Sunteți pe pagina 1din 7

8. TULBURARI ALE METABOLISMULUI PROTEIC SI LIPIDIC Calcul metabolism bazal, g eutatea i!eala, i"!ice masa co #o ala, "uma ul !

e calo ii a se
Tulbu a i i" metabolismul # otei"elo Proteinele constituie un grup de substante organice, care indeplinesc roluri multiple in cadrul organismului animal: rol plastic, intrand in constitutia tesuturilor organismului rol de transportator plasmatic al unor hormoni, lipide (lipoproteine), vitamine etc. rol de biocatalizator (enzime) rol in apararea specifica (imunoglobuline) si nespecifica (complementul) rol in mentinerea echilibrului acido-bazic (prin gruparile amino si carboxil) rol hidropexic, de retinere a apei (genereaza presiunea oncotica) rol detoxifiant (conjugarea cu aminoacizi a toxicului, la nivel hepatic) rol energetic, prin utilizarea aminoacizilor: in sens energogenic si in sens neoglucogenic sau lipogenic. Organismul procura aminoacizii, indispensabili biosintezei proteinelor proprii din doua surse: hrana, care furnizeaza proteine, digerate succesiv sub influenta enzimelor proteolitice din sucurile gastric (pepsina si gelatinaza), pancreatic (tripsina, chimotripsina, elastaza si carboxipeptidazele) si intestinal (enterochinazele, aminopeptidazele tri si dipeptidazele) biosinteza in organism a aminoacizilor neesentiali.

igestia, absorbtia si metabolismul proteinelor se deruleaza prin implicarea urmatorilor factori: enzimatici, precum: pepsina, gelatinaza, tripsina, chimotripsina, elastaza,

carboxipeptidazele, enterochinazele, aminopeptidazele, tri si dipeptidazele, implicate in procesele de digestie a proteinelor din ratie hormonali, implicati in reglarea nivelului metabolismului proteinelor, precum: insulina, !"#, hormonii tiroidieni iodati (tiroxina) si hormonii sexuali, care amplifica anabolismul proteinelor glucagonul si hormonii glucocorticoizi, care amplifica catabolismul proteinelor

vitaminici, precum vitaminele hidrosolubile din complexul $ ($%, $&, $'%) si PP, precum si vitaminele liposolubile ((, ,),*) care se implica in metabolismul intermediar al proteinelor

nervosi, implicati in reglarea biosintezei si secretiei unor componente proteice (!istemul +ervos ,egetativ) sau asigurarea unei balante pozitive a biosintezei proteice in anumite structuri, precum muschii scheletici (!istemul +ervos -entral)

genetici, constituiti de genele implicate in codificarea proteinelor proprii organismului.

.n consecinta, orice disfunctie in derularea actiunilor specifice factorilor enumerati mai sus, are darul de a induce tulburari ale metabolismului proteinelor. "ulburarile metabolismului proteinelor, intra in categoria proteineozelor si se manifesta la nivelul: metabolismului unor aminoacizi metabolismului anumitor proteine sau categorii de proteine.

Tulbu a i ale metabolismului # otei"elo , cu ma"i$esta e la "i%elul ami"oacizilo (ceste tulburari au un caracter congenital, intrand in categoria enzimopatiilor, fiind datorate unor deficite enzimatice (cantitative sau calitative), care stopeaza derularea unor lanturi metabolice, determinand sindroame specifice, precum: fenilcetonemia, produsa de incapacitatea enzimei fenilalaninhidroxilaza de a transforma fenilalanina in tirozina tirozinoza, produsa de deficitul in aminotransferaza, fapt care face imposibila transformarea acidului b tri fenil piruvic in acid homogentizinic alcaptonuria, leucinoza, cistinuria albinismul (imposibilitatea transformarii tirozinei in melanina). (lbinismul este o afectiune ereditara, fiind caracterizata prin absenta pigmentului (melanina) care confera culoare pielii, parului si ochilor. (ceste tulburari se concretizeaza prin afectarea nivelului cantitativ si calitativ al unor proteine specifice organismului, fiind induse prin: deficite congenitale manifestate prin afectarea cantitativa sau calitativa a biosintezei unor proteine specifice organismului (hemofiliile) afectarea biosintezei unor proteine specifice, in urma alterarii functionale a organelor care gazduiesc aceste procese (tulburari de coagulabilitate consecutive si disfunctii consecutive alterarii nivelului proteinelor plasmatice, induse de insuficienta hepatice)
2

carente alimentare, inductoare de diminuarea fondului de aminoacizi necesari biosintezei proteice (malnutritie) tulburari ale sintezei proteice, precum carentele in vitamina - (inductoare de deficiente ale biosintezei colagenului) si * (inductoare de deficiente biosintetice ale factorilor plasmatici .., ,.., ./ si /, ai coagularii sangelui)

diminuarea fondului de aminoacizi necesari biosintezei proteice, urmare a maldigestiei si malabsorbtiei (tulburari digestive ) amplificarea biosintezei proteice (hipergamaglobulinemia specifica unor stari infectioase) procese patologice concretizate prin distrugerea sau eliminarea crescuta a unor proteine specifice (hemoragii si plasmoragii, inductoare de hipoproteinemii si respectiv hiperproteinemii).

Tulbu a i i" metabolismul li#i!elo 0ipidele constituie un grup de substante organice, care indeplinesc roluri multiple in cadrul organismului animal: rol plastic, intrand in constitutia membranelor celulare rol energetic, prin utilizarea energogenica a acizilor grasi rol de protectie mecanica a unor organe (rinichii) rol de protectie termica a organismului (maniamentele subcutanate - depozite de grasime) rol de sursa de apa metabolica, utilizabila in conditii de deshidratare si inanitie hidrica rol de materii prime utilizate in scopul biosintezei unor substante liposolubile biologic active (hormoni steroizi). Organismul isi procura acizii grasi, glicerolul si colesterolul, indispensabili biosintezei lipidelor proprii din doua surse: '. hrana, care furnizeaza: trigliceride, digerate succesiv sub influenta lipazei gastrice si a celei pancreatice, in glicerol si acizi grasi fosfolipide, digerate sub influenta fosfolipazelor pancreatica si intestinala in glicerol, acizi grasi, colina si radicali fosfat colesterol esterificat, digerat sub influenta colesterolesterazei pancreatice in colesterol si acizi grasi %. biosinteza la nivel hepatic a trigliceridelor, folosind ca materie prima glucide si proteine.
3

igestia, absorbtia si metabolismul lipidelor se deruleaza prin implicarea urmatorilor factori: enzimatici, precum: lipazele gastrica si pancreatica fosfolipazele pancreatica si intestinala si colesterolesteraza pancreatica, implicate in procesele de digestie a lipidelor din ratie secretia biliara, raspunzatoare (prin sarurile biliare) de emulsionarea lipidelor din ratia alimentara si facilitarea digestiei si absorbtiei acestora hormonali, implicati in reglarea nivelului metabolismului proteinelor, precum: insulina, care amplifica anabolismul lipidelor catecolaminele !"# hormonii tiroidieni iodati (tiroxina) hormonii sexuali, glucagonul si hormonii glucocorticoizi, care amplifica catabolismul prezenta in ratie a factorilor lipotropi (colina, inozitolul, acidul folic, vitaminele $& si $'%, metionina, proteinele), care se opun depunerii lipidelor in diverse tesuturi (ficat) nervosi, reprezentati de hipotalamus, care se implica in: calitate sa de centru de reglare a ingestiei de hrana calitatea sa de releu neuroendocrin, in sinteza unor hormoni implicati direct (!"#) sau indirect ("!# , (-"# , 1!# ) in metabolismul lipidelor genetici, care pot predispune organismul la dezechilibre metabolice, manifestate fie prin prevalenta anabolismului (tendinta de ingrasare), fie prin cea a catabolismului lipidic (tendinta de mentinere la un nivel scazut a depozitelor lipidice corporale). .n consecinta, orice disfunctie in derularea actiunilor specifice factorilor enumerati mai sus are darul de a induce tulburari ale metabolismului lipidelor. Tulbu a ile metabolismului li#i!elo , intra in categoria lipidozelor si se manifesta la nivelul: metabolismului lipidelor neutre metabolismului lipidelor complexe.
4

Tulbu a ile metabolismului li#i!elo "eut e "ulburarile metabolismului lipidelor neutre se grupeaza in doua categorii: tulburari prin aport redus de lipide tulburari prin aport crescut de lipide.

A#o tul i"a!ec%at !e li#i!e (portul crescut de acizi grasi saturati si acizi grasi polinesaturati forma trans duc la aparitia dislipidemiilor, care se asociaza cu risc crescut de boli cardiovasculare aterosclerotice. (portul de lipide ce depaseste 234 din ratia caloric, se asociaza cu cresterea aportului de grasimi saturate si cu cresterea aportului caloric, favorizand surplusul ponderal5obezitatea. (portul sau sinteza 6n exces a colesterolului contribuie la dezvoltarea placilor de aterom sau a depozitelor extravasculare de colesterol: xantoame, xantelasme, arc cornean. 7educerea aportului de lipide sub %84 din ratia caloric, duce la un aport inadecvat de vitamina ) si de acizi grasi esentiali, precum si la nivele scazute ale # 0-colesterolului. eficienta de acizi grasi esentiali se manifesta prin leziuni ale pielii si eczeme cauzate de cresterea permeabilitatii, ce conduc la distrugerea membranelor 6n 6ntreg organismul. !unt de asemenea posibile inflamatii ale tesutului epitelial si cresterea susceptibilitatii la infectii 6n 6ntregul organism. eficienta 6n acizi grasi esentiali 9-& are implicatii clinice, incluzand tulburari de crestere, leziuni ale pielii, tulburari ale sistemului de reproducere, steatoza hepatica. ietele fara grasimi pot conduce la deficienta 6n acizi grasi esentiali si eventual la deces daca lipsa nutrientului nu este corectata. (sigurarea energiei organismului uman este o functie vitala, fara de care respiratia, activitatea inimii, a creierului, a ficatului, excretia, activitatea musculara, cresterea si reproducerea nu ar fi posibile. )nergia organismului uman este asigurata prin metabolizarea (arderea) substantelor calorigene (monozaharide, acizi grasi si aminoacizi). Producerea de energie se realizeaza in special pe seama glucidelor si lipidelor, proteinele avand rol deosebit in crestere si in repararea tesuturilor. +eutilizarea totala a energiei furnizate duce la depozitarea glucidelor si lipidelor in tesutul adipos, ficat si muschi. )xcesul alimentar si sedentarismul creeaza premisele obezitatii. -and nevoile energetice nu sunt acoperite prin aport alimentar, timp
5

indelungat, apare denutritia. Pentru mentinerea functiilor sale vitale, organismul are nevoie de o cantitate de energie caloric minima. (cesta este metabolismul bazal, care se defineste astfel: energia necesara unui individ aflat in stare de veghe, in repaus fizic si psihic, de cel '% ore dupa ultima masa si la cel putin %: de ore dupa ingestie de proteine, in conditii de neutralitate termica (la o temperatura a mediului ambiant de %8-%'o-). eci, chiar in repaus complet, are loc o cheltuiala minima de energie, un consum de alimente necesar functionarii inimii, plamanilor, circulatiei, etc. ,aloarea metabolismului bazal variaza cu greutatea individului, suprafata sa corporala, diferite stari fiziologice (sarcina, alapatare, adolescent etc.). (stfel, hipertiroidismul il mareste, iar hipotiroidismul il reduce. -alculul metabolismului bazal se face tinand seama ca adultul are nevoie de o ;ilocalorie pentru fiecare ;g corp greutate ideala pe ora. +evoile energetice bazale sunt mai crescute la copil si scad odata cu varsta. &o mule #e"t u calcula ea metabolismului bazal 'a sta 10 - 18 18 - 30 30 - 60 > 60 Ba bati (cal)zi* '&,&P < ==" <3=% '3,:P %=" < ='= '',2P < '&" < ?8' >,>P < ''%>" '8=' &emei (cal)zi* =,:P < :>%" < %'= '2,2P < 22:" < 23 >,=P %3" < >&3 ?,%P < &2=" 2%'

unde P @ greutatea (;g) si " @ talia (m). "ipurile de activitati profesionale in functie de cheltuiala energetica: activitati fizice usoare (28-23cal5;g5zi): functionari, avocati, doctori, profesori, informaticieni, arhitecti activitati fizice medii (2&-:8cal5;g5zi): studenti, comercianti, militari, muncitori in industria usoara activitati fizice mari (:'-:3cal5;g5zi):sporturi de performanta, dansatori, munci agricole nemecanizate, mineri, otelari activitati fizice exceptionale (A :3cal5;g5zi): sporturi de performanta ca: maraton, box, canotajB pietrari, taietori de lemne.

(lti autori calculeaza surplusul de calorii peste necesarul metabolismului bazal, in functie de diferitele activitati astfel: pentru viata sedentara >88-?88 ;calorii pentru activitate fizica usoara ?88-' :88 ;calorii pentru activitate moderata ' :88-' >88 ;calorii pentru munca grea ' >88-: 388 ;calorii.
6

)xista mai multe mijloace pentru a estima greutatea ideala, fie cu ajutorul tabelelor, fie cu al formulelor. -ele mai cunoscute sunt determinarea indicelui de masa corporala (.C-) si formula lui 0orenz. IMC (i"!icele !e masa co #o ala* este raportul dintre greutate si inaltimea la patrat (;g5m %). )ste considerat normal .C--ul cuprins intre '>,3 si %3 ;g5m %. !upragreutatea corespunde unui .C- intre %3 si %?,3. ,alorile peste 28 definesc obezitatea in diferite grade, dupa cum urmeaza: intre 28 si 2:,? D obezitate de gradul . intre 23 si 2?,? D obezitate de gradul .. peste :8 D obezitate grad ....

&o mula lui Lo e"z + ,i - T . /00 . (T . /10* ) 2, unde Ei @ greutatea ideala, " @ inaltimea (in cm), + @ % pentru femei si : pentru barbati.

O persoana este considerata supraponderala, daca greutatea reala depaseste cu mai mult de '84 greutatea ideala si obeza daca depaseste cu %84 greutatea ideala. .n realitate, masa corporala ideala este data si de tipul constitutional. (stfel, la acelasi aspect exterior, o persoana cu un schelet puternic si masiv va avea pe cantar o greutate mai mare decat una cu un schelet mai gracil. 0a mase corporale egale, persoana cu scheletul subtire poate fi obeza, in timp ce persoana cu scheletul puternic poate fi normoponderala sau chiar cu deficit adipos. e aceea, in aprecierea masei corporale ideale se iau in consideratie indicatorii antropometrici. (ntropometria este un sistem de masurare diferentiat pe diferite parti ale corpului. 7ezultatele acestor masuratori ofera date valoroase in ceea ce priveste starea de nutritie a organismului.

S-ar putea să vă placă și