Pasarica Marius Grupa 323AA

Lucrarea 5: Amplificatorul diferential

1) Scopul lucrarii:
Lucrarea isi propune sa studieze functionarea amplificatorului diferential cu tranzistoare bipolare, masurarea tensiunilor de iesire si a impedantelor de intrare precum si influenta coeficientului de rejectie a modului comun asupra acestora.

2) Elemente teoretice si realizarea practica:

Schema de principiu a unui amplificator diferential este prezentata mai jos: A and in edere cele trei moduri de e!citatie a amplificatorului precum si cele trei moduri de cule"ere a tensiunii de iesire, se lucreaza direct cu e!presiile tensiunilor #$ si #2, urmand ca amplificarile de tensiune se se defineasca pentru moduri particulare de lucru. Pentru realizarea practica a lucrarii, s%a folosit schema de mai jos, in care amplificatorul diferential este realizat cu tranzistoarele &$ si &2' se foloseste o sursa de curent constant realizata cu tranzistorul &3.

Pentru inceput se alimenteaza circuitul cu (c)$*+ si se determina urmatoarele puncte statice de functionare ale tranzistoarelor: &$% *,,+ si $,$ mA' &2% -,.+ si $,/mA. 0ntrucat tranzistoarele sunt asemanatoare parametrii h sunt urmatorii: h$$)3,*1 , h$2)$,,2$3%4, h2$)$/3, h22)$*S. 5eoarece tranzistoarele au rezistente in serie cu emitorul, parametrii h se modifica astfel:
x h11 =

h11 + ( h21 + 1 + h h12 ) Re x h h22 Re ; h21 = 21 1 + h22 Re 1 + h22 Re

6btinem deci h$$2)24,2 1 , h2$)$/3. 7u relatiile 1 .

Au =

h21 R S ; Z i h11 h11 + hR S

rezulta: Au)%$4.3 si 8i)24.2

0n continuare se aplica semnal sinusoidal de $19z si 23m+ la intrarea circuitului defazor si se masoara tensiunile la bornele de iesire. Se constata ca ele au aceeasi aloare :23 m+; si sunt in antifaza. Se masoara amplificarea in tensiune pentru amplificatorul format cu &$ in montajul (M. Se aplica la borna , 23m+ si se masoara urmatoarele tensiuni: +*)333m+ si +$*)23m+. <ezulta o amplificare Au)%+*=+,)%$, si o impedanta de intrare 8i)h!$$)24.2 1 . 7u borna $$ la masa se e!cita asimetric amplificatorul astfel incat la bornele - si / sa a em 23m+. &ensiunile de iesire sunt #$)3$3m+ si #2)333m+. &ensiunea de mod comun se masoara pentru doua alori ale coeficientului de rejectie a modului comun, obtinute pentru: <3%>, #oc)333m+ si <3)4/ , #oc)$,m+. Se e!cita nesimetric R0 47 470 amplificatorul cu 23m+ si se r 1.66 7.60 masoara #$, #2 si #oc pentru U1 [mV] 270.00 180.00 , alori ale rezistentei de U2 [mV] 62.00 10.00 cuplaj. Se reprezinta si Uoc [mV] 250.00 200.00 "rafic la scara lg(U1) 2.43 2.26 semilo"aritmica. lg(U2) 1.79 1.00 Se masoara impedanta de lg(Uoc) 2.40 2.30 intrare pe modulul diferential pentru <3%>, obtinandu%se 8intd$)$331 Se e!cita amplificatorul pe modulul comun cu $+ la borna $$, masurand #$, #2 si #oc pentru toate alorile lui <3 si obtinanad alorile urmatoare.
R0 r U1 [mV] U2 [mV] Uoc [mV] 47 1.66 1000.0 2000.0 2000.0

4700 67.03 180.00 160.00 170.00 2.26 2.20 2.23

47000 661.33 180.00 180.00 170.00 175.00 170.00 170.00 2.26 2.26 2.23 2.24 2.23 2.23

si 8intd2)/-1 .
4700 47000 67.03 661.33 220.0 2.0 210.0 28.0 210.0 24.0 3.1 3.1 3.0

470 7.60 1400.0 1100.0 1100.0

Se determina impedanta de intrare R0 pe modul comun masurand r tensiunile la bornele , si -.0n V5 [mV] tabelul din dreapta sunt alorile V6 [mV] determinate pentru acesta, iar pe Z int hartia milimetrica s%a facut reprezentarea "rafica corespunzatoare.

47 470 4700 47000 1.66 7.60 67.03 661.33 750 800 800 800 180 410 700 800 23684 78846 525000 ***

900 800 ***

0n absenta semnalului s%au masurat tensiunile continue la cele doua borne de iesire, ariind totodata tensiunea de alimentare cu $+,

calculand astfel coeficientul de rejectie al tensiunii de alimentare. 5in #$)$,4,+ si #2)$,43+ %> rs)3,3,.