Sunteți pe pagina 1din 4

Schindlers list analiza asupra starilor conflictuale Lista lui Schindler, o capodopera cinematografica castigatoare a 7 premii Oscar, inclusiv

v pentru cel mai bun film sic el mai bun regizor, a cucerit atat criticii de arta cat si publicul. Filmul prezinta o poveste adevarata a enigmaticului Oskar Schindler, membru al Partidului Nazist, un afemeiat si un profitor, dar care reuseste sa salveze vietile a mai bine de 1100 de evrei in timpul Holocaustului. Filmul este o martuire emotionanta despre ororile razboiului si despre alterarea caracterelor umane in timp de razboi. Razboiul este placa turnata in jurul caruia se desfasoara actiunea si intriga filmului, reprezentand o cale de matuire pentru unii si condamnare pentru altii. Urmatoarele 2 secvente o sa le analizez in conformitate cu pararile pe care mi le-am format in urma vizionarii filmului si o sa fac o paralela intre ceea ce se deduce din respectivele scene si modul de lucru al capitalului uman in organizatii din timpul nostru. 1. Secventa daramarea baracii. In aceasta scena facem cunostiinta pentru prima data cu comandantul Amon Goeth, un ofiter SS alocat pentru a construe si rula lagarul de concentrare Plaszow, si creste constant fiind suspectat de obiceiurile reale. El este sadic i psihopat, si se foloseste frecvent de uciderea prizonierilor si pentru a se distra. In timpul constructiilor ii distrage atentia o tanara inginera evreica care tipa la soldatii germani ca sa opreasca operatiunile pentru ca baraca respectiv o sa se darame pentru ca nu e construita bine. Tanara evreica vrea ca totul sa decurga bine crezand ca asa isi va salva viata, dar nimeni nu o baga in seama, unde apare conflictul. Aceasta isi impune punctul de vedere datorita cunostiintelor dobandite in timpul facultatii, dar niciunul dintre soldatii germani nu o asculta insultand-o si nu ii da importanta la ceea ce ea afirma cu tarie, indeplinandu-si rolul pentru care ea a fost pusa in functia respectiva. Soldatii germani nu dau credit vorbelor unei evreice ei fiind trufasi si cruzi. Momentul in care comandantul isi face aparitia, acesta cere explicatii in privinta a ceea ce se intampla, iar inginera ii explica clar si concret ceea ce urma sa se aleaga din baraca daca nimeni nu ii urmeaza indicatiile. Starile conflictuale sunt intensificate prin caracterul fiecarei persoane in parte. Comandantul, trufas si pentru a arata intregii multimi ca el este stapanul lor si ca ei sunt sclavi ii ordona unuia dintre subordonati sa o impuste pe femeie. Aceasta este cuprinsa de frica, vazandu-si viata trecand pe langa ea si fiind pusa in mainile comandantului frustrat. Femeia este omorata chiar in fata lui, fiindu-i mandria onorata de sangele evreiesc, in aceelasi moment acceptand ce i-a spus evreica despre baraca. Ordona sa se darame baraca si sa se reconstruiasca dupa cum li s-a zis. Comandantul da dovada de orgoliu si ingamfare, dar asta pentru

a-si arata impunerea in fata poporului evreiesc, folosindu-se de abilitatile fiecarui om in parte pentru scopurile lui proprii si pentru a desfinta umanitatea in propriul lui lagar. In razboi nu trebuie sa existe nici mila, nici sentimente. Pleaca mai departe in vizita lagarului, fara vreun pic de resentiment si cu o satisfactie uluitoare afisata prin grimasa de pe fata lui incruntata. Transpunerea in planul de astazi intr-o institutie este aceea prin care un sef se impune in fata unui angajat stiind ca are dreptate, dar fiind foarte trufas pentru ai arata meritele si pentru a-i da dreptate, se foloseste de mandrie pentru a-l desfiinta. Se foloseste de abilitatile angajatului, dar fara ca acesta sa stie, si face ca totul sa mearga bine in favoarea lui atingantu-si scopurile pe o cale mai putin necuviincioasa, descreditandu-l pe angajat si il trateaza ca pe un nestiutor. In fiecare organizatie apar astfel de stari confilctuale precum si in istorie in diferite faze ale timpului oamenii s-au confruntat cu diferite situatii de trufie, control, distrugere, ambitie, orgoliu pentru atingerea anumitor obiective datorita caracterului omului si cum acesta si-l slefuieste. 2. Secventa fabricarea balamalelor. Starile conflictuale se instaleaza in fabrica de prelucrari metalice in interiorul lagarului din Plaszow. Comandantul viziteaza fabrica pentru a vedea in ce parametrii se munceste, si acesta se opreste langa un evreu mai in varsta care confectiona balamale. Se observa supunerea pe care evreul o afiseaza ofiterului SS, si deasemenea trufia comandantului pe care si-o atribuie. Acesta il supune la un test pe evreu, si anume sa ii confectioneze o balama in ideea ca in urmatoarea zi ii vin lucratori noi si acesta vrea sa ii testeze abilitatea. Punctez aceasta idee prin faptul ca acesta putea sa renunte la orice angajat de-al lui, nu valorifica absolut deloc munca pe care o depunea un evreu, comparand acest popor cu tipicul argument, ca sunt niste sobolani, si nu semnifica nimic pentru el. Evreul incepe sa asambleze balamaua pentru a arata ca e foarte bun in ceea ce face si cunoaste foarte bine operatiunile adiacente fiecarei piese in parte, comandantul il cronometreaza pentru a-si da seama cat de eficient este acesta, iar la finalul operatiunii cand ii este prezentata piesa, apreciaza modul in care este facuta, chiar adresand un compliment evreului, citez : Lucrezi bine. Ca de fiecare data ofiterul SS apreciaza talentul fiecarui evreu dar in acelasi timp nu da doi bani pe el, se foloseste de falsitate afisand urme de aprobare in afirmatiile acestuia, dar el ca persoana intruchipeaza doar o pictura dintr-un ocean de suferinta. Dintr-o clipa in alta, a remarcat ca evreul detine mult mai putine piese decat ar produce in mod normal daca ar fi lucarat de la ora 6 de dimineata. Fara sa ceara niciun fel de explicatie, il scoate in mod violent si brutal afara pentru a-si satisfice din nou ego-ul creeand o imagine apocaliptica, aceea de a omori un om nevinovat. Il pune in genunchi si il tinteste cu revolverul pentru a ucide evreul ca nu si-a executat indatorirea, nestiind adevaratele motive, si asta pentru ca nu ii pasa. Scena prinde viata si emotie atunci cand pistolul nu ii functioneaza, si comandantul se infurie in mod nebunesc, exaltat de pofta de sange pe care vrea

sa il verse, nervos afisand grimase ale fetei bine conturate, crispat de situatia care aparuse, ca nu reusa sa il rasbeasca pe evreul supus. Intre timp, evreul speriat, convins ca viata lui ia sfarsit, dar soarta lui nu este aceasta, profita de moment si incepe sa ii relateze domnului commandant ce se intamplase, si anume, citez : Numarul de balamale este nesatisfacator pentru ca masina a fost recalibrata in aceasta dimineata si in acest timp am fost pus sa incarc cu lopata carbuni, vocea ii tremura remarcand modul in care cerea mila indirect. Nervos, frustrat, pus intre a-si asculta inima sau a-si urma constiinta indoctrinata, se foloseste de puterea pe care o detinea lovindu-l pe evreu cu ura si pleaca, moment in care observam lasitatea si cruzimea pe care o afiseaza. Scena aceasta o consider ca pe o poveste din care si astazi se pot trage invataturi atunci cand vine vorba de egoismul sau ignoranta multora dintre noi. ntr-o economie competitiv i global, factorul uman se dovedete a fi cheia succesului unei organizaii. Organizaiile produc, prin structurile, mecanismele i finalitile lor, un anumit tip de om i un anumit tip de comportament numite om organizaional, respectiv comportament organizaional. n acelai timp, viaa i eficiena organizaional sunt afectate profund de omul organizaional i comportamentul acestuia n organizaie. n consecin, relaia om organizaie, problemele distincte ale omului organizaional i ale comportamentului su au devenit obiectul cercetrii specialitilor n psihologia sociala, dar i una din zonele de interes ale conductorilor organizaiilor, care contientizeaz, din ce n ce mai pregnant, faptul c problemele oamenilor influeneaz hotrtor suc cesul sau falimentul unei organizaii. Comportamentul organizaional studiaz, ntr-o manier sistematic, atitudinile i comportamentele n spaiul organizaional, cu scopul de a oferi celor interesai coordonatele necesare pentru nelegerea, conducerea eficace i, eventual, schimbarea acestor atitudini i comportamente. Redarea acestor scene este bazata pe un comportament agresiv, cel pe care il intalnim si astazi in diferite organizatii la nivelul angajatilor. Comportamentul agresiv arata o pozitie ferma a drepturilor proprii, o exprimare a gandurilor si a emotiilor intr-un mod neadecvat ce lezeaza drepturile celorlalti. Superioritatea acestuia se realizeaza prin agresivitate, umilirea si controlul celorlalti. Agresivitate este expresia maniei si frustrarii, se descarca pe calalalt si impiedica o comunicare productiva. Agresivitate ascunde lipsa onestitatii si egoismul, poate fi o manevra simpla de ranire si de asigurare a controlului asupra celuilalt. Comportamentul agresiv poate fi raspunsul la o stima de sine joasa. Caracteristicile verbale si nonverbale sunt capul plecat inainte ofensiv, invadarea spatiului personal al celuilalt, bagacios, privirea fixata insistent asupra celuilalt pana acesta o coboara. Vocea este stridenta, rastita, sarcastica, condescenta, nepasatoare. Remarcile sunt directe, jignitoare, cuprinzand critici si mesaje negative. Scopul este dominarea, castigul, controlul asupra altor persoane. Mesajul comunicat este "asta gandesc eu, asta vreau, nu ma intereseaza de tine, ceea ce spun eu este corect, tu esti incapabil. "Mesajul ascuns este "eu sunt cel mai tare, nu iti dau nici o sansa sa ma invingi. "Rasplata acestui comportament

este faptul ca ii face pe ceilalti sa faca ceea ce vrea si sa asculte de el. Viata agresivului se desfasoara asa cum doreste el, de aceea apare sentimentul de control asupra evenimentelor, de obtinere a celor ravnite.