an "ai "ulte i"pre+urari. Con uita inter(ice )au per"ite o anu"ita co"portare. Di)po(itia e)te partea )au ele"entul nor"ei ce pre1e e con uita. 0. Nor"a. 6Nor"a eter"inata! )ta0ile)te cate'oric fara po)i0ilitati e ero'are 6Nor"a relati1 ete"inata pre1e e 1ariante po)i0ile e con uita! intre anu"ite li"ite. In literatura +uri ica )e i)tin' )anctiuni penale! a "ini)trati1e! i)ciplinare )i ci1ile. Sanctiunile )unt in functie e natura raporturilor )ociale e pericolul ce6l repre(inta )i i"portanta 1alorilor aparate. Cla)ificarea )anctiunilor pot ur"ari anularea actului ilicit! re)ta0ilirea )ituatiei le'ale! repararea pre+u iciului ! con)tran'eri in 1e erea i)pa)iri 1ino1atiei. 6Dupa )copul ur"arit )e cla)ifica a)tfel/ 66Se i"part in / 6)anctiuni e anulare a actelor ilicite 6 i)ciplinare! contra1entionale )i penale. 6Dupa 'ra ul e eter"inare )anctiunile pot fi/ 6a0)olut eter"inante 6relati1 eter"inante 6alternati1e )i cu"ulati1e. #.Structura te$nico6+uri ica )e refera la for"a e7terioara e e7pri"are a continutului )tructuri lo'ice a nor"ei. Nor"ele +uri ice )unt o parte a unui act nor"ati1 care la ran ul )au e)te )tructurat in capitole! )ectiuni! articole. Articolul e)te ele"entul )tructural e 0a(a. Un articol nu coinci e e cele "ai "ulte ori cu intre' continutul nor"ei. Intele'erea iferita a )tructuri lo'ice a nor"ei +uri ice e)te cau(at e e)cu"punerea raportului co"ple7 intre nor"a +uri ica )i for"ularea ei in te7t. Structura 'eneral lo'ica a nor"ei +uri ice are oua ele"ente/ ipote(a )i i)po(itia )au i)po(itia )i )anctiunea. Ipote(a! i)po(itia )i )anctiunea! i6)i )c$i"0a )en)ul in functie e unghiul in care e)te anali(ata nor"a. Sanctiunea nu e)te o alternati1a a con uitei )ta0ilita in nor"a pe care oa"eni )6o poata ale'e in ca( ca nu )unt e acor cu ipo(itia. Structura lo'ica a nor"elor e rept a)i'ura tra ucerea in 1iata a tuturor nor"elor +uri ice e catre )tat. Nor"ele +uri ice )e 'a)e)c intr6o le'atura e inter epen enta! intr6un )i)te"! in ca ru caruia! unele intre ele pre1a anu"ite "a)uri or'ani(atorice )au )anctiuni concrete i"potri1a actelor ile'ale. Nor"ele con)titutionale )ta0ile)c repturile )i li0ertatile cetatenilor! contin in acela) ti"p pre1e eri care repre(inta 'aranti +uri ice "ateriale pentru reali(area ace)tor repturi. Sanctiunile )unt )ta0ilite prin pre1e erile Co ului 3enal. Sanctiunile )unt pre1a(ute! in principiu intr6un act nor"ati1 i)tinct. 3rin nor"e penale e)te 'arantata re)pectarea nor"elor +uri ice. 3rin aplicarea )anctiunilor penale )i a unora contra1entionale! )e ur"are)te! in principiu! un caracter coerciti1.

# Clasificarea normelor uridice


Cunoa)terea te"einica a nor"elor! corecta interpretare! eter"ina nece)itatea i"partiri nor"elor e rept in "ai "ulte 'rupe potri1it unor criterii/ Dupa o0iectul )i "eto a re'le"entarii +uri ice! )e i)tin' nor"ele e rept con)titutional! ci1il! a "ini)trati1! penal etc.

NICA CONSTANTIN REMUS anul l FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Dupa forta +uri ica a actului nor"ati1 in care )unt cuprin)e/ le'i! ecrete! $otarari ale 'u1ernlui! or ine )i in)tructiuni ale "ini)trilor. Dupa )fera aplicarii )i 'ra ul lor e 'eneralitate/ 'enerale! )pecifice )i e e7ceptie. Dupa "o ul e re actare/ co"plete )i inco"plete. Dupa caractrul con uitei pre)cri)e/ onerati1e! pro$i0iti1e )i per"i)i1e. 1. Nor"ele onerati1e pre)criu in "o e7pre) o0li'atia unei actuni. #. Nor"ele pro$i0iti1e inter(ic cu e)a1ar)ire anu"ite actuni %. Nor"ele per"i)i1e per"it fara a o0li'a )au a inter(ice )a1ar)irea unei actiuni! pre1a(an po)i0ilitatea ca )u0iectul )a u(e(e e anu"ite repturi. Nor"e e i"puternicire! for"ulea(a anu"ite repturi )u0iectilor )i a po)i0ilitatea )a1ar)iri anu"itor actiuni in nu"ele )i pentru anu"iti )u0iecti. Supliti1e! o cate'orie a nor"elor per"i)i1e in care )u0iectului i )e a po)i0ilitatea )a alea'a anu"ite 1ariante. Ace)te nor"e )upline)c 1ointa atunci can ea nu )e "anife)ta. Nor"e )ti"ulati1e! ce intituie ecoratii )i titluri e onoare. Nor"e e reco"an are! pre1a o anu"ita con uita pe care )tatul o reco"an a e o0icei or'ani(atiilor )ociale. Nor"ele ce nu )unt co"plete in acela) act )unt nor"e e tri"itere. Nor"ele ce au ele"ente lip)a )unt nor"e al0e.

$ Conceptul de iz%or al dreptului


Dreptul con)tituie un )i)te" e nor"e ce i"0raca o anu"ita $aina +uri ica! )unt cuprin)e in anu"ite acte +uri ice! iau o for"a enu"ita <i(1or al reptului=. In literatura +uri ica notiunile e i(1or e rept )i for"a a reptului ar fi )inoni"e. Mai potri1ita ar fi e7pre)ia <for"a e e7pri"are a nor"elor= )au <for"a e e7pri"are a reptului=. I(1or e rept are "ai "ulte acceptiuni/ <I(1or e rept= in )en) "aterial )i for"a <i(1or irect )i in irect=! <i(1or intern )i e7tern= etc. Se 1or0e)te e)pre i(1oarele reptului in )en)ul cunoa)teri )ur)elor e un e pro1ine reptul cu" )unt- i(1oarele )cri)e )au ne)cri)e! ate ar$eolo'ice etc! ce furni(ea(a ate intr6o anu"ita epoca i)torica intr6o anu"ita tara. 3rin i(1oare "ateriale )au interne )e are in 1e ere acti1itatea or'anului e"itent e )tat. 3rin i(1oare for"ale )au e7terne )e au in 1e ere con itiile! acti1itatea or'anelor e )tat la calitatea +uri ica. O0iceiul +uri ic ocupa pri"ul loc in )ucce)iunea i)torica a i(1oarelor e rept. Nor"ele o0i)nuielnice recuno)cute e puterea e )tat for"ea(a reptul o0i)nuelnic )au reptul cutu"iar. O0iceiul e7pri"a "ai 0ine ca orice alt i(1or e rept particularitatile locale! precu" )i fra"atarea politica! )pecifica perioa elor i)torice pre"er'atoare unei 1ieti econo"ice )i politice centrali(ate. E7e"plu - in epoca )cla1a'i)ta )i feu ala/ la ro"ani <le'ea celor 1# ta0le= )i la franci <le'ea )alica=. O0iceiul +uri ic i6)i pa)trea(a i"portanta )i in reptul "o ern! con)tituin un i"portant i(1or e rept. Totu)i o0iceiul +uri ic are o pon ere in ce in ce "ai "ica eoarece are o tra)atura con)er1atoare )i tin e )a perpetue(e relatiile ce l6au 'enerat. In reptul ro"an o0iceiul +uri ic )e "entine oar in re'le"entari ce fac tri"itere la o0iceiul local. Le'ea ca i(1or e rept / Denu"irea e le'e a fo)t folo)ita in octrina )i politica +u iciara pentru a e)e"na un act nor"ati1 a optat e un or'an e )tat! uniper)onal! )au cole'ial! in iferent e tipul i)toric e rept )i re'i"ul )ocial al )tatului. 3ri"ele for"e e rept ne)cri)e! reptul cutu"iar! cu ti"pul nu a "ai a)i'urat re'le"entarea! con)er1area )i apararea unor relatii noi. A)tfel apar pri"ele acte nor"ati1e ce au cuprin) pe lan'a cele cutu"iare )i cele referitoare la relatiile e proprietate! )ituatia )cla1ilor )i i"partirea populatiei upa ca)te! cel "ai i"portant rol a1an u6l LEGEA. In reptul feu al i"portanta le'i cre)te o ata cu centrali(area 1ieti econo"ice )i politice. Incep )a fie e ictate le'i )i co uri/ <Co ul "ariti"=! <Co ul co"ercial= etc. In perioa a e pre'atirii re1olutiei 0ur'$e(e! )upre"atia le'i in ca rul re'le"entarilor +uri ice! repre(enta o cerinta e 0a(a.
.

NICA CONSTANTIN REMUS anul l FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Doctrina +u iciara a +ucat un rol i"portant in )ta0ilirea tra)aturilor efinitorii ale le'ii. A)tfel le'ea apare ca un act nor"ati1 ce re'le"entea(a la un ni1el ri icat e 'eneralitate cele "ai i"portante relatii in )tat crean u6)e continutul ei 1olitional. O lar'a circulatie )i aplicatie o au ter"eni ca <le'e in )en) "aterial= )i <le'e in )en) for"al=. 3ot fi con)i erate le'i actele nor"ati1e cu continut 'eneral in iferent e or'anul care le a opta. 3ractica +u iciara. >otararile +u ecatore)ti nu )unt e re'ula! i(1or e rept ci )olutii concrete ate in 0a(a unor acte nor"ati1e )i in 1e erea aplicarii lor. Atunci can ofera )olutii pentru in)tante )au pentru alte or'ane ale )tatului in )olutionarea altor cau(e a)e"anatoare ele e1in i(1or e rept! purtan enu"irea e precedent juridic )au practica +uri ica. Dreptul pretorian cuno)cut inca in reptul ro"an cuprin ea nor"e ce 1eneau )a corecte(e )a a apte(e )au )a co"plete(e 1ec$iul rept ci1il ro"an. Contractul nor"ati1 ocupa un loc )ecun ar in co"paratie cu celelante i(1oare. E)te un act ce )ta0ile)te repturile )i o0li'atiile unor )u0iecte preci) eter"inate! capatan 1aloare e i(1or e rept in ca(ul in care partile )e 1or o0li'a )a actione(re confor" lui. In reptul intern! contractul nor"ati1 )6a "ai folo)it )i ca rept con)titutional cu prile+ul for"arii )tatelor confe erati1e. Contractul nor"ati1! ca i(1or e rept! i6)i 'a)e)te aplicare pe )cara lar'a )i in reptul internetional purtan enu"irea e acor ! carta! pact! tratat! con1entie.

& 'ctiunea actelor normati%e in timp si spatiu asupra persoanelor


In ti"p actele nor"ati1e )unt a optate pentru a actiona a)upra relatiilor )ociale in eter"inarea con uitei )i co"porta"entului )u0iectilor e rept. Actul nor"ati1 tre0uie a u) la cuno)tinta cetatenilor or'anelor e )tat! or'ani(atiilor! tuturor celor ce 1or tre0ui )a le re)pecte. Acea)ta )e face prin pu0licarea in <Monitorul Oficial=. 3entru eter"inarea actiuni nor"elor +uri ice e)te nece)ar ca )a )e cunoa)ca "o"entul in care intra in 1i'oare cat )i cel al incetari )au ie)iri in 1i'oare. Intrarea in 1i'oare / Mo alitatile eter"inari ace)tui "o"ent pot fi iferite. Actul nor"ati1 are o pr1e ere )peciala in cuprin)ul )au care )pecifica ata inceperi actiuni! ata pu0licari )ale oficiale. E7i)ta po)i0ilitatea ca le'iuitorul )a con)i era ca actului nor"ati1 ii tre0uie o perioa a e ti"p pentru a)i'urarea pre'atirii or'ani(atorice )i atunci )e )ta0ile)te ata intrari in1i'oare upa o parioa a ce o con)i era nece)ara or'ani(ari. In tara noa)tra le'ile )i actele nor"ati1e intra in 1i'oare o ata cu pu0licarea lor in <Monitorul Oficial al Ro"aniei=. Un a)pect i"portant al actiuni in ti"p al actelor nor"ati1e )e refera la principiul neretroacti1itatii actelor nor"ati1e. In "o lo'ic noua re'le"entare +uri ica poate face referiri la relatiile )ociale ce 1or apare )u0 i"periul le'i re)pecti1e. E7i)ta unele e7ceptii ale retroacti1itati ce are principii e or in u"anitar. In tara noa)tra principiul retroacti1itati are ur"atoarele )ituatii/ 1. Can actul nor"ati1 pre1e e in "o e7pre) ca )e aplica unor fapte petrcute anterior. #. Le'e penala "ai fa1ora0ila )au "ai 0lan a. %. Le'i interpretati1e. Retroacti1itatea nu poate fi a "i)a ecat in intere)ul )tatului )i pentru apararea unor intere)e le'iti"e ale cetatenilor. E7i)ta le'i interpretati1e ce 1in a a e7plicatii e7acte la le'ile aparute anterior. Ie)irea in 1i'oare a actelor nor"ati1e )au incetarea actiuni lor ia e a)e"enea "ai "ulte for"e. Se i)tin' in)a oua )ituatii/ 1. Can urata e ti"p a actului nor"ti1 nu a fo)t li"itata )i atunci incetarea actiuni )ale are loc prin a0ro'are. #. Can urata in ti"p a unui act nor"ati1 i6)i incetea(a actiunea prin a+un'erea la ter"en. A0ro'area e)te conceptul prin care )e e7pri"a incetarea actiuni unui act nor"ati1. Se cuno)c "ai "ulte for"e e a0ro'ari/ 6A0ro'area e7pre)a irecta can actul nor"ati1 pre1e e ca 1ec$iul act nor"ati1 )e a0ro'a2

NICA CONSTANTIN REMUS anul l FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

6E7pre)a in irecta! can nu )e nu"e)te e7pre) actul nor"ati1 a0ro'at ar pre1e e a0ro'area actelor nor"ati1e anterioare.6Tacita )au i"plicita can noul act nor"ati1 )e eo)e0e)te atat e "ult e cele anterioare incat ace)tea nu )e "ai aplica6Ca erea lui in e)uetitu ine! ace)tea au fo)t co"plet epa)ite atorita relatiilor )ociale! politice )i econo"ice in tran)for"are. 3rincipiul a0ro'ari actului nor"ati1 are o e7ceptie cuno)cuta prin e7pre)ia e ultraacti1itatea le'i )i apare pentru a re(ol1a ca(uri ce apar ulterior a0ro'ari. Actiunea actelor nor"ati1e in )patiu. Actul nor"ati1 are actiune 0ine eter"inata prin faptul ca are aplicatie pe teritoriul unui )tat intr6o perioa a 0ine eter"inata. Se aplica per)oanelor aflate pe un teritoriu eoarece o0iectul re'le"entarilor +uri ice il repre(inta toc"ai oa"eni. Se i)tin' oua a)pecte/ 1. Latura interna a )u1eranitati )tatului. Se a+un'e la conclu(ia o0iecti1itati le'ilor )i altor acte nor"ati1e pentru toti cetateni! or'ani)"ele )i or'ani(atiile in )tat. Actiunea actelor nor"ati1e in )patiu e)te con itionata e co"petenta teritoriala a or'anului e"itent. Actele nor"ati1e a optate e or'anele locale e )tat au o actiune li"itata. #. A)pectul international con)tituie o0iectul e )tu iu al unor i)cipline cu" )unt / rept international pri1at! penal )i co"ercial. Ace)tea au )ur1enit atorita nece)itati re'le"entari )i e(1oltari relatiilor inter )tate in con itiile e'alitati intre ele. Ele re'le"entea(a )i )tatutul per)oanelor )traine e pe teritoriu ce au in principiu )tatut iplo"atic. E)te 1or0a e)pre i"unitatea iplo"atica! )tatutul +uri ic al con)ulului! re'i"ul +uri ic al unor cate'orii e )traini. I"unitatea iplo"atica con)ta in e7ceptarea per)onalului iplo"atic e la +uri) ictia )tatului re)e inta! in1iola0ilitatea cla irilor! repre(entantelor "i+loacelor e tran)port. 3er)oane ce incalca 'ra1 le'ile tarilor e re)e inta pot fi eclarate <per)ona non 'rata= . Repre(entanti con)ulari ai )tatelor )traine )unt )cutiti e unele i"po(ite )au pre)tatii. Re'i"ul )trainilor )e "anife)ta e re'ula )u0 trei a)pecte/ 6re'i"ul national con)tan in faptul ca )traini au acelea) repturi ca )i cetateni )tatului re)e inta6re'i"ul )pecial! potri1it caruia repturile )trainilor )unt )ta0ilite in "o )pecial prin le'i )au tratate internationale6re'i"ul clau(ei natiuni celei "ai fa1ori(ate! )tatul e re)e inta acor a cetatenilor unui alt )tat ar aflati pe teritoriul lui! anu"ite repturi care nu pot fi "ai re)tran)a ecat repturile acor ate cetatenilor oricarui alt )tat tert. Statul no)tru acor a per)oanelor )traine repturi! pretin e ca cetateni )ai aflati pe teritoriul altor )tate )a ai0a acelea) pri1ile'ii. Cetatenii )tatului no)tru )unt atori oriun e )6ar afla )a re)pecte le'ile or'anelor e )tat ale tari noa)tre. Co ul penal pre1e e )anctiuni pentru elicte )a1ar)ite e ro"ani in )trainatate! cat )i pentru cetateni )traini ce co"it elicte! pe teritoriul )tatului no)tru. Actiunea actelor nor"ati1e a)upra per)oanelor a fo)t eluci ata o ata cu cercetarea actiuni teritoriale a le'ilor atat )u0 a)pect intern cat )i )u0 a)pect international. Le'ile )e aplica tuturor cetatenilor )tatului! in "o e'al fara eo)e0ire e nationalitate )au )e7. E7i)ta cate'orii e cetateni cu capacitate +uri ica iferita pentru care )6au ela0orat le'i upa )pecific- )tu enti! "a"e! copii.

1( )aportul uridic
Conceptul e raport +uri ic/ Dreptul nu con)tituie un )cop in )ine! el e)te creat in 1e erea re'le"entari con uitei oa"enilor. Acea)ta functie )e reali(ea(a prin ela0orarea unor nor"e +uri ice ce )unt o0li'atorii in co"potra"entul oa"enilor in )ocietate )i cuprin eopotri1a repturi )i o0li'atii. Ace)te relatii interu"ane au caracter e relatii )au raporturi +uri ice. Raporturile +uri ice )unt o treapta nece)ara in reali(area functiei reptului. A)tfel participanti la ace)te raporturi apar ca titulari e repturi )i o0li'atii +uri ice in e'ala "a)ura.

NICA CONSTANTIN REMUS anul l FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Tra)aturi fun a"entale ale raportului +uri ic. Apartin o"eniului relational! faptic al +uri icului! au tra)aturi 'enerale a1an caractere proprii ce )e eo)e0e)c e raporturile )ociale! politice! "orale! o0)nuielnice )i reli'ioa)e. a. Raporturile +uri ice )unt raporturi )ociale.Fiin raporturi intre oa"eni! care )e "anife)ta ca in i1i(i 9per)oane fi(ice: fie ca )ocietati )au or'ani(atii colecti1e. Raporturile +uri ice pot e7i)ta intre oa"eni )i8)au intre oa"eni )i lucruri. Dreptul i6)i in epline)te functia prin )upunerea )i influenta 1ointei "e"0rilor )ocietatii! a)a incat lucrurile ne a1an 1ointa relatiile ce i"plica lucruri )e eter"ina tot prin co"porta"entul oa"enilor in iferite i"pre+urari 0.Raporturile +uri ice au caracter 1olitional ca e7pre)ie a 1ointei e )tat. Sunt re(ultatul re'le"entarilor )ociale. Iau na)tetre )i )e e)fa)oara potri1it 1ointei e )tat. In lip)a nor"ei +uri ice nu )e pot crea raporturi +uri ice. Raportul +uri ic 1a lua na)tere nu"ai prin pro ucerea unor acte e 1ointa ale )u0iectilor e rept. Stin'erea )au "o ificarea relatiilor +uri ice are loc ca ur"are a pro uceri unor e1eni"ente. c.Raporturile +uri ice cuprin o 1arietate lar'a e relatii )ociale. Ace)tea )unt relatii e proprietate! relatii e )c$i"0 )i alte relatii econo"ice- relatii )ociale cu" ar fi/ relatii e "unca! e fa"ilie! relatii politice e or'ani(are )tat. In conclu(ie! raporturile +uri ice pot fi efinite ca raporturi )ociale 1olitionale. 3articipanti )au )u0iectele apar ca titulari e repturi )i o0li'atii +uri ice )i )unt 'arantate e forta coerciti1a a )tatului. 3re"i)ele raportului +uri ic. 3entru crearea unor raporturi +uri ice! e)te nece)ara e7i)tenta unor factori a unor pre"i)e/ nor"ele +uri ice! )u0iectele raportului +uri ic! faptele +uri ice. Nor"ele +uri ice )i )u0iectele raportului +uri ic! )unt enu"ite pre"i)e 'enerale iar faptele pre"i)e concrete. Ma+oritatea co1ir)itoare a raporturilor +uri ice repre(inta reali(area i)po(itiei nor"ei +uri ice.

11 "u*iectele raporturilor uridice


Su0iectele raporturilor +uri ice )unt nu"ai oa"eni. Ace)tia )unt luati ca in i1i(i )au or'ani(atii O0iectul re'le"entarilor +uri ice fiin con uita ace)tora. Dreptul no)tru )ta0ile)te capacitatea +uri ica 'enerala )i )peciala a )tatului! a or'anelor e )tat a per)oanelor +uri ice! in ica )fera repturilor e care )e pot 0ucura ace)tia! ar )i o0li'atiile ce )i le a)u"a. Capacitatea +uri ica. 3entru ca per)oanele )a poata participa intr6un raport +uri ic! tre0uie )a ai0a capacitate +uri ica .3rin acea)ta intele'e" aptitu inea 'enerala )i a0)tracta a per)oanei e a a1ea repturi )i o0li'atii in ca ru raportului +uri ic Capacitatea +uri ica )e ra"ifica in/ 6ci1ila 6a "ini)trati1a 6con)titutionala 6 reptul "unci 6fa"iliala etc. 1. Cpacitatea +uri ica 'enerala! repre(inta po)i0ilitatea e a a1ea anu"ite repturi care )e inca rea(a intr6o cate'orie epen enta e )ituatia )u0iectului e rept. #. Cpacitatea +uri ica )peciala o au nu"ai or'ani(atiile. Di1i(area capacitati +uri ice in capacitate e folo)inta )i cea e e7ercitiu e)te )tu iata )i con)acrata in ca ru reptului ci1il )i a le'i)latiei ci1ile. Capacitatea e folo)inta e)te aptitu inea 'enerala e a a1ea repturi )i o0li'atii in ca ru unor raporturi +uri ice. Capacitatea e e7ercitiu e)te aptitu inea e a e7ercita repturile e a6)i a)u"a o0li'atiile prin acte +uri ice. Aptitu inea per)oanei e a6)i e7ercita repturi )i e a6)i a)u"a o0li'atii inc$ein per)onal acte +uri ice! precu )i e a participa la e(0aterea proce)ului ci1il ca recla"ant )au parat.

15

NICA CONSTANTIN REMUS anul l FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Cla)ificarea )u0iectelor raporturilor +uri ice. 3rin acea)ta )e intele'e participarea la raporturile +uri ice care i)pun e capacitati +uri ice! pentru a fi titulari e repturi )i o0li'atii! ce for"ea(a continutul raportului +uri ic. Cla)ificarea )e face in / cetateni 9per)oane fi(ice: )i or'ani(atii 9per)oane +uri ice:. 3er)oana +uri ica apare in toate ra"urile reptului! fiin efiniti ca cetateni ai tari )i in anu"ite con itii )traini )i per)oanale fara cetatenie. ;u ecatoriile )unt )u0iecte ale raporturilor +uri ice ar nu au per)onalitate +uri ica. Capacitatea +uri ica )i ci1ila a or'anelor )i or'ani(atiilor o0)te)ti nu )e poate epui(a ace)te or'ane intran in )fera raporturilor +uri ice con)titutionale! a "ini)trati1e! financiare! proce)ual penale! rept al "unci etc. Ace)tea )unt or'ane ale )tatului eci )tatul. Statul e)te )u0iect e rept international- )tatul fe eral! )u0iect e rept unional cat )i ca "e"0ru al fe eratiei.

12 "tatul
Statul e)te or'ani(atia politica care etinan "onopolul fortei e con)tran'ere! al ela0orari )i aplicarii reptului! e7ercita intr6o co"unitate u"ana! e pe un anu"it teritoriu! puterea )u1erana in )ocietatea ata. 6Statul con)tituie o or'ani(atie politica a puteri )u1erane 6Statul e)te unica or'ani(atie politica catre etine "onopolul fortei e con)tran'ere )i )e poate )pri+ini! in e7ercitarea functiei! pe acea)ta forta coerciti1a. 6Statul e)te or'ani(atia care etine "onopolul ela0orari )i aplicari reptului a carei re)pectare e)te 'arantata e )tat prin forta coerciti1a a )a. Caracteri)tici efinitorii ale )tatului. 1. E7i)tenta puteri pu0lice )au politice or'ani(ata in aparatul e )tat. #. Or'ani(area a "ini)trati16teritoriala a populatiei con)tituita intr6o for"a e co"unitate u"ana. %. Sran'erea e la populatie e i"po(ite )i e alte ta7e 90iruri : &. Ela0orarea )i aplicarea reptului. *. Su1eranitatea e )tat. 1. 3uterea politica e)te o caracteri)tica e)entiala a )tatului )i con)ta in e7i)tenta puteri pu0lice! care nu coinci e ne"i+locit cu populatia. E)te po)i0ilitatea e a6)i i"pune 1ointa ! altora )i e a eter"ina )u0or onarea unor le'i. 3uterea )ociala e)te nece)ara in orice colecti1itate. Ea inlocuie)te puterea 'intei in co"una pri"iti1a. E)te )in'ura care etine "onopolul con)tran'eri fi(ice )i i)pune e "i+loace nece)are. 3uterea e )tat )i aparatul e )tat con)tituie un feno"en in i)pen)a0il le'ate care i"preuna ne ofera conceptul )tatului. 3uterea e )tat )e inte"eia(a pe factori p)i$olo'ici! a ica recunoa)terea e catre oa"eni a i"portantei! 0inelui! ec$itati! a caracterului rational )au "oral al )tatului. #. E)te o caracteri)tica e)entiala prin care or'ani(atia )tatala a )ocietatii )e eo)e0e)te e or'ani(area 'entilio6tri0ala. Se face prin i"partirea )ocietati upa criterii teritoriale )i e7ercitarea puteri pu0lice pe un anu"it teritoriu. In octrina politico6+uri ica )tatul e)te unitatea a trei ele"ente/ populatia! teritoriul )i puterea politica )au )u1eranitatea. Conceptul e )tat e)te prin e7celenta un concept politic. Conceptul e tara e)te un concept )ocial6'eo'rafic. 3opulatia a)upra caruia )e e7ercita autoritatea con)tituie o anu"ita continuitate i)torica u"ana. Co"unitati u"ane con)tituite ea lun'ul i)toriei )unt/ 'inta )i tri0ul! nea"uri )i popoare6 antic$itate )i e1ul "e iu! natiunea epoca "o erna. %. E7i)tenta puteri e )tat pre)upune c$eltuieli le'ate e intretinerea aparatului e )tat e catre populatia a)upra careia )e e7ercita acea)ta putere &. Dreptul e)te "i+locul ela0orari )tatului iar principala acti1itate a or'anelor e )tat i"0raca for"a actelor +uri ice! nor"ati1e )au nenor"ati1e. ?ointa e )tat cunoa)te )i alte for"e e e7pri"are cu" )unt / actele politice! )au "a)uri ne"i+locite ale )tatului. Statul e)te un in)tru"ent politic! o or'ani(atie e e7ercitare a con uceri )ocietatii! care i)pune e "i+loace coerciti1e pe care le poate folo)i la ne1oie. Dreptul repre(inta "o alitatea prin care )e pune la i)po(itia )ocietati un )i)te" e
11

NICA CONSTANTIN REMUS anul l FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

nor"e e con uita o0li'atorie pentru toti "e"0ri )ocietati. Dreptul apare ca un in)tru"ent al )tatului pentru re'le"entarea relatiilor )ociale. Nor"ele +uri ice care alcatuie)c )tructura )tatului )unt/ Con)titutia! le'ile or'anice! le'i )i acte nor"ati1e! iferite re'ula"ente. Ela0orarea lor e)te in principiu "onopolul )tatului ca e7pre)ie a )u1eranitati )ale. *. Su1eranitatea. Statul e)te or'ani(atia principala a )ocietati. Intre )tat )i alte or'ani(atii ca )i intre el )i cetateni! )e )ta0ile)c anu"ite relatii caracteri(ate prin faptul ca in ca rul lor )tatul apare ca o or'ani(atie a puterii politice. Supre"atia e)te o caracteri)tica a puteri e )tat care )e refera la latura interna ! ea e7pri"a faptul ca puterea e )tat e)te )uperioara oricarei alte puteri interioare in )tat. Ea )e 1a e)te prin calitatea e a e"ite acte 'enerale o0li'atorii in )ocietate. Supre"atia puteri e )tat )e e7pri"a! prin reptul e7clu)i1 e a eci e a)upra populatiei care locuie)te pe teritoriul )au. Supre"atia )e "anife)ta in )u1eranitatea a)upra teritoriului )au inte'ritatea teritoriului )i in1iola0ilitatea frontierelor. In epen enta ! e)te al oilea a)pect al cate'oriei uni1oce a )u1eranitati. Supre"atia puteri e )tat pre)upune in "o nece)ar neatarnarea fata e puterea altor )tate. In relatiile internationale )tatul uce politica pe care )in'ur )i6o )ta0ile)te. In epen enta nu tre0uie intelea)a nici ea in "o a0)oluti(ant! ci in ca ru unor relatii internationale. Reali(area in epen entei epline )i reale )e a)i'ura prin in epen enta politica )i econo"ica. Su1eranitate )i in epen enta )unt oua notiuni in)epara0ile care )e pre)upun reciproc )i )e intercon itionea(a. Su1eranitatea e)te acea calitate a puterii e a fi )upre"a )i in epen enta! in 1irtutea careia )tatul are reptul )a re(ol1e )in'ur upa propia )a apreciere pro0le"ele )ale interne )i e7terne )i e a in eplini functiile )ale fara a incalca repturile core)pun(atoare ale altor )tate )au principiile )i nor"ele reptului international. Su1eranitatea nationala )e e7pri"a in reptul natiunilor la auto eter"inare! concept care e1ine un principiu al reptului international. 3re"i)ele aparitiei )tatului - Sc$i"0arile )ucce)i1e in o"eniul procurarii celor nece)are traiului! au u) la inlocuirea principalelor preocupari co"une- 1anatoarea! pe)cuitul! cule)ul! cu altele noi. A)tfel o"ul pri"iti1 face o cotitura e la econo"ia pra alnica la econo"ia pro ucti1a e1enin pro ucator. Ace)te noi preocupari au per"i)! o e(1oltare "ai rapi a a fortelor e pro uctie. De)coperirea "etalelor "ai ale) folo)irea fierului la confectionarea uneltelor! per"it e7tin erea a'riculturi! pe )uprafete "ai "ari. De(1oltarea )c$i"0ului re'ulat e pro u)e nece)are e(1oltari econo"iei e "arfuri )i a econo"iei 0ane)ti uce la aparitia unei cate'orii )ociale noi- ne'u)torii. Sc$i"0arile profun e in )fera pro uctiei u"ane! au u) )ucce)i1 la aparitia ine'alitatilor )ociale. Noile preocupari econo"ice )unt atat e pro ucti1e incat per"it pro ucatorilor )a cree(e )i un )urplu) e pro uctie! care poate fi in)u)it )i e alte per)oane. Apare po)i0ilitatea tran)for"arii oa"enilor li0eri in )cla1i. 3ri(onierii e ra(0oi )e tran)for"a in )cla1i! iar )cla1a+ul tin e )a e1ina o forta principala e "unca. Toate ace)tea fa1ori(ea(a aparitia co"unitatilor o0)te)ti. Ea e)te co"pu)a in "ai "ulte fa"ilii )i )unt con u)e e "ai "arii fa"iliilor inru ite. Apare uali)"ul pentru proprietate )i anu"e - pa"antul pentru ca)a ! 'ra ina! )i cel ara0il )unt proprietati pri1ate! iar pa)unile pa urile! proprietate colecti1a. Ur"atoarea for"a pe care o cunoa)te o"enirea e)te e"ocratia "ilitara. Ea e)te a7ata pe for"atiunea econo"ica a co"unitati )ate)ti ar uce o politica e +af )i pra aciune. A)tfel 0o'atiile )6au acu"ulattot "ai "ult in "ainile unora for"an u6)e o ari)tocratie 'entilico tri0ale. Seful lor o0an in tot "ai "ulte prero'ati1e iar puterea lui e1enin ere itara.

13 +ormele de gu%ernamant
3rin for"a e 'u1erna"ant )e intele'e "o ul e or'ani(are a puteri )upre"e e )tat! co"petenta or'anelor )upre"e e )tat! caracterul autoritatii pe care o e7ercita a)upra populatiei. Cea "ai 'enerala cla)ificare a )tatelor e)te in repu0lici )i "onar$ii.

1#

NICA CONSTANTIN REMUS anul l FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

6Monar$ia e)te for"a e 'u1erna"ant in care )eful )tatului e)te )ta0ilit pe cale )ucce)orala. O "onar$ie poate fi e tip neli"itata! can "onar$ul are puteri neli"itate )i e)te ca(ul e)potilor )au a "onar$iilor feu ale )i "onar$ii li"itate! can alaturi e "onar$i e7i)ta )i alte or'ane ale puteri e )tat. A)e"enea "onar$ii li"itate )unt "onar$ia repre(entati1a pe )tari! in feu ali)" )i "onar$ia con)titutionala in )ocietatea "o erna. 6Repu0lica e)te o alta for"a e 'u1era"ant in care puterea )upre"a apartine unui or'an ale) pe un ti"p li"itat. Se con)tata ca in )tatele e tip antic )i feu al le )unt proprii for"ele e 'u1erna"ant e tip "onar$ic iar in )tatele "o erne cele e tip repu0licane.

14 +orma de structura
For"a e )tructura a )tatului )e refera la faptul ca a1e" e6a face cu o )in'ura entitate )tatala! )au cu o 'rupare intr6un )tat a "ai "ultor entitati )tatale! precu" )i la or'ani(area teritoriala a puteri e )tat. For"ele )tructuri e )tat/ 1. Statul )i"plu )au unitar care pre)upune e7i)tenta unei )in'ure entitati )tatale )i a unui )in'ur ran e or'ane le'i)lati1e. #. State co"pu)e 9co"ple7e: pe acela) teritoriu e7i)ta "ai "ulte entitati )tatale. E7ercitarea puterii e)te i"partita intre or'anele )upre"e ale puterii. Cele "ai cuno)cute )unt fe eratia )i confe eratia. 63rin fe eratie )e intele'e )tatul unional 63rin confe eratie )e intele'e uniunea )tatelor. For"a fe erati1a pre)upune tran)ferul celor "ai i"portante atri0utii a)upra or'anelor intre'ii fe eratii! e7i)tenta a cel putin oua or'ane ale puterii e )tat O u0la le'i)latie )i anu"e le'i)latia intre'ii fe eratii )i le'i)latia fiecarei for"atiuni )tatale! oua cetatenii. Confe eratia ca for"a e )tructura e)te o unitate e )tate fara o coe(iune atat e )tran)a ! fiecare pa)tran u6)i )u1eranitatea inte'rala. In ca ru confe eratiei relatiile intre )tatele co"ponente! )unt "ai )la0e ecat in )tatele fe erale. Confe eratia nu are or'ane proprii )upre"e. For"e ale uniuni co"ple7e )unt )i uniunea per)onala )i uniunea reala e ate. 6Uniunea per)onala e)te re(ultatul unei intele'eri intre oua )tate con)tan in e)e"narea unui )ef e )tat co"un. 6Uniunea reala e ate e)te o uniune "ai )tran)a intre oua )tate! le'ate nu nu"ai prin per)oana aceluia) )ef! ci )i prin e7i)tenta unor in)titutii co"une. I)toria cunoa)te )i alte for"e e )tructuri co"ple7e - 1a)alitatea! protectoratul! uniunea intre "etropole )i teritorii e pe)te "ari 9colonii:. For"a )tructurii e )tat are )i o latura 0una )i anu"e i"partirea a "ini)trati16teritoriala a )tatului! pro0le"a raportului or'anelor locale ale puterii cu or'anele centrale.Or'ani(area a "ini)trati16 teritoriala a )tatelor nu e)te o )i"pla i"partire 'eo'rafica! ea )e reali(ea(a cu )copul e7ercitarii cat "ai 0une a puteri e )tat.

15 )egimul politic al statului


Re'i"ul politic e)te acea latura a for"rei e )tat prin care )e efine)te )i)te"ul "eto elor )i principiile e infaptuire a puteri e )tat. O cla)ificare 'enerala a re'i"urilor politice e)te acea in / 1. Re'i"uri autocratice #. Re'i"uri e"ocratice.
1%

NICA CONSTANTIN REMUS anul l FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

1.Re'i"ul autocratic )e concreti(ea(a prin ine7i)tenta atat a con itiilor +uri ice for"ale cat )i a con itiilor reale pentru "anife)tarea 1ointei poporului. A)e"enea re'i"uri politice au e7i)tat in )atele antice )i feu ale )i e a)e"eni in unele )tate "o erne. A)tfel in Orientul antic o"nea e)poti)"ul oriental! in )tatele 'rece)ti )i la Ro"a! ictatori )i tiranii. In epoca "o erna )unt cuno)cute ca fa)ci)te! profa)ci)te )i co"uni)te. #.Re'i"ul politic e"ocratic pre)upune e7i)tenta unor con itii care )a faca po)i0ila participarea "a)elor e cetateni la 1iata politica! influenta politici interne )i e7terne a )tatului! e7ercitarea unui control a)upra "o ului in care or'anele e )tat in epline)c 1ointa lor. Ele )e i"part in oua criterii/ e"ocratii irecte )i in irecte. 6In e"ocratiile irecte poporul e7ercita ne"i+locit puterea in )tat. 6In e"ocratiile in irecte con ucerea e )tat )e reali(ea(a prin repre(entanti prin or'anele ale)e. 3entru o a0or are )tiintifica a conceptului e"ocratiei e)te nece)ar )a e1i entie" trei laturi/ 6In intere)ul cui )e e7ercita puterea e )tat. 6Care e)te "o ul e e7ercitare a puteri e )tat. 6Care e)te con itia cetateanului in )tat )i )ocietate.

1! ,ehnica uridica
Notiunea te$nici +uri ice )e intele'e an)a"0lul nor"elor al proce eelor )i )i re'ulilor care i"0inate cu o anu"ita "aie)trie per)onala! )unt aplicate in 1e erea e7ecutari unei operatii! )au lucrari in practica unei profe)ii oarecare. Te$nica +uri ica are )rcina e a 'a)i "i+loacele opti"e! pentru a tran)pune in rept! nor"e +uri ice 1ointa e )tat careia con ucerea politica 1rea )a6i ea forta +uri ica )i )a o ri ice la ran' e le'e. O pri"a )arcina in eter"inarea conceptului e)te )a )e )ta0ilea)ca corelatia ei cu )tiinta +uri ica. In literatura +uri ica )6au epu) eforturi pentru a face i)tinctie intre )tiinta +uri ica )i te$nica +uri ica. S6a a+un) la o eli"itare intre cele oua prin conceptul < at= )i <con)truit=. <Datul= e)te realitatea e7i)tenta! faptul o0iecti1 pe care )tiinta cauta )a il e)copere. <Con)truitul= e)te re(ultatul 1ointei oa"enilor. Te$nica +uri ica a aparut o ata cu reptul )i "ai ale) cu cel )cri). Stu iile e)pre te$nica +uri ica au aparut "ult "ai tar(iu. Te$nica +uri ica repre(inta an)a"0lu )au totalitatea proce urilor )i "eto elor folo)ite intr6un )i)te" e rept! cu )copul ela0orarii actelor nor"ati1e )i aplicari ace)tora in 1iata. Te$nica +uri ica e)te un concept co"ple7! care coprin e atat te$nica ela0orarii reptului! te$nica le'i)lati1a! cat )i te$nica reali(ari aplicari )i intrpretati reptului. Te$nica ela0orari reptului Actul nor"ati1 are intot eauna "ai "ulte parti con)tructi1e "enite )a6i ea for"a finala. Acea)ta re'ula nu e)te o0li'atorie ci )e a aptea(a functie e caracterul )i intin erea actului nor"ati1. Actul nor"ati1 cuprin e e re'ula- titlu! prea"0ul )i for"a intro ucti1a! can e)te ca(ul i)po(itii )au principii 'enerale )i i)po(itii e continut! i)po(itii finale! i)po(itii tran(ito)ii. 6Titlul tre0uie )a fie conci) )i )a e7pri"e preci) o0iectul re'le"entari. 63rea"0ulul actului nor"ati1 repre(inta o )uccinta intro ucere un e )e arata con)i eratiile )ociale! econo"ice politice! a1ute in 1e re la ela0orarea actului. 6For"a intro ucti1a e)te acea parte a actului nor"ati1 un e )e arata te"eiul con)titutional )au +uri ic le'al in 0a(a caruia e)te ata re'le"entarea re)pecti1a 6Re'le"entarea propiu(i)a! in functie e 1olu"ul re'le"entarilor! )e i1i e in "ai "ulte parti- o parte e)te ata e < i)po(itii= )au <principii 'enerale= )i o parte e < i)po(itii e continut= care pot fi "ult "ai nu"eroa)e )i )a )e i"parta in <)u0 i1i(iuni= . 63artea finala contine! i)po(itii finale propiu(i)e ce )e refera la ata intrari in 1i'oare . In te7tul le'ii pot e7i)ta )i i)po(itii tran(itorii. Ace)tea )e unifica e o0icei cu i)po(itiile finale! alteori )e alcatuie)c i)tinct.

1&

NICA CONSTANTIN REMUS anul l FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Ele"entele e )tructura ale actelor nor"ati1e. Ele"entul )tructural e 0a(a e)te <articolul=. Articolul cuprin e "ai "ulte aliniate! can i)po(itia cuprin e "ai "ulte propo(itii )i contine "ai "ulte 1aria0ile. Articolele )unt nu"erotate cu cifra ara0e. E7i)ta )i articole unice ce nu cuprin aliniate. Mo ificarea actelor nor"ati1e )e face printr6un act nor"ati1 )au print6un act e aceea) cate'orie. Can )e a au'a )au )e "o ifica un act nor"ati1 a)tfel incat in 1ec$iul act nor"ati1 nu "ai ra"ane ni"ic )au aproape ni"ic! e)te 0ine )a )e inlocuia)ca 1ec$iul act nor"ati1. Stilul )i li"0a+ul. O cerinta ele"entara e)te claritatea actelor nor"ati1e. Ele ter0ui )a fie acce)i0ila "a)elor prin preci(ia )i ter"eni folo)iti cu )en)uri e e7pri"are fara ec$i1oc. O alta "o alitate te$nica folo)ita pentru re'le"entarea +uri ica e)te aceea a pre(u"tiilor +uri ice. 3re(u"tia +uri ica pre)upune ca ce1a fara a fi fo)t o1e it e7i)ta cu a e1arat. Se i)tin' / pre(u"tii a0)olute irefra'a0ile )i pre(u"tii relati1e refra'a0ile. Un alt proce eu e)te acela al fictiunilor +uri ice. 3otri1it ace)tui proce eu un anu"it fapt e)te con)i erat ca e7i)tent )au ca )ta0ilit e)i el nu a fo)t )ta0ilit )au nu e7i)ta inca in realitate. Te$nica )i)te"ati(ari actelor. Structuira interna a reptului cuprin e ur"atoarele parti in epen ente/ nor"a +uri ica! in)titutia +uri ica! ra"ura e rept. A)tfel )i)te"ati(area actelor nor"ati1e contine o acti1itate +uri ica i"portanta ce )e )pri+ina pe acea)ta )tructura. Ela0orarea reptului con)ta in pri"ul ran in acti1itatea nor"ati1a a )tatului. Unitatea e 0a(a a )i)te"ului actelor nor"ati1e con)ta in actul nor"ati1 in i1er)e for"e ca/ le'e! ecret! $otarare! or in! in)tructie. Or'ani(area actelor nor"ati1e )e fac pe 1erticala in functie e or'anele ce le e"ana )i pe ori(ontala in functie e cate'oriile )au "o alitatile actului nor"ati1. Si)te"ati(area are rept o0iect o anu"ita a)e(are a actelor nor"ati1e in 1i'oare confor" unor criterii o0iecti1e )i8)au )u0iecti1e. Si)te"ati(area actelor nor"ati1e are ca efect ela0orarea unor colectii! cule'eri e acte nor"ati1e a co urilor. For"ele principale ale )i)te"ati(ari / acte nor"ati1e 6incorporate 6co ificate 6In incorporare e)te con)i erata ca fiin for"a )i"pla e )i)te"ati(are a actelor nor"ati1e prin care le'ile ecretele! $otararile e 'u1ern )i alte acte nor"ati1e )e 'rupea(a in anu"ite colectii upa in)titutia +uri ica )au ra"ura e rept / oficiala! neoficiala. 6Co ificarea e)te for"a )uperioara e )i)te"ati(are a actelor nor"ati1e )i )e eo)e0e)te e )i)te"ati(area incorporata atat upa o0iectul )i)te"ati(ari! )u0iectele )i)te"ati(ari cat )i upa forta +uri ica a re(ultatului )i)te"ati(ati.

1# +azele aplicari dreptului


Aplicarea reptului con)tituie for"a +uri ica e reali(are a reptului prin inter1entia or'anelor e )tat. Ter"enul <aplicarea reptului= e)te re(er1at in literatura +uri ica! acti1itati care i"0raca anu"ite for"e +uri ice )i nece)ita o anu"ita proce ura. Aplicarea reptului )e caracteri(ea(a ca fiin acti1itatea practica prin care )e reali(ea(a pre1e erile nor"ei +uri ice. Aplicarea reptului con)tituie o for"a a acti1itati )tatale care )e e)fa)oara in for"e +uri ice oficiale! )ta0ilite prin acte nor"ati1e. Fiecare act aflat pe o anu"ita )cara ierar$ica )e co"porta fata e un act )uperior ca un act e aplicare! iar fata e un act inferior ! ca un act nor"ati1. Di)tinctia intre un act e aplicare al reptului )i un act nor"ati1 poate fi for"ulata prin ur"atoarele a)pecte/ a. Actele e aplicare a or'anelor e )tat con)tituie "i+loace +uri ice e infaptuire a pre1e erilor actelor nor"ati1e e concreti(are la ca(uri in i1i uale. 0. Actele e aplicare )unt te"eiul le'al +uri ic al aparitiei "o ificari )au )in'eri e raporturi +uri ice! in ti"p ce pu0licarea unor acte nor"ati1e nu crea(a e re'ula auto"at raporturi +uri ice. c. E)te iferita actiunea in ti"p a actelor e aplicare fata e cea a actelor nor"ati1e. Actiunea actelor nor"ati1e incepe o ata cu pu0licarea lor in anu"ite pu0licatii oficiale iar in ca(ul actelor e aplicare actiunea lor in ti"p coinci e cu ela0orarea lor )i co"unicarea partilor irect intere)ate.

1*

NICA CONSTANTIN REMUS anul l FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

. Co"portarea celor oua cate'orii e acte )coate in e1i enta faptul ca fiecare intre ele au principii care )tau la 0a(a le'alitatilor . Cla)ificarea )e face upa ra"ura e rept )i )unt / acte e aplicare con)titutionale! ci1ile! penale ! a "ini)trati1e etc. O alta cla)ificare )e face upa )tructura nor"ei )i )unt acte e aplicare a i)po(itiei nor"ei +uri ice! acte e aplicare a )anctiuni nor"ei +uri ice. Fa(ele proce)ului e aplicare a reptului . ?arietatea actelor nor"ati1e pre)upun "ai "ulte fa(e e aplicare a reptului! ce con)tituie un proce) unic eci nu au aceea) )ucce)iune in ti"p. a. Sta0ilirea )tari e fapt e)te pri"a fa(a in care )e intreprin cercetari pentru a cunoa)te )ituatia concreta a i"pre+urarilor cau(elor ce tre0uie )a capete )olutionare +uri ica. Or'anul e aplicare! cercetan )tarea e fapt! tre0uie )a cunoa)ca )ituatia reala a)tfel incat cau(a ce e)te )upu)a )olutionari )a fie la"urita in toate punctele e 1e re. Conclu(iile )a fie in perfecta concor anta cu realitatea concreta. O eo)e0ita i"portanta o con)tituie )tran'erea e pro0e pe 0a(a e ocu"ente! eclaratii ale "artorilor )i alte "ateriale. 0. Ale'erea nor"ei e rept enu"ita )i <critica=. Deter"inarea "or"ei la care )e refera )ituatia )i a)i'urarea unei corecte calificari +uri ice! in te"eiul actului e aplicare. Le'alitatea nor"ei +uri ice core)pon enta ei fata e actele nor"ati1e )uperioare. c. I"ple"entarea nor"elor +uri ice con)tituie o acti1itate pe care or'anul e aplicare recur'e pe"ntru a )ta0ili intele)ul a e1arat )i eplin al nor"ei +uri ice. . Ela0orarea actului e aplicare con)tituie fa(a finala a proce)ului e aplicare! con)tan in ela0orarea eci(iei +uri ice! care 1a atra'e upa )ine )ta0ilirea "o ificarea )au )tin'erea unor raporturi +uri ice.

1$ -nterpretare a dreptului
In aplicarea reptului or'anul e aplicare tre0uie )a recur'a a e)ea la unele proce ee e anali(a lo'ico6rationala )au )ocial6i)torica! 'ra"aticala a actului nor"ati1 pentru a6i e(1alui )i intele)ul corect. Acea)ta )e e7plica pentru ur"atoarele con)i erente/ 6nor"a +uri ica are un caracter 'eneral! i"per)onal! )i nu poate oricat e perfecta ar fi e7pri"area ei! )a cuprin a toate )ituatiile. 6nor"a +uri ica tre0uie )a fie coro0orata cu celelalte nor"e. Nu poate fi pe eplin intelea)a aca e)te pri1ita in )tran)a le'atura cu re'le"entarile e principiu in partea 'enerala a co ului. 6e7i)tenta unor te7te nor"ati1e confu( re actate a caror li"0a+ )i )til nu )e ri ica la e7i'entele te$nici nor"ati1e.

1& +ormele de interpretare a normelor uridice


Interpretarea reptului con)tituie o acti1itate la care participa iferite )u0iecte! a1an fiecare un rol eo)e0it! )olutiile e interpretare la care )e a+un'e nea1an aceea) i"portanta )i forta +uri ica. A)tfel )6a a+un) la cea "ai cuno)cuta for"a e interpretare )i anu"e / interpretarea oficiala )i interpretarea neoficiala. a. Interpretarea oficiala )au o0li'atorie pro1ine e la un or'an e )tat co"petent! ea )e )u0 i1i e in / 6 Interpretarea 'enerala ce )e caracteri(ea(a prin faptul ca e)te ata in for"a unui act nor"ati1! e)te e principiu ca atunci can o i)po(itie )au un act nor"ati1 apare neclara )au confu(a! or'anul e"itent al actului nor"ati1 a acelei i)po(itii interpretarea autentica printr6un nou act nor"ati1.

1,

NICA CONSTANTIN REMUS anul l FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

6Inerpretarea cau(ala 6 enu"ita )i cau(ala )au +u iciara e)te acea for"a interpretarii oficiale care e)te facuta e or'anele e aplicare a reptului cu prile+ul )olutionari unei cau(e concrete. Su0iectele ace)tei interpretari )unt or'anele e )tat care aplica reptul 0.Interpretarea neoficiala poarta )i enu"irea e interpretarea facultati1a )au )tiintifica )au octrinara! in functie e faptul aca )e au in 1e ere natura )au )u iectele interpretari.

2( Metodologia interpretari normelor uridice


Te$nica interpretarii reptului poarta enu"irea e "eto olo'ia interpretarii! eoarece proce eele te$nice utili(ate au )e"nificatia unor "eto e. Au caracter 'eneral aplica0il intre'ului )i)te" e rept! patru "eto e te$nice e interpretare/ 1. Interpretarea 'ra"aticla! con)ta in folo)irea proce eelor e anali(a "orfolo'ica )i )intactica a te7telor nor"ati1elor. Intele)ul unor ter"eni )i e7pre)ii in for"ularea te7tului nor"ei e rept poate fi i entificat cu cel in li"0a+ul o0i)nuit )au poate a1ea un )en) )pecifi +uri ic.uneori le'iuitorul! pentru a a)i'ura intele'erea corecta )i unifor"a a unor ter"eni folo)iti! recur'e la e7plicarea ace)tor ter"eni. #. Interpretarea )i)te"atica con)ta in la"urirea unor nor"e +uri ice! a te7tului nor"ati1! prin coro0orarea ace)tei nor"e )au ace)tui te7t cu alte i)po(itii nor"ati1e apartinan aceleia) in)titutii +uri ice )au ra"uri e rept. %. Interpretarea i)torica con)ta in )ta0ilirea )en)ului a 1arat )i eplin al nor"elor +uri ice! recur'an u6)e la cercetarea con itiilor i)torice )i )ocial6plitice ce au eter"inat a optarea actului nor"ati1 &. Interpretarea lo'ica con)tituie proce eul care )e 0a(ea(a pe anali(a te7tului actului nor"ati1 prin a optarea le'ilor lo'icii for"ale. Meto a lo'ica poate fi )eparata e celelante "eto e )au proce ee te$nice! eoarece orice la"urire a )en)ului nor"ei +uri ice )e )pri+ina pe utili(area rationa"entelor )i +u ecatilor lo'ice.

21 'plicarea dreptului prin analogie.


In "ai "ulte )i)te"e e rept e)te cuno)cuta in)titutia analo'iei! acea)ta ofera or'anului e aplicare a reptului ca upa con)tatarea )tari e fapt )i a a e1arului o0iecti1 )a 'a)ea)ca )olutie +uri ica c$iar aca nu )e 'a)e)c nor"e care )a )e refere la cau(a ata. Se recur'e a)tfel la oua for"e e analo'ie/ 1. Analo'ia le'ii e)te proce eul la care )e recur'e atunci can )e con)tata lip)a nor"ei +uri ice! in ca(ul ce ur"ea(a a fi )olutionat. In reptul no)tru proce eul analo'iei le'ii nu are! in principiu! aplicare! eoarece le'i)latia nu are lacune. Cerintele le'alitatii i"pun re(ol1area cau(elor )upu)e re'le"entarii +uri ice nu"ai pe 0a(a nor"elor +uri ice. #. Analo'ia reptului con)tituie o alta for"a a analo'iei! la care )e recur'e atunci can in )olutionarea unei cau(e lip)e)te nor"a +uri ica )i nici nu )e pot 'a)i nor"e )au te7te +uri ice care )a re'le"ente(e cau(e a)e"anatoare.

1.