Sunteți pe pagina 1din 21

In ultimii ani, mai multi cercetatori ai inteligentei umane au reiterat limitarile vechiului mod de a aborda inteligenta.

Profesorul Howard Gardner a revolutionat modul de a privi inteligenta umana odata cu publicarea rezultatelor studiilor sale in celebra sa carte Frames of Mind din 1983. El releva faptul ca nu exista un singur tip de inteligenta responsabil de succesul nostru in viata, testul IQ nefiind singurul factor care determina inteligenta umana ; el sustine ca inteligenta inseamna invatare si adaptare si ca acest lucru include mai multe aspecte. Howard Gardner a formulat initial o lista cu 7 tipuri de inteligenta : inteligenta lingvistica, inteligenta logico matematica, inteligenta spatiala, inteligenta muzicala, inteligenta chinestezica, inteligenta intrapersonala si inteligenta interpersonaal. Primele 2 tipuri de inteligenta sunt utilizate frecvent in programele educationale din scoli si sunt masurate prin testul IQ, urmatoarele trei au fost asociate cu arta iar pe ultimele ultimele 2 Howard le-a numit inteligenta personala, acestea din urma formand Inteligenta Emotionala, masurata prin EQ. Gardner afirma ca psihologia nu dicteaza educatia in mod direct, ea ajuta la intelegerea conditiilor in care are loc educatia. Teoria lui Gardner nu a fost imediat acceptata in psihologia academica. Totusi, a fost mai tarziu adoptata de teoreticienii in educatie si aplicata de catre profesori. Multe scoli din America de Nord au revizuit programele scolare si practicile pedagocie in functie de aceste tipuri de inteligenta. Evaluand din timp, inca din scoala sau din primii ani de cariera tipul de inteligenta pe care il detinem putem sa dezvoltam si sa fructificam aceasta inteligenta in cariera pe care ne-o alegem.

1. Inteligenta lingvistica
reprezinta usurinta in exprimarea i perceperea nuantelor limbajului verbal, abilitatea de a invata limbi straine si de a folosi limbajul in atingerea unor obiective dar si abilitatea de a folosi eficient limbajul pentru a te exprima teoretic si poetic. Persoanele care poseda acest tip de inteligena prefera discutiile, dezbaterile, asociatiile de cuvinte, sa citeasca, sa scrie, sa povesteasca. Domeniile de performanta pentru persoanele care au inteligneta lingvisitca sunt : jurnalismul, literatura, psihologia, justitia.

2. Inteligenta logico-matematic
presupune capacitatea de a elabora rationamente, de a recunoaste si folosi scheme i relatii abstracte. Persoanele de acest tip prefera numerele, structurile, formulele, tehnologia, conceptele matematice, abstractizarile, rationamentele si devin, de obicei, contabili, matematicieni, chimisti, fizicieni.

3. Inteligenta spatiala
presupune capacitatea de a gandi n imagini, de a-si reprezenta n imagini informaiile. Persoanele care au inteligenta spatiala pot intelege si reprezenta foarte bine lumea spatialvizuala, au simtul orientarii in spatiu si memorie vizuala foarte buna. Aceste persoane invata folosind imagini, observand, efectuand reprezentari grafice, prefera sa deseneze, sa construiasca, sa modeleze, sa proiecteze, prefera culorile, imaginile, sa efectueze schite, scheme. Domeniile de performant sunt proiectarea, arhitectura, artele plastice.

4. Inteligenta muzicala
reprezinta abilitatea de a recunoaste si de a gandi in sunete, ritmuri, melodii i rime, a fi sensibil la ton, la intensitatea, inaltimea si timbrul sunetului, abilitatea de a recunoaste, crea i reproduce muzica, folosind un instrument sau vocea. Implica ascultare activa i presupune o legatura puternica intre muzica si emotii. Este specific cantaretilor, muzicienilor, dansatorilor.

5. Inteligenta chinestezica
implica utilizarea cu eficienta a miscarilor corporale, abilitatea mentala de a coordona miscarile corpului, fizicul si mentalul aflandu-se in stransa legatura. Persoanele care au inteligenta chinestezica nvata prin implicare directa, manevrare de obiecte, activitati practice, miscare. Domenii de performanta: sport, dans, activitati practice.

6. Inteligenta intrapersonala
se refera la intelegerea propriei persoane. Aceasta inteligenta o intalnim la persoanele introspective, care au capacitatea de se intelege pe ei insisi, de a-si analiza propriile emotii, ganduri, temeri, motivatii. Aceste persoane isi formeaza o imagine clara, reala despre ele insele si inteleg propriile sentimente, si le foosesc pentru ghidarea comportamentului. Persoanele de acest gen au un puternic simt al identitatii, sunt increzatori in fortele proprii. Domenii de performanta: cercetare, literatura, filozofie, munca stiintifica, teologie, psihologie.

7. Inteligenta interpersonala
se refera la intelegerea celorlalti si te ajuta sa fii sociabil. Persoanele care poseda astfel de intelienta, prefera sa socializeze si sa empatizeze cu grupuri de persoane, se implica n activitati comune, sunt buni organizatori, au talent in privinta comunicarii i negocierii, prefera interactiunea, colaborarea, relatiile sociale. Sunt preocupati de a intelege intentiile, motivatiile si dorintele altora, aceasta inteligenta usurandu-le colaborarea cu cei din jur. Profesii care solicita acest tip de inteligenta sunt:profesor, avocat, psiholog, asistent social, journalist, stiinte umaniste si sociale.

Inteligenta se masoara cu ajutorul coeficientului IQ. Se porneste de la premiza ca intre oameni exista diferente in ceea ce priveste potentialul intelectual. Diferenta dintre ei este exprimata printr-un scor, care arata cat de inteligenta este o persoana, in raport cu media. Coeficientul IQ se determina pe baza unor teste de aptitudini, care evalueaza abilitatile individului. Majoritatea testelor de inteligenta evalueaza abilitatile logice si matematice ale individului, insa, in scopul unei mai bune evaluari, se recomanda utilizarea unui complex de 5 teste, care evalueaza: abilitatile logicomatematice, vizuale si spatiale, verbale, memorie si un test de personalitate. Un test nu trebuie sa dureze mai mult de 40 de minute si nu se recomanda efectuarea a mai mult de un test pe zi.

Coeficienti de Inteligenta

-Coeficient de inteligenta sub 20: persoanele cu acest coeficient de inteligenta sunt persoane care depind de altii, deoarece nu se pot descurca si ingriji singure. Aceste persoane au o deficienta mintala grava si nu percep lumea exterioara
-Coeficient de inteligenta 21-50: persoanele acestea se pot ingriji singure si nu depind in totalitate de alte persoane. Aceste persoane au o deficienta mintala medie. -Coeficient de inteligenta 51-70: aceste persoane sufera de o usoara debilitate. -Coeficient de inteligenta 71-80: aceste persoane au un grad minor de dificienta mintala. Se pot descurca in viata, insa nu au abilitati deosebite si nu lucreaza logic. -Coeficient de inteligenta 81-90: persoanele acestea pot avea succes in meseriile manuale si au o inteligenta usor sub medie. Aceste persoane se pot descurca foarte bine in unele situatii. -Coeficient de inteligenta 91-100: persoanele acestea au o inteligenta medie. Aptitudini comunicative foarte bune, se descurca foarte bine in multe situatii. De asemenea, aceste persoane pot avea abilitati tehnice foarte bune. -Coeficient de inteligenta 101-110: aceste persoane se situeaza usor peste media de inteligenta. Se descurca foarte bine in situatii solicitante, se bazeaza pe logica si pe matematica. Pot avea succes in multe meserii si profesii. -Coeficient de inteligenta 111-120: persoanele acestea au o inteligenta peste medie. -Coeficient de inteligenta 121-130: aceste persoane au o inteligenta cu mult peste medie. Aceste persoane pun accentul pe creativitate si pe rezolvarea unor probleme prin folosirea logicii. -Coeficient de inteligenta 131-140: persoanele care au acest coeficient sunt deosebit de inteligente. De obicei, persoanele cu acest coeficient sunt cercetatori, specialisti in anumite domenii etc. Au un simt al perceptiei foarte bine pus la punct. genii. -Coeficient de inteligenta peste 140: persoanele care au peste acest coeficient de inteligenta sunt considerate

IQ -ul este puternic corelat cu realizrile academice, alegerea profesiei i succesul la locul de munc. Acest tabel arat media IQ-ului oamenilor cu diverse profesii

Inteligenta si religia
Se considera ca ateii au un IQ mediu mai mare - cu 2 puncte decat agnosticii - cu 4 mai mare decat persoanele moderat religioase - cu 6 mai mare decat fundamentalistii religiosi In ciuda faptului ca oamenii non-religiosi au o medie a inteligentei mai mare decat cei religiosi, o singura religie iese in evidenta cu o medie a IQului foarte ridicata: iudaismul. n SUA, evreii reprezint doar 2% din populaie. Insa: - 27% din ctigtorii premiului Nobel din SUA sunt evrei. - 15% din profesorii de la primele 10 universiti din SUA sunt evrei. - 15% din studenii de la primele 10 universiti din SUA sunt evrei. - 15% din medicii si avocatii din SUA sunt evrei.

Recomandari pentru cresterea performantelor intelectuale

peste gras (macrou, sardina, somon)/ulei de nuci, seminte de rapita surse bogate de Omega 3 cu rol in dezvoltarea si intretinerea celulelor creierului si activitatea neuronilor -leguminoase (linte, naut)/cereale integrale contin glucoza - regularizarea cantitatii de glucide din sange -banane/fructe uscate sursa de vitamina B6 si de magneziu stimuleaza producerea de serotonina si acid gamma-aminobutiric dezvoltarea comportamentului prudent, reflexiv si calm -ficat si carne de vita sursa bogata de fier amelioreaza functiile cognitive -fructe rosii/fructe de padure (capsuni, coacaze, fragi, mure) contin vitamina C, antioxidanti lupta impotriva radicalilor liberi, amelioreaza circulatia si intaresc micile capilare sangvine -fructe de mare/paine integrala, alge, germeni de grau bogate in vitamina B12 si in proteine(liseina), Mn, Li, Zn, I combat stressul, oboseala intelectuala si dereglarile nervoase -oua/carne alba de peste contin lecitina si fosfolipide stimuleaza memoria si procesul de invatare -ciocolata/ceai sau cafea slaba contin teobromina, teofilina, amfetamina, flavonoide si Mg putere tonica si psihostimulativa -spanac si alte legume cu frunze verzi vitamina B9 stimuleaza vigilenta si memoria -avocado/fructe oleaginoase vitamina E protejeaza creierul impotriva imbatranirii

- Mic dejun echilibreaza nivelul zaharului din sange, ceea ce sporeste numarul de nutrienti pentru creier - Somn minim 2 x 2h/24 h (maximul perioadei: intervalele orare 22-24, respectiv 5-7) ideal 3-7. Privarea indelungata de somn poate accelera moartea celulelor - Renuntarea la alcool (consumul de alcool reduce dimensiunea creierului) - Renuntarea la fumat - Nu se mananca peste masura si nu se consuma prea multe dulciuri - Evitarea, pe cat posibil, a zonelor poluate - Evitarea acoperirii excesive a capului (creierul este organul care consuma cel mai mult oxigen) - 2 x 20 min de sport/zi cele mai recomandate sporturi sunt jogging-ul si inotul

- Cititul invers, scrisul in oglinda, nvare, jocuri de gndire


- Organizarea si vizualizarea activitilor zilnice - Muzica clasica Mozart la nivel macro un impuls spre buna dispoziie si optimism, iar la nivel micro reprezint un catalizator al legturilor neuronice, al asocierilor mai vioaieale informaiilor stocate pe creier - Conversaii dese

A fi inteligent presupune a folosi si inteligenta altora Richard Aladjemoff