Alcoolismul

Alcoolismul, denumit i etilism, este o intoxicaie alcoolic cronic, o stare patologic determinat de consumul excesiv de alcool. Prin alcool se are n vedere etanolul. Termenul alcoolism a fost folosit pentru prima oar de ctre medicul suedez Magnus Huss n 1849. n secolul 19 i la nceputul secolului 20 pentru dependena de alcool se folosea doar termenul dipsomanie. Alcoolismul este manifestarea, contient sau nu, prin care individul caut satisfacerea nevoii de a consuma alcool, indiferent de mijloace sau consecine, pentru evitarea sevrajului sau a strilor psihice neplcute. Consumul de alcool este determinat att de dependena fizic, ct i dependena psihic. Consumul necontrolat de alcool are repercusiuni asupra sntii i poziiei sociale ale celui care bea. La fel ca i alte dependene, alcoolismul este privit ca o boal tratabil. Alcoolismul este o boal, nu un viciu. Este o boal progresiv, fizic, mental i spiritual, incurabil, marcat de obsesia de a bea, n ciuda rului fizic produs de consumul de alcool. Este o boal a negrii, n care bolnavul declar cu convingere "Eu nu sunt alcoolic!"- n ciuda tuturor evidenelor. La aproximativ 24-48 de ore de la intreruperea consumului de alcool persoana alcoolica poate avea simptome de sevraj. Cele mai frecvente simptome de sevraj sunt: - stare de indispozitie, anxietate, nervozitate, iritabilitate; - tremor al mainilor sau al picioarelor; - transpiratie, stare de greata si/sau varsaturi; - durere de cap; - tulburari de somn. Aceste simptome se amelioreaza sau dispar complet la reluarea consumului. Pe masura ce boala dependentei se agraveaza apare si pierderea controlului cantitatii consumate. Persoana dependenta incepe sa-si dea seama ca este ceva in neregula cu felul de a bea si incearca sa bea "controlat". Isi propune sau isi promite ca va bea doar un pahar sau ca va bea doar cu anumite ocazii, dar promisiunile sunt incalcate de fiecare data. De cele mai multe ori, persoanele care consuma abuziv alcool sau cele dependente de alcool neaga sau refuza discutiile referitoare la consumul si problemele cauzate de dependenta de alcool. Consumul de alcool poate cauza in timp dependenta psihica si dependenta fizica. Semne ale dependentei psihice: - starile de indispozitie (frustrare, anxietate, stari depresive) sunt inlaturate prin consum - anticiparea consumului, planificarea consumului si a ocaziilor de a consuma - evocarea cu placere a momentelor de consum, memoria momentelor placute

- in fata unor situatii limita sau a unor momente cu mare presiune emotionala (deces, boala, divort, pierdere, castig, euforie) dependentul se gandeste automat la consumul de alcool. Semne ale dependentei fizice: - in lipsa consumului apare tremuratul matinal al mainilor si palmelor - dificultati de coordonare a miscarilor, probleme de echilibru si de mers - transpiratie, stare de greata si/sau varsaturi; - durere de cap, tensiune, probleme cardiace; - tulburari de somn; - alte semne specifice sevrajului alcoolic Toate acestea dispar sau se amelioreaza imediat ce persoana consuma bautura alcoolica. Diverse motive ale consumului de alcool: Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile, sentimentele, starile de dispozitie in general. In general se apeleaza la consumul de alcool cand apare o stare emotionala neplacuta (tristete, vina, melancolie, anxietate, frustrare). Alte motive des invocate de consumatori sunt: supararea, bucuria, agresivitatea, povara singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor, bucuria, imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, socializare, alungarea temporara a stresului, apararea impotriva sentimentelor neplacute, curajul de a spune ceva, stimulare sexuala temporara, dorinta de recompensare, placere. Efectele alcoolului asupra creierului, sistemului nervos si psihicului. Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata: in doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa), dar consumat in doze mai mari are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate). Alcoolul este un alt tip de drog, o substanta psihoactiva si un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea sa consta in inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase. De exemplu se inregistreaza scaderea vitezei de reactie si slabirea atentiei. Efectele psihologice le consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, pot diminua sentimentele de inferioritate. Celulele nervoase nu se regenereaza. La fiecare consum de alcool sunt distruse mii de celule nervoase. Distrugerea treptata a neuronilor se observa in timp, mai ales de catre persoanele apropiate alcoolicului. Aceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si reducerea performantelor creierului, vizibile in scaderea capacitatii de memorizare (apar lacune de memorie), a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a discernamantului. Efectele alcoolului asupra vietii sociale Dependenta de alcool cauzeaza in timp alterarea sentimentelor si relatiilor cu membrii familiei, tulburarea relatiilor interpersonale la servici si in cercul de prieteni, reducerea sentimentelor de

responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea si absenta de la locul de munca, accidente de munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei si a locului de munca. Tratament Deoarece muli oameni refuz s cread c consumul lor este scpat de sub control, ncercarea moderrii pot fi deseori o modalitate eficient de a rezolv problem. Dac se reuete, problema este rezolvat. Dac nu, persoana este de obicei gata s ncerce abstinen. Trei pai generali sunt implicai n tratament o dat ce tulburarea a fost diagnosticat: intervenie, detoxifiere i reabilitare.