Sunteți pe pagina 1din 7

ASISTENTA PRIMAR A OMULUI SANATOS

Conceptul de medicina omului sntos (M.O.S.) a fost elaborat n 1944 de DE O!E care a conturat "aloarea medical si social#economic a preocuprilor pentru n$ri%irea snttii. &cest concept a fost preluat cu interes de specialisti din "ariate domenii si a dus la ec'ilibrarea celor dou compartimente ale medicinei( cel pre"entional (M.O.S.) si cel reparator# recuperator (medicina omului bolna"( M.O.).). Conceptul s#a impus n scurt timp ca o doctrin medical* social si c'iar politic. & fost redimensionat+conceptia c ,Sntatea este o component fundamental a conditiei umane, n pro$ramul OMS elaborat n 19-. si definit la conferinta de la &lma#&ta ca ,Sntate pentru toti n anul /000,. DEFINITIE: M.O.S. este definit ca fiind compartimentul medicinei care are ca obiecti" fundamentarea* cunoasterea si promo"area acti" a factorilor sano$eni concomitent cu depistarea si neutrali1area factorilor nesano$eni. Definitia preci1ea12

Caracterul pre"entional de lar$ cuprindere spatial si temporal cu efecte si$ure pe termen lun$ si la costuri accesibile. &bordarea multidisciplinar a omului sntos de pe po1itii eco#*socio#* epidemiolo$ice si c'iar politice* aceasta fiind sin$ura cale de a cunoaste* nltura si diminua efectele factorilor nesano$eni si a conser"a si utili1a eficient factorii sano$eni. 3n medicina $eneral* M.O.S. se concreti1ea1 n profila4ia primar si secundar. 3mplic indi"idul si colecti"itatea n asumarea rspunderii snttii personale si colecti"e. Economicitatea doctrinei2 e mai usor si mai ieftin s pre"ii dec5t s trate1i.

Desi am accentuat multidisciplinaritatea doctrinei* M.O.S. 6&CE 7&!8E D39 DOME93: 7!O7!3: & MED3C39E3 ;E9E!& E prin cele trei atribute ale practicii de medicin $eneral2 1. ASISTENTA MEDICALA PRIMARA# cu aplicarea n practic a celor trei trepte de pre"entie2 primar* secundar si tertiar. 2. ASISTENTA MEDICAL INTEGRATIVA # medicina $eneral reali1ea1 sinte1a la ni"elul omului total inte$rat n mediul ambiant $eo$rafic si social a aspectelor pre"entional* curati" si recuperator. 3. ASISTENTA MEDICAL CONTINU # medicina $eneral permite2 a) dia$nosticul snttii indi"iduale si colecti"e b) pro$no1area si planificarea msurilor de luat c) supra"e$'erea strii de sntate indi"iduale si colecti"e d) e"aluarea acti"ittii depuse. "Medicina general este medicina verticalittii care abordeaz omul ca o fiint biologic, social si creatoare, omul activ, omul membru al familiei si colectivittii." (G.BUSOI

Este important ca medicul practician si "iitorul practician s fie constienti c2 1. M.O.S. este partea cea mai economicoas dar si cea mai laborioas din acti"itatea medicului de familie* dar e sin$ura eficient n perspecti"a timpului. 2. !edefinirea M; ca medic de familie presupune cunoasterea si implicarea total n promo"area M.O.S. la ni"el de indi"id* familie si colecti"itate. 3. M.O.S. nu este opus M.O.). ci dimpotri" este "orba de aceeasi acti"itate pe planuri diferite ale aceluiasi obiecti". 4. Desi foarte multe discipline medicale si nemedicale se ocup de O.S. (ecolo$ia* sociolo$ia* i$iena* medicina social* medicina muncii* epidemiolo$ia* biolo$ia* statistica sanitar etc)* M;<M6 si are rolul ei bine definit si foarte important de a sinteti1a si aplica toate cunostintele la ni"el de indi"id (bolna" sau sntos) si de colecti"itate n scop pre"enti"* curati" si recuperator. Obiecti"ele urmrite n abordarea acestei teme sunt co$niti"e si practice2 Cognitiv :

Criteriile de dia$nostic a snttii si de e"aluare a snttii 6actorii implicati n determinarea bolii 9ecesittile specifice de pre"entie pe $rupe de "5rst e$islatia n "i$oare pri"ind M.O.S.

P!"#ti# :

3mprimarea unei conduite permanente n termeni de ,depistare si pre"entie, mai cur5nd dec5t cea de ,tratare si recuperare, 3nsusirea abilittii necesare pentru a efectua actiuni de e"aluare si supra"e$'ere acti" a populatiei &precierea corect a factorilor de risc la ni"el de indi"id si colecti"itate si combaterea lor Cunoasterea ne"oilor de pre"entie la ni"el de indi"id si colecti"itate.

DEFINIREA SANATATII 9otiunea de sntate sau boal e4prim stri relati"e* deosebit de comple4e* dificil de identificat separat si de cuantificat* de la sntate la boal e4ist5nd o infinitate de stri intermediare.S=9=8&8E& este starea natural de bine* dinamic* ce tinde s pstre1e ec'ilibrul functional al or$anismului n mediul su biolo$ic* natural si social. &precierea strii de ,sntate, nu e e$al cu absenta bolii si dia$nosticul de sntate este mai $reu de stabilit dec5t dia$nosticul de boal. Sntatea este un proces dinamic ntr#o continu remaniere si nu o situatie static* e o curb nu doar un sin$ur punct care se poate aprecia la un moment dat dup criterii po1iti"e* ne$ati"e sau statistice. Sntatea este conditionat de o serie de factori2

indi"iduali2 1estrea $enetic* factori comportamentali* conduit sano$en( e4o$eni2 mediu* familie* microcolecti"itate( sociali* profesionali.

Sntatea este re1ultatul adaptrii optime a or$anismului la mediul su cotidian de "iat. CRITERII DE APRECIERE A SANATATII CRITERII POZITIVE 1. $UNSTAREA FI%IC: e4primat de inte$ritatea si armonia corpului nsotit de o deplin capacitate functional.Este msurabil prin2 "& parametrii antropometrici pentru care e4ist standarde si "alori medii corelate cu se4ul si "5rsta pentru aceeasi re$iune $eo$rafic '& parametrii functionali2 respiratori* cardio"asculari* di$esti"i* renali etc. care de asemenea sunt corelati cu se4ul* "5rsta* profesiunea etc dup standarde si "alori medii. &cesti parametri fi1ici si functionali sunt interpretati statistic* comparati cu "alorile standard* n timp* pentru acelasi indi"id si numai tin5nd cont de datele obtinute din e4amenul clinic.Se pot efectua2

la indicatia clinicianului* n studii populationale sau ca etap initial a e4aminrii indi"idului( n repaus* n acti"itate sau standard (teste de ncrcare* de pro"ocare etc)

2. $UNSTAREA MINTAL: de1"oltarea optim a capacittilor indi"idului care s#l fac capabil s depun o munc util si s con"ietuiasc armonios n familie si colecti"itate. &ceasta nu e o constant static* nu e suficient constatarea la un moment dat. 3. $UNSTAREA SOCIAL: reali1area de ctre indi"id a ne"oilor fundamentale de trai* educatie si cultur. CRITERII NEGATIVE

&bsenta oricror semne de boal* deficiente sen1oriale sau infirmitti. &bsenta deficientelor n ancorarea familial* profesional si social.

CRITERII STATISTICE E"aluarea diferitilor parametri si re1ultate n functie si n limitele normati"elor n "i$oare. A$ORDAREA SANATATII 3n abordarea snttii M; se foloseste de2&. E4amenul complet al pacientului dup modelul2

subiecti" obiecti" date de laborator dia$nosticul strii functionale a or$anelor si aparatelor ancorarea n realitatea cotidian #finali1ate n dia$nosticul omului total.

3n aceast formul anamne1a si e4amenul $eneral al pacientului se afl la paritate ca important2 numai printr#o anamne1 amnuntit put5ndu#se depista factori ascunsi potential pato$eni si numai prin e4amenul atent se pot depista stri prepatolo$ice. 8oate acestea se efectuea1 n conte4tul 'omeosta1iei morfolo$ice si metabolice* a ec'ilibrului relational si comportamental al subiectului si ancorarea lui social.7arte inte$rant din e4amenul complet este e"aluarea mostenirii $enetice si social culturale a indi"idului si familiei a%un$5nd la2 cunoasterea patolo$iei cu transmitere $enetic* terenului reacti" predispo1ant* modele comportamentale nsusite familial si statusului socio#economic mostenit. &namne1a amnuntit nu numai asupra simptomelor de boal* dar mai ales asupra 2

depistrii factorilor noci"i n mediul ambiant factori noci"i familiali (obiceiuri alimentare* fumatul pasi"* disfunctii familiale* "iata se4ual) anamne1a profesional si ruta profesional obiceiuri noci"e* sedentarismul conditii epidemiolo$ice* imuni1ri anterioare

3n abordarea omului sntos acestea (antecedente 'eredo#colaterale* personale* anamne1a de mediu* familial* profesional etc) aduc mai multe date dec5t e4amenul obiecti"* mai ales n depistarea tulburrilor psi'o#somatice care nc nu se "alidea1 n boli si asupra crora actul pre"entional este cel mai eficient. E4amenul obiecti"2 trebuie s aib n "edere depistarea proceselor si patolo$iei ascunse care nu se manifest clinic ca boal bine conturat. Este important s fie complet* s nu se omit 1onele de sinte1 (fata* oc'ii* ca"itatea bucal* piciorul)* s nu fie uitate e4amenul $enital si tuseul rectal. E(")in*!i+ , +"'o!"to!: Este $reu s selectione1i din multitudinea de e4aminri necesare. Se ale$ baterii de teste n functie de factorii de risc depistati la fiecare indi"id* fr a uita priorittile stabilite prin pro$rame nationale2 combaterea tuberculo1ei* diabetului* cancerului* bolile cu transmitere se4ual. S nu uitm c unele e4aminri sunt foarte scumpe* altele sunt iatro$ene.Dia$nosticul strii functionale a aparatelor si sistemelor2 Se aprecia1 prin corelarea datelor de laborator n conte4tul clinic actual si cu datele anterioare despre pacient. Medicul de familie are a"anta%ul fat de alti specialisti de a a"ea "i1iunea ntre$ii curbe a "ietii pacientilor si numai puncte pe aceast curb.3mpreun cu datele sociale* profesionale se poate stabili dia$nosticul de sntate a omului total care "a cuprinde2

sntatea anamnestic sntatea actual sntatea anticipati" (predictia pentru "iitor)

MODALITTI PRACTICE IN A$ORDAREA OMULUI SNTOS IN MEDICINA GENERALA Medicul $eneralist<medicul de familie este pus frec"ent n situatia de a stabili dia$nosticul de sntate sau boal* este implicat n toate etapele dia$nosticului si rspunde de sntatea familiei si colecti"ittilor. Este solicitat n aprecierea snttii n mai multe oca1ii2

1. Controlul ani"ersrilor %alon >efectuarea unui e4amen complet al strii de sntate2 #trans"ersal pentru indi"i1ii de aceeasi "5rst( #lon$itudinal pentru acelasi indi"id la anumite inter"ale le$ate de perioadele de "5rst nodale20* 1* ?* 14* @0* 40* .0* ?0* -. ani. Este un e4amen de bilant finali1at n dia$nostic si pre"entie primar( dia$nostic* tratament si pre"entie secundar* msuri care pri"esc indi"idul si<sau familia* colecti"itatea. 3mportant nu e numai efectuarea corect si amnuntit a e4aminrilor (si nu formal)* ci si corelarea pentru acelasi indi"id a e4aminrilor anterioare* e"aluarea eficientei msurilor luate anterior si predictia pentru "iitor. 2. Controlul strii de sntatea personalului an$a%at (le$iferat prin ordinul 1.<19A/)care include2 e4amenul medical la an$a%are* controlul periodic al an$a%atilor care lucrea1 n conditii deosebite de munc si care finali1ea1 dia$nosticul strii de sntate cu conclu1ia ,a!t !entru a desfsura munca "n meseria de...,. 9ormele de medicina muncii reactuali1ate n 199. trebuie cunoscute si de medicul de familie* care este pus n decursul timpului s stabileasc dac persoana asistat este capabil s depun o anumit acti"itate si dac aceasta nu i influentea1 ne$ati" starea de sntate. 3. E4amenul si supra"e$'erea acti" a $ra"idei2 cu metodolo$ie bine definit ce se refer la $ra"ida cu risc crescut si starea de $ra"iditate normal. 4. Consultatia premarital* sfatul $enetic* plannin$ul familial2 medicul $eneralist a"5nd competenta s efectue1e toate aceste acti"itti care se adresea1 indi"idului si familiei. -. E4amenul medical la recrutare care se efectuea1 dup normele elaborate de M&9. .. E4amene medicale tintite2 e4aminarea periodic pentru conductorii auto* controlul persoanelor care lucrea1 n sectorul alimentar* n n"tm5nt* farmacii* spitale etc.* finali1area controlului fiind2 "a!t de a desfsura activitatea "n aceste sectoare". /. Consultatia stomatolo$ic pre"enti". 0. Combaterea tuberculo1ei prin efectuarea !M9 cu oca1ia e4aminrilor pre"enti"e de mai sus. 1. Combaterea bolilor cu transmitere se4ual prin efectuarea BD! la $rupe lar$i de populatie si efectuarea testului C3B la $ra"ide. 12. &lte modalitti de e4aminare care se adresea1 omului sntos sunt2 screenin$ populational la care medicul $eneralist particip sau pe care le initia1 care se efectuea1 pentru depistarea precoce a semnelor de boal sau<si a factorilor de risc pentru studiul incidentei n populatia $eneral sau un $rup bine definit de populatie a lor. E4.2 controlul 8& pentru depistarea precoce a C8&* controlul $licemiei si a parametrilor antropometrici pentru depistarea factorilor de risc n diabetul 1a'arat* controlul frotiului cer"ical pentru depistarea cancerului de col uterin* e4. clinic#mamo$rafia pentru depistarea cancerului mamar* depistarea strilor precanceroase etc. &cestea sunt studii ample care se efectuea1 cu ec'ipe de specialisti n care medicul $eneralist este (sau ar trebui s fie) cel care ofer date importante despre pacienti si care* in ultima instanta* finali1ea1* aplica in teren datele studiului* masurile care se impun. 11. &lte e4aminri tintite2 controlul contactilor sntosi in focarele infectioase* c'imioprofila4ia* imuni1rile. 12. E4amenul medical profilactic la cererea persoanelor asistate. EVALUAREA SANATATII Starea de sntate este $reu de e"aluat deoarece la promo"area ei contribuie o serie de factori obiecti"i2 fi1ici* biolo$ici si sociali* precum si o serie de factori subiecti"i2 capacitatea de munc* confortul* mplinirea* satisfactia. De la sntate la boal sunt o multime de trepte

ima$inate ca o piramid* procesul de tran1itie de la sntate la boal este de obicei lent dar si brusc prin actiunea factorilor de mediu si biomedicali. "& S*n*t"t , 3+in* > absenta oricror factori subiecti"i sau obiecti"i de boal( absenta factorilor de risc( ncadrarea n limitele normalului a tuturor datelor. Conduita medical2 control medical pre"enti" la trei ani. '& S*n*t"t > stadiu de susceptibilitate c5nd e4ist factori de risc dar fr date obiecti"e patolo$ice iar e4aminrile de laborator sunt normale. Conduita medical2 combaterea factorilor de risc* controlul anual profilactic. #& St"! , 'in > stadiu preclinic c5nd e4ist factori de risc si teste de ncrcare po1iti"e. Conduita medical2 combaterea factorilor de risc* msuri medicale(pre"entie primar)* control anual. ,& St"! , 'o"+* )ino!* > stadiul clinic incipient de boal* unde e4ist factori de risc si date obiecti"e si pot sau nu s e4iste date subiecti"e si modificri ale e4. de laborator. Conduita medical2 tratament specific* dispensari1are acti". & St"! , 'o"+* )"4o!* > stadiul clinic manifest* e4ist5nd date obiecti"e si de laborator certe. Conduita medical2 tratament specific2 tratament recuperator. 5& $o"+" g!"v* > stadiul clinic decompensat al bolilor. Conduita medical2 tratament specific* tratament recuperator. E"aluarea poate fi fcut si n functie de sistemul de referint adoptat. Deci putem spune2

Sntate mintal Sntate fi1ic. Sntatea strilor fi1iolo$ice2 starea de $ra"iditate* btr5netea etc. Starea profesional (apt pentru a desfsura o anumit profesiune* apt de a conduce auto"e'icule etc. Sntos prote%at (cu oc'elari* cu sustintoare plantare)

Dia$nosticul diferitelor $rade de sntate au important pentru sesi1area trecerii treptate de la sntate la boal si pentru indi"iduali1area conduitei medicale n functie de factorii de mediu si factorii biomedicali care inter"in n procesul sano$en n dublu sens. &cesti factori actionea1 n proportii si n mod diferit n functie de fiecare $rup de "5rst reali15nd ne"oi specifice de pre"entie diferite la fiecare $rup de "5rst n raport cu riscul de mboln"ire diferit.Dac ereditatea si "5rsta nu pot fi influentate de actul medical* toti ceilalti factori pot fi obiectul unei acti"itti de pre"entie prin msuri sano$enice specifice.7re"entia nu se adresea1 doar pre"enirii de$radrii strii de sntate ci $sirii unor modele indi"iduale de promo"are a snttii* mentinerea snttii fiind n esent un act indi"idual a crui elemente sunt cuprinse n asa numitul ,D #"+og "+ 6*n*t*tii,2
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Disciplina muncii Stiinta petrecerii timpului liber si a mi%loacelor de rela4are &limentatia cumptat si ec'ilibrat Clirea or$anismului prin factori naturali si de miscare ocuint i$ienic si familie nc'e$at Comportament social si constiint ecolo$ic !ecepti"itate si consec"ent moral Cultura sanitar si e"itarea factorilor de risc

1 1 Control medical pre"enti" si respectarea 1 1 1 Cunoasterea de sine si autoeducatia.

prescriptiilor

$I$LIOGRAFIE
111 )usoi ;.*Dia$nosticul si terapeutica snttii* n ,Medicina $eneral, Ed. Medical* 1 1 1 )ucuresti*1990 1 1 1 3"an &.* Medicina omului sntos* Ed.Medical* )ucuresti*199@. 1 1 1 ;uide to Clinical 7re"enti"e Ser"ices* !eport Of 8'e :.S.7re"enti"e Ser"ices 8asD 111 6orce*199. 111 Stoudemire &.*Cuman )e'a"iour*Ed. .C.C.* 7'iladelp'ia*1990. 111 Depiro 9.+.* Ocupational medicine* a primarE care perspecti"e*.7acient Care*199?*/. 111 FooiDer S.*3llness in e"erEdaE life.*:trec't*199?.