Sunteți pe pagina 1din 196
 
Istoria Transilvaniei medievale:de la etnogeneza românilor până la Minai Viteazul- curs -prof. dr. Ioan-Aurel PopCuvânt nainte Termenul Transilvania! n ciuda celor două cuvinte latine care-l alcătuiesc! nu este un termen românesc sau dat de români. "l a fost precedat de un altul - un sinonim - #i anume $ltrasilvana sau terra $ltrasilvana #i s-a născut n secolele %-%I! adică n perioada n care grani&a $ngariei a fost n zona marii păduri ce separa Cri#ana de regiunile intracarpatice. 'in punct de vedere mag(iar! &ara dominată atunci de unguri era )dincoace* de marea pădure! iar ceea ce era )peste* sau )dincolo de* +-ultra! trans, pădure era un loc! deocamdată! necunoscut. 'e aceea! acest loc! unde domnia o avusese românul elou! a fost numit de unguri "rde-el +mai apoi "rdel/,! adică )peste pădure* sau )&ara de peste pădure* #i acest nume a rămas apoi consacrat! atât n mag(iară! cât #i n latină +forma latină este sinonimă cu cea mag(iară,. "volu&ia numelui latin! n ordine cronologică! este următoarea: de la $ltrasilvana! la Transilvana #i! apoi! la Transilvania. n afară de aceste nume! Transilvania s-a mai c(emat! de la sfâr#itul secolului %III! 0eptem Castra! denumire preluată de sa#i n formă germană ca 0ie1en1urgen #i nsemnând )#apte cetă&i*. Termenul pare legat de rolul important atri1uit n evul mediu cifrei #apte #i de modul cum acest rol s-a reflectat c(iar n realită&ile Transilvaniei: #apte conducători unguri +2etumogei,! #apte tri1un! 3apte comitate! #apte scaune etc.4omânii nu au avut! pro1a1il! o denumire specifică pentru ntreaga regiune intracarpatică! deoarece ei nu au apucat! n nume românesc! să facă din această zonă o &ară! adică o alcătuire politică feudală! un stat centralizat. 'esigur! ei vor fi avutIun nume pentru )ducatul* lui elou! dar izvoarele nu ni-l transmit! a#a cum au avut nume pentru toate &ările de pe cuprinsul Transilvaniei! 5anatului! Cri#anei #i Maramure#ului! ca #i pentru cele de la sud #i est de Carpa&i. Asemenea nume vor fi fost 6ara 2a&egului! a 7ltului! a Maramure#ului! a 5ârsei! a 5eiu#ului! a 8ăsăudului etc. 9a sud #i est de Carpa&i! unde &ările +statele, cele mici s-au unit n cuprinsul celor mari! centralizate! a apărut la români! n c(ip firesc! un nume nglo1ant!
 
general #i generic. n Transilvania! &ările mici nu au mai apucat să dea na#tere &ării celei mari! decât prin cucerirea străină. 'e aceea!  Transilvania! nefiind un stat n nume românesc! cu putere politică românească! nu a avut ini&ial n română o denumire specifică. Târziu! pro1a1il din ra&iuni practice! a fost preluat n română termenul de Ardeal! după mag(iarul "rdel/. ncercările de a eplica originea cuvântului Ardeal printr-o vec(e rădăcină indo-europeană! de#i tentante! nu s-au dovedit suficient de convingătoare. $lterior! pe măsura evolu&iei lim1ii literare #i su1 influen&ă livrescă a fost preferat  n română - lucru vala1il #i astăzi - termenul Transilvania! calc(iat mai 1ine caracterului romanic al lim1ii române.0u1 aspect geografic #i istoric! Transilvania reprezintă teritoriul fostului voievodat! care a func&ionat până la ;<=;. $lterior! principatul a nglo1at #i Maramure#ul! Cri#ana #i păr&i din 5anat! de aceea sensul no&iunii de Transilvania s-a lărgit. Astăzi! Transilvania! n sens larg!  nseamnă zona intracarpatică! 5anat! Cri#ana #i Maramure#. n lucrare! se va folosi no&iunea cu am1ele sensuri! făcându-se! după necesită&i! precizările cerute de contet! dar cercetarea noastră a avut n aten&ie deopotrivă păr&ile vestice #i teritoriul intracarpatic. n ciuda acestor nume diferite date de ceilal&i locuitori #i a puterii de stat străine! românii au avut multă vreme sentimentul! c(iar con#tiin&a că trăiesc ntr-o &ară a lor! românească! #i au numit-o ca atare. 7 dovadă n acest sens este un #ir de documente emise n 5anat  n >ur de ;<??! n care se men&ionează >udecă&i făcute nu după )dreptul românesc* - cum se consemna n mod curent -! ci după o1iceiul sau dreptul 6ării 4omâne#ti +ritus seu ius Volac(ie,.@" drept că celor opt districte române#ti mai importante din 5anat le fuseseră confirmate vec(ile li1ertă&i ncă din ;=<! su1 forma unui privilegiu ce limita imitiunile organelor politico-administrative oficiale +inclusiv ale regelui,! sporind impresia de &ară românească pe care o aveau locuitorii. Bolosirea no&iunii de Volac(ia n 5anat! pentru a denomina acel &inut! confirmă intui&ia lui 8icolae lorga! conform căreia )6ara 4omânească a avut odinioară un sens pe care foarte mul&i l-au uitat #i unii nu l-au n&eles niciodată ea nsemna tot pământul locuit etnografice#te de români*. 'in acest punct de vedere! #i teritoriile locuite de români! dar a>unse su1 putere politică străină! au rămas pentru români tot &ări române#ti! mai ales acolo unde nucleele vec(ilor forma&iuni politice au fost puternice #i nu au putut fi dislocate complet. Altminteri! la ;<DD-;@?;! pentru o clipă! Transilvania +n sens larg, va deveni #i politic românească su1 sceptrul lui Minai Viteazul! care!  mplinind ceea ce putea să fie la cumpăna de milenii #i n-a fost! prefigura ceea ce urma să fie n finalul mileniului II. Transilvania nu a fost o &ară curat daco-romană sau românească de-a lungul veacurilor #i nici nu putea să fie! deoarece era un loc de ispititoare a1unden&ă #i de trecere a o#tilor. 0-au a#ezat n ea mereu
 
mai multe neamuri! n c(ip pa#nic sau violent - sci&i! cel&i! sarma&i! romani! go&i! (uni! gepizi! avari! slavi! 1ulgari! unguri! pecenegi! uzi! cumani! secui! sa#i! cavaleri teutoni! al&i germanici! evrei! &igani! sâr1i! croa&i! ruteni! armeni etc. - dar de aproape două milenii romanitatea #i romanitatea i-au conferit personalitatea distinctă #i i-au trasat esen&ialmente destinul. n spiritul n&elegerii mai >udicioase a acestui destin au fost scrise! cu venera&ia datorată celor ce l-au făurit! modestele rânduri de fa&ă.8otă n lucrarea de fa&ă! notele 1i1liografice sunt prescurtate. Pentru  ntregirea prescurtărilor! se va consulta 5i1liografia selectivă din final! unde modul de prescurtare este marcat ntre paranteze.9a unele izvoare din perioada antică #i medievală timpurie nu s-au făcut trimiteri după o edi&ie anume! ci s-au indicat! după cutumă! nume sau numere de capitole #i su1capitole.8umerotarea notelor 1i1liografice s-a făcut pe capitole! iar! n cazul capitolului E! mai ntins! pe su1capitole grupate! pentru a evita a>ungerea la numere prea mari #i pentru a nu ngreuna lectura.i. F'e la dacoromâni la români: transilvania spre finalul mileniului G al erei cre#tine;.;. "uropa postromană #i lumea 1ar1ară. Mo#tenirea 4omeiCriza #i apoi destrămarea Imperiului 4oman! petrecute prin secolele III-V d.2r.! au lăsat! cu precădere n "uropa! un vid politic imens. Imperiul - modelul clasic de organizare statală - a reprezentat mereu un mira> pentru popula&iile situate spre nord #i est. ntins! n perioada sa de maimă epansiune! din ce&urile reci ale 5ritaniei! până n nisipurile fier1in&i ale Africii #i de la 7ceanul Atlantic până la Tigru #i "ufrat! statul roman! printr-o operă de legiferare #i de organizare unică! a creat o zonă tricontinentală relativ sta1ilă. 0ta1ilitatea s-a datorat n mare măsură procesului de romanizare care! omogenizând civiliza&ii #i culturi diferite su1 semnul lim1ii latine! al credin&elor #i tradi&iilor romane! a a#ezat )sigiliul 4omei*; asupra unei mari păr&i a "uropei. 'in perspectivă contemporană! Imperiul 4omei a fost prima ncercare - reu#ită par&ial #i temporar - de )uniune politică europeană*.Aventura romană n formă latină a durat n >ur de ;H<? de ani! de la <E .2r. până la =@ d.2r. n 4ăsărit! o parte a statului roman s-a men&inut su1 numele de Imperiul 4oman de 4ăsărit #i apoi 5izantin  ncă aproape ;??? de ani! de la =@ la ;=<E. n Apus! titlul de imperator 4omanorum! >ustificat doar n măsură infimă n planul realită&ii! a eistat o altă mie de ani! din ?? -anul ncoronării lui Carol cel Mare - până n ;?;! când 8apoleon 5onaparte a pus capăt acestui anacronism.Prin urmare! 4oma clasică a lăsat o mo#tenire deose1ită! perpetuată de-a lungiiJ mileniilor. 0u1 aspect politic! nsă! mari păr&i ale imperiului au a>uns n secolele III-V! mai ales n Apus! n afara autorită&ii romaneH. 8u insistăm aici asupra cauzelor ce au determinat o

Răsplătiți-vă curiozitatea

Tot ce doriți să citiți.
Oricând. Oriunde. Orice dispozitiv.
Fără obligații. Anulați oricând.
576648e32a3d8b82ca71961b7a986505