Sunteți pe pagina 1din 24

HIDROSFE RA

OCEANELE I MRILE

GENERALITI
APELETERREI FORMEAZ UN NVELI NUMIT HIDROSFER. ACEST NVELI INTERFEREAZ CU LITOSFERA I ATMOSFERA, FIIND O PARTE A GEOSISTEMULUI. APA ESTE PREZENT SUB MAI MULTE FORME: - LICHID: RURI, FLUVII, LACURI, MRI I OCEANE, APE FREATICE I DE ADNCIME, PICTURI N STRUCTURA NORILOR; - SOLID: GHEA, ZPAD; - GAZOAS: VAPORI DE AP N ATMOSFER;

CIRCUITUL APEI N NATUR


EXIST UN ANUMIT CIRCUIT AL APEI N NATUR, CARE IMPLIC URMTOARELE PROCESE: - EVAPORAREA APEI DE LA NIVELUL SCOAREI TERESTRE, N URMA NCLZIRII ACESTEIA DE CTRE RADIAIA CALORIC SOLAR; - ASCENSIUNEA VAPORILOR DE AP N ATMOSFER PN CND ACETIA AJUNG N SPAIUL DE CONDENSARE, UNDE SE PRODUCE TRANSFORMAREA LOR N PICTURI DE AP CE FORMEAZ NORII; - REVENIREA APEI PE SUPRAFAA TERESTR SUB FORM DE PRECIPITAII I NCADRAREA SA N CURSURI DE AP, LACURI, MRI, OCEANE.

CIRCUITUL APEI NATUR

DISTRIBUIA APEI N NATUR


MAI MULT DE APTE ZECIMI DIN SUPRAFAA PMNTULUI SUNT ACOPERITE DE AP OCEANIC. APA PREDOMIN N AMBELE EMISFERE DAR CU PONDERE DIFERIT: - EMISFERA SUDIC 83% AP 17% USCAT; - EMISFERA NORDIC 60,7% AP 39,3% USCAT. CEA MAI MARE PARTE (97,1%) A VOLUMULUI DE AP AL PLANETEI SE CONCENTREAZ N MRI I OCEANE, FIIND AADAR AP SRAT, IAR CEA MAI MARE PARTE DIN CELE APROXIMATIV 3 PROCENTE CARE RMN, SE AFL N GHEARI I CALOTE GLACIARE. POPULAIA PLANETEI BENEFICIAZ DE NUMAI CCA. 1% DIN VOLUMUL TOTAL DE AP DULCE DE PE GLOB.

OCEANUL PLANETAR
OCEANUL PLANETAR CONSTITUIE ANSAMBLUL NTINDERILOR MARINE (MRI I OCEANE) DE PE GLOBUL PAMNTESC, CARE SUNT LEGATE NTRE ELE, FORMND O SINGUR MAS LICHID. OCEANUL PLANETAR PREZINT CONTINUITATE, N SENSUL C DIN ORICE PUNCT AL SU SE POATE AJUNGE N ORICE ALT PUNCT I NAPOI, FR A STRBATE USCATUL. OCEANUL ESTE O NTINDERE VAST DE AP DE PE SUPRAFAA PMNTULUI, CU UN BAZIN OCEANIC BINE DELIMITAT DE MASE CONTINENTALE. MAREA ESTE O NTINDERE DE AP SRAT MAI REDUS DECT UN OCEAN, CARE COMUNIC DE OBICEI CU OCEANUL PRIN STRMTORI SAU PESTE PRAGURI SUBMARINE, PREZENTND UNELE PARTICULARITI FA DE REGIMUL HIDROLOGIC AL APELOR OCEANICE. SUPRAFAA APEI MRILOR I OCEANELOR COINCIDE CU NIVELUL ZERO AL PLANETEI.

PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE OCEANELOR I MRILOR


- COMUNIC NTRE ELE PRIN STRMTORI SAU PRIN ZONE DESCHISE; - ADNCIMEA MEDIE ESTE DE 3800 M, DOU OCEANE AVND VALOAREA MEDIE A ADNCIMII PESTE ACEASTA (PACIFIC I INDIAN); - ADNCIMEA MAXIM (DE 11.033 M) O DEPETE DE PESTE 3 ORI PE CEA MEDIE; - RELIEFUL FUNDULUI OCEANIC ESTE NEREGULAT I CUPRINDE:
PLATFORMA CONTINENTAL, PN LA 200 - 400 M; ABRUPTUL CONTINENTAL, DE LA 200 - 400 M PN LA 3000 - 4000 M; PLATOUL CONTINETAL, PN LA 6000 M ADNCIME; GROPILE ABISALE SAU FOSELE, N CARE SE ATING CELE MAI MARI ADNCIMI.

DIVIZIUNILE OCEANULUI PLANETAR

OCEANUL PLANETAR ESTE DIVIZAT N PATRU BAZINE OCEANICE (FIECARE NGLOBND MAI MULTE MRI): PACIFIC, ATLANTIC, INDIAN, ARCTIC.

MRILE
MAREA ESTE O NTINDERE DE AP SRAT DE DIMENSIUNI MAI REDUSE DECT OCEANUL, CU CARE COMUNIC PRIN STRMTORI SAU PESTE PRAGURI SUBMARINE, PREZENTND PARTICULARITI FA DE REGIMUL HIDROLOGIC AL APELOR OCEANICE. CLASIFICAREA MRILOR: DUP GENEZ: - EPICONTINENTALE, SITUATE PE PLATFORMA CONTINENTAL; - DE INGRESIUNE, FORMATE PRIN PRBUIREA UNOR PORIUNI DIN USCAT; DUP POZIIE (SITUAREA GEOGRAFIC) I GRADUL DE COMUNICARE CU OCEANUL: - MRI CONTINENTALE SAU MRI INTERIOARE, NCONJURATE DE USCAT, COMUNICND CU OCEANUL PRIN STRMTORI (MAREA NEAGR, MAREA BALTIC); - MRI MRGINAE, AFLATE LA MARGINEA CONTINENTULUI I COMUNICND LARG CU OCEANUL, POT FI: - MRI DESCHISE, SE DESOSEBESC DE RESTUL OCEANULUI PRIN ADNCIMILE MULT MAI REDUSE (M. ARABIEI, M. ROSS); - MRI SEMINCHISE, PARIAL NCONJURATE DE REGIUNILE CONTINENTALE I SEPARATE DE OCEAN PRIN INSULE I/SAU PENINSULE; - MRI INTERINSULARE, DELIMITATE DE INSULE I ARHIPELAGURI (M. JAVEI, M. BANDA, M. CELEBES);

PROPRIETILE FIZICE I CHIMICE ALE APELOR OCEANICE SALINITATEA


N APELE OCEANULUI PLANETAR S-AU DIZOLVAT, N DECURSUL TIMPULUI, MARI CANTITI DE SRURI. SALINITATEA REPREZINT CONCENTRAIA DE SRURI EXISTENTE N APA OCEANULUI PLANETAR I SE MSOAR N GRAME/LITRU SAU PROCENTE. ACEASTA ESTE N MEDIE DE 35, CEEA CE NSEAMN C EXIST 35G DE SRURI NTR-UN LITRU DE AP MARIN; CONCENTRAIA VARIAZ DE LA O REGIUNE LA ALTA, FIIND INFLUENAT DE CLIM, DE APORTUL DE AP DULCE AL RURILOR I FLUVIILOR, DE CURENII OCEANICI.

SALINITATEA VARIAZ N FUCIE DE ANUMII FACTORI, NTRE CARE ZONALITATEA CLIMATIC I APORTUL APELOR DULCI (PRECIPITAII, FLUVII, GHEARI): - N ZONA ECUATORIAL, PRECIPITAIILE BOGATE FAC CA SALINITATEA S FIE DE 34; - N REGIUNILE TROPICALE ARIDE, CU EVAPOTRANSPIRAIE FOARTE INTENS, SALINITATEA CRETE, ATINGND VALORI DE 39-42 (GOLFUL PERSIC, MAREA ROIE); - N ZONELE TEMPERATE, SALINITATEA APELOR OCEANICE ARE VALOAREA MEDIEI MONDIALE; - N REGIUNILE POLARE, UNDE EVAPORAIA ESTE REDUS I O PARTE DIN AP REZULT DIN TOPIREA GHEARILOR DE ORIGINE CONTINENTAL, SALINITATEA SCADE PN LA 30-33. SALINITATEA POATE INFLUENA MEDIUL: - SALINITATEA MIC FACE CA PUNCTUL DE SOLIDIFICARE AL APEI S CREASC DE LA CCA -2C LA 0C, CEEA CE ESTE UN INCONVENIENT PENTRU ACTIVITILE PORTUARE; - SALINITATEA MARE GRBETE DEERTIFICAREA ZONELOR LITORALE. PE VERTICAL, VARIAIILE SALINITII SUNT REDUSE I, DE REGUL, ACEASTA CRETE O DAT CU ADNCIMEA, DATORIT STRATIFICRII APEI PE VERTICAL, DUP DENSITATE, CEA MAI PUIN SRAT AFLNDU-SE DEASUPRA. N MAREA NEAGR VARIAIA ESTE ACCENTUAT: LA SUPRAFA 18-19, CRETE LA 21-22 LA 200 M I LA 24 LA ADNCIMEA DE 2000 M. DIN CAUZA LIPSEI MICRII PE VERTICAL A APEI, SE CONSTAT O ACUMULARE A UNOR CANTITI NSEMNATE DE HIDROGEN SULFURAT (MAREA NEAGR) CEEA CE MPIEDIC EXISTENA VIEII DE LA 150 M ADNCIME N JOS.

TEMPERATURA
TEMPERATURA APEI OCEANICE REZULT, N PRICIPAL DIN PROCESUL DE NCLZIRE, DETERMINAT DE RADIAIA SOLAR DIRECT. N ACEST CAZ ESTE FOARTE IMPORTANT UNGHIUL DE INCIDEN AL RAZELOR SOLARE FA DE NTINDEREA APELOR OCEANICE. TEMPERATURA APEI MARINE VARIAZ ATT PE VERTICAL CT I PE ORIZONTAL. LA ACEAST VARIAIE CONTRIBUIE DINAMICA MASELOR DE AER I DINAMICA APELOR MARINE (CURENII CALZI SAU RECI), DETERMINND TEMPERATURA APELOR DE SUPRAFA ASTFEL: 25-30C, N REGIUNEA INTERTROPICAL; 8-18C, N REGIUNILE TEMPERATE; 0...-2C, N REGIUNILE POLARE.

VALOAREA TEMPERATURII APEI OCEANICE SCADE PE MSUR CE CRETE ADNCIMEA ASTFEL: - N REGIUNILE CALDE I TEMPERATE, TEMPERATURA SCADE RAPID PN LA 300 M, AJUNGND LA 5C, DUP CARE, MAI LENT, PN LA 1C LA ADNCIMEA DE 4000 M; - N REGIUNILE POLARE, LA SUPRAFA, TEMPERATURA ESTE N JUR DE 0C, NTREINUT DE TOPIREA GHEII DIN BANCHIZELE POLARE, APOI TEMPERATURA CRETE LA 2C LA 200 M ADNCIME, DE UNDE SCADE LA -1C, -2C, PE FUNDUL OCEANULUI. N CE PRIVETE MRILE, SUNT DE REINUT URMTOARELE ASPECTE: - N MRILE CARE COMUNIC LARG CU OCEANUL, VARIIA TEMPERATURILOR PE VERTICAL ESTE ACEEAI CA N OCEAN; - N MRILE SEPARATE DE OCEANUL PLANETAR PRIN PRAGURI APAR DIFERENE DE TEMPERATUR DE O PARTE I DE ALTA A PRAGULUI, PUTND REZULTA INVERSIUNI TERMICE PRIN SCHIMBUL DE APE. DE EXEMPLU, APELE MAI CALDE I MAI SRATE ALE MRII MEDITERANE PTRUND PRIN PRAGUL BOSFOR-DARDANELE I AJUNG PE FUNDUL MRII NEGRE.

DENSITATEA
DENSITATEA APEI OCEANICE ESTE STRNS LEGAT DE SALINITATE I TEMPERATUR: - CU CT APELE SUNT MAI SRATE, CU ATT DENSITATEA LOR ESTE MAI MARE, AVND TENDINA S COBOARE LA FUND; - APELE RECI AU O DENSITATE MAI MARE DECT CELE CALDE, APA SRAT ATINGE O VALOARE MARE A DENSITII LA 0C, N TIMP CE APA DULCE ATINGE ACEST PARAMETRU LA 4C. N CONSECIN O AP RCIT DE O MAS DE AER RECE VA COBOR N ADNCIME, FIIND NLOCUIT DE APA CALD, CARE VA URCA N LOCUL CELEI RECI.

CULOAREA
CULOAREA APEI OCEANICE ESTE O PROPRIETATE FIZIC DEPENDENT DE GRADUL DE TRANSPAREN AL APEI I DE CONINUTUL N SUBSTANE ORGANICE I ANORGANICE. CU CT APA CONINE MAI PUINE PARTICULE N SUSPENSIE CU ATT TRANSPARENA EI ESTE MAI MARE. TRANSPARENA CRETE LA SALINITI MARI I LA TEMPERATURI RIDICATE. EA SE EXPRIM PRIN ADNCIMEA PN LA CARE SE POATE VEDEA UN DISC DE CULOARE ALB, RESPERCTIV 50-60 M N MAREA SARGASELOR I DE 6-8 M N MAREA ALB. N ZONA INTERTROPICAL, CULOAREA APEI ESTE ALBASTR, NTRUCT PTRUND LA ADNCIMI MARI RAZELE ALBASTRE DIN SPECTRUL LUMINII SOLARE; MRILE CU O CANTITATE DE MAS ORGANIC NSEMNAT AU O CULOARE VERZUIE, IAR CELE N CARE FLUVIILE ADUC O CANTITATE MARE DE ALUVIUNI AU O CULOARE GALBEN SAU GALBEN-VERZUIE, CND EXIST I MAS ORGANIC.

DINAMICA APELOR OCEANICE


APELE OCEANULUI PLANETAR SE AFL NTR-O CONTINU MICARE, DATORIT UNOR FACTORI COSMICI (FORA DE ATRACIE A SOARELUI I A LUNII) SAU GEOGRAFICI (VALURILE, CUTREMURELE, ERUPIILE VULCANICE, DIFERENELE DE TEMPERATUR I DE SALINITATE). MICRILE APEI OCEANICE SE REPREZINT PRIN: VALURI, MAREE I CURENI. VALURILE VALURILE REPREZINT O FORM DE MICARE CARACTERISTIC A APEI DE LA SUPRAFAA OCEANELOR, DETERMINAT DE FORA DE FRECARE A AERULUI I DE CUTREMURE. SUNT MICRI OSCILATORII, DE SLTARE I DE COBORRE A APEI FR A SE DEPLASA. SPRE RM, MICAREA APEI DIN CIRCULAR DEVINE TRANSLATORIE, IAR VALUL OBINUIT SE TRANSFORM N VAL DE TRANSLAIE. ATUNCI CND ARE LOC RSTURNAREA VALURILOR, SE PRODUCE FENOMENUL DE DEFERLARE (SPARGERE), NSOIT DE RETRAGEREA APEI SPRE ADNC PRINTR-O DEPLASARE GRAVITAIONAL.

FENOMENUL DE DEFERLARE

ELEMENTELE UNUI VAL


CREASTA, LINIA (PARTEA) CEA MAI NALT A VALULUI; - BAZA, LINIA CEA MAI JOAS A VALULUI; - NLIMEA, DIFERENA DINTRE CREAST I BAZ; - LUNGIMEA, DISTANA DINTRE DOU CRESTE SAU DINTRE DOU BAZE.

ELEMENTELE UNUI VAL

VALURILE DIN LARGUL OCEANULUI SUNT APROAPE PARALELE FORMND HULA. LA RM, FORMA DIFER N FUNCIE DE ADNCIMEA APEI. VALURILE AU DIMENSIUNI MICI: 0,5 - 3 M NLIME, AJUNGND LA 6-18 M N TIMPUL FURTUNILOR. N OCEANUL PACIFIC, UNDE SE NREGISTREAZ UN GRAD RIDICAT DE SEISMICITATE I VULCANISM, APAR VALURILE TSUNAMI CU VITEZE FOARTE MARI, DATORATE ERUPIILOR VULCANICE I CUTREMURELOR, DAR I ALUNECRILOR SUBMARINE.

MAREELE REPREZINT O FORM SPECIFIC DE MICARE A APEI MRILOR I OCEANELOR, MANIFESTAT PRIN: - FLUX, RIDICAREA NIVELULUI APEI I NAINTAREA EI SPRE USCAT, INVADND PLAJA I GURILE DE VRSARE ALE CURSURILOR DE AP; - REFLUX, RETRAGEREA APEI, REDEVENIND EMERSE USCATURILE ACOPERITE CU AP N TIMPUL FLUXULUI. PRODUCEREA MAREELOR ESTE O CONSECIN A ATRACIEI EXERCITATE DE LUN I SOARE, N CONFORMITATE CU LEGEA ATRACIEI GRAVITAIONALE. FORA DE ATRACIE A LUNII ESTE DE 2,1 ORI MAI MARE DECT A SOARELUI, NTRUCT DISTANA DINTRE LUN I PMNT ESTE DE 390 DE ORI MAI MIC DECT DINTRE PMNT I SOARE.

MAREELE

CURENII OCEANICI
CURENII REPREZINT O FORM DE MICARE A APELOR OCEANICE, PE DIRECII FIXE, SUB ACIUNEA ANUMITOR FACTORI CUM SUNT VNTURILE, DIFERENA DE SALINITATE, DE TEMPERATUR I DE NIVELUL APELOR. ACIUNEA VNTURILOR REGULATE (ALIZEELE) SAU PERIODICE (MUSONII) DETERMIN DEPLASAREA PE ANUMITE DIRECII A MASELOR DE AP, LUND NATERE: - CURENII DE DERIV, N ZONA DE ACIUNE A VNTURILOR; - CURENII LIBERI, N ZONELE LIMITROFE, UNDE VNTURILE RESPECTIVE NU MAI ACIONEAZ. CURENII CARE SE FORMEAZ DATORIT DIFERENELOR DE DENSITATE ALE MASELOR DE AP DIN DOU BAZINE MARINE SEPARATE PRINTR-UN PRAG CE POART NUMELE DE CURENI DE COMPENSAIE. VITEZA DE DEPLASARE A MASEI DE AP VARIAZ, FIIND, DE REGUL, NTRE 0,3 KM I 0,4 KM/H. DUP TEMPERATURA APEI, CURENII SUNT: - CALZI, VENIND DIN REGIUNILE CALDE (CURENTUL GOLFULUI N OC. ATLANTIC, KUROSHIVO N OC. PACIFIC) - RECI, SE FORMEAZ N REGIUNILE POLARE SAU VIN DIN ADNCURILE OCEANICE (CURENTUL LABRADORULUI N OC. ATLANTIC, OYA-SHIVO, CURENTUL PERU N OC. PACIFIC).