EVALUAREA INTREPRINDERII: o actiune specifica economica de piata si se efectueaza de catre evaluatori a caror meserie este recunoscuta de nomenclatura meseriilor

din ro ANEVAR = societate natinala recunoscuta din 1992 si e o asociatie juridica de interes public. Alte asociatii: CECCAR, CFFR, experiti juciari Asociatia TEGOVA asociatie de coordonare a evaluatorilor Principale acte normative: - Legea !"2##$ lic%idare firmelor - Legea 22&"2##' legea pietei de capital - Legea 1#"2##1 regimul juridic al propr. Proprietatea: imobi iara, mobi iara, !irme e, acti"e e !i#a#ciare$ CONCEPTE %I PRINCIPII DE EVALUARE: Propr imobi iara: terenul ( elem. supraterane si subterane cu forme materiale tangibile Propr mobi iara: bunuri ce nu sunt incluse in proprietata imobiliara) ce nu sunt fi*ate de proprietatea imobiliara Acti"a: resurse detinute si controlate de firme care pot genera beneficii o Acti"e cure#te: stocuri) creante) disponibilitati banesti) propr imob. detinute in stoc o Acti"e imobi i&ate: sau fi*e sau pe termen lung sunt: Imobi i&ari corpora e = terenuri)constructie) ec%ipamente) utilaje Imobi i&ari #ecorpora e = drepturi de autor) brevete Pretu : suma ceruta sau platita pt un bun. +ndica valoarea relativa a unui bun"serviciu Co'tu : pretul platit de un cumparator pentru un bun sau serviciu Va oarea: estimarea pretului cel mai probabil convenit intre cumparator si vanzator Va oarea (e piata: suma estimata pe care o proprietate poate fi intre un cumparator decis si un vanzator %otarat intr,o tranzactie obiectiva in care ambele parti au actionat in cunostiinta de cauza fara constrangeri. Cea mai bu#a uti i&are a u#ei propr: cea mai probabila utilizare a unei proprietati ce conduce la cea mai mare valoarea a propr evaluate Uti itatea u#ei proprietati: criteriu considerat in evaluare Proprietati 'pecia i&ate: propr care se vand foare rar sau deloc in piata imobiliara .-valuarea se face prin diferite metode evaluand separat terenul) costul si deprecierile a.i. sa rezulte valoarea aferenta in cadrul celei mai bune utilizari. .%ala industriala./ A)ORDARI IN EVALUAREA PROPRIETATII Abor(area ba&ata pe piata = se aplica pri#cipiu 'ub'titutiei = pretul unui bun"propr este egal cu cel al unui bun acceptat ca substitut. 0e folosete comparatia "a#&ari or unor propr similare) pot filuate in considerare efectele de vanzare sau cotatii.

Abor(area ba&ata pe capita i&area "e#itu ui : informatii referitoare la venituri si c%eltuieli aferente propr evaluate si se estimeaza valoarea printr, un concept de capitalizare Abor(area pri# co't=val propr e egala cu valoarea unei propr ec%ivalente fara sa fie implicate timplu " riscul Abor(area #eba&ata pe piata: Comp$ co'tu ui un propr. cu costul alt. propr. in baza unor dif. alt. decat cele din piata E'timarea tipu ui (e "a oare pt un cumparator special dispus sa plateasca mai mult.

CODUL DEONTOLOGIC AL EVALUATORILOR: -v este o persoana cu o pregatire profesionala adecvata ce poseda e*perienta adecvata 1unoaste te%nicile de evaluare 2ace parte dintr,un organism de profesional 1onditii de respectat: I#te*ritatea Co#! icte (e i#tere': nu trebuie sa actioneze pentru mai multe parti in acelasi program Co#!i(e#tia itate: informatiile primite de la client nu trebuie sa fie divulgate Lucrari obiecti"e + impartia e TIPURI DE PROPRIETATE: imobi iare, !irme, bu#uri mobi e, acti"e !i#aciare$ PROPRIETATEA I,O)ILIARA 0e caract. prin 3 atribute: po'e'ie, !o o'i#ta, (i'po&itie. 0emnifica drepturile de utilizare) ocupare si vanzare. 4reptul de propr poate fi limitat de catre stat: Prin impozitare) e*propiere) confiscare) planificare urbana) preluare directa a proprietatii daca nu are proprietar Anumite prevederi legale pot impune restrictii asupra dreptului de proprietar: clauze precizate in cartea financiara) servitutiile ce permit utilizarea propr de catre alte persoane A'ociatia (e proprietari: proprietate comuna) mai multi proprietari) forma de beneficii financiare E"a uarea poate !i !o o'ita i# (i!erite 'copuri : ev de active corporale imobilizare) in vederea unei oferte) pt estimarea unei proprietati) ev utilizata in e*propiere E"a uari 'pecia e: pt determinarea ta*elor de mostenire"donatii) ev pt investitori) lic%idatori pt determinarea valorii contabile a unei actiuni) creanta etc. Trebuie'c e"i(e#tiate urmatoare e caracteri'tici: Localizarea cu privire la descrierea fizica si juridica 4reptul de propr evaluat daca propr e liber de sarcini sau nu 4aca e*ista anumite sarcini asupra propr. 4aca are drept total sau partial de proprietate E"a uarea poate !i i#! ue#tata (e:

 Piete imobile in declin sau dezvoltare 5odificari notabile in dezvoltarea zonei cu privire la drumuri"utilitati I# e"a uare propr imobi iare 'e uti i&ea&a abor(ari e prin comparatia "a#&ari or in baza unor preturi de piata platite pt propr imobiliare) pri# capita i&area "e#ituri or pe baza capacitatii de a genera venit) pri# co't ce stabileste valoarea propr prin estimarea costului de ac%izitie sau constuire ( profitul dezvoltatorului. )UNURILE ,O)ILE Pot fi corpora e cum sunt piesele de mobilier) aparatem obiecte de inventar) constructii nepermanente .tonete/ ) diferite stocuri) disponibilitatile banesti etc. #ecorpora e: dreptul de a valorifica o idee) dreptul de a recupera o creanta Aceste bunuri pot fi evaluate la valoarea de piata) de recuperare) de lic%idare FIR,A %AU AFACEREA este o entitate comerciala) de servicii sau ind. care desf o activitate economica o afacere se compune din acti"e de tipul o corpora e : includ activele curente si imobilizate ca prop. +mobiliare) ec%ipamente ) bunuri mobile o #ecorpora e: include abilitatile manageriale) 6no7,%o7) propr. asupra unor drepturi legale) brevete) francize) drepturi de autor E"a uarea u#ei !irme 'e !ace pri# - abor(ari: .$ pri# comparatia "a#&ari or: ce stabileste valoarea unuei afaceri prin comp. cu firme similare sau cu pac%ete de actiuni sau c%iar cu actiuni tranzactionate pe piata /$ pri# capita i&area "e#itu ui : se calculeaza valoarea actualizata a veniturilor sau a beneficiilor. 8enitul obtinut este convertit intr9o valoare printr,o capitalizare directa sau prin analiza unui flu* de numerar actualizat -$ e"a uarea pe ba&a (e acti"e a e "a orii: ce ia in considerare bilantul unei firme prin care se raporteaza toate activele si toate datoriile la valoarea de piata ACTIVELE FINANCIARE rezulta din divizarea legala a prop. asupra firmei sau a unei prop. imobiliare in scopul vanzarii sau cumpararii acestor proprietati o proprietate poate fi divizata in urmatoarele: o sub forma unei %CNC .societatea com. in nume colectiv/) in care partenerii isi impart atat castigurile cat si pierderile o sub forma unei %C% .comadita simpla/: partenerii pot fi comanditari) care administreaza afacerea si isi asuma obligatiile si comanditati) asociatii sunt pasivi responsabili doar cu marirea capitalulul investit

o in situatia in care durata unei asocieri este limitata in scopul realizarii unui anumit proiect de asociere) asocierea poarta numele de a'ociere i# participatie 0joi#t1"e#ture2 activele financiare sunt active necorporale si pot include: drepturile detinerii unei firme sau prop.: drepturile inerente in cadrul unui contract: drepturi inerentedetinerii unui pac%et de actiuni sau obligatiuni

EVALUAREA PROPRIETATII )A3ATE %I NE)A3ATE PE PIATA .$ Ce e ba&ate pe piata: sunt precizate in 'ta#(ar(u (e e"a uare IV% . care implica functionarea unei piete in cadrul careia tranzactiile au loc fara restrictii pe baza cererii si ofertei evaluarea in aceasta baza trebuie sa indeplineasca conditia de a respecta definitia valorii de piata in conditiile celei mai bune utilizari abordarile in aceasta metoda sunt: comparatia "a#&ari or, capita i&area "e#itu ui 'i pri# co't) toate 3 in baza informatiilor obtinute in piata valoarea de piata este inteleasa ca valoarea unui activ fara luarea in considerare a costurilor de vanzare,cumparare si fara includerea unei ta*e sau impozit .;8A/ valoarea de piata reprezinta o estimare a pretului care trebuie obtinut la o vanzare) la data evaluarii) in conditiile definitiei valorii de piata /$ Ce e #eba&ate pe piata acestea utilizeaza metode conform 'ta#(ar(u ui (e e"a uare IV% / in care utilitatea economica sau functiunea unui activ difera de capacitatea activului de a fi cumparat sau vandut intr,o piata "a ori e (i!erite (e "a oarea (e piata 'u#t: "a oarea (e uti i&are: care reprez. valoarea unei prop. pentru o utilizare specifica si pt un anumit utilizator fara a avea in vedere cea mai buna utilizare "a oare (e i#"e'titie 0'ubiecti"a2 ce reprez. valoarea prop. pentru un anumit investitor si difera de valoarea de piata a unui activ "a oarea (e exp oatare co#ti#ua: reprezinta valoarea unei firme in ansamblul ei si poate fi aplicata doar pentru o propr. care reprezinta o parte dintr,o afacere "a oarea (e a'i*urare 4 valoarea propr. continuta intr,o polita sau contract de asigurare "a oarea (e impo&itare 4 valoarea impozitului datorat de proprietate stabilit pe baza unor precizari din legislatia in vigoare "a oarea (e recuperare : reprezinta valoarea unei propr. fara teren data de valoarea materialelor care pot fi recuperate. Aceasta valoare poate di in forma bruta sau neta prin scaderea costurilor de vanzare din valoarea de recuperare bruta. "a oarea (e ic5i(are 4 suma ce ar putea di primita intr,un mod rezonabil din vanzarea unei propr. intr,o perioada de timp foarte scurta impusa de anumite imprejurari.

 "a oarea 'pecia a 4 sulpliment de valoare aplicabila numai unui cumparator cu interese speciale "a oarea (e *ara#tare a cre(itu ui ipotecar 4 valoarea determinata printr,o estimare prudenta a vendabilitatii viitoare a unei proprietatii RAPORTAREA EVALUARII 0tandardul 3 de evaluare IV%C <n raport de evaluare cuprinde & capitole: .$ I(e#ti!icarea proprietatii, a bu#uri or mobi e 'au a !irmei care !ac obiectu e"a uarii .ipoteze speciale cu privire la proprietar/ /$ I(e#ti!icarea (reptu ui (e proprietate : unic proprietar sau societate comerciala 01 -$ De'ti#atia e"a uarii 'i a imitari or impu'e (e e"e#tua ii i(e#ti!icatori !o o'iti 6$ De!i#irea ba&ei 'i a tipu ui (e "a oare 'tabi ita 7$ Data a care e'te "a abi a "a oarea e'timata 8$ I(e#ti!icarea ariei (e ap icabi itate a e"a uarii 9$ I(e#ti!icarea co#(itii or imitati"e a"ute i# "e(ere a e"a uare +n finalul raportului se precizeaza Dec aratia (e co#!ormitate a evaluatorului pe baza codului deontologic care trebuie sa precizeze corectitudinea prezentarii datelor) lipsa unor interese ale evaluatorului si faptul ca onorariul nu este conditionat de concluziile raportului -valuatorul trebuie sa precizeze calificarea profesionala si datele de identificare proprii. %TANDARD DE EVALUARE IN EVALUAREA AFACERILOR GN8 ;ermenii specifici acestui standard sunt : acti"e e #ete 4 activele totale datoriile totale capita u i#"e'tit 4 suma dintre capitalul propr. si datoriile pe termen lung .creditele bancare/ compa#ie operatio#a a 4 firma care desfasoara o activitate economica de productie) vanzare sau servicii co#tro majoritor 4 gradul de control asigurat de o pozitie majoritara co't (e i# ocuire #ou 4 cost curent a unui element similar) nou cu o utilitate ec%ivalenta fata de elementul evaluat co't (e repro(uctie 4 cost curent a unui element identic nou (i'cou#t pe#tru ip'a (e co#tro 4 procentajul din valoarea totala a firmei care reflecta lipsa unor drepturi de control (i'cou#t pe#tru #e ic5i(itate 4 procentajul care se deduce dintr,o participatie la capital pentru a reflecta lipsa de vendabilitate (i'cou#t (e participare mi#oritara 4 discountul aplicabil la o participare minoritara !actor (e capita i&are 4 multiplu utilizat pentru a transforma venitul in valoare ! uxu (e #umerar 1 poate fi brut = profit net( c%eltuieli non cas% .amortizarea/

1 #et = numerarul ramas dupa ac%itarea tuturor c%eltuielilor in numerar. 0e defineste ca numerarul disponibil pentru capitalul propriu sau capitalul investit. !o#( (e ru me#t 4 diferenta intre activele curente si datoriile curente prima (e co#tro 4 plusul de valoare aferent pac%etului de control si care reflecta puterea de control EVALUAREA FIR,EI : INTREPRINDERII : AFACERII 1onform Legii 1' "1999 prin firma"intreprindere se intelege orice pers. fizica sau juridica indiferent de forma de organizare care desfasoara o activitate in scop lucrativ total sau partial. -valuare firmei este precizata in standardul intrenational de ev. .g%id de evaluare/ GN8 Premi'e 'i ipote&e uate i# co#'i(erare a e"a uarea oricarei !irme -*ista doua situatii distincte: .$ E"a uarea 'e !ace pe a#'amb u !irmei Pot sa apara 2 premise: co#ti#uarea acti"itatii #orma e (upa "a#&are:cumparare : o toate activele se vand impreuna cu firma) nu pe bucati o aceasta ipoteza presupunand ca valoarea totala a firme = = valorilor individuale a fiecarui component i#cetarea acti"itatii pri# ic5i(are o valoarea de lic%idare poate fi > sau ? fata de suma valorilor activelor componente /$ E"a uarea 'e !ace pe acti"e e compo#e#te Pot sa apara mai multe ipoteze: mentinerea activului in continuare in e*ploatare ca generator de venit aceasi mentinere a activului in continuare in e*pl. dar care nu mai genereaza venit vanzarea ordonata conform unui plan de vanzare vanzare prin lic%idare fortata PATRI,ONIUL 4 totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica ce apartin unei persoane fizice sau juridice FOR,E DE PROPRIETATE IN DREPTUL RO,ANE%C .$ Propietate pub ica apartine statului prin unitatile administr. teritoriale: cladiri) strazi) poduri etc. nu poate fi vandut) cel mult concesionat unor persoane fizice sau juridice /$ Propietate pri"ata apartine atat statului prin unit. adm terit cat si oricarei pers. fizice sau juridice aceste proprietatii pot fi tranzactionate ,ODALITATI %U) CARE %E REGA%E%TE DREPTUL DE PROPRIETATE

proprietate re&o ubi a 4 drept de propr. care se transmite prin donatie si poate fi anulata in anumite conditii proprietate a#u abi a 4 drept de propr. care poate fi anulat pe 3 ani daca nu se respecta anumite conditii proprietate comu#a 4 drept de proprietate e*ercitat de mai multi proprietari asupra aceleiasi proprietati. Acesta poate fi e*ercitat prin cote partiale sau in deva@.AAAA o cote partia e : presupune ca fiecare proprietar detine o cota ideala sau abstracta din proprietate fara ca aceasta cota sa poata fi materializata asupra proprietatii si poate fi pri# cote parti obi'#uite 'au temporare: ce se refera la propr. care poate fi dezmembrata pe comp. prin acte notariale sau %otarari judecatoresti pri# cote parti !ortate 'au perpetue: ce se refera la propr. care nu pot fi dezmemebrate prin nimic .casa scarii) terasa bloc) subsol/ o i# (e";$<<<< : reprezinta partile comune ce nu prezinta nici o cota procentuala .nu pot fi materializate in procente/ Orice (rept (e proprietate 'e e"i(e#tia&a pri# - atribute: po'e'ie !o o'i#ta (eci&ie -*ista drepturi care pot fi constituite prin separarea acestor atribute cum sunt urmatoarele: (reptu (e u&u!ruct: drept e*ercitat de o persoana asupra bunului altuia prin atributele de posesie si folosinta cu obligatia de a,l restitui vec%iului proprietar pe un intreval ce nu poate depasi 3# ani (reptu (e 'uper!ice: reprezinta dreptul superficialului asupra constructiei edificate pe un teren ce apartine altei persoane (reptu (e 'er"itute: sarcina impusa unei proprietati in favoare altei proprietati o fond dominant = propr. care beneficiaza de sarcina o fond aservit = asupra caruia se rasfrange aceasta sarcina o poate fi instituit legal sau prin conventie .pe baza de intelegere/ o e*emple: servitutea de vedere: nu pot avea fereastra catre imobilul vecin daca dist > 1. m dreptul de picatura: picatura de la streasina mea nu tre sa cada pe propr. vecina dreptul de plantare a vegetatiei: nu pot planta arbori inalti la d>1.!m de gard ,ODALITATI DE DO)ANDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE 0e realizeaza prin conventie) uzucapiune) accensiune) succesiune si prin %otarari judecatoresti .$ Pri# co#"e#tie 0co#tract2 de vanzare,cumparare

o se inc%eie intre cele 2 parti fie sub semnatura privata) care se admit doar pentru constructii) nu si pentru terenuri) fie prin contracte notariale o toate contractele pentru terenuri care nu sunt in forma autentica .notariala/ se anuleaza de donatie o presupune constituirea unui drept de propr. prin cedarea acestuia de catre un donator catre un donatar in anumite conditii o se pot anula cand nu se indeplinesc anumite clauza contractuale /$ U&ucapiu#ea reprezinta dreptul de propr. in urma folosintei unei propr. pe o durata de minim 3# ani -$ Acce'iu#ea presupune dobandirea unui drept de propr. asupra constructiei edificata de alt proprietar intrevin 2 situatii: o constructorul de buna credinta: presupune ca un proprietar e*ecuta o constructie pe un teren care considera ca ii apartine o constructorul de rea credinta: propr. terenului poate cere demolarea constructiei PU)LICITATEA DO)ANDIRII DREPTULUI DE PROPRIETATE Pana in 199& se numea i#tabu are OCPI = Bficiul de 1adastru si Publicitate +mobiliara Carte !u#ciara = fiecare proprietatea are cate una si cuprinde 3 parti: Capito u I: nr. cadastral al terenului Capito u II: numele proprietarului si actul prin care a dobandit proprietatea Capito u III: inscrierile de dezmembrari .drepturile de propr. cu privire la servitutii) ipoteci) uzufruct etc./ NOTIUNI ELE,ENTARE DE CONTA)ILITATE Patrimo#iu 4 ansamblul drepturilor) bunurilor si obligatiilor ce caracterizeaza activitatea unei firme Co#tabi itatea !i#a#ciara 4 reprz. ansamblul operatiunilor de inregistrare a e*istentei si mod. elementelor patrimoniale Co#tu 4 notiune contab. ce evidentiaza situatia initiala si mod. unui elem patrimonial Acti"u 4 orice resursa a patrimoniului ce poate sa genereze un beneficiu economic Pa'i"u 4 datoriile si capitalul propriu al unei firme Capita u propriu 4 partea de active ramasa dupa plata datoriilor Datorii e 4 obligatiile financiare alre firmei

Ve#ituri e 4 contravaloarea bunurilor sau serviciilor facutrate tertilor sau orice castig din diferite surse )i a#tu 4 situatia economica a unei firme la un moment dat %ITUATIA FINANCIAR CONTA)ILA A UNEI FIR,E Ceprezinta ansamblul raportarilor " operatiilor contablile ce ofera imaginea financiara a firmei respective B astfel de situatie cuprinde 2 parti: bilantul contabil si contul de profit si pierderi .$ )i a#tu co#tabi 1uprinde activlele si pasivele bilantiere Acti"e e bi a#tiere o imobilizari necorporale: c%eltuieli pt dez. firmei) brevete) marci comerciale o imobilizari corporale: terenuri) constructii) ve%icule etc. o imobilizari financiare: titluri de participatie Acti"e e circu a#te 'au cure#te o au o activitate de mobilitate: un inceput si un sf.:stocuri) productie in curs de e*ecutie) conturi la banci) viramente interne etc. Pa'i"e e bi a#tiere cuprind: o capitalurile proprii: capitalul individul"social) diferite subventii) etc. o datoriile: care pot fi financiare) comerciale) etc. o provizioanele: fonduri de rezerva) create pt acoperirea unor c%elt. neprevazaute /$ Co'tu (e pro!it 'i (e pier(ere acesta are rolul de a evidential cifra de afaceri a unei firme) valoarea veniturilor totale) valoarea c%eltuielilor totale si care da verdictul e*ercitiului financiar de profit si pierdere a unei firme. TIPURI DE VALORI ,O)ILIARE valorile mobiliare cuprind 2 categorii: Actiu#i e = reprez titluri de valoare ce certifica detinatorului calitatea de proprietar a unei parti din capitolul unei firme si da dreptul la dividente. 4upa modul de atribuire actiunile pot fi grupate in 2 categorii : o Actiu#i e comu#e = sunt acele titluri de valoare ce dau dreptul detinatorului de a vota in adunarea generala si de a obtine dividend in functie de situatia financiara a unei firme o Actiu#i e pre!er#tia e = sunt titlurile care nu dau drept de vot dar garanteaza dividente indifferent de situatia firmei Ob i*atii e = sunt valori imobiliare ce certifica detinatorului calitatea de creditor al firmei. 4etinatorul nu primeste dividend ci primeste o dobanda fi*a sau variabila la termenul de scadenta a valabilitatii obligatiunilor.

PRINCIPIILE DE EVALUARE A FIR,EI

Brice firma se evalueaza in baza 'ta#(ar(u ui i#ter#atio#a (e e"a uare GN8. -valuarea reprezinta estimarea unei valori celei mai apropiate bazate pe informatii pertinente la data evaluarii. -valuarea are in vedere pri#cipiu 'ub'titutiei prin care pretul de cumparare a unei proprietati poate fi stabilit prin 3 moduri: ,o(a itatea .: Pretul de cumparare a unui teren si costul de edificare a unei constructii aferente proprietatii care se evalueaza ,o(a itatea /: Pretul de cumparare de pe piata a unei proprietati cu utilitate identical

,o(a itatea -: Pretul de cumparare a unei proprietati ce va genera acelasi venit ca si proprietatea care se evalueaza 8aloarea unei firme care isi va continua activitatea normal de e*ploatare deriva din veniturile anticipate viitoare. 4aca e*ista informatii suficiente si credibile ale valorii pietei cea mai credibila metoda de evaluare este cea a comparatiilor de piata. 8aloarea estimate a unei proprietati este valabila numai la data evaluarii. 5odificarile survenite in piata imobiliara pot determina modificari ale evaluarii estimate la alte date. Limita ma*ima a unei valori a firmei o reprez activele nete de lic%idare. Activele situate in e*teriorul firmei se adauga separate la valoarea firmei fara aceste active. La evaluarea firmei prin mai multe metode ce conduc la valori diferite ale firmei se va avea in vedere valoarea detinuta pe baza informatiilor cele mai credibile ANALI3A DIAGNO%TICULUI 2azele diagnosticului pentru evaluarea unei firme sunt urmatoarele: .$ Pre*atirea a#a i&ei (ia*#o'tic ce are ca 'cop obti#erea u#or (ocume#te cum 'u#t: Dilantul si contul de profit si pierdere ;itluri de proprietate 1redite contracte si garantii constituite 0arcini asupra activelor de baza 1ontracte de inc%iriere) locatii) concesiune Principalii indicatori economic,sociali ai firmei 2orta de munca si calitatea acesteia 4ocumentele controalelor fiscal 4ocumente legate de activele corporale si necorporale cu privire la dotari te%nice) deprecieri) etc

1olectarea de informatii economice zonale care pot influenta activitatea economica a firmei

/$ A#a i&a (ocume#te or 'i i#!ormatii or obti#ute i# !a&a (e pre*atire . +n aceasta faza se face in primul rand analiza documentelor fin,contabile cu scopul evidentierii unei imagini de ansamblu a firmei si totodata se compara indicatorii din documentele avute la indemana cu indicatori similari ai unor alte firme similar. <n alt aspect il repr. intervevierea factorilor de decizie pe baza c%estionarelor pregatite. Analiza structurii organizationale cu privire la organigrama si organizarea societatii precum si a rezultatelor fiecarui compaartiment functional.

-$ Co#c u&ii e (ia*#o'ticu ui ANALI3A DIAGNO%TICULUI +n urma analizelor efectuate prin cele 3 etape urmeaza ca in functie de optiunea beneficiarului sa se adopte unul din cele 2 tipuri de diagnostic : Dia*#o'ticu pe compo#e#te e !u#ctio#a e a e !irmei .juridic) personal) finan) e*pl./ Dia*#o'ticu * oba .diagnosticare pe ansamblu a firmei/ .$ Dia*#o'ticu pe compo#e#te !u#ctio#a e Acest tip de diagnostic se efectueza mai rar si numai in situatii in care beneficarul doreste analize detailate pe component functionale ale ei. +n cea mai mare parte din evaluarile firmei condusa se limiteaza la analiza compartimentului financiar,contabil. Pri#cipa e e a'pecte ce trebuie a#a i&ate pe (i!erite e comartime#te: A#a i&a a'upra Drepturi or juri(ice: se refera la analiza dreptului commercial cu priveire la actul de constituire a societatii) documentele consiliului de administratie) a adunarii generale a actionarilor) contractele de inc%iriere) contractele de concesiune Dreptu ci"i : ce analizeaza situatia juridica a terenurilor si imobilelor. 0ist juridic cu privire la proprietatea intelectuala asupra marcilor) brevetelor etc Dreptu ui mu#cii prin care se verifica e*istenta contractelor individuale) plata salariatiilor si e*istent unor eventuale conflicte de munca Dreptu ui !i'ca cu privire la inregistrarea firmei la administratia finaciara si rezultatele controalelor financiare interne si e*terne Dreptu ui me(iu ui: se verif e*istenta acordului de functionare de la agentia teritoriala de protective a mediului . 0e verif e*istenta unor terenuri contaminate sau a unor statii de contaminare

Dreptu comertu ui exterior : se verifica activitatea firmei pentru comertul e*terior si e*istenta unor licente pentru acest comert

A#a i&a re'ur'e or uma#e care are i# "e(ere : Analiza structurii si dimensiunii personalului din pct de vedere cantitativ si calitativ Analiza comportamentului personalului Analiza utilizarii eficiente a personalului firmei Analiza conditiilor de munca

A#a i&a (ia*#o'tic a acti"itatii (e exp oatare ce 'e !ace pe urm compo#e#t : Pe modul de organizare a activitatii operationale prin componenta capacitatii de productie prin componenta intretinere si reparatie prin componenta calitatea produselor prin componenta activitatii cercetare,dezvoltare prin componenta de aprovizionare si cea a informatizarii firmei

A#a i&a (ia*#o'tic a acti"itatii comercia e 1u privire la produsele comercializate intern si e*tern 1omponenta analizei pietei de desfacere 1oncurenta cu alte firme Analiza ramurii de activitate perspectivele de e*tindere a activitatii firmei

ANALI3A DO,ENIULUI FINACIAR1 CONTA)IL Ceprez efectul studiilor de functionare a celorlate component 0e face sau se refera la analiza activelor) pasivelor a solvabilitatii si ec%ilibrului finaciar al firmei .$ A#a i&a 'tructurii acti"u ui !irmei 0e analizeaza sub forma unor rate de eficienta adica coef obtinuti printr,un raport dintre 2 indicatori economici Rata acti"e or imobi i&ate pp rap. dintre aceste activ. imobilizate si activele totale R$A$I$ 4 0A$I2 : 0A$T$2 AI 4 active imobilizate care pot fi: corporale)necorporale si financiare

AT 4 active totale = active imobilizate si circulante AC 4 active circulante .stocuri) productie determinata) creante/ Rata acti"e or imobi i&ate R$A$C$ 4 0AC2 : 0AT2 in locul A1 se iau de obicei doar stocurile /$ A#a i&a 'tructurii pa'i"u ui Rata 'tabi itatii !i#aciare R%F 4 0CP2 : 0CT2 CP 4 capital permanent = capital propriu ( capital imprumutat CT 4 capital total = capital permanent ( datorii ( provizioane Rata auto#omiei !i#aciare * oba e RAF* 4 0CPr2 : 0CT2 = .1propriu/ " .1apital permanent ( datorii ( provizoane/ 1apital imprumutat>1"3 din capital propriu Rata (e i#(atorare * oba a RIG 4 0Datorii2 : 0CT2 =? cat mai mic posibil -$ A#a i&a ic5i(itatii 'i 'o "abi itatii !irmei prin ic5i(itate se intelege capacitatea unei firme de a,si transforma elem de active in bani lic%izi sau masoara capacitatea firmei de a,si ac%ita datoriile la termen Lic5i(itatea *e#era a 0LG2 LG 4 0acti"e circu a#te2 : 0(atorii cure#te2 , daca rap e mare e f bine prin pasive .datorii/ curente se inteleg datoriile pe termen scurt pana la 1 an Rata ic5i(itatii a "e(ere 0LV2: LV 4 0(i'po#obi itati ba#e'ti2 : 0(atorii cure#te2 Rata 'o "abi itatii *e#era e: R%G 4 0acti"e e tota e2 : 0Datorii tota e2 1 o rata buna este daca C0E?2 6$ A#a i&a re#tabi itatii !irmei Rata re#tabi itatii eco#omice

Rre40pro!it brut2 : 0capita perma#e#t2 mai mare

, valoarea trebuie sa fie cat

DIAGNO%TICUL GLO)AL evidentiaza situatia firmei evaluate identificand punctele tari si slabe precum si cauzele acestora in activitatea firmei acest diagnostic presupune definirea unor criteria de evaluare pentru punerea in evident a activitatii firmei .$ A#a i&a core ata i#tre !u#ctii e !irmei 'i atribute e co#(ucerii .primul criteriu:/ Fu#ctii !irma Atribute e co#(ucerii - Productie Prevedere 1F4 1omercial Cesurse umane Brganizare 1oordonare 4ecizie

- 2inanciar 1ontrol /$ %tructurarea !irmei i# ce e 7 compo#e#te: Cesurse Celatii Activitati Cezultate -ficienta -$ Criteriu ce or 7 ,: 5en 5oneG 5erc%andise 5aterials 5ar6et

personal profit marfuri active fi*e piata

,ETODE DE DIAGNO%TIC .$ %$>$O$T = ia cele ! componente ale firmei si le analizeaza 0) H) B) ; puncte tari puncte slabe ,?cea mai usoara si folosita =metoda oportunitati amenintari /$ ,eto(a Ro a#( )er*er produse productie

 financiar ,?se dau note desfacere management concurenta -$ ,eto(a A exa#(ru G5eor*5iu 1 pe langa punctele de mai sus se adauga : cercetare1(e&"o tare ,? iar notele se dau cu zecimala de #)!# .e*:1:1.!#:2)2.!#@./ per'o#a se mai adauga ponderi pentru fiecare punct 6$ ,eto(a 'coruri or se bazeaza pe o functie numerica 34?.x. x ?/x/ x ;$$?7x7 IJK#)9L) 6*,indicatori economici ai firmei a/mo(e u A tma# 61=3.3 ) 62=1) 63=#.$) 6'=1.') 6!=1.! x. , ? raportul dintre profitul brut si activele totale x/ 1 ? raportul dintre cifra de afaceri si activele totale x- , ? raportul intre capitalizarea bursiera x6 , ? raportul dintre profitul si activele totale x7 , ? raportul dintre activele circulante si cele totale b/mo(e u Ca#o# @o (er 61=1$) 62=22) 63= &) 6'=1#) 6!=2' 34?.x. + ?/x/ 1 ?-x- = ?6x6 + ?7x7 x. , ? rata lic%iditatii partiale x/ , ? rata stabilitatii financiare x- , ? rata c%eltuielilor financiare x6 , ? rata retributiilor personalului x7 , ? pondere e*cedentului brut din e*ploatare I=# , 1.! ,?probabilitate de faliment ? #M I=1.! , ' ,?probabilitate de faliment &#,&!M I='.9 , .! ,?probabilitate de faliment !#,&#M I=9.! ,?probabilitate de faliment 3!M I=1$ ,?probabilitate de faliment 1!M ,ETODE DE EVALUARE ALE FIR,EI EVALUAREA PRIN A)ORDAREA PRIN PIATA Abordarea prin piata e*prima estimarea valorii firmei prin compararea acesteia cu alte firme )participatii sau actiuni. 1and e*ista suficiente informatii din piata tranzactionarii firmelor)a participatiilor si actiunilor)abordarea prin piata reprezinta cea mai eficienta metoda. Abordarea prin piata se bazeaza pe meto(a 'ub'titutiei de piata)ce presupune ca un comparator informat )nu ar plati mai mult pentru o firma evaluate decat costul unei alte firme similar si relevante ca rentabilitate si risc. 0ursele de informare in aceasta metoda sunt :

o pietele financiare de valori mobiliare sau bursele unde se tranzactioneaza participatii sau actiuni: o pietele in care se tranzactioneaza fime in ansamblul ei o tranzactiile anterioare ale firmei care se evalueaza ,eto(e e uti i&ate i# acea'ta abor(are 'u#t : metoda comparatiei cu tranzactii de societati sau firme similar cotate la bursa metoda comparatiei cu tranzactii de firme similare dar necotate la burse metoda comparatiei cu tranzactii anterioare sau oferte de tranzactii anterioare ale firmei evaluate A"a#taje e ace'tei abor(ari: 1ea mai simpla si rapida metoda de evaluare 1ea mai relevanta daca e*ista informatii suficiente si credibile Abordarea este usor de inteles si larg acceptata de part. pietelor de tranz. de firme -vita aparitia unor conflicte intre part. intrucat toate val. sunt sustinute de piata 0e poate determina valoarea direct De&a"a#taje: Cezultatele evaluarii pot fi eronate daca firmele evaluate nu sunt similar su relevante Lipsa unor informatii suficiente si relevante pot determina niste rezultate eronate

La evaluare sunt necesare corectii cu privire la criteriile de diferentiere ale firmelor comparabile:aceste corectii se refera la informatiile contabile ale firmelor luate prin comparative si la asteptarile diferite din partea pietei sau investitorilor Proce'u (e e"a uare cupri#(e urmatoare e etape: 'e ectarea mu tip icatori or cei mai re e"a#ti in functie de tipul firmei evaluate si scopul evaluarii mu tip icatorii = niste factori de corectie ai indicatorilor financiari de baza ai oricarei firme in vederea obtinerii unor indicatii de valoare comparabile 'e ectarea !irme or 'imi ar 'i re e"a#te ai caror parametrii economic, financiari sunt publici sau accesibili in mod rezonabil din partea unor firme care au rentabilitati) riscuri) lic%iditati si potentiale de crestere similar cu cele ale firmei evaluate. rea i&area u#ei comparatii co#'ec"e#te i#tre mu tip icatorii 'e ectati ce trebuie sa aiba o baza de calcul comuna pentru fiecare firma comparabila 'e ectarea u#ei 'i#*ure "a ori pe#tru !iecare mu tip icator utilizat cand e*ista mai multe valori de multiplicator pentru fiecare comparabila ca cu u mu tip icatori or pe#tru (i!ere#ta (e ri'c de tara de care se utilizeaza comparabile din tari diferite

e!ectuarea are corectii a'upra mu tip icatori or datorita unor perceptii si asteptari ale investitorilor pentru tranzactii efectuate in alte perioade pentru pac%ete majoritare si minoritare. a(optarea u#ei "a ori a !irmei e"a uate prin aplicarea unui multiplicator la parametrul economic ales pentru firma.

,ULTIPLICATORII EVALUARII FIR,ELOR 0RATA DE VALOARE2 Au un rol important pt. ca pe baza lor se poate face ev. firmelor. <n multiplicator reprez. un raport dintre un pret de tranzactionare si un indice financiar. o 4e e*: .pret actiune " profit net actiune/ =? multiplicator pt. firme cotate : o .valoare capital propriu " cifra de afaceri/ =? firme necotate: Re atia (e ba&a: Va oare !irma 4 indice financiar.firma subiect/ * pret tranzactie.firma comp./ " indice financiar.f. comaparative/ 0e folosesc doua tipuri de multiplicatori: mu tip icatori ai "a orii (e piata a cap$ propriu mu tip icatori ai "a orii (e piata a cap$ i#"e'tit

.$ ,u tip icatori ai capita u ui propriu: Prin cap. propriu se intelege cap. individual al invistitorului la care se adauga un cap. social .actiuni in circulatie/ diferite rezerve bancare) diferite subventii guvernamentale. 5ultiplicatorii val. de piata se pt. firmele cotate se bazeaza pe pretul unei actiuni) iar pt. cele necotate pe evaluarea cap. propriu. ,u tip icatori !o o'iti a !irme e cotate: pret per actiu#e : pro!it #et per actiu#e : P"-: P-C denumiri: se utilizeaza in cazul firmelor care nu necesita lucrari de investitii sau in cazul carora profitul net este mai mare decat amortizarea. pret per actiu#e : pro!it brut per actiu#e in cazul in care e*ista diferente de impozitare asupra profitului: profit net per actiune = .profit din cont. prof ( pierderi " nr. de actiuni/: profit ( brut per actiune = .profit brut " nr. de actiuni/ pret per actiu#e : ca'5 ! oA brut pe actiu#e raportul intre profitul net curent ( amortizarea si nr. de actiuni: pret per actiu#e : ci!ra (e a!aceri se utilizeaza in cazul firmelor de servicii unde volumul activelor corporale este nesemnificativ: pret actiu#e : 0(i"i(e#te : actiu#e2 in cazul firmelor care ofera dividente: Caracteri'tici ai mu tip icatori or cap$ propriu:

o cursul actiunii la data evaluarii se stab. ca o medie aritmetica intre val. ma* si min. a oscilatiei actiunii in acea zona: o profitul net: profitul brut) cas% flo7,ul ) dividentele se iau din anul evaluarii sau ca o medie ponderata din ultimii ani cand e*ista mai multi multipli de acelasi tip ai comparabilelor se adopta valoarea mediana. /$ ,u tip icatori ai capita u ui i#"e'tit: prin capital investit se intelege cap. propriu la care se adauga creditele pe termen lung .? 1an/ Va (e piata a cap$ I#" $0VCPI2 : i#(icator eco#omic VPCI : ci!ra (e a!aceri se adopta in sit. in care e*ista informatii credibile cu privire la veniturile si c%eltuielile firmelor si se aplica in special in cazul firmelor cu vanzare cu amanuntul. VPCI : %TD 0'ur'e tota e (i'po#ibi e2 la microintreprinderi . 1)2 salariatii/ 0;4 = Profit brut ( tot. dobanzi platite credite ( amortizari ( compensari: VPCI : E)IT -D+; = profitul brut ( c%eltuielile cu dobanzile: VPCI : E)ITDA -D+;4A = profitul brut ( dobanzi ( amortizare: PROCEDEE DE EVALUARE PRIN ,ETODA CO,PARATIEI .2 ,ETODA CO,PARATIEI CU FIR,E %I,ILAR COTATE: Prin firma similar cotata se intelege firma a carei actiuni se tranzactioneaza pe piata de capital) iar avantajele acestui sistem de cotare sunt: e*ista inform. corecte datorita cerintelor de raportare impuse acestor firme de catre 1omisia Nationala de -valuari +mobiliare: pretul de piata reprezinta un consens al invesitorilorcare iau in cosid. 8alorile tranzactionate desc%is si care se considera nepartinitoare. e*istenta unui pret de piata c%iar la data evaluarii: e*ista inf. analitice despre toate firmele cotate inclusiv previziuni cu privire la dezvoltarea lor ulterioara. Bbiectivul net. al compararii cu firme cotate consta in det. multiplicatorilor care sunt aplicabili la variabilele financiare fundamentale ale firmei care se evelueaza. Acestea se e*trag din bilantul firmei sau contul de pierderi si castiguri. +n baza acestor inf. evaluatorul selecteaza intr,o prima apreciere toate firmele comparabile care se incadreaza in particularitatile firmei evaluate. -valuatorul analizeaza rapoartele financiare eliminand elementele e*traordinare din rapoarte. +n cazul indentificarii intr,o firma a unor lucruri ine*plicabile evaluatorul trebuie sa decida eliminarea acestor aspecte. Pe durata inspectiei si in urma interviurilor pot sa intervina si informatii cu privire la alte firme asemanatoare. +n urma analizelor rapoartelor financiare ev. poate sa pondereze valorile fiecarui multiplicator al acestor firme comparabile. -*ista situatii in care la valoare firmei stabilita se pot adauga si val. ale activelor e*cedentare:in aceasta situatie aceasta valoarea se numeste valoare premisa datorita unor premise de calcul.

Etape e pri#cipa e i# met$ comparatii or cu !$ cotate 'u#t: .$ +dentificarea firmelor similare comparabile la care principalele criterii utilizate pt. selectarea f,lor comparabile sunt: 1.1 domeniul de activitate: 1.2 marimea cap. investit: 1.3 nr. si niv. de calificare al salariatilor: 1.' niv. te%nologiei si produsele oferite pietei: 1.! comparabilitatea performantelor financiare cu privire la dividente) a ratei de rentabilitate a cap. investit. +n final se selecteaza f,le care indeplinesc cele mai multe din criteriile de mai sus. /$ Analizarea si corectarea situatiilor financiare ale f. subiect si cote comp. prin urma operatii: 2.1 colectarea situatiilor financiare pe ultimii 3,! ani .la ambele firme/: 2.2 alegerea perioadei de timp analizatea pt f. subiecte .vec%imea anului fiscal/: 2.3 este esential ca perioadele sit. lor financiare al f. subiect cat si celor comp. sa coincida .apropiata/) corectiile asupra sit. financiare au in vedere urmatoarele: in ce masura cresterea viitoare a firmei subiect va fi mai mare sau mai mica decat cea a firmei comp. in ce masura rezultatele din e*ploatare a firmei subiect .rentabilitate) cifra de afaceri/ diferta de cele ale comp. eliminarea din bilanturile financiare ale activelor din afara e*ploatarii precum si a c%eltuielilor aferente acestora care se elimina din contul de profit si pierdere: daca e*ista diferente cu privire la fondul de rulment) trebuie facute corectii: trebuiesc e*cluse elem. intamplatoare din conturile de profit si pierdere a tuturor firmelor .intreruperi de actiuni) probleme de mediu/: multiplii comparabilelor trebuie calculati pe baza unor indicatori de baza comparabili) cum sunt: contabilizarea se poate face numerar sau la angajamente: in functie de modul de contabilitatea a stocurilor) activeleor necorporabile) daca sunt sau nu incluse in bilatnul contabil. -$ -tapa de analiza financiara intre subiect si firma comparata: Aceasta etapa are ca obiect analiza si indentificarea criteriilor cu privire la marimea multiplicatorilor firmelor comp. cotate. -valuatorul poate sa faca o previziune a sit. financiare viitoare atata a firmei subiect cat si a celor comp. Aceasta analiza reprezinta analiza esentiala referitoare la esenta multiplicatorilor. +n baza rezultatelor analizei financiare comp. se pot face corectii asupra diferitelor multipl. fin. cum ar fi: 0Pret actiu#e : Pro!it #et2 astfel daca multipl.,ul indica o crestere seminficativa fata de anii anteriori firma subiect va fi ev. cu un multipl. mai mare decat cel care reiese in sit. unor multipl.,i constanti. 4aca multipl. indica un grad ridicat de risc aceasta se va reflecta cu o val. contab. mai scazut

asupra variabilei f. subiect. %ITUATIILE FINANCIARE CORECTATE 1orectarea acestor etape financiare se poate face in trei moduri:

.$ I# terme#i mo#etari pt a stabili tendintele si relatiile dintre conturile de venituri si c%eltuieli in decursul timpului pentru o firma. aceste relatii si tendinte se utilizeaza pentru stabilirea flu*ului de venit ce urmeaza a fi generat in cadrul firmei precum si necesarul de capital necesar firmei pentru generarea flu*urilor de venit. /$ I# terme#i proce#tua i are are ca scop evidentierea: o ponderii elem. de c%eltuieli in totalul c%eltuielilor sau in cadrul firmei de afaceri. o ponderea surselor de venituri in cadrul veniturilor totale. o ponderea elem de pasiv si activ in cadrul activelor si pasivelor totale. -$ I# terme#i (e rate !i#a#ciare, prin care in care se compara riscul relativ in decursul timpului al firmei evaluate)cu riscul firmelor similare comparabile. rata financiara = o relatie intre elem.unui sistem financiar ale firmelor.2olosirea acestor rate are ca scop stabilirea sist.financiare)sau performanta firmei la o anumita data si de a permite compararea firmei.subiect cu alte firme comparabile. +n cazul in care ratele firmei subiect se compara cu cele ale firmelor similare trebuie efectuate corectii atat in sist. firmei subiect cat si in situatiile comparabile. +n cazul in care ratele vor fi comparate cu cele ale domeniului de activitate)corectiile s ar face doar la firma subiect pentru ca aceasta sa fie situata pe o baza de comparabilitate cu celalalte firme din domeniu. RATELE FINANCIARE UTILI3ATE IN ANALI3A %I CORECTAREA %I%T$FINANCIAR .$ Rate cu pri"ire a ic5i(itati e pe terme# 'curt. au ca scop ridicarea capacitatii firmelor de a,si plati facturile la termen precum si posibilitatea de a procura numerar in anumite situatii neasteptate: rata ic5i(itatii cure#te ce reprezinta raportul intre activele curente si datoriile curente. o daca valoarea ratei > rata medie a domeniului acest lucru impiedica ca firma ar putea sa aiba dificultati cu privire la plata datoriilor curente. o Activele curente cuprind:,numerarul la indemana firmei - plasamente pe termen scurt - creantele - stocurile

o 4atoriile curente reprezinta facturile ce trebuie platite pe termen lung si alte datorii. rata ic5i(itati or ime(iate 'au rata textu ui aci( : o reprezinta cea mai utilizata forma de rata intrucat se bazeaza pe lic%iditatile strict immediate ce pot fi procurate de la o alta firma, numerar)plasament)creante. /$ Rate e acti"itati or ce re! ecta e!icie#ta cu care o compa#ie i'i uti i&ea&a acti"e e. Rotatii e crea#te or o indica eficienta utilizarii unor componente ale activelor curente si anume cele ale creantelor. o rotatia crea#te or = cifra de afaceri aferente cazurilor cu plata pe termen lung " valori medii ale creantelor o la aceasta rata este indicata determinarea nr de rotatii ale creantelor pe parcursul unui an. o cu cat nr de rotatii e mai mare)cu atat va fi mai scurta durata in zile intre vanzarile prin credit,client si incasarea creantelor. o 4aca nr de rotatii ale creantelor este > media domeniului este un semn ca e*ista un proces de incasare mai slab fata de aceasta medie a domeniului. Rotatia 'tocuri or o are aceeasi semnificatie ca si rotatia creantelor ce trebuie sa se faca pe parcursul unui an. o este raportul dintre costul vanzarilor si valoarea medie a stocurilor. o daca rotatia stocurilor e mai mica decat cea a domeniului de activitate inseamna ca firma evaluata are probleme cu privire la evaluarea stocurilor care pot fi invec%ite. o daca rotatia stocurilor e mai mare decat media domeniului inseamna ca firma are probleme cu privire la organizarea productiei datorita unor stocuri insuficiente ce ar putea conduce la reducerea cifrei de afaceri respectiv pierderea unei parti din piata de desfacere. -$ Rotatia acti"e or imobi i&ate 'i cea a acti"e or tota e o e*prima raportul intre cifra de afaceri si val medii a activelor imobilizate sau totale

o ambele rate indica eficienta cu care sunt facute activele in cadrul firmei in vederea generarii cifrei de afaceri. o efectuarea analizei pe mai multi ani permite evidentierea tendintei pozitive sau negative cand se face comparatia fie cu domeniul fie cu firme comparabile.