Sunteți pe pagina 1din 4

GENUL BORRELIA

DEFINIIE. NCADRARE Borreliile sunt spirochete groase, cu spire laxe, mobile. Sunt meninute n natur printr-un ciclu care implic animale slbatice sau omul si artropode hematofage. Clasificarea germenilor din genul Borrelia bazat iniial pe gazda natural, ectorii implicai si patogenitate este perfectat prin metode de biologie molecular. !ifereniem dou specii de interes medical uman" - Borrelia recurrentis agentul etiologic al febrelor recurente - complexul Borrelia burgdorferi agentul etiologic al bolii #$me. BORRELIA BURGDORFERI CARACTERE GENERALE Habitat Specia este gzduit de ariate psri slbatice si mamifere iar transmiterea se face prin cpuse %xodides si probabil prin &nari. Cpusele au un ciclu de ia de doi ani iar n acest timp au trei perioade n care se hrnesc cu s&nge parazit&nd mamifere slbatice. 'stfel se pot infecta cu Borrelia spp. si pot transmite boala la alte animale, ntrein&nd astfel rezer orul natural. Caractere morfotinctoriale Borrelia spp. sunt spirochete mai groase (),*-),+ ,m grosime, -./) ,m lungime0 cu /-1) spire laxe, cu capetele drepte si foarte mobile. 2obilitatea este asigurat prin mai multe fibre axiale periplasmatice (3-*) de fibre la fiecare extremitate0 care le confer miscri de flexie, rotaie si nsurubare. 'ceast miscare se obser pe preparatele nati e examinate la microscopul cu fond ntunecat. Caractere de c lt r Creste pe medii speciale sau poate fi izolat in vivo. 2ediul folosit este mediul 4ell$ modificat care conine ageni reductori, 5-acetilglucozamin, ser de iepure. 2ediile se incubeaz n condiii de microaerofilie la /*6C. Se urmreste cresterea prin microscopie pe fond ntunecat, la /-7 zile, minimum 7-8 sptm&ni. !ac are loc multiplicarea bacteriei culoarea indicatorului ireaz dar mediul rm&ne limpede si nu are sediment. 9rice tulburare a mediului semnific o contaminare cu alte bacterii. :entru culti area in vivo sunt folosii sobolanii tineri, soarecii, coloniile de cpuse si oul de gin embrionat. !tr ct ra anti"enic 'ntigenele tulpinilor de Borrelia burgdorferi sunt reprezentate de aproximati -) de polipeptide, mai frec ent identificate fiind urmtoarele" - proteinele ma;ore ale suprafeei externe, rar detectate, numai la peste 8 luni de e oluie" o 9sp' . este o protein heterogen ceea ce a permis descrierea a 3 serotipuri< o 9spB . prezent numai la Borrelia burgdorferi - proteina 9spC, protein heterogen, ;oac rol important n instalarea rspunsului imun precoce. =xprimarea ei depinde de temperatur (/*-/3>C0 si de prezena substratului nutriti reprezentat de s&ngele fiinei parazitate. =ste necesar infectrii gazdei< - proteinele de suprafa 9sp= si 9sp! care inter in n patogenitate a &nd rol de adezine, inte pentru anticorpii bactericizi, porine si receptori pentru moleculele solubile<

- proteina p/? asociat membranei, este specific pentru Borrelia burgdorferi, este antigenic determin&nd apariia de anticorpi< - proteina p71 (flagelina0, este proteina structural a endoflagelilor, nu este specific de specie. =ste un factor de patogenitate flagelii asigur&nd marea mobilitate a bacteriei chiar si n medii &scoase cum este pielea. %nduce apariia precoce a anticorpilor anti-Borrelia< - proteina p8), proteinele de stress, @S: (heat shocA proteins0, localizate pe membrana extern, nu sunt specifice fiind prezente si la unele bacterii Bram negati e. !in acest moti n cursul diagnosticului serologic pot apare reacii Cfals poziti eD pentru borrelioza #$me desi n realitatea pacientul are infecie cu enterobacterii, micobacterii, cu #egionella spp. sau cu Coxiella spp. :roteina @S: a tulpinilor de Borrelia burgdorferi este puternic imunogen determin&nd un rspuns imun puternic la pacieni cu boala #$me cronic. 'ceast protein are aproximati ;umtate din aminoacizii componeni identici cu ai @S:-8) umane ceea ce face ca anticorpii anti-@S:-Borrelia burgdorferi s reacioneze ncrucisat cu proteina @S:-8) uman dez olt&nd astfel artrite inflamatorii autoimune. - Complexul de proteine p1)), p?7, p-/ are nalt specificitate fiind implicat n rspunsul imun tardi , din stadiul %%% al borreliozei #$me. Borrelia burgdorferi este capabil s sufere ariaii antigenice si modificri n exprimarea proteinelor de suprafa ceea ce-i confer posibilitatea de a eluda rspunsul imun al organismului mamifer si explic marea arietate de manifestri clinice ale bolii. Structurile antigenice al tulpinilor de Borrelia burgdorferi sunt codificate de gene prezente pe cromozomul bacterian (flagelina, @S:, p-/0 sau pe plasmide. #ATOGENIE. BOALA LA O$ Boala #$me apare dup musctura de cpus infectat. 'pariia bolii este legat de timpul de expunere. Eormele lar are sau nimfele sunt mai mici dec&t cpusa adult, de aceea sunt mai greu de obser at si paraziteaz mai mult timp organismul. !up ce prin musctura infectant au fost introduse n piele, borreliile difuzeaz local apoi n tot organismul localiz&ndu-se n final n ariate situsurii cum ar fi sistemul ner os si articulaiile. Boala e olueaz n trei stadii. :rimul stadiu se manifest dup o incubaie de 1-/ sptm&ni si este reprezentat de modificrile locale cutanate de la locul nepturii. Caracteristic este eritemul migrator de la locul muscturii. 'cesta se ntinde centrifug, sub form inelar, zona central rm&n&nd clar, palid. :oate s fie nsoit de adenopatie si de semne generale. 'l doilea stadiu apare dup sptm&ni sau luni de la infecie prin diseminarea general a borreliilor. :ot aprea multiple leziuni tegumentare sub form de eritem inelar, afectare cardiac cu miocardit, afectarea sistemului ner os cu paralizii de ner i cranieni si meningite cu lichid clar. 'l treilea stadiu de diseminare tardi este dominat de manifestri articulare cronice, recidi ante n special la articulaiile mari, mai frec ent afectat fiind genunchiul. Fn acest stadiu tegumentul este afectat sub forma acrodermatitei cronice atrofice. DIAGNO!TICUL DE LABORATOR Fn boala #$me numrul borreliilor n esuturi si mai ales n umori este prea

sczut pentru a a ea o sans de reusit reo metod de microscopie. !etectarea microscopic a B. burgdorferi n s&ngele pacienilor cu boal #$me nu a putut fi realizat. !iagnosticul microscopic este posibil prin coloraii imunofluorescente ale seciunilor tisulare. Se face biopsie de la marginea eritemului migrator la 7 mm de la margine, spre interiorul leziunii. :reparatul obinut se coloreaz imunofluorescent cu anticorpi policlonali sau monoclonali marcai. Gehnica are rezultate superioare coloraiei prin impregnaie argentic. B. burgdorferi se mai poate pune n e iden prin metode de biologie molecular, prin reacia de amplificare genic. Borreliile se mai pot e idenia din cpusa capturat de pe bolna . %zolarea borreliilor este de competena laboratoarelor de referin si nu intr n practica curent a diagnosticului bacteriologic. !iagnosticul serologic este cel mai utilizat n diagnosticul bolii #$me. :rimii anticorpi care apar sunt de tip %g2 care prezint un &rf la 8 sptm&ni de la debut dup care scad fiind nlocuii de cei de tip %gB. 'nticorpii pot persista mult timp de la tratament. #a pacienii cu suspiciune de boal #$me se determin din ser sauHsi din lichidul cefalorahidian prezena anticorpilor anti-borrelia printr-o metod imunoenzimatic (=#%S'0 sau prin imunofluorescen. In rezultat poziti ar trebui confirmat prin metode Jestern-blot. !e asemenea trebuie excluse reaciile ncrucisate cu antigenele treponemice, efectu&ndu-se obligatoriu si reacia G:@'. Kezultate fals poziti e mai pot fi nt&lnite n boli autoimune, artrite reumatoide. TRATA$ENT Gratamentul este antibiotic si este curati si profilactic fiind descrise diferite scheme de tratament n funcie de stadiul bolii. 'ntibioticele cel mai des folosite sunt cefalosporinele, betalactaminele asociate cu inhibitori de betalactamaz, tetraciclinele. E#IDE$IOLOGIE. #RE%ENIRE. CONTROL Borrelioza #$me este o zoonoz pasi ntruc&t omul nchide ciclul infeciei fr s de in iz or de infecie. Boala nu este transmis interuman dec&t de la mam la ft, transplacentar. Kezer orul potenial de infecie este foarte ast, diferit n funcie de zona de pe glob, fiind reprezentat de animale care pot fi gazde pentru agentul ector" mamifere mari slbatice (cer idee, mistrei, ulpi0, mamifere mari domestice (o ine, bo ine, c&ini0, animale mici (roztoare0, reptile, psri. Borrelia burgdorferi este transmis de la un rezer or la altul prin intermediul cpuselor din genul %xodes aflate n diferite stadii de dez oltare (lar , nimf, adult0 fiecare stadiu a &nd un singur pr&nz hematofag. :ersoanele care prezint factori de risc pentru borrelioza #$me sunt persoanele care frec enteaz zonele unde se nt&lnesc sursa de infecie si ectorul specific" sil icultori, muncitori forestieri, agricultori, &ntori, eterinari, excursionisti etc. Kecepti itatea este general fiind mai frec ent afectai copiii sub 17 ani si adulii ntre /)-+) de ani. %munitatea post-boal nu este de lung durat. :rofilaxia nespecific izeaz e itarea muscturii de cpus prin" - e itarea zonelor din natur cu densiti mari de cpuse< - acoperirea suprafeelor cutanate accesibile cpuselor c&nd se frec enteaz zone n care se stie c sunt astfel de cpuse" bocanci, ;ambiere,

cmas cu m&neca lung si cu guler, haine deschise la culoare pentru a obser a cpusa< - autosupra egherea atent a pielii si ndeprtarea urgent a e entualelor cpuse. Fn caz de musctur se ndeprteaz cu atenie cpusa astfel nc&t s nu i se rup piesele bucale, se spal bine zona cutanat cu ap si s LLLLLLLLLLpun, se antiseptizeaz cu alcool. Se controleaz locul muscturii timp de 1 lun pentru a sesiza apariia unui e entual eritem. :entru profilaxia specific au fost si sunt n derulare studii care urmresc ni elul proteciei induse de o serie de accinuri recombinante, mono alente sau mai nou se ncearc inducerea rspunsului imun prin administrare de plasmide ce codific proteina de suprafa 9sp'.