DINAMICA LICHIDULUI

CEREBROSPINAL SI
FIZIOPATOLOGIA
HIDROCEFALIEI
DR GORGAN MIRCEA
SEF LUCRARI UMF CAROL DAVILA
MEDIC PRIMAR NEUROCHIRURG, DOCTOR IN
STIINTE MEDICALE
SPITALUL CLINIC DE URGENTA
DR BAGDASAR-ARSENI BUCURESTI
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
LICHIDUL CEREBROSPINAL
DEFINITIE: FLUID BIOLOGIC
CONTINUT IN SISTEMUL
VENTRICULAR SI SPATIUL
SUBARAHNOIDIAN
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
SISTEMUL VENTRICULAR
ESTE FORMAT DIN VENTRICULII
LATERALI, VENTRICULUL III SI
VENTRICULUL IV
VENTRICULII LATERALI AU 5
SUBDIVIZIUNI:
CORNUL FRONTAL,
CORPUL,
TRIGONUL SAU ATRIUMUL,
CORNUL POSTERIOR OCCIPITAL
CORNUL INFERIOR TEMPORAL
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
SISTEMUL VENTRICULAR
VENTRICULUL III EST MARGINIT LATERAL DE
CATRE TALAMUS SI HIPOTALAMUS
VENTRICULUL IV ESTE O CAVITATE UNICA CU
PLANSEU FORMAT DIN PUNTE SI BULBUL
ROSTRAL
MARGINILE LATERALE SUNT REPREZENTATE DE
CEI 3 PEDUNCULUI CEREBELOSI
PLAFONUL ESTE FORMAT DIN VALUL BULBAR
SITUAT SUPERIOR SI PEDUNCULII CEREBELOSI
SITUATI INFERIOR
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
SISTEMUL VENTRICULAR

C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
SISTEMUL VENTRICULAR

C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
SPATIUL SUBARAHNOIDIAN
ESTE REPREZENTAT DE CISTERNELE
SUBARHNOIDIENE
1)CISTERNA MAGNA
2)CISTERNA PONTOBULBARA A
ARTEREI BAZILARE
3)CISTERNA LATERALA
CEREBELOBULBARA A NERVILOR
CRANIENI IX, X, XI.
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
SPATIUL SUBARAHNOIDIAN
4) CISTERNA CEREBELOPONTINA A
NERVILOR CRANIENI V, VII,VIII
5) CISTERNA CVADRIGEMINALA
CARE CONTINE VENA GALIEN SI
GLANDA PINEALA
6) CISTERNA INTERPEDUNCULARA
7) CISTERNA CRURALA
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
SPATIUL SUBARAHNOIDIAN
8) CISTERNA VENEI CEREBRALE MARI
CARE CONTINE ACP SI NERVII CRANIENI
IV SI VI
9) CISTERNA CHASMATICA CARE
CONTINE CHASMA OPTICA SI TRACTUL
HIPOFIZAR
10) CISTERNA CAROTIDIANA CARE
CONTINE SEGMENTUL CEREBRAL AL
ARTEREI CAROTIDE
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
SPATIUL SUBARAHNOIDIAN
12) CISTERNA OFTALMICA CARE
CONTINE SANTUL SI TRACTUL
OLFACTIV
13) CISTERNA SYLVIANA CARE
CONTINE ARTERA SYLVIANA SI
RAMURILE SALE
14) CISTERNA CALOSALA CARE
CONTINE ARTERELE PERICALOASE
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
LICHIDUL CEREBROSPINAL
ESTE SECRETAT DE PLEXUL COROID
PRINTR-UN PROCES DEPENDENT
ENERGETIC IN VENTRICULII
LATRERALI, VENTRICULUL III SI IV
VOLUMUL TOTAL ESTE DE 75 ML IN
CISTERNE, 50 ML IN SPATIUL
SUBARAHNOIDIAN, SI 25 ML IN
VENTRICULI
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
LICHIDUL CEREBROSPINAL
RATA DE FORMARE ESTE DE 0,5 ML
PE MINUT , IN MEDIE 450-600 ML PE
ZI
CANTITATEA TOTALA DE LCS SE
INLOCUIESTE DE 3-4 ORI PE ZI
ABSORBTIA LCS SE FACE PRIN
GRANULATIILE ARAHNOIDIENE
PACCHIONI
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
LICHIDUL CEREBROSPINAL
CIRCULATIA LCS ESTE DE DOUA
TIPURI: LONGITUDINALA SI
TRANSVERSALA
1) CIRCULATIA LONGITUDINALA
CONSTA INTR-UN FLUX
DIRECTIONAT DE LA NIVELUL
PLEXURILOR COROIDE CATRE
GRANULATIILE PACCHIONI
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
LICHIDUL CEREBROSPINAL
LCS CIRCULA CA O CONSECINTA A
SECRETIEI CONTINUE CONTROLATA
DE RESORBTIA SA
PROPULSAREA LCS IN TRAIECTUL
LONGITUDINAL DEPINDE DE:
1) COMPRESIUNEA CREATA DE LCS NOU FORMAT
2) MOBILITATEA CILILOR DIN EPITELIUL COROIDIAN SI
EPENDIMAR
3) PULSATIILE ARTERELOR DIN CISTERNE
4) GRADIENTUL DE PRESIUNE DINTRE SINUSURILE
VENOASE SI CELE DURALE
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
LICHIDUL CEREBROSPINAL
2) CIRCULATIA TRANSVERSALA SE
DESFASOARA TRANSEPENDIMAR SI
TRANSPIAL
SE REALIZEAZA UN SCHIMB PERMANENT
DE SUBSTANTE ( sucroza, insulina,etc) INTRE
SPATIILE LICHIDIENE SI SPATIUL
EXTRACELULAR AL TESUTULUI NERVOS
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
COMPOZITIA CHIMICA A LCS
DEPINDE DE COMPARTIMENTUL IN
CARE SE GASESTE
DE EXEMPLU IN VENTRICULI, LCS ARE 15MG%
PROTEINE SI 75MG% GLUCOZA IAR LOMBAR
SUNT 45 MG % PROTEINE SI 60 MG % GLUCOZA
CELULELE PREZENTE IN LCS SUNT PUTINE SAU
ABSENTE
ASPECTUL MACROSCOPIC ESTE DE LICHID
INCOLOR SI CLAR
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
PRESIUNEA
INTRACRANIANA
NORMALA
ESTE < 100 MM H2O

C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
RESORBTIA LCS
ESTE UN PROCES ACTIV CE SE DESFASOARA
CONTINUU
VOLUMUL MEDIU DE RESORBTIE LA UN ADULT
ESTE DE 0,3 ML/MIN
MECANISMELE DE REGLARE ALE RESORBTIEI
LCS DEPIND DE:
1) DIFERENTA DE PRESIUNE HIDROSTASTICA INTRE LCS
SUBARAHNOIDIAN SI SANGELE VENOS DIN SINUSURILE
DURALE CARE ESTE DE APROXIMATIV 30 MM H2O.
2) DIFERENTA DE PRESIUNE ONCOTICA DINTRE SANGELE
CIRCULANT VENOS SI LCS, CARE ESTE DE APROXIMATIV 25
MM H2O.
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
RESORBTIA LCS
GRANULATIILE PACCHIONI SUNT
PRINCIPALUL SEDIU AL RESORBTIEI
LCS
O PARTE DIN LCS DRENEAZA PRIN RETEAUA LIMFATICA
EXTRACRANIANA, DE-A LUNGUL NERVILOR CRANIENI
I, II SI VIII
LCS DRENEAZA DE ASEMENEA SI PRIN SPATIUL LIMFATIC
DIN URECHEA INTERNA PRIN TEACA NERVULUI VIII
O ALTA PARTE DIN LCS DRENEAZA PRIN RETEAUA
LIMFATICA LA NIVEL VERTEBRAL PRIN TECILE
PERINEURALE ALE RADACINILOR NERVILOR SPINALI
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
FIZIOPATOLOGIA HIDROCEFALIEI
HIDROCEFALIA ESTE REZULTATUL A
TREI MECANISME:
1) HIPERPRODUCTIA DE LCS
2) INSTALAREA UNUI OBSTACOL IN
CALEA SCURGERII LCS
3) APARITIA UNUI DEFICIT DE RESORBTIE
AL LCS PRIN CRESTEREA PRESIUNII
VENOASE LA NIVELUL SINUSURILOR
DURALE
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
CONSECINTA ACESTOR MECANISME
ESTE CRESTEREA PRESIUNII LCS
PENTRU A MENTINE ECHILIBRUL
INTRE DEBITUL DE SECRETIE SI
DEBITUL DE RESORBTIE
DILATATIA VENTRICULARA ESTE
CONSECINTA CRESTERII PRESIUNII
HIDROSTATICE A LCS
FIZIOPATOLOGIA HIDROCEFALIEI
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
1) HIPERPRODUCTIA DE LCS ESTE
CAUZATA DE TUMORI ALE PLEXURILOR
COROIDE ( PAPILOAME, CARCINOAME)
SAU HIPERVITAMINOZA A
2) OBSTACOLUL IN CALEA CIRCULATIEI
LCS ESTE CEA MAI FRECVENTA CAUZA DE
HIDROCEFALIE
OBSTACOLUL CAUZEAZA REZISTENTA LA SCURGERE A
LCS
CRESTE PROPORTIONAL PRESIUNEA LCS PENTRU A
MENTINE ACTIVA RESORBTIA SA
FIZIOPATOLOGIA HIDROCEFALIEI
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
DUPA SEDIUL OBSTACOLULULUI
HIDROCEFALIA SE CLASIFICA IN
DOUA TIPURI:
1) HIDROCEFALIA OBSTRUCTIVA
2) HIDROCEFALIA COMUNICANTA
FIZIOPATOLOGIA HIDROCEFALIEI
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
HIDROCEFALIA OBSTRUCTIVA
ESTE REPREZENTATA DE ORICE
AFECTIUNE CARE
RESTRICTIONEAZA FLUXUL DE LCS
IN SAU DIN SISTEMUL VENTRICULAR
LOCALIZAREA DILATATIEI ESTE IN
FUNCTIE DE SEDIUL OBSTACOLULUI
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
HIDROCEFALIA OBSTRUCTIVA
CAUZE:
1) MALFORMATII CONGENITALE
( stenoza de apeduct Sylvius, malformatia
Arnold-Chari)
2) PROCESE EXPANSIVE
3) AFECTIUNI HEMORAGICE SAU
INFECTIOASE
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
HIDROCEFALIA OBSTRUCTIVA

C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
HIDROCEFALIA COMUNICANTA
ESTE CAUZATA DE ORICE INTRERUPERE A
FLUXULUI LICHIDIAN DUPA IESIREA DIN
SISTEMUL VENTRICULAR
CAUZE:
1) OBSTRUCTIA CISTERNELOR
2) OBSTRUCTIA DE-A LUNGUL SPATIULUI
SUBARAHNOIDIAN
3) OBSTRUCTIA DE-A LUNGUL
GRANULATIILOR PACCHIONI
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
HIDROCEFALIA COMUNICANTA

C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
PRESIUNEA CRESCUTA IN
SINUSURILE DURALE
ARE DREPT CONSECINTE:
1) CRESTEREA PRESIUNII VENOASE CORTICALE
CE DETERMINA O MARIRE A SECTORULUI
VASCULAR INTRACRANIAN
2) CRESTEREA PRESIUNII INTRACRANIENE LA
NIVEL SUFICIENT PENTRU MENTINEREA
SCURGERII LCS IMPOTRIVA GRADIENTULUI DE
PRESIUNE VENOASA
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
PRESIUNEA CRESCUTA IN
SINUSURILE DURALE
CAUZE ORGANICE:
1) TROMBOZA SINUSULUI SAGITAL
SUPERIOR
2) TROMBOZA VENELOR J UGULARE
SAU A VENEI CAVE SUPERIOARE
3) TUMORI CARE INVADEAZA
SINUSURILE VENOASE
4) ACONDROPLAZIA
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
PRESIUNEA CRESCUTA IN
SINUSURILE DURALE
CAUZE FUNCTIONALE:
1) MALFORMATII ARTERIO-VENOASE
CU FLUX MASIV
TABLOUL CLINIC AL HIDROCEFALIEI ESTE
INFLUENTAT NEGATIV DE:
CRESTEREA REZISTENTEI LA SCURGEREA
LCS
RAPIDITATEA INSTALARII
MODIFICARILOR HIDRODINAMICE
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
EVOLUTIA HIDROCEFALIEI
DACA CUTIA CRANIANA ESTE NEDEFORMABILA,
DILATATIA VRENTRICULARA ESTE
CONTRACARATA DE CRESTEREA SECTORULUI
VASCULAR SI MARIREA PRESIUNII VENOASE
CORTICALE REZULTAND O SIMPTOMATOLOGIE
PSEUDOTUMORALA
DACA CRANIUL ESTE EXTENSIBIL, CRESTEREA
PRESIUNII ASUPRA SUTURILOR DETERMINA
MARIREA VOLUMULUI CRANIAN SI IMPLICIT A
SECTORULUI LICHIDIAN
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
EVOLUTIA HIDROCEFALIEI
PARCURGE 3 FAZE:
1) FAZA DE INITIERE
2) FAZA ACUTA
3) FAZA CRONICA
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
FAZA DE INITIERE
IN MOD NORMAL PRESIUNEA ESTE EGALA INTRE PERETII
VENTRICULILOR, PARENCHIMUL CEREBRAL SI SPATIUL
SUBARAHNOIDIAN
DEZVOLTAREA UNUI OBSTACOL IN CALEA SCURGERII LCS
PERTURBA ACEST ECHILIBRU
LCS CONTINUA SA FIE SECRETAT, CRESCAND PRESIUNEA
INTRAVENTRICULARA IN AMONTE DE OBSTACOLSI
GRADIENTUL DE PRESIUNE DIN VENTRICULI SPRE
PARENCHIMUL CEREBRAL SI SPATIUL SUBARAHNOIDIAN
DIN MOMENTUL APARITIEI ACESTUI GRADIENT, SE
GENEREAZA O FORTA CARE DETERMINA DILATATIA
VENTRICULILOR
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
FAZA ACUTA
PARENCHIMUL CEREBRAL SUFERA EFECTUL UNEI
SOLICITARI TANGENTIALE DE INTINDERE CE INDUCE
LEZIUNI MECANICE
SPATIUL SUBARAHNOIDIAN SE MICSOREAZA SI SE
GOLESTE
CORTEXUL VINE IN CONTACT CU DURA MATER SI TABLIA
OSOASA
DILATEREA VENTRICULARA INCETEAZA
PRESIUNILE SE EGALIZEAZA, DAR LA VALOARE DIN CE IN
CE MAI MARE, PE MASURA CE LCS ESTE SECRETAT
IN FINAL SURVINE DECESUL
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
FAZA CRONICA
IN REALITATE MAJ ORITATEA HIDROCEFALIILOR
EVOLUEAZA SPRE DECES
CEL MAI FRECVENT EVOLUTIA TRECE PRINTR-UN STADIU
CRONIC
IN ACEASTA FAZA COEXISTA O PRESIUNE APARENT
NORMALA SI O DILATATIE VENTRICULARA
TRECEREA LA FAZA CRONIC IMPLICA ACTIUNEA
SIMULTANA A DOUA MECANISME:
1) DIMINUAREA SECRETIEI DE LCS CA O CONSECINTA A
PRESIUNII INTRACRANIENE CRESCUTE
2) CRESTEREA PROGRESIVA A CAPACITATILOR DE
RESORBTIE PRIN ACCENTUAREA RESORBTIEI
TRANSEPENDIMARE SI LA NIVELUL NERVILOR CRANIENI
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
FAZA CRONICA
ACESTE MECANISME TIND SA READUCA PIC LA NIVEL NORMAL
GRADIENTUL DE PRESIUNE SE ANULEAZA SI HIDROCEFALIA SE
STABILIZEAZA DEVENIND ASIMPTOMATICA=VARIANTA
POZITIVA
VARIANTA NEGATIVA APARE ATUNCI CAND SIMPTOMATOLOGIA
CONTINUA SA SE AGRAVEZE
PIC ESTE NORMALA NUMAI APARENT
GRADIENTUL DE PRESIUNE TRANSEPENDIMAR PERSISTA, SI
CHIAR LA VALORI MICI, EL J OACA UN ROL ESENTIAL IN
MENTINEREA SAU AGRAVAREA DISTENSIEI VENTRICULARE
MODIFICAREA PRODUSA PARENCHIMULUI CEREBRAL
ALTEREAZA PROPRIETATILE MECANICE ALE ACESTUIA, DUCAND
LA EXPANSIUNEA VENTRICULILOR
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3
IN ATROFIILE CEREBRALE SI PORENCEFALII
VOLUMUL LCS CRESTE ANORMAL
LCS UMPLE IN MOD PASIV GOLUL PRODUS DE
DISTRUGEREA PARENCHIMULUI CEREBRAL
ACESTE SITUATII NU SUNT CONSECINTA UNEI
TULBURARI A DINAMICII LCS SI NU
CONTUREAZA ENTITATI PATOLOGICE CARE FAC
PARTE DIN HIDROCEFALIE
C
o
n
f
.

D
r
.

M
i
r
c
e
a

G
o
r
g
a
n
C
o
p
y
r
i
g
h
t

2
0
0
3