Sunteți pe pagina 1din 10

1.dreptul financiar; raporturile de dr financiar 2. Finantele publice; ipoteze privind aparitia monedei 3. Categorii de monede si instrumente monetare 4.

Circulatia monetara; echilibrul monetar ;inflatia monetara 5. Sist bugetar; veniturile pub si cheltuieli pub ); procedura bugetara 6. !laborarea"aprobarea proiectului sistemului bugetar #. $rocedura incheierii e%ecutiei bugetare; controlul e%ecutiei bugetare; Sistemul veniturilor publice;veniturile publice ordinare &. 'eniturile publice e%traordinare; sistemul cheltuielilor publice; cheltuieli publice in domeniul social (. Cheltuieli publice pentru cercetare ) dezvoltare ; cheltuieli militare; Cheltuieli publice pentru functionarea aparatului de stat 10. Cheltuieli publice pentru actiuni economice; Controlul financiar si procedura controlului financiar; auditul public intern 11. Formele controlului financiar; raspunderea *uridica; curtea de conturi a +om 12. ,oneda si instrumentele monetare; spatiul monetar -euro. 1./+!$012 F3454C35+ .460314! 7 38'65+! 7 46+,!. Dreptul financiar poate fi definit ca fiind format din totalitatea actelor normative care reglementeaza relatiile de constituire , administrare , repartizare si utilizare a fondurilor banesti ale statului si ale institutiilor publice , destinate satisfacerii sarcinilor social economice ale societatii.Dreptul financiar este o ramura a dreptului public si are in centrul reglementarilor sale finantele publice ,ocupandu-se de reglementarea primara si secundara a tuturor aspectelor ce tin de administrarea banului public si evidenta patrimoniului statului si institutiilor publice. -Izvoarele dreptului financiar sunt alcatuite din totalitatea actelor normative care reglementeaza raporturile juridice financiare. sfel distingem ! -Izvoare comune ale dreptului financiar si altor ramuri de drept ! "onstitutia #omaniei , legile ordinare ale parlamentului , ordonantele de guvern , ordonantele de urgenta ,$otararile de guvern . -Izvoare specifice ale dreptului financiar ! sunt considerate actele normative care cuprind dispozitii referitoare e%clusiv la sfera finantelor publice &ormele dreptului financiar - 'ornind de la notiunea normei juridice , norma de drept financiar se poate defini ca o regula de conduita stabilita prin lege , care cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor participante la raportul de drept financiar si a carei respectare este asigurata de autoritatea de stat . "ontinutul normei de drept financiar are aceeasi structura logico-juridica (ipoteza,dispozitie si sanctiune),precum si o constructie e%terna ,data de modul de e%primare al actelor normative (capitole,sectiuni , articole,alineate si paragrafe). )lementul specific normei juridice financiare este sanctiunea . stfel ,sunt stabilite sanctiuni caracteristice acestei categorii de relatii , si anume ! amenda contraventionala , majorarile de intarziere , recuperarea prejudiciului in cadrul raspunderii materiale , supraveg$erea activitatii economico-financiare , e%ecutarea silita a debitorului rau-platnic , etc. 2.+5$6+01+32! /! /+!$0 F3454C35+ #aporturile juridice reprezinta acea parte a relatiilor sociale care iau forma juridica prin reglememtarea lor e%presa de catre lege si a caror e%ecutare este asigurata de catre autoritatea de stat . #aporturile de drept financiar se nasc numai in cadrul activitatii financiare infaptuite de stat si organele sale .In functie de sfera de cuprindere a finantelor publice , raporturile de drept financiar pot fi !#aporturi juridice bugetare ;#aporturi juridice fiscale ;#aporturi juridice de creditare ; #aporturi juridice de garantare ;#aporturi juridice de organizare a circulatiei monetare ;#aporturi juridice valutare ;#aporturi juridice de asigurare prin efectul legii ;#aporturi juridice de control financiar .)lementele constitutive ale raporturilor juridice financiare , la fel ca si in cazul altor categorii de raporturi juridice ,sunt subiectele ,obiectul si continutul. 3.F34540!2! $1923C! 7 460314! 7F6+,! S3 $5+03C125+30503 In perioada de dupa primul razboi mondial locul statului neinterventionist a fost luat de statul interventionist. *inantele publice devin un mijloc de interventie in activitatea social-economica, de e%ercitare a unei influente

pozitive pentru organizarea intregii activitati.'rin finante publice ,in general ,intelegem totalitatea fondurilor banesti si a bunurilor lic$ide (care pot fi transformate in bani),aflate la dispozitia statului si ale autoritatilor administrativ-teritoriale ,fonduri banesti necesare si utilizate in vederea indeplinirii functiilor statului si organizarii serviciilor publice . 'articularitati ! - +unt relatii cu caracter economic, intrucat ele apar in procesul formarii, repartizarii si utilizarii produsului social; - par in forma baneasca deoarece, in 1,1i-.b cadrul productiei de marfuri si al actiunii legii valorii, produsul de productie, reproductie si de circulatie a marfurilor, repartitia produsului social, relatiile de sc$imb, retribuirea muncii, precum si relatiile dintre agentii economici sau dintre acestia si persoanele fizice, se e%prima prin intermediul banilor, in cadrul unor relatii banesti. &otiunea de finante publice sau relatii financiare nu poate fi confundata cu cea de bani sau relatii banesti. /anii reprezinta o marfa, iar finantele sunt relatii de constituire, repartizare si utilizare a mijloacelor banesti; - +unt relatii fara ec$ivalent, adica nu presupun in mod necesar, o contraprestatie directa din partea subiectului beneficiar al mijloacelor banesti; - 0ijloacele banesti repartizate si utilizate de subiectele beneficiare nu se ramburseaza. 4.,64!/5 S3 34S0+1,!40!2! ,64!05+! .4603143 :!4!+52! 0oneda este orice bun care poate fi utilizat pentru ac$izitia de bunuri sau servicii ori pentru plata datoriilor.0oneda este o creanta a celui ce o detine, asupra celui care a emis-o.ste o marfa care are calitatea de a masura si de a evolua orice volum economic, pentru a indeplini rolul de moneda, un bun trebuie sa indeplineasca simultan mai multe conditii!1.sa aiba putere liberatorie; 1.+a fie usor de cunoscut de cei care o utilizeaza; ..+a aiba divizibilitate; 2.+a aiba durabilitate in timp;,.+a fie usor de purtat;In afara acestor criterii de ordin fizic, pentru a-si indeplini in mod eficient functiile sale moneda trebuie sa aiba stabilitate in timp.'rin bani se e%prima intreaga varietate a instrumentelor care masoara valoarea marfurilor ,mijlocesc circulatia si plata sau constituie activul de rezerva in relatiile economice .)i se manifesta in mod concret sub forma monedelor si a celorlalte instrumente monetare (bani scripturali , bilete de banca , etc.) 5.3$60!8! $+3'34/ 5$5+3035 ,64!/!3 0oneda a insotit sub diverse forme, relatii de sc$imb din cele mai vec$i timpuri. e%istat insa un moment in care un bun s-a desprins si a fost utilizat drept unic intermediar al relatiilor de sc$imb. doua etapa a fost crearea monedei de credit cu cele doua forme ale sale. /iletul de banca si moneda de cont, ca o consecinta a cresterii volumului de tranzitie economica prin dezvoltarea economiilor nationale, a aparut un dezec$ilibru intre cererea de moneda marfa si oferta de moneda (productia de metal pretios a devenit insuficienta in raport cu valoarea operatiunilor de scont). )ste momentul aparitiei primelor monede semn. cestea erau in scrisuri puse in circulatie de banci care primeau in depozitele lor cantitati de metal pretios si emiteau bilete de banc ce puteau fi utilizate in tranzactiile comerciale la fel ca si monedele cu valoare intrisecta. stfel o lunga perioada de timp moneda de credit a circulat in paralel cu moneda confectionata din material pretios. "u timpul insa metalul monetar a fost retras din circulatie si depozitat la bancile care emiteau moneda din $artie. 3otusi s-a pastrat legatura intre cele doua forme de e%istenta a monedei in sensul ca detinatorul biletelor de banca putea sa solicite oricand la sc$imb metalul pretios. cest mecanism poarta numele convertibilitate. 0ecanismul conversiei biletelor de banca - aur a functioanat atata vreme cat s-a pastrat in raport ec$ilibrat intre stocul de metal pretios aflat la dispozitia bancilor si cantitatea de bani pusi in circulatie. "and s-a dezec$ilibrat acest raport a aparut o noua etapa istorica in evolutia monedei. treia etapa ! desprinderea monedei de credit de metalul monetar. In aceasta situatie legatura directa dintre metalul pretios si moneda semn dispare, desi aurul continua sa ramana mijloic de rezerva pt. bancile centrale din intreaga lume. 'ractic astazi a disparut orice mecanism de conversie a bacnotelor in metal pretios, singura forma de convertibilitate fiind cea intre monedele emise de state stazi emisiunea monetara nu mai are legatura cu volumul depozitelor de metale pretioase ale bancilor centrale, ci se afla intr-o relatie de directa proportionalitate cu productia de bunuri si servicii din economia respectiva.

;.C50!:6+33 /! ,64!/! S3 34S0+1,!40! ,64!05+! 'e piata monetara au fost lansate si s-au utilizat frecvent diverse tipuri de instrumente monetare . a<.,oneda conventionala 4 reprezinta o unitate de cont , cu caracter international , fara o e%istenta materiala propriu-zisa , utilizata de grupari de state in scopul e%primarii valorice a s$imburilor , a tranzactiilor dintre ele , in scopul inlaturarii pe cat posibil a influentelor negative determinate de fluctuatiile cursurilor valutare . +unt cunoscute in practica monetara actuala urmatoarele monede conventionale !-D.+.3.-emis de *.0.I. ;-).".5.-fosta moneda ".).).;-pesoul andinez 4unitatea monetara a 6rupului ndin ;- .0.5.- emisa de +ocietatea Internationala pentru transportul aerian ;7a acestea se mai adauga si altele , dar cu o intrebuintare mai restransa .b<.,oneda de calcul este moneda-etalon care are functia de masurare a drepturilor si obligatiilor reciproce intre parti . ceasta moneda este utilizata in mod special in relatiile internationale , ca urmare a fluctuatiilor cursurilor monetare nationale . c<.,oneda de cont sau bancara 4 este o moneda scripturala , care nu se vede , dar care permite perceperea efectelor pe care le produc functiile sale . cesti bani nu au o e%istenta materiala , ci se afla numai scriptic in conturile bancare .0oneda de cont se utilizeazain sfera circulatiei fara numerar . )a reprezinta in prezent partea cea mai insemnata a masei monetare ; pentru ca este utilizata cu usurinta in cele mai multe operatiuni in timp relativ scurt si cu c$eltuieli minimale , tinde sa ia locul monedei efective , manuale .d<.,oneda de credit sau bacnota 4 este folosita in procesul creditarii economiei nationale ."u functia de bani se intrebuinteaza urmatoarele monede de credit ! bacnotele , cambiile , cecurile . 'rin aparitia monedei de credit , stocul de aur al bancilor de emisiuni este folosit si ca fond de rezerva pentru plata depozitelor si asigurarea convertibilitatii biletelor de banca . e<.,oneda divizionara ) este un submultiplu al unitatii monetare nationale , o fractiune a unitatii monetare de baza . )ste confectionata din metale comune sau aliaje banale , ea este destinata sc$imbului de valori mai putin insemnate . f<.,oneda fiduciara 4sau de incredere circula numai in virtutea increderii pe care o are detinatorul in autoritatea emitenta , banii fiduciari neavand o valoare materiala proprie , ci numai una conventionala , fictiva ./anii fiduciari circula ca mijloc de sc$imb doar pe teritoriul statului care i-a emis. g<.,oneda universala 4are functia de mijlocitor al sc$imbului de marfuri si de stingere al obligatiilor . urul indeplineste aceasta functie .h<.Cardurile bancare 4 sunt un instrument de plata bazat pe electronica , ca alternativa a instrumentelor clasice de plata 4numerarul si cecul , iar detinatorul lui are dreptul de acces la o procedura de autorizare si plata cu card. #.S3S0!,12 954!SC 52 2!1213 8n perioada preistorica sc$imbul de marfuri s-a realizat prin troc, si ulterior prin obiecte din metal cum ar fi v9rfuri de sageti, securi, inele. Dupa formarea statelor feudale romanesti, :n 3ara #om9neasca si 0oldova, au aparut sisteme monetare proprii ale acestora . u fost batuti ducati,dinarisialtemonedede"irculatie.europeana. /azele juridice ale adoptarii unui sistem monetar national au fost puse de "onstitutia din 1-66, care consfintea dreptul de a bate moneda.'rin 7egea nr.12;1-6< pentru :nfiintarea unui nou sistem monetar si pentru fabricarea monedelor nationale s-a creat primul sistem monetar romanesc. +-a adoptat o moneda nationala leul, :mpartita in 100 de bani. +-au pus in circulatie monede de aur de ,, 10 si 10 de lei, monede de argint de ,0 de bani, 1 si 1 lei si monede de arama de 1,1,, si 10 bani. &.C3+C125035 ,64!05+5 . 460314! S3 F6+,! "irculatia monetara (baneasca) este un proces al sc$imbului de marfuri care , prin mijlocirea banilor , determina transformarea in bani si apoi a banilor in marfuri. cest proces cuprinde doua momente distincte ! vanzarea si cumpararea ."irculatia monetara este desemnata de totalitatea operatiunilor efectuate cu masa monetara ,concretizate in incasarile si platile banesti , determinate de circulatia marfurilor , de prestarea serviciilor si e%ecutarea de lucrari in cadrul unui stat . +e disting in practica doua forme de circulatie monetara ! circulatia monetara legala si circulatia monetara paralela ."irculatia monetara legala 4 cuprinde operatiunile banesti in afara de cele care se realizeaza prin intermediul conturilor bancare . "irculatia monetara paralela - cuprinde operatii banesti cu numerar , operatii ce se realizeaza , in mod deosebit , in raporturile cu persoanele fizice (.!C=3239+12 ,64!05+ . C!+!+!5 S3 6F!+05 /! ,5S5 ,64!05+5 .Dupa criza economica din anul 1=1=, politica monetara a fost considerata, o lunga perioada de timp, de importanta minora, constat9ndu-se ca bancile centrale nu dispun dec9t de mijloace limitate pentru >gestionarea?

eficienta a masei monetare . ceasta optica referitoare la politica monetara s-a accentuat :n conditiile manifestarii unei inflatii sporite. 8ntr-un asemenea conte%t, diferite teorii monetare si-au orientat analiza spre vasta problematica a ec$ilibrului.monetar, situat la intersectia dintre cererea si oferta de moneda."ererea de moneda cu scopul de :ncasari pentru tranzactii variaza odata cu nivelul'I/. tunci c9nd acesta creste este necesara mai multa moneda pentru satisfacerea necesitatilor agentilor economici, :n vederea realizarii de tranzactii! daca venitul national scade, atunci si necesarul de moneda se diminueaza.@ferta de moneda reprezinta cantitatea mijloacelor de plata puse la dispozitie, la nivelul unei economii, fiind asigurata de sistemul bancar care creeaza moneda si o pune :n circulatie. +ursele ofertei de moneda sunt reprezentate de contrapartidele masei monetare! creantele asupra strainatatii, creantele asupra 3rezoreriei, creantele asupra bancilor comerciale. 1>.34F25035 ,64!05+5 . 460314! S3 F6+,!2! /! ,543F!S05+! 5 34F2503!3 ,64!05+! Din punct de vedere istoric, inflatia a fost definita, pentru prima data, ca un fenomen monetar. 'otrivit definitiei clasice a inflatiei, aceasta este un fenomen care consta, :n esenta, :n aparitia :n circulatie a unei cantitati e%cedentare de moneda, care creeaza un dezec$ilibru. Inflatia este proces de crestere a nivelului general al preturilor de consum,mecanism care provoaca variatii multiple de lunga durata, generalizeaza el insusi cauzele permanentei sale si e%prima prin majoritatea cea mai mare parte a preturilor.In functie de gradul de depreciere a monedelor se disting !- inflatie latenta; - inflatie reala ;inflatie epidemica ;In functie de cresterea preturilor putem avea!-inflatie relativa ;- inflatie absoluta ;In functie de ordinul de marime , distingem !- inflatie taratoare sau latenta ;- inflatie dec$isa;- inflatie galopanta ;-$iperinflatia . 11.C64C!$012 /! S3S0!, 91:!05+ .460314! 7 4501+5 ?1+3/3C5 7 $5+032! S3S0!,1213 91:!05+.+istemul bugetar , poate fi definit ca fiind planul financiar al statului , prin care sunt prevazute veniturile si c$eltuielile pentru o perioada determinata de timp . +istemul bugetar , care este in esenta, un plan bugetar adoptat de 'arlament (lege bugetara anuala) 4 are o natura juridica de lege .+istemul bugetar nu se prezinta sub forma unui document unic , ci sub forma unui ansamblu de bugete ,format din !-bugetul general (ordinar) al statului , care cuprinde veniturile si c$eltuielile publice la nivel central ;-bugetele unitatilor administrativ-teritoriale ;-bugetele institutiilor publice ;-bugetele e%traordinare care sunt intocmite in momente de dificultate financiara , provocate de cresterea unor anumitor categorii de c$eltuieli care urmeaza sa fie acoperite din imprumuturile de stat , emisiunea monetara , vanzarea . 12.C640341012 S3S0!,1213 91:!05+.+istemul bugetar este format din veniturile publice si cheltuieli publice. 'eniturile publice sunt formate din venituri ordinare si venituri e%traordinare. Aeniturile ordinare 4 sunt resurse banesti care se cuvin bugetelor componente ale sistemului bugetar reglementat, in baza unor prevederi legale , fiind formate din impozite , ta%e , contributii si alte varsaminte precum si cele prevazute in bugetele locale . Aeniturile e%traordinare 4 fac parte !imprumuturile interne si e%terne , bonurile de tezaur , obligatiuni de stat , suplimentarea masei monetare aflate in circulatie printr-o noua emisiune monetara , vanzarea unei parti din rezervele de aur ale statului . Cheltuieli publice 4 reprezinta modalitati de repartizare si utilizare a fondului banesc bugetar in vederea atingerii obiectivelor generale ale societatii . "$eltuielile publice sunt repartizate de la bugetul de stat pentru ! acoperirea nevoilor militare , functionarea aparatului de stat , plata datoriei publice , acordarea de subventii , dezvoltarea sectorului economic de stat , acoperirea nevoilor social-culturale , precum si a celor de cercetare 4 dezvoltare . 13.$+6C!/1+5 91:!05+5 .460314! 7 $+34C3$33 'rin procedura bugetara se intelege totalitatea actelor si operatiunilor cu caracter te$nic si normativ , infaptuite de organe pecializate ale statului in scopul elaborarii , adoptarii , e%ecutarii si inc$eierii e%ecutiei bugetare .7a elaborarea sistemului bugetar stau principiile universalitatii , publicitatii , unitatii , anualitatii , specializarii bugetare , unitatii monetare , neafectarii veniturilor si legalitatii . ceste principii definesc modul de reflectare a veniturilor si c$eltuielilor publice in sistemul bugetar , adica ! sfera de cuprinde a acestuia , durata de timp pentru care 'arlamentul autorizeaza 6uvernul sa

incaseze veniturile si sa efectueze c$eltuielile stabilite ; relatia care trebuie sa e%iste intre totalul veniturilor si c$eltuielilor bugetare ; informarea opiniei publice despre sursele veniturilor si destinatia acestora . 14.!2596+5+!5 S3 5$+695+!5 $+63!C01213 S3S0!,1213 91:!05+ !laborarea proiectului sistemului bugetar reprezinta un proces de mare comple%itate si responsabilitate pentru guvernul aflat putere.6uvernul elaboreaza proiectele legilor anuale bugetare anuale si ale bugetelor prin 0inisterul *inantelor 'ublice , care raspunde de elaborarea acestora . 7ucrarile de intocmire a bugetului de stat se fundamenteaza pe analize si prognoze ale stadiilor de evolutie ale ec$ilibrului financiar , monetar si valutar , a datoriei interne si e%terne a statului , in vederea stabilirii directiei de folosire a instrumentelor financiare pentru determinarea dezvoltarii economico-sociale . 5probarea sistemului bugetar ) avand in vadere importanta deosebita a relatiilor bugetarepe care le cuprinde sistemul bugetar , bugetele sunt supuse dezbaterii 'arlamentului , fiind aprobate prin acte normative denumite B7egile bugetare anuale? , prin care se confera acestor importante relatii forta juridica de lege . 15.C1$+34S12 2!:33 91:!05+! 54152! 7egile bugetare anuale cuprind veniturile centralizate ale statului si repartizarea acestora pentru realizarea cu prioritate a drepturilor cetatenilor romani cu privire la invatamant , sanatate , asistenta sociala , alocatii si ajutoare pentru copii , alte activitati social-culturale , protectia mediului , programe de cercetare , desfasurarea in conditii normale a regiilor autonome , a institutiilor publice , asigurarea apararii tarii si ordinii publice . 7egile bugetare cuprind unele atributii si raspunderi ce revin 6uvernului in legatura cu realizarea veniturilor inscrise in buget si efectuarea c$eltuielilor in limitele si destinatiile stabilite.In bugetul de stat este prevazut un fond de rezerva , pus la dispozitia 6uvernului (de regula sub <Cdin totalul c$eltuielilor) , pentru a fi utilizat de acesta la acoperirea financiara a unor actiuni sau sarcini noi, intervenite in cursul anului. 7egile bugetare anuale pot fi modificate in cursul e%ercitiului bugetar prin legi de rectificare , elaborate cel mai tarziu pana la data de .0 noiembrie a e%ercitiului in curs . 1;.!@!C1035 91:!0!26+ $1923C! "onsta in esenta in realizarea veniturilor si efectuarea c$eltuielilor bugetare stabilite prin legile bugetare anuale . 'entru realizarea veniturilor si efectuarea c$eltuielilor bugetare este necesar un comple% de acte , fapte si operatiuni , cu privire la incasarea , pastrarea si eliberarea fondurilor banesti in si din contul bugetelor componente ale sistemului bugetar. 'rocedura e%ecutiei bugetare este formata din urmatoarele faze ! - repartizarea pe trimestre a veniturilor si c$eltuielilor bugetare ; - e%ecutia de casa bugetara ; - realizarea veniturilor bugetare ; -efectuarea veniturilor bugetare. 1#.$+6C!/1+5 34C=!3!+33 !@!C103!3 91:!05+! )laborarea si aprobarea contului general de e%ecutie 4 competenta in elaborarea contului de e%ecutie a bugetului asigurarilor sociale de stat apartine 0inisterului *inantelor 'ublice , avand la baza si conturile anuale de e%ecutie a bugetelor fondurilor speciale si bugetelor ordonatorilor principali de credite . 'e baza situatiilor contabile prezentate de ordonatorii principali de credite bugetare , 0inisterul *inantelor 'ublice elaboreaza contul general anual de e%ecutie a bugetului de stat . 6uvernul analizeaza si prezinta spre aprobare 'arlamentului contul general anual de e%ecutie a bugetului de stat pana la data de 1 iulie a anului urmator celui de e%ecutie .'arlamentul aproba contul general anual de e%ecutie de stat si , respectiv contul anual de e%ecutie a bugetului asigurarilor sociale de stat , cu ane%ele respective , cel mai tarziu pana la data de .0 noiembrie a anului urmator celui care se refera . 1&.C640+6212 !@!C103!3 91:!05+!

)%ecutia bugetului public national presupune ca realizarea veniturilor si c$eltuielilor sa se faca sub controlul unor organisme de stat cu raspunderi in activitatea bugetara. tributiile de control al e%ecutiei bugetare sunt indeplinite de urmatoarele organe ! a).'arlamentul tarii ("amera Deputatilor si +enatul), care e%ercita control politic ; b)."urtea de "onturi , care e%ercita un control jurisdictional ; c).0inisterul *inantelor 'ublice , care e%ercita un control administrativ specializat. 1(.S3S0!,12 '!4301+326+ $1923C! Aeniturile statului sunt ordinare si e%traordinare . Aeniturile ordinare sunt reprezentate de inpozite , ta%e , contributii sociale si contributii la fondurile speciale e%trabugetare . In cadrul veniturilor ordinare includem si vaniturile statului din dividente , dobanzi , vanzarea actiunilor sau activelor din patrimoniul privat al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, etc. Aeniturile e%traordinare sunt reprezentate de imprumuturi interne sau e%terne, emisiunea de obligatiuni de stat si bonurile de tezaur . Aeniturile ordinare si e%traordinare apartin bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor locale . 2>.'!4301+32! $1923C! 6+/345+! a) Impozitele si 3a%ele 'rincipalele impozite datorate bugetului de stat ! - impozitul pe profit; - impozitul pe venit; - ta%a pe valoare adaugata ;- accizele;- ta%ele vamale .'rincipalele impozite si ta%e locale datorate bugetelor locale! - impozitul pe cladiri; - impozitul pe teren ; - ta%a asupra mijloacelor de transport ; - impozitul pe spectacole ; - ta%a $oteliera ;- ta%ele speciale ; ta%ele parafiscale ; - sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ; - dobanzi pentru plata intarzierilor a ta%elor si impozitelor locale ; ta%ele de timbru. b)."ontributii +ociale - contributia de asigurari sociale ( " + );- contributia de asigurare pentru accidentele de munca si boli profesionale . c)."ontributiile la fondurile speciale e%trabugetare - contributia la fondul national unic de asigurari sociale de sanatate ( " ++ ); - contributii la bugetul asigurarilor de somaj . 21.'!4301+32! $1923C! !@0+56+/345+! a). Imprumuturi acordate din disponibilitatile 3rezoreriei *inantelor 'ublice ; b).Imprumuturi temporare in conditiile legii , privind finantele publice c).Datoria publica , formata din ! - Datoria publica guvernamentala! - imprumuturile de stat ;titlurile de stat ;- garantiile guvernamentale . -Datoria publica locala . 22.S3S0!,12 C=!2013!2326+ $1923C! .460314! 7 +62 7 S0+1C01+5 . 'rin c$eltuielile publice statul acopera necesitatile publice de bunuri si servicii considerate prioritare :n fiecare perioada. "$eltuielile publice e%prima realitati economico - sociale :n forma baneasca care se manifesta :ntre stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, :n scopul :ndeplinirii functiilor acestuia. "ontinutul economic al c$eltuielilor publice se afla :n str9nsa legatura cu destinatia lor, unele c$eltuieli publice e%primand un consum definitiv de produs intern brut, iar altele o avansare de produs intern brut. 7egea bugetara anuala este documentul care prevede si autorizeaza , pentru fiecare an bugetar , c$eltuielile bugetare si reglementarile specifice legate de acestea .+umele aprobate cu titlu de c$eltuieli prin legea bugetara anuala #eprezinta limitele ma%ime care nu pot fi depasite . ngajarea si utilizarea creditelor bugetare in alte scopuri decat cele aprobate atrag raspunderea celor vinovati, in conditiile legii. "$eltuielile bugetare sunt repartizate de la bugetul de stat pentru acoperirea c$eltuielolor militare , intretinerea aparatului de stat , plata datoriei publice , acordarea de subventii , dezvoltarea sistemului economic de stat , acoperirea nevoilor social-culturale , precum si a celor de cercetare-dezvoltare.

"$eltuielile publice sunt structurate astfel !- c$eltuieli publice pentru scopuri sociale ;- c$eltuieli publice pentru cercetare-dezvoltare ;- c$eltuieli militare ;- c$eltuieli pentru functionarea aparatului de stat ;- c$eltuieli publice cu caracter economic ;- alte c$eltuieli. 23.C=!2013!23 $1923C! 34 /6,!4312 S6C352 In aceasta categorie intra cele pentru finantarea invatamantului public si subventionarea celui privat , pentru apararea sanatatii prin infiintarea retelei de spitale de stat si organizarea altor actiuni sanitare , pentru organizarea sistemului securitatii si asistentei sociale , etc. *inantarea c$eltuielilor pentru invatamant se asigura pe seama resurselor bugetare , a imprumuturilor contractate pe piata de colectivitatile locale , precum si a resurselor provenind din ta%e scolare , donatii , venituri din e%ploatarea proprietatilor apartinand scolii sau din activitatile desfasurate de acestia catre terti . "$eltuielile publice pentru sanatate sunt asigurate din *ondul national unic de asigurari sociale de sanatate reglementat de 7egea nr.=,;1006 , care asigura acordarea unui pac$et de servicii de baza . "$eltuielile publice pentru asigurari sociale sunt acoperite din bugetul asigurarilor sociale de stat si din bugetul asigurarilor de somaj. 24.C=!2013!23 $1923C! $!40+1 C!+C!05+! ) /!8'6205+! @ parte din fondurile publice este dirijata spre finantarea c$eltuielilor pentru cercetare 4 dezvoltare . In aceasta categorie se includ c$eltuielile pentru ! - cercetarea fundamentala , care are ca obiectiv dezvoltarea cunostintelor intr-un anumit domeniu al stiintei ; - cercetarea aplicativa , care are ca scop crearea de noi produse sau de noi procedee te$nologice ; - dezvoltarea , care urmareste verificarea prealabila a posibilitatii realizarii unui produs pe scara industriala , prin construirea de prototipuri , statii pilot , etc. "a urmare , rezultatul activitatii de cercetare de materializeaza in elucidarea unor aspecte cu caracter teoretic sau in rezolvarea unor probleme cu caracter practic legate de nevoile economiei nationale . 25.C=!2013!23 ,32305+! "$eltuielile militare sunt clasificate in literatura de specialitate in doua categorii ! directe si indirecte . Din prima categorie fac parte c$eltuielile cu intretinerea in tara sau in strainatate a armatei , flotei maritime si aeriene , ac$izitionarea de armament , ec$ipament militar , mijloace de subzistenta . Din cea de-a doua categorie fac parte c$eltuielile legate de lic$idarea urmarilor razboiului , cum ar fi ! platile in contul datoriei publice contractate in timpul razboiului , reparatiile de razboi , pensiile datorate invalizilor , vaduvelor si orfanilor de razboi , c$eltuieli legate de aplicarea unor acorduri internationale cu caracter militar , c$eltuielile cu pregatirea de razboaie (pentru cercetari stiintifice in scopuri militare),etc. 'onderea c$eltuielilor directe si indirecte in totalul c$eltuielilor militare se sc$imba continuu . In timpul razboiului , cresc c$eltuielile directe , in timp ce in perioada de dupa razboi cresc c$eltuielile indirecte . 2;.C=!2013!23 $1923C! $!40+1 F14C03645+!5 5$5+501213 /! S050 @ categorie importanta de c$eltuieli publice o constituie cea pentru intretinerea si functionarea organelor de administratie . cestea actioneaza ca organe ale puterii de stat , alese sau numite , si se preocupa de cele mai variate probleme , incepand cu elaborarea si adoptarea legilor , intretinerea de relatii diplomatice cu alte state , stabilirea si incasarea impozitelor , canalizare , salubritate , iluminatul public , ingrijirea parcurilor , construirea de drumuri si poduri , intrtinerea si repararea strazilor , protectia mediului , etc.7a acestea se adauga c$eltuielile privind organele insarcinate cu mentinerea ordinii publice , si anume ! politia si jandarmeria , siguranta statului , justitia si procuratura , deci intreg aparatul cu atributii coercidive . ceste c$eltuieli nu se refera numai la salariile functionarilor de stat , ci si la mijloacele materiale si te$nice pe care trebuie sa le aiba la dispozitie .&ivelul salariilor functionarilor publici are o deosebita importanta asupra functionarii corespunzatoare ale organelor statulul , putand duce la grave probleme de dinsfunctionalitate , si c$iar la coruptie . 2#.C=!2013!23 $1923C! $!40+1 5C03143 !C646,3C!

*unctia economico4organizatorica a statului se manifesta , intre altele , in dezvoltarea sistematica in ramurile economiei nationale. In acest scop an de an , statul aloca o buna parte din resursele sale banesti in scopul dezvoltarii economiei nationale . #esursele banesti destinate finantarii economiei servesc la ! - construirea de fabrici , inteprinderi , uzine noi si ec$iparea lor cu masinile , utilajele si uneltele necesare productiei; precum si reconstruirea , modernizarea celor e%istente ; - constituirea rezervelor materiale de stat ; - acoperirea unor diferente de pret ; - acoperirea c$eltuielilor pentru finantarea actiunilor agronomice , zoote$nice si veterinare , de gospodarie comunala , intretinerea si repararea drumurilor si podurilor ; @rganele financiare realizeaza planurile financiare ale ministerelor si inteprinderilor in ceea ce priveste necesitatile de resurse banesti ale acestora , iar pe parcursul anului e%ercita un control sistematic asupra activitatilor economice . 2&.C640+6212 F3454C35+ S3 $+6C!/1+5 C640+621213 F3454C35+ 'rocedura controlului financiar e alcatuita dintr-un ansamblu de acte si operatiuni privind organizarea,desfasurarea si valorificarea rezultatelor actiunii de control. "ontrolul financiar! o componenta a controlului economic si are ca obiective cunoasterea de catre stat a modului cum sunt dministrate mijloacele materiale si financiare de catre societatile comerciale,publice ,modul de realizare si c$eltuire a banului public,urmarirea asigurarii si consolidarii ec$ilibrului financiar,asigurarea eficientei economico-financiare,dezvoltarea economiei nationale. )tapele actiunilor de control!- pregatirea ec$ipei de control financiar- prezentarea la unitatea in care urmeaza sa fie efectuat controlul- organizarea activitatii ec$ipei de control- desfasurarea activitatii de control- redactarea actelor de control- valorificarea rezultatelor actiunii de control. ctele controlului financiar! proces-verbal de control, proces-verbal de constatare a contraventiilor, nota de prezentare a procesului-verbal de control, nota de e%punere a concluziilor controlului. 2(.51/3012 $1923C 340!+4 uditul public intern reprezinta o activitate functional independenta si obiectiva , care da asigurari si consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor si c$eltuielilor publice . 7egea privind auditul intern defineste trei tipuri de audit ! a).auditul de sistem 4 reprezinta o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere si control intern , cu scopul de a stabili daca acestea functioneaza economic , eficace si eficient ,pentru identificarea deficientelor si formularea de recomandari pentru corectarea acestora ; b).auditul performantei 4 e%amineaza daca criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor si sarcinilor entitatii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor si apreciaza daca rezultatele sunt conforme cu obiectivele ; c).auditul de regularitate 4 reprezinta e%aminarea actiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public , sub aspectul respectarii ansamblului principiilor , regulilor procedurale si metodologice care sunt aplicabile . 3>.F6+,!2! C640+621213 F3454C35+ *ormele controlului financiar sunt ! "ontrolul financiar preventiv - este activitatea prin care se verifica legalitatea si regularitatea operatiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public , inainte de aprobarea acestora . "ontrolul intern 4 reprezinta ansamblul formelor de control e%ercitate la nivelul entitatii publice , inclusiv auditul intern , stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si cu reglementarile legale . uditul public intern - reprezinta activitatea functional independenta si obiectiva, care da asigurari si consiliere conducerii institutiei publice pentru buna administrare a veniturilor si c$eltuielilor publice , evalueaza si imbunatateste eficenta si eficacitatea sistemului de conducere . "ontrolul ulterior al "urtii de "onturi 4 se e%ercita asupra modului de formare , de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public , precum si asupra modului de gestionare a patrimoniului public si privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale .

31.+5S$14/!+!5 ?1+3/3C5 . 460314! 7 F14C033 7 C64/3033 7 F6+,!. #aspunderea 4 reprezinta raportul dintre individ si autoritatea societatii. #esponsabilitatea 4 reprezinta asumarea constienta si deliberata - :n fata societatii si a propriei constiinte a prudentei pentru succesul sau riscul, rezultatul si eficienta, consecintele si valoarea activitatii pe care individul o desfasoara. #aspunderea juridica 4 ca forma a raspunderii sociale 4 consta :n raporturile juridice care iau nastere ca urmare a savirsirii unei fapte ilicite si care cuprinde! - pe de o parte 4 dreptul persoanei vatamate si al societatii, :n general, de a obtine repararea prejudiciului cauzat si restabilirea ordinii de drept. - pe de alta parte 4 obligatia celui vinovat de a acoperi paguba si de a se supune sanctiunilor legale atrase de conduita sa contrara legii si celorlalte reguli de convietuire sociala. "a forme ale raspunderii juridice avem! raspunderea penala;raspunderea administrativa (contraventionala si disciplinara); raspunderea patrimoniala (civla si materiala). 32.C1+0!5 /! C6401+3 5 +6,543!3 . 6+:54385+! 7 F14C03645+! . "urtea de "onturi este institutia suprema de control financiar , functionand in mod independent pe langa 'arlamentul #omaniei , dar cu respectarea dispozitiilor prevazute in "onstitutie si in celelalte legi ale tarii . 'rin activitatea sa , "urtea de "onturi asigura populatia ca impozitele pe care le platesc si averea publica sunt administrati conform legii. *unctionarea "urtii de "onturi este guvernata de doua principii ! - principiul unicitatii ; - principiul autonomiei . "onform legii "urtea de "onturi este definita ca fiind institutie suprema de control financiar ulterior e%tern , asupra modului de formare ,de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public . tributiile "urtii de "onturi la nivelul judetelor si a municipiului /ucuresti sunt e%ercitate de camere de conturi judetene , care sunt considerate a fi prelungiri ale organului suprem in teritoriu . 33.S$50312 ,64!05+ -!1+6. )uro este moneda unica adoptata (p9na :n acest moment) de 16 state membre ale 5niunii )uropene care, :mpreuna, formeaza zona euro. Introducerea monedei euro :n 1=== a reprezentat un pas important pentru integrarea europeana. fost, de altfel, si unul dintre succesele sale majore! apro%imativ .1= milioane de cetateni europeni folosesc moneda unica si se bucura de avantaje care se vor e%tinde pe masura ce si alte tari vor adopta moneda euro. 8n momentul lansarii, la 1 ianuarie 1===, euro a devenit noua moneda oficiala a 11 state membre, :nlocuind, :n doua etape, vec$ile monede nationale . )uro nu este moneda tuturor statelor membre. Doua tari (Danemarca si #egatul 5nit) au optat pentru clauza de neparticipare prevazuta :n 3ratat, iar restul (majoritatea noilor state membre si +uedia) nu au :ndeplinit criteriile stabilite :n vederea adoptarii monedei unice. 8n momentul :n care le vor :ndeplini, monedele lor nationale vor fi :nlocuite de euro. ") DE#I 5 D@'3 3 )5#@ sI "F&D /)76I , 6)#0 &I , I#7 &D , +' &I , *# &D , I3 7I , 75G)0/5#6, 1=== DE#I7) D) H@+, 5+3#I , '@#356 7I sI *I&7 &D 1001 6#)"I 1001 I&3#@D5")#) / &"&@3)7@# sI 0@&)D)7@# )5#@ 100< +7@A)&I 100- "I'#5, 0 73 100= +7@A II 3oate statele membre ale 5) fac parte din 5niunea )conomica si 0onetara (5)0), care poate fi considerata o etapa avansata a integrarii economice bazate pe o piata unica. 5)0 presupune coordonarea str9nsa a politicilor economice si fiscale, iar :n cazul tarilor care :ndeplinesc anumite

conditii e%istenta unei politici monetare unice si a unei monede unice 4 euro. 'olitica fiscala (impozitarea si c$eltuielile) ram9ne atributia guvernelor nationale 4 desi acestea pot adera la reguli comune privind finantele publice, cunoscute sub denumirea de 'act de +tabilitate si "restere.