Strile de hipersensibilitate

Starea patologic particular a sistemului imun n cadrul creia se produce un rspuns exagerat fa de anumite categorii de antigene este numit hipersensibilitate.

-sunt consecina unui rspuns de intensitate prea mare sau a unui rspuns imun neadecvat, care st la originea leziunilor tisulare. Echivalentul termenului de hipersensibilitate, folosit n mod curent, este cel de alergie (allos, ergon = alt energie). Gell i Coombs au definit 4 tipuri de reacii de hipersensibilitate: -reacii de tip I: reaciile de anafilaxie (anafilaxia generalizat, reaciile de anafilaxie local, - reacii de tip II: reacii de citotoxicitate mediate de anticorpi - reacii de tip III: reaciile de hipersensibilitate induse de complexele imune -reacii de tip IV: reaciile de hipersensibilitate ntrziat, mediate de limfocitele T(reacia la tuberculin, brucelin, lepromin etc; dermatitele de contact, reacia de respingere a grefei). Reaciile de tip I, II i III sunt mediate de anticorpi, iar cele de tip IV sunt mediate de celule

Reaciile de hipersensibilitate imediat de tip IReprezint o stare imunopatologica de sensibilitate particular fata de un antigen care se manifest clinic in cateva minute.
reacii anafilactice au cea mai mare frecven i se manifest foarte diferit, att n ceea ce privete intensitatea, ct si a organului int al reactivitii. Reaciile anafilactice (ana = opus; phylaxis = protecie).

Declanatorii :antigenele care induc manifestrile reaciilor anafilactice se numesc alergene Substane care induc anafilaxia mediat IgE - extracte alergene polen, praf, mucegai - enzime papain, streptokinaz, L-asparaginaz - alimente ou, legume, lapte, nuci,telin, pete -substane adugate n procesul industrial al prelucrrii alimentelor - seruri: anatoxina tetanic, globuline,antilimfocitar, - venin de sarpe - hormoni insulina, ACTH, TSH, progesteron,calcitonina - vaccinuri- gripal - veninuri albine - alte substante: heparin, latex, thiobarbiturice, lichid seminal - haptene antibiotice - lactamine, etambutol,nitrofurantoin, sulfamide, vancomicin -dezinfectante etilenglicol - anestezice locale- xilin

Frecvent, haptenele alergice sunt substane de uz farmaceutic-dup legarea covalent ireversibil cu proteinele serice, rezult un conjugat haptenprotein, cu specificitate antigenic modificat i adeseori alergic. n funcie de calea de ptrundere n organism: -alergene inhalate- glicoproteine din polen, din sporii unor fungi, din praful animalelor de cas. -alergene ingerate se gsesc n compoziia unor alimente: n ou, ciocolat, cpuni,, laptele de vac i soia sunt cauzele majore ale reaciilor alergice la copii -alergene inoculate sunt proteine din veninul de insecte-Hymenoptere (albin, viespe), care conine 7-10 antigene. Veninul de albin conine fosfataz acid, hialuronidaz, dopamin i norepinefrin i un peptid care produce degranularea mastocitelor. Agenii farmacologici, administrai n scop terapeutic sau diagnostic, pot cauza o varietate de dezordini imunitare Celulele int pentru reaciile anafilactice sunt localizate mai ales n: pulmoni, endoteliul vascular, tractul gastrointestinal.

Efectorii reaciei de hipersensibilitate imediat de tip I

Din punct de vedere funcional, anticorpii sunt: convenionali (Ig A, IgG, IgM)-produc in vitro r. de aglutinare, precipitare citofili (Ig E)- au proprietatea de a se fixa pe suprafaa unor celule care au receptori pentru regiunea Fc i mai ales pe mastocite, dar i pe bazofile, eozinofile, macrofage; au fost denumiti reagine, deoarece produc modificri ale reactivitii tisulare-mresc permeabilitatea vascular 1.Sinteza IgE : -alergenul vine n contact cu mucoasele (respiratorie sau digestiv), penetreaz pelicula de mucus i celulele epiteliale, -este fagocitat de macrofage, prelucrat i prezentat n asociaie cu moleculele CMH II, limfocitelor Th1. -limfocitele Th1 sintetizeaz IL-2, IFNgama care produc expansiunea clonal a limfocitelor B(normal sintetizeaza IgG1sub actiunea doze de atg crescute de germeni infectiosi) - Th2 sub aciunea unor doze mici alergen secreta IL-5 si IL-4 cu act pe eozinofile si Ly B limfocitele B -se transform n plasmocite ce sintetizeaz IgElocal, n structurile limfoide, la poarta de intrare a antigenului, n plasmocitele din corionul mucoasei. (se exprima genele codificatoare de IgE) 2.Excesul de IgE trece n circulaie i se leaga de receptorii de mare afinitate ai bazofilelor, neutrofilelor, pe receptorii pentru Fc ai celulelor endoteliului vascular, ai celulelor epiteliale alveolare pulmonare.

Celulele mediatoare ale reaciilor de hipersensibilitate imediat I mastocitele din esuturile conjunctive i de la nivelul mucoaselor i bazofilele.; mai intervin limfocitele T, eozinofilele, macrofagele i trombocitele. Reaciile de hipersensibilitate imediat de tip 1 se desfoar n mai multe stadii. Faza I -a este legarea anticorpilor citofili IgE, care s-au sintetizat dup contactul primar cu antigenul), de receptorii pentru Fc ai mastocitelor locale. Ali factori (afara de IgE) activatori ai mastocitelor sunt: -alergenul specific sau unul nrudit cu cel inductor al sintezei IgE; - diferite lectine - anticorpi anti-IgE, anticorpi anti-idiotipici, anticorpi anti-receptor Fc ; - anafilatoxinele C3a i C5a - peptidele bacteriene ce conin formil-metionin - ageni fizici (de exemplu, temperatura sczut) - diferite medicamente. codeina, morfina, ACTH sintetic-activ direct n faza a II-a se produce activarea mastocitelor i degranularea lor. Alergenul declanator trebuie s fie multivalent pentru a lega ncruciat dou molecule de IgE fixate pe celula efectoare. Dup legarea ncruciat a receptorilor pentru Fc , se elibereaz coninutul granulelor. Acesti agenti induc ptrunderea Ca2+ n mastocit, factor declanator a fenomenelor biochimice care duc la degranularea i eliberarea mediatorilor

Eliberarea mediatorilor preformai

Degranularea mastocitelor este precedat de influxul masiv de Ca2+. Granulele pline cu mediatori preformai, migreaz la periferia celulei, fuzioneaz cu membrana extern i elibereaz coninutul: histamina, proteaze neutre (triptaz-activeaza C3, chimaz, carboxipeptidaz), proteoglicani (heparina, condroitin-sulfatul), ce determin simptome alergice Efectele mediatorilor mastocitari faza timpurie, reaciile anafilactice se caracterizeaz printr-o dinamic exploziv a manifestrilor, n decurs de 3-4 minute -datorit eliberrii mediatorilor preformai faza tardiv se produce la 3-4 ore dup expunerea la alergen, datorit infiltratului celular, ca rspuns la mediatorii fazei timpurii. Activarea mastocitelor a condus la productia a 2 categorii de mediatori: mediatori primari Histamina, serotonina-constricia celulelor endoteliale creste permeabilitate vasculara-edem tisular, contractia muschi netezi ai tract digestiv, respirator, etapa II-vasodilatatia vase perifericehipotensiune brutal Proteaze-secretia de mucus, degradarea tesut conjunctiv mediatori secundari Leukotriene--Permeabilitate vasculara, contractia muschi netezi Prostaglandine--Vasodilatare, contractia muschi netezi, activarea plachetelor Bradikinine--Permeabilitate vasculara, contractia muschi netezi Citokine--efecte numeroase exprimarea molec adeziune pe endoteliul vascular, recrutarea si activarea eozinofile ECF (eozinofil-chemotactic factor) determin afluxul de eozinofile NCF (neutrofil-chemotactic factor) PAF (factorul activator al plachetelor).

Aspecte clinice
Dac alergenul este injectat n piele, reacia este limitat la locul injeciei i se numete anafilaxie (local) cutanat, nsoit de eritem (urticarie), angioedem, edem laringian, bronhoconstricie, hipotensiune, aritmie cardiac. Anafilaxia generalizat (sistemic) (socul anafilactic) este forma cea mai grav a hipersensibilitii imediate. se manifest n primul rnd fa de alimente i se exteriorizeaz prin urticarie generalizat si fata de ali factori: penicilin, aloseruri, heteroseruri, veninul insectelor (albin, viespe) i se manifest prin urticarie generalizat, spasmul muchilor bronici, edem laringian, dispnee sever, cianoz, oc hipotensiv. Decesul survine in astfel de cazuri datorit eliberarii sistemice de mediatori vasoactivi care conduce la vasodilataia si contractia muschilor netezi generalizat determinand o scadere a presiunii sanguine, edem masiv si constrictie bronsic. Reaciile de hipersensibilitate imediat de tip 1, induse de medicamente, se manifest variat: anafilaxie, urticarie, angioedem. Reaciile de hipersensibilitate apar, de cele mai multe ori, n esuturile bogate n mastocite: tegument, mucoase, mucoasa lingual, plmn, tractul gastrointestinal. Dac reacia de hipersensibilitate imediat este localizat n mucoasa nazal i n conjunctiva ocular, simptomele includ rinoree, lcrimare, strnut, congestie nazal, creterea numrului eozinofilelor n snge. Dac reacia de hipersensibilitate imediat este localizat n bronhii, manifestarea clinic este astmul alergic Dac reacia de hipersensibilitate imediat este localizat n tractul gastrointestinal se constat urticarie, edem Quincke, astm, diaree, vomismente). Testare:teste cutanate, dozare IgE-RIA

HIPERSENSIBILITATE IMEDIATA TIP II

Cauzat de anticorpi specifici care se leaga de antigenele matricei extracelulare sau fa de antigene fixate pe suprafaa unei celule sau a unui esut. Mecanismele de instalare sunt: fie dependente de Fc (citotoxicitatea celular mediat prin anticorpi), fie direct prin recrutarea complementului, pe calea clasica Celulele implicate la realizarea citotoxicitii mediate de anticorpi sunt macrofagele, celulele NK Anticorpii efectori sunt din clasele IgG sau IgM -cauzeaza distructia tisular Celule tinta majoritatea celulelor din snge (elemente figurate: eritrocite, granulocite, trombocite) i celulele endotelului vascular. Antigenul este strain pentru gazda cu exceptia cand reactia este autoimuna Mecanisme de instalare Activarea complementului pe calea clasic, prin anticorpii fixai pe antigenele de pe suprafaa celulelor int, conduce la formarea complexului de atac al membranei (C5b - C9) care perforeaz membrana plasmatic i produce citoliza-Eritrocitele sunt cele mai sensibile la acest tip de reacii, fapt demonstrat clinic prin hemoliza intravascular. Dac celula int, purttoare de antigen, are pe suprafa anumite subfraciuni de complement sau anticorpi specifici (rol de opsonine), va avea loc fagocitarea sa de ctre macrofage sau alte celule fagocitare prin legarea celulelor fagocitare la inele lor via C3b sau Fc. Celulele int acoperite cu anticorpi IgG pot fi distruse nespecific i printr-un mecanism non-fagocitar: macrofagele i celulele NK prin receptorii lor(R Fc pentru Fc al IgG leag inta realiznd liza acesteia. Acest proces poart denumirea de citotoxicitate celular dependent de anticorpi (ADCC).

in practica reactii tip II sunt decelate la pacientii cu transfuzii sau la cei cu anumite boli autoimune.

ASPECTE CLINICE

Anemii hemolitice prin alloanticorpi hemoliza posttransfuzial - subiecii care primesc hematii strine i au anticorpi fa de

acestea n ser (existeni n mod natural) manifest anemie hemolitic (anticorpii se fixeaz pe hematii producnd hemoliza dependent de complement); aceti anticorpi denumii izoaglutinine sunt IgM. anemia hemolitic a nou-nscutului - prin incompatibilitate de Rh: o mam Rh negativ (RhD-) poate fi sensibilizat n prezena eritrocitelor ftului su (RhD+) prin intermediul placentei; anticorpii anti-D, formai la mam pot strbate i ei placenta i vor intra n reacie cu antigenul D de pe globulele roii ale ftului conducnd la distrucia lor (prin aderen opsonic). anemia hemolitic autoimun - cnd pacientul este sensibilizat la propriile eritrocite; se caracterizeaz prin distrucie eritrocitar accentuat, mediat de autoanticorpi IgG sau IgM antiantigene eritrocitare Rh, I, P care produc liza mediat de complement sau aglutinarea hematiilor n anumite condiii de temperatur (aglutinine la cald, aglutinine la rece). Anemiile hemolitice autoimune pot fi idiopatice sau secundare unor infecii, boli autoimune sau unor imunoproliferri.

Boli imunhemolitice cu origine medicamentoas trombocitopenii cauzate de anumite medicamente (purpura trombocitopenic instalat

dup administrarea de sedative); agranulocitoze induse de medicamente - distrugerea leucocitelor proprii poate fi cauzat de anticorpii sintetizai fa de chimioterapicele care ader la leucocite i funcioneaz ca haptene; sulfapiridina i aminopirina. - purpura trombocitopenic idiopatic acut - este mai frecvent la copii dect la aduli; distrugerea trombocitelor poate fi datorat anticorpilor fa de agenii infecioi (ex: virusul rubeolei) care ader la trombocite. Reacia secundar de respingere a grefelor de esuturi sau organe - n procesul de reject al grefelor, n afar de reacia mediat-celular,(fagociteNK )

HIPERSENSIBILITATEA TIP III

Reactiile de hipersensibilitate imediata tip III pot fi declansate de antigene solubile Patologia este cauzat prin depozitarea de agregate antigen-anticorp(CI) in anumite situsuri celulare Agregatele mari fixeaza complementul si sunt rapid indepartate din circulaie de catre sistemul mononuclear fagocitar. Complexele circulante mici formate in exces de antigen tind sa se depuna in peretii vaselor sanguine.Ele se pot lega la receptorii Fc de pe leucocite, conducnd la injurii tisulare. Hipersensibilitatea tip III locala (reactia Arthus)- apare la nivel cutanat la indivizii sensibilizati care poseda anticorpi IgG fata de antigenul sensibilizant. Cand antigenul este injectat in piele anticorpii circulanti difuzeaza in piele formand complexe imune locale. Aceste complexe(prin exces de atc)leaga receptorii Fc de pe mastocite si alte leucocite care creaza un raspuns local inflamator cu cresterea permeabilitatii, permitand trecerea fluidelor si celulelor, in special leucocite polimorfonucleare sa intre in tesuturi din vasele locale. Deasemenea CI activeaza complementul, eliberand C5a care contribuie la reactia inflamatorie prin legarea la R pt C5a de pe leucocite urmata de activarea si atractia lor chemotactic la locul inflamatiei. Sunt activate mastocitele purtatoare de RFc, celulele inflamatorii invadeaza locul si cresc permeabilitatea vaselor si fluxul sanguin. Acumularea plachetelor in vasele locale, conduce la ocluzia vaselor.

Reactia Arthus

Unele alergene inhalate provoaca raspunsuri mai ales in IgG decat IgE, poate pt ca sunt prezente la titruri relativ inalte n aerul inhalat. Cand persoana este expusa la doze inalte antigen inhalat, se formeaza complexe imune, in peretii alveolelor pulmonare. Aceasta conduce la acumularea de fluid, proteine si celule in acesti pereti, incetinind schimburile gazoase si compromitand functia plamanilor-de ex. expunerile repetate a fermierilor la sporii din fan-determina boala ,,plamanul de fermier,,

Reacia de hipersensibilitate tip III sistemica (boala serului)

poate lua nastere prin injectarea unor cantitati mari dintr-un antigen strain care se catabolizeaza greu, frecvent descrisa dupa administrarea unui anti-ser obtinut pe cal(antitoxina difterica, tetanica). Boala serului apare la 710 zile dupa injectare, timp necesar raspunsului primar in care are loc comutarea sintezei anticorpilor IgM spre IgG specifici antigenelor straine din serul de cal. apare si dup utilizarea serului antilimfocitar (folosit ca agent imunosupresiv la recipientii de transplant, si rar in administrarea streptokinazei folosite ca agent trombolitic la tratarea bolnavilor cu infarct miocardic sau atac de cord. Trasaturile clinice: frison, febra, rash, urticarie, artrite si uneori glomerulonefrite. Urticaria-rolul histaminei in cadrul degranularii mastocitare (produse aici prin fixarea IgG din complexele imune prin intermediul RFc III, de mastocit)

Raspunsuri similare in 2 situatii in care antigenul persista:

endocardita bacteriana subacut sau hepatita virala cronic -cand un raspuns adaptativ in anticorpi, de eliminare a unui agent infectios, nu este eficient- cand se genereaza continuu multiple antigene bacteriene si virale prin multiplicarea agentilor infectiosi, in prezenta unui persistent raspuns in anticorpi care incearca sa elimine agresorii. CI determina linjurii in vasele sanguine mici din multe organe si tesuturi, cum sunt rinichii, pielea, sistemul nervos.
-complexele imune se pot forma in boli autoimune (lupus sistemic eritematos-cand (auto)antigenul persist, deunerea complexelor imune continu si apar leziuni serioase.

Mecanisme. Complexele antigen-anticorp declaneaz o varietate de procese inflamatorii: - interacioneaz direct cu bazofilele i trombocitele (via receptorii Fc) i induc eliberarea de amine vaso-active; - stimuleaz macrofagele n eliberarea de TNF i IL-1, importani factori pe parcursu inflamaiei; -fixeaz complementul cu iniierea activitii anafilactice i chemotactice a componentelor C4a, C3a i C5a

Formarea complexelor imune determina eliminarea antigenului asa ca boala serului este o boala care se autolimiteaza

HIPERSENSIBILITATEA TIP IV (INTRZIAT)

mediat celular prin celule T efectorii antigen-specific (TH1 si CD8 Tcitotoxice). Mecanisme de instalare: APC, celula dendritic din tesut fixeaza antigenul, il proceseaza si il expune ca fragmente peptidice legate la molecule MHC II adecvate unui limfocit TH1( TDTH)) - antigen specifice care patruleaza acest tesut. are loc activarea celulelor T cu productia de citokine cum sunt: chemochine (pt macrofage, alte celule T, neutrofile), TNF beta si IFN. Eliberarea acestor mediatori activeaza celulele endoteliale locale, recruteaza celule dintre care domina macrofagele si cauzeaza acumularea de fluide si proteine;din acest moment leziunea devine aparent. Se produce un infiltrat celular cu celule mononucleare (in care predomina limfocite T si macrofage) care atinge un maxim la 48-72 ore.

observatii recente- datorita naturii si kineticii reactiei, se crede ca activarea celulelor TH1 de memorie este principalul responsabil pentru propagarea raspunsului dar unele reactii tip IV cer prezenta anticorpilor 'naturali' IgM si a complementului pentru initiere deci in declansarea r tip IV pe langa implicarea limfocitelor T si mf, un rol important il au si anticorpii si complementul
Exemple stari hipersensibilitate IV:-ex clasic tuberculoza, expunerea la saruri ale metalelor, si la alte s.chimice reactive - cand antigenul trebuie sa fie un complex din haptena si peptide self si sa se izoleze celule T specifice pentru reactivii respectivi(de ex. Ni++ sau dinitrofluorobenzen).

1.-leziunea

tisular este cauzat de activarea macrofagelor de celulele TH1determinand un raspuns inflamator 2.- leziunea tisular este cauzat de activarea macrofagelor de celulele TH2-ale raspunsului inflamator, in care predomin eozinofilele 3.-leziunea este cauzat direct de celulele T citolitice
se pot incadra in 3 sindroame conform cu ruta prin care antigenul intra in corp.In tipul de hipersensibilitate intarziat antigenul este injectat in piele, - in hipersensibilitatea de contact antigenul este absorbit prin piele, iar in enteropatia glutenica este absorbit prin intestin.

Prototipul r de hipersensib intarziata - Testul la tuberculina-reactie inflamatorie local mediat celular declansata la 24-72 ore. Raspunsul este mediat de TH1care intra la sediul injectarii antigenului , recunosc complexele MHC-peptide de pe APC si elibereaza citokine proinflamatorii IFN- si TNF-, care stimuleaza exprimarea moleculelor de adeziune pe endotelium , cresterea permeabilitatii vaselor locale, permitand plasmei si celulelor accesorii sa intre in sediul conflict; apare edemul. Raspunsul amplu apare dupa 24-48 ore dupa provocare.Interpretare Hipersensibilitatea de contact (dermatite de contact) Hipersensibilitatea de contact este caracterizat printr-o reacie eczematoas la locul de contact cu un alergen. Se manifest ca o reacie exgerat a pielii la contactul cu unele metale (Ni, Hg, Cr), unele cosmeticale, substane de origine vegetal (semine de bumbac, citrice, tomate), medicamente (neomicin, penicilin), ierbicide, insecticide, colorani. Complexul dintre hapten (constituentul imunologic activ al antigenului) i proteine cu rol de purttori (din epiderm) este internalizat de celulele Langerhans din epiderm care apoi migreaz n ganglionii limfatici regionali; aici aceste celule prezint complexul procesat n asociere cu moleculele MHC II limfocitelor TCD4+ Th1cu memorie, care activate (i n prezena IL-1 eliberat de celulele Langenhans) elibereaz IFN i IL-17, Il-2 prin intermediul crora vor fi activate keratinocitele. La rndul lor acestea vor secreta cetokine proinflamatorii (IL-1, IL-6 i GM-CSF) care vor perpetua proliferarea i activarea limfocitelor CD4+. Sunt apoi cooptate i macrofagele prin IL-2 i IFN, care sunt atrase spre piele.Citokinele eliberate intensifica procesul inflamator prin inducerea migrarii Monocite-mf, limfocite. Hipersensibilitatea granulomatoasa Boala Crohn Lepra Tuberculoza Sarcoidoza Schistosomiaza bruceloza Atg-mf-IL-12-Th1-citokine-Mf ;incap de a fagocita-celule epiteloide-secreta cant mari de TNFalfa

Tipurile I-III de hipersensibilitate, mediate de anticorpi, se disting prin recunoaterea unor categorii diferite de antigene si prin implicarea unor clase diferite de anticorpi. Raspunsurile din H.Tipul I- sunt mediate prin IgE, care induc activarea mastocitelor Raspunsurile din H.Tipul II, III- sunt mediate prin IgG, care angajeaza mecanisme mediate Fc-receptor si prin complement sau mecanisme de grade variate, depinzand de subclasa de IgG si de natura antigenului implicat. Raspunsurile din Tipul II sunt directionate impotriva antigenelor de suprafata sau din matrixul celular in timp ce in tipul III raspunsurile sunt orientate fata de antigene solubile; leziunile tisulare implicate sunt cauzate de raspunsurile declansate prin complexele imune.
Timpul de initiere Tip I Tip II Tip III Tip IV 2-30 min 5-8 hrs 2-8 hrs 24-72 hrs

Trasaturi fundamentale ale reaciilor de hipersensibiltate:

reaciile de hipersensibilitate necesit stimularea prealabil (sensibilizarea) organismului uman sau animal cu antigenul inductor (alergenul); -ntre momentul contactului cu doza sensibilizant i momentul administrrii este necesar o perioad de timp variabila pentru sinteza efectorilor reaciei (anticorpi) sau pentru expansiunea clonelor de limfocite.

-organismele sensibilizate prezint un rspuns imun de tip umoral sau celular ;starea de hipersensibilitate este mediat de efectorii rspunsului imun; -reaciile de hipersensibilitate imediat se transfer prin ser de la un organism hipersensibil la unul sntos. Pentru ca reacia de hipersensibilitate s se manifeste, serul trebuie s se injecteze ntr-un esut vascularizat. -Reaciile de hipersensibilitate ntrziat se transfer prin intermediul limfocitelor viabile.

Debutul bolii coincide cu dezvoltarea anticorpilor fata de proteinele solubile abundente din serul strain cu care formeaza complexe imune Complexele imune fixeaza complementul si poate lega leucocitele activate purtatoare de receptori pt Fc and complement; aceasta cauzeaza raspandirea injuriilor tisulare. n continuare are loc acumularea de PMN care n cursul fagocitrii complexelor imune elibereaz enzime lizozomale; aceste enzime conduc la distrugerea tunicii elastice a arterelor (boala serului), membranei bazale a glomerulilor rinichiului (glomerulonefrita), pereilor vaselor mici (reacii Arthus), cartilagului articular (artrita reumatismal) sau membrana bazal a pielii (pemfigus). C4a, C3a i C5a pot induce contracii ale endoteliului sau deschiderea jonciunilor celulare permnd complexelor solubile s se depun pe membrana bazal i celulelor inflamatorii s intre n esuturi. Studii experimentale recente exista similitudini intre hipersensibilitatile tip I si III, se deosebesc prin tipul de anticorpi efectori IgE si respectiv IgM ,sintetizati in raport cu categoria de antigen declansator.
Formarea complexelor imune determina eliminarea antigenului asa ca boala serului este o boala care se autolimiteaza.