Sunteți pe pagina 1din 5

Psihologia crimei: cauzele comportamentului criminal

Generalitati
Sus

Lacomia, furia, gelozia, razbunarea, mandria; sunt doar cateva dintre principalele motive ce stau la baza comiterii de crime. Unii indivizi decid sa comita o crima si planifica in avans fiecare pas, pentru a creste sansele de reusita si a reduce riscurile; acesti indivizi sunt cei care fac o alegere clara a actiunilor lor; Altii, comit crima din impuls, furie, teama. Pentru altii, crima este un stil de viata care le ofera mari recompense, admiratie si exaltare. De-a lungul timpului, specialistii au incercat sa determine cauzele comportamentului social anormal, inclusiv comportamentul criminal. ntunecarea gandirii, probleme neuronale si durere psi!ica severa" acestia sunt, conform specialistilor, principalii factori ce stau la baza acestui comportament.

Cuprins articol
#. %. &. ). +. -. /. 0. $eneralitati Adultii si comportamentul criminal 'opiii(adolescentii si comportamentul criminal *elatia parentala - sociopatia ,reditatea si activitatea creierului .ormonii ,ducatia si grupul social Drogurile si alcoolul

Adultii si comportamentul criminal


Sus

1a2oritatea crimelor comise de oamenii de rand au la baza un puternic instinct impulsiv - un moment de furie declansat de o insulta, datorie financiara, dragoste sau sex. 1are parte sunt comise, sustin specialistii, de oameni care tind sa aiba un comportament nonconformist si nealiniat normelor sociale, in ma2oritatea timpului, ceea ce ar putea explica violenta extrema in momentele in care isi pierd cumpatul. n cele mai multe situatii, o persoana care ucide nu are intentia de a comite aceasta actiune; In cel putin 20% din cazuri, actioneaza pentru a se auto-apara. n alte situatii, persoanele cu ganduri ucigase actioneaza indirect, convingand sau aducandu-si victima in starea de a comite suicid. mpulsul de a ucide, este, se pare, universal, insa motivele care ii conduc pe femei si barbati la comiterea acestui act sunt variate si misterioase. n unele cazuri, crima este dictata de probleme psi!ice ale individului; in altele, motivul pare a fi nimic mai mult decat o dorinta materiala. n crimele savarsite in familie, motivele difera, de la neintelegerile dintre parteneri, pana la gelozie, suspiciune de adulter sau c!iar prinderea in fapt a partenerului. Pentru unele

cupluri, obsesia si dependenta de partener sunt doi dintre principalii factori care duc, in cele din urma, la savarsirea de crima; partenerii nu accepta despartirea de persoana iubita si astfel, fie in urma unor confruntari, fie voit, a2ung sa comita crima. 3rustrarea frecventa poate fi o sursa a comportamentului agresiv si poate lua multe forme, declansata fiind deseori de sentimentul de inferioritate fizica, sociala sau intelectuala. 1ulti specialisti in comportament agresiv considera ca acesta este invatat, deseori prin observare, iar unii dintre ei sunt convinsi ca violenta prezentata la 45 dezvolta tendinte violente atat in cazul copiilor cat si al adultilor. 5iolenta a fost utilizata ca tema in nenumarate opere de arta; spre deosebire de 45, specialistii considera ca expunerea violentei prin opere artistice nu are efecte negative la nivel de individ, ci mai mult, poate crea repulsie fata de aceste gesturi, poate invata populatia despre consecintele sale.

Copiii/adolescentii si comportamentul criminal


Sus

n toate teoriile si speculatiile referitoare la intrebarea 6De ce comit copiii crime6, raspunsurile nu difera cu mult fata de motivele care ii indeamna pe adulti catre acest gest. 'u putine exceptii, adolescentii sunt suficient de capabili sa inteleaga ca gestul lor este unul gresit. - La fel ca si in cazul adultilor, unii adolescent ucid deoarece sufera de agresivitate cronica si nu isi pot controla impulsivitatea in anumite momente. Altii ucid ca raspuns la un istoric de ostilitate supracontrolata. - Altii comit acest gest dupa perioada in care sunt coplesiti de sentimetul de victimizare si resentimente. - Pentru altii, crima este un raspuns la un factor traumatizant pe care nu il mai pot tolera. - n cazul adolescentilor imaturi si narcisisti, apare obsesia. Deprivati de dragoste sau recunostinta, se simt 2ustificati sa foloseasca violenta. - 1ai putin comune, dar foarte dramatice, sunt cazurile in care crimele sunt comise de psi!otici si indivizi care sufera de grave afectiuni psi!iatrice care-i 6rup6 de realitate. ,ste cunoscut faptul ca, adolescentii au tendinta de a adopta comportamente riscante. Studiile demonstreaza ca adolescentii nu au tendinta de a se considera mai invulnerabili sau mai invincibili, comparabil cu adultii; in sc!imb, sunt predispusi spre a se comporta ca si cum ar fi invincibili din cauza imaturitatii, impulsivitatii sau 2udecatii gresite. Lipsa experientei si a responsabilitatii, nepasarea fata de eventualele consecinte, ii determina sa se comporte indiferent si sa se implice in activitati riscante. Valorile, anturajul si violenta

5alorile, atitudinile si educatia, contribuie deasemeni in formarea unui caracter violent. 1ulti copii au invatat sau au a2uns sa considere ca violenta este o metoda legitima de a rezolva probleme personale si conflicte intalnite in viata de zi cu zi. 'and sunt, sau au impresia ca sunt provocati, au tendinta de a intoarce atacul, fara a incerca sa gaseasca si alte metode de rezolvare pe cale pasnica a situatiei, si mai ales, fara a se gandi ca actiunile lor pot avea consecinte grave sau, c!iar fatale. De-a lungul timpului, conceptul de 6respect6 s-a modificat simtitor in randul noilor generatii. n multe grupuri de adolescenti, sunt folosite replici gen" 6 l respect daca si el ma respecta pe mine6, sau 2ustificari ale unor actiuni violente" 67u mi-a aratat respectul cuvenit6. *espectul a devenit astfel o 6posesie6, un titlu, o conditie. Deseori, orbiti de obsesia de a fi 6respectati6, tinerii a2ung sa ucida din dorinta de a-si salva onoarea pe care nu au castigat-o sau nu au meritat-o niciodata. Apararea onoarei interactioneaza frecvent cu dinamica grupului; dintr-o varietate de motive,

adolescentii tind sa formeze grupuri cu o cultura proprie, si sa manifeste atitudini ostile sau agresive la adresa celor ce nu se supun regulilor impuse de ei.

Relatia parentala - sociopatia


Sus

deea de sociopat a fost adoptata in anii 809 pentru a descrie un 6ciclu de violente domestice6 sau model regasit in istoricul familial. 'iclul de violente descrie situatia in care un individ care s-a dezvoltat intr-un mediu caracterizat prin abuz sau comportament antisocial are tendinta de a aplica acelasi tratament copilului sau; acesta, la randul sau, se va conforma ciclului, odata ce va deveni parinte. 'opiii negli2ati sau abuzati sunt mai predispusi comiterii de crime pe parcursul vietii. n mod similar, abuzul sexual in copilarie duce, de multe ori, la transformarea victimei in agresor odata cu atingerea pragului de adult. 7egli2area si abuzarea cipiilor persista de multe ori de-a lungul multor generatii; astfel, ciclul de abuzuri, sociopatie si crime se repeta. Pe de alta parte, copiii sustinuti si iubiti de parinti dezvolta inceredere persoanala, stima de sine si interes fata de mediul social; de regula, copiii din aceasta categorie au o alta viziune asupra relatiilor interpersonale si sunt mai putini predispusi catre violente, omucidere. 'u toate acestea, in ultimele decenii, opinia publica nu a acceptat supozitia conform careia comportamentul criminal este determinat de afectiuni psi!iatrice ci, mai degrama, a considerat omorul ca fiind dictat de actiuni premeditate.

reditatea si activitatea creierului


Sus

Studiile cu privire la originile tulburarilor antisociale de personalitate si influenta acestora in comportamentul criminal, au dus la studierea gemenilor si a copiilor adoptati. $emenii identici prezinta aceleasi gene. 'ercetatorii au descoperit ca gemenii identici sunt de % ori mai predispusi a avea acelasi comportament criminal fata de gemenii fraternali, care au gene similare, dar nu si identice. Alte studii sugereaza ca, copiii adoptati prezinta mai multe similaritudini - legate de predispozitia catre crima - in raport cu parintii biologici decat cu parintii adoptivi. 4oate aceste cercetari, indica existenta unei baze genetice in comportamentul criminal. 4e!nologiile medicale din ultimele decenii au permis avansarea cercetarilor legate de cauzele biologice ale comportamentului criminal. Spre exemplu, in #:0-, au fost identificate conexiuni intre creier si comportamentul antisocial; conform acestora, criminalii experimenteaza mai putine reactii la nivel cerebral in prezenta pericolului decat ma2oritatea indivizilor. ; astfel de functie cerebrala, se considera, creste riscul de omucidere, criminalii fiind mai putin speriati de consecintele sau pedeapsa faptei savarsite. 'u a2utorul 'omputerului 4omograf, *17-ului si a 4omografului cu emisie de pozitroni <P,4=, cercetatorii au studiat activitatea creierului si inclinatia catre omucidere. nvestigatiile au urmarit rolul neuroc!imicalelor - substante eliberate de catre creier pentru a activa activitatea organismului si a !ormonilor in influentarea comportamentului criminal. *ezultatele au indicat ca un nivel crecut de serotonina - substanta produsa de sistemul nervos

central ce are efecte asupra starii emotionale a indivizilor - descreste agresivitatea. Pe de alta parte, un nivel crescut de dopamina, creste agresivitatea. Dopamina este produsa de catre creier si afecteaza rata batailor inimii si presiunea sangelui. n prezenta dovezilor, cercetatorii s-au asteptat sa descopere, in cazul persoanelor care comit crime, o reducere a nivelului de serotonina si cresterea nivelului de dopamina. Criminalii in serie 'ercetatorii au studiat si creierul criminalilor in serie, iar *17-urile au relvat nivele crescute ale unor neurotransmitatoriprecum dipamina si scazute de serotonina. Au existat si nenumarate cercetari ale sistemului limbic, parte a creierului care controleaza emotiile si comportamentul. 7oi medicamente au revolutionat tratarea depresiei si c!iar acomportamentului psi!otic. 7imic insa nu a putut 2ustifica crimele in masa.

!ormonii
Sus

.ormonii sunt substante care controleaza functiile organelor. 'ercetatorii au testat relatiile dintre !ormoni, cum ar fi testosteronul si cortizolul, si comportamentul criminal. 4estosteronul este un !ormon sexual produs de organele sexuale, care influenteaza dezvoltarea caracteristicilor masculine. Studiile pe animale au demonstrat ca exista legaturi stranse intre nivelul de testosteron si comportamentul agresiv. 1asurarea testosteronului in randul detinutilor din penitenciare a demonstrat de asemeni prezenta unor cantitati ridicate comparativ cu restul populatiei. 'ortizolul este de asemeni asociat cu comportamentul criminal. 7ivelurile crescute de cortizol duc la cresterea cantitatii de glucoza din creier, pentru obtinerea unui plus de energie - situatie intalnita in momentele de stres sau resimtire a unui pericol. Persoanele ce prezinta un nivel ridicat de cortizol au atentia mult mai bine dezvoltata si sunt mai active fizic; pe de alta parte, nivelul scazut de cortizol este asociat persoanelor cu probleme de concentrare, activitati fizice reduse si deseori, comportament antisocial, inclusiv agresiv. Studiile pe adultii violenti au relevat un nivel scazut de cortizol.

ducatia si "rupul social


Sus

'onform teoriilor sociologilor, ma2oritatea detinutilor din penitenciare au un nivel redus si foarte redus de educatie; multi dintre acestia nu stiu sa scrie si sa citeasca si nu au absolvit nici macar o scoala elementara. Astfel, cele mai comune crime au la baza 2afuri, spargeri de locuinte, tal!arii, trafic de droguri, furturi din magazine. Lipsa unei educatii minime in randul acestei categorii, are ca rezulate lipsa unui loc de munca si perioade lungi fara posibilitatea obtinerii unui venit lunar, ceea ce, inevitabil, conduce la cresterea infractionalitatii, finalizata, in multe situatii, cu omucidere. '!iar daca in multe situatii educatia ofera posibilitatea obtinerii unui serviciu si a unui venit lunar, nu intotdeauna combate efectele abuzului, saraciei sau altor factori restrictivi. $rupul de apartanenta al unei persoane are o puternica influenta asupra deciziei de a comite crima. Spre exemplu, copiii ce apartin familiilor defavorizate, din dorinta de a compensa lipsurile si de a nu resimti diferente fata de tinerii din familii bogate - care de regula, ii exclud din antura2, aderara la anumite gasti care sa le asigure un anumit respect, sentiment de putere si statut.

De regula, gastile sunt focusate pe obtinerea de bunuri materiale, prin frauda, tal!arii, trafic.

#ro"urile si alcoolul
Sus

Anumiti factori sociali au puternica influenta in abilitatea unei persoane de a lua decizii; Drogurile si abuzul de alcoolsunt astfel de factori. mpulsul de a comite o crima pentru a asigura nevoia de drog, ifluenteaza procesul de decizie. Atat drogurile cat si alcoolul se interpun gandirii lucide si 2udecatii si reduc in!ibitia <regulile social-comportamentale=, oferind individului un plus de cura2 in comiterea unei crime. Sentinta de incarcerare are minima importanta pentru o persoana aflata sub influenta drogurilor. Abuzul de substante si alcool, cresc gradul de agresivitate al individului si riscul de comitere a unei crime, in situatii care victima nu are nici o relatie cu atacatorul; astfel de evenimente se pot petrece in baruri sau in spatii publice, in urma unor confruntari(conflicte, duse la extrem de cel afectat de consum. Criminalistii apreciaza ca in apro$imativ %0-&0% din cazurile de crima, a'uz se$ual sau tal(arie, atacatorii se a)la su' in)luenta dro"urilor/alcoolului. 4otodata, multe dintre cazurile de violenta in familie sunt cauzate de un partener(parinte alcoolic. 7enumarate cazuri au la baza certurile intre parteneri sau masurile corectoare aplicate copiilor, in lipsa unei 2udecati lucide.