Universitatea de Stat din Moldova

Program de dezvoltarea a unei memorii eficiente la adolescenti

A elaborat: Rosca Victoria,gr.2.6

Chisinau 20 !

Tema: Program de dezvoltare a memoriei eficiente la adolescenti Beneficiari: Virsta: " ani Nr. de sedinte: ,20 ore # $ sedinte% Scopul programului: dezvoltarea memoriei eficiente la adolescenti. Obiectivele temei: .&a analizeze termenul 'memorie( 2.&a identifice tehnicile de dezvoltare a memoriei !.&a stabileasca cele mai eficiente metode de dezvoltare a memoriei $.&a foloseasca in )ractica 2*! metode de intarire a memoriei Pentru a realiza obiectivele )ro)use, voi descrie succint termenul memorie si voi introduce citeva tehnici care imi vor )ermite sa dezvolt cit mai eficient memoria la adolescenti: Memoria este un )roces )sihic care const+ ,n ,nti)+rirea, recunoaterea i re)roducerea senzaiilor, sentimentelor, mic+rilor, cunotinelor etc. din trecut. -emoria definete dimensiunea tem)oral+ a organiz+rii noastre )sihice, integrarea ei )e cele trei segmente ale orizontului tem)oral . trecut, )rezent, viitor. /raie memoriei, fiina noastr+ )sihic+, eul, dob0ndete continuitatea identit+ii ,n tim). 1+r+ dimensiunea mnezic+, am tr+i numai )rezentul cli)ei, am fi ,n )ermanen+ )ui ,n faa unor situaii noi, )entru care nu am dis)une de nici un fel de e2)erien+ elaborat+, de nici un )rocedeu de abordare i rezolvare, ne*am zbate )ermanent ,n 3ocul ,ncerc+rilor i erorilor, adaptarea devenind, )ractic, im)osibil+. ! Natura materialului: abstractul convertit "n concret Cu c0t un material este mai concret #4intuitiv * senzorial4, s)un )sihologii%, cu at0t ,ti ram0ne mai usor ,n minte. 5im)otriva, un material abstract #s)re e2em)lu idei sau teorii cu un grad ,nalt de generalizare, ,n care e2em)lificarea concreta este s)oradica sau absenta% este mult mai greu de retinut. 5e aceea un material abstract este mai usor de retinut daca dai un exemplu concret. 6n )rocesul de ,nvatare convertirea abstractului n concret duce la o memorare mai rapida si indiscutabil mult mai eficienta. -ai ,nt0i ,ntelege * abia a)oi memoreaza7 5aca materialul de memorat ti se )are neorganizat si nesistematizat, mai bine ,l sistematizezi tu si numai a)oi sa ,l memorezi. Proced0nd astfel ,ti folosesti g0ndirea, un a3utor enorm )entru memoria ta, un s)ri3in de nade3de ,n reusitele de acum si ,n cele de mai t0rziu. #! Organi$area si omogenitatea materialului sunt factori care scutesc memoria de eforturi inutile. -aterialele omogene #cu elemente similare sau derutant de asemanatoare% 6 elevi

se retin mai greu dec0t cele mai degraba neomogene, deoarece necesita un efort considerabil ,n vederea diferentierii elementelor si eliminarii confuziilor. %! &artile initiale si finale ale unei lectii #sau ale unui curs% se memorea$a mult mai bine dec't cele de la mi(locul lectiei. 5eci, daca vrei sa retii un material la fel de bine ,n toate )artile lui, insista asu)ra )artii de mi3loc. Ca si n exemplul al treilea de la nceput, sar putea sa fi memorat mai bine tocmai partile de nceput, pe care, paradoxal, nu le-ai aprofundat! )! Volumul materialului. 8ste evident ca un material mai e2tins cantitativ )resu)une un numar mai mare de re)etitii dec0t unul mai restr0ns. Pe baza unor e2)erimente stiintifice s*a formulat urmatorul enunt generalizat: daca volumul materialului creste n progresie aritmetica, timpul de nvatare creste n progresie geometrica. *! +radul de familiaritate influenteaza )ro)ortional ra)iditatea memorarii, ca si eficienta ei: astfel, cu c0t un material cu)rinde informatii )e care le cunoastem * fie si numai )artial * cu at0t viteza de memorare si trainicia ,nti)aririi sunt mai mari. 9ata de ce citirea notitelor si )regatirea lectiilor nu trebuie sa se faca doar cu o zi ,nainte de 4ascultare4, ci chiar ,n ziua luarii notitelor. 5e fiecare data c0nd ai de ,nvatat ceva nou, )riveste ,na)oi: 4scotoceste4 )rin memorie du)a date )e care le detii, caci astfel faci o economie im)ortanta la ca)itolul tim) fata de situatia ,n care ai ,nvatat totul ca si cum ar fi com)let nou. ,! Modul de pre$entare a materialului #simultan sau ,n serial% influenteaza memorarea ,n sensul ca se retine mult mai bine si cu efort mult mai redus materialul prezentat "pe etape", ,n tim) ce prezentarea problemei dintr-o data, n totalitatea ei, duce la dificultati de retinere si la confuzie. 5e ce studentii se confrunta cu )robleme de retinere a cursurilor atunci c0nd ,nvata e2clusiv ,n sesiune: ;ot astfel se e2)lica ineficienta a)roa)e totala a )regatirii 4,n salturi4, doar cu c0teva zile ,nainte de meditatii, de catre elevii care ,n cursul unei sa)tam0ni ,ntregi 4au uitat4 ca trebuie sa ,nvete constant, )entru ca informatiile sa aiba tim) sa se sedimenteze r0nd )e r0nd. ,nvat0nd doua ore )e zi, dar constant, un t0nar mai )utin dotat intelectual va obtine ,n sesiune rezultate mult mai bune dec0t unul inteligent si care se trezeste )e utlima suta de metri. Citind doua ore )e zi, constant, ,n doar cinci ani )oti sa a3ungi s)ecialist ,ntr*o materie total straina doemniului tau! ntotdeauna cine merge pe etape adesea ajunge mai departe dect cel care se avnta dintr-o data. -! .ocul ocupat de material "n cadrul activitatii de "nvatare are o mare im)ortanta ,n calitatea memorarii res)ectivului material. 82ista lectii, cursuri, ca)itole a caror memorare are ca sco) )regatirea )entru ,nsusirea altora, du)a cum e2ista materiale care )ot fi memorate fara a fi nevoie de mi3locirea unor notiuni )regatitoare. aterialul care reprezinta scopul final al activitatii este mai bine retinut dect cel ce reprezinta mijloacele de realizare al lui.

/ctivitati0metode de de$voltare a memoriei: . 1ocul martorilor este un 3oc ce )oate fi desfasurat intr*un gru) de adolescenti. Cum se 3oaca: 9n )rimul rand, )artici)antii nu trebuie sa stie ca urmeaza sa fie im)licati intr*un 3oc. Asadar, in tim) ce elevii stau de vorba sau sunt in banca, o )ersoana cu care ai vorbit in )realabil va intra in camera si va face o serie de lucruri. 5e e2em)lu, ar )utea: sa schimbe ora la ceas, sa ude florile, sa ia o carte si sa o mute in alta )arte, sa deschida un dula), sa se salute etc. 5u)a ce )ersoana iese din camera, cere elevilor sa scrie )e o foaie de hartie toate lucrurile )e care le*a realizat )ersoana care a intrat in camera. <ocul va starni zambetul )e buzele co)iilor si ii va determina ca, din acel moment, sa fie mult mai atenti la ceea ce se intam)la in 3urul lor, dar si sa*si e2erseze mai mult memoria. 2. / fi observator este un alt 3oc de gru) care stimuleaza memoria. ;ot ce trebuie sa faci este sa le ceri celor )rezenti sa*si aleaga un )artener. A)oi se vor aseza fiecare fata in fata si se vor uita atent unul la celalalt tim) de ! minute. ;rebuie sa observe cat mai multe detalii legate de vestimentatie, coafura, culoarea ochilor, a accesorilor etc. )entru ca in urmatoarea eta)a se vor aseza cu s)atele unul la celalalt si vor fi nevoiti sa descrie cat mai e2act )artenerul )e care l*au observat. Acest e2ercitiu se )oate re)eta de cateva ori, schimbandu*se )artenerul de fiecare data. !. 2e anume s3a schimbat4 Ai nevoie de o )ersoana cu cat mai multe )iese vestimentare )e ea si cu cat mai multe detalii si elemente asimetrice. Aceasta )ersoana va sta in fata celorlalti )entru ! minute, tim) in care ceilalti trebuie sa analizeze cat mai in detaliu fiecare as)ect al infatisarii fizice. 5u)a ce a e2)irat tim)ul, actorul )rinci)al va dis)area )entru scurt tim) intr*o alta inca)ere unde va modifica un detaliu subtil la infatisare si se va )rezenta din nou in fata celorlalti. Acestia vor avea ca sarcina sa identifice elementul diferit. Pentru ca lucrurile sa fie cat mai interesante, iata si cateva modificari )e care le*ar )utea face: * sa isi )una )a)ucul stang in )iciorul dre)t si )e cel dre)t in stangul, * sa isi schimbe coafura, * sa isi lege esarfa intr*un alt mod, * sa )oarte ceasul sau unul din inele )e cealalta mana, * sa adauge bretele la )antaloni sau un lantisor la gat etc. $. 2oncurs: cine reuseste sa memoreze un numar de telefon e2tras la intam)lare din cartea de telefon si sa si*l reaminteasca )este = minute: 5ar )este o ora: 5u)a 6 ore si a doua zi crezi ca isi vor reaminti numerele:

=. 5esenul complicat, format din mai multe figuri geometrice, realizat cu creionul. Cere*i co)ilului tau sa se uite la el si sa il re)roduca )e o foaie. A)oi, ia*i din fata ambele desene si ofera*i o alta foaie alba, un creion si un cronometru. Are ! minute la dis)ozitie sa realizeze desenul anterior, asa cum si*l aminteste. Vei observa ca e2ista mari diferente intre oameni in aceasta sarcina. Acest 3oc este ins)irat de un test )sihologic numit figura Re>, care merge e2act )e aceleasi )rinci)ii. 9ata un e2em)lu:

6. ?rmatoarea activitate este )otrivita )entru grupuri de )3, adolescenti. ?nul dintre ei ince)e 3ocul dand o singura instructiune celorlalti #de e2em)lu, sa bata din )alme de doua ori%, urmatorul continua reluand )rima instructiune si adaugand inca una #de e2em)lu, @Aateti din )alme si din )iciorul dre)t(%, al treilea co)il reia )rimele doua instructiuni si adauga inca una etc. Cel care nu reuseste sa isi aminteasca toate instructiunile iese din 3oc.