Nord contra Sud este un roman istoric al lui Jules Verne, publicat in anul 1887.

De data aceasta nu sunt prezentate calatorii extraordinare ca in majoritatea ro manelor verniene si nici evenimente fictionale. Subiectul a fost unul real, cont emporan de data aceasta, unul dureros dar cu o importanta rezonanta internationa la. Razboiul civil american sau razboiul de secesiune a fost un conflict intre Nord si Sud, pornind de la abordarea diferita a problemei sclaviei pecare multi ameri cani din nord o considerau o rusine pentru statul modern american, pe cand pentr u cei din sud era un mod de viata si un mijloc de productie important. Faptic razboiul a pornit in urma retragerii din Uniune a unor state din sud, cee a cea atras reactia guvernului central al uniunii. Dar multi istorici de renume considera ca problematica acestui razboi a fost mult mai complexa decat singura problema a sclaviei. Statele confederate al Americii a fost un stat federal proclamat independent, ne recunoscut de guvernul unionist, in perioada 1861-1865, constand in 11 strate di n sud care s-au rupt din Uniune. Statele Unite ale Americii sau Uniunea, Nordul mai simplu, nu au recunoscut inde pendenta noului stat, blocand incercarile unor tari precum Marea Britanie de a r ecunoaste noul stat. Razboiul a inceput cand presedintele confederat Jefferson Davies a ordonat asalt ul asupra bazei militare a uniunii din Charleston, Carolina de Sud, in aprilie 1 861. Toate bataliile majore ale razboiului, cu excep?ia a doua dintre ele, au avut lo c pe teritoriul confederat, care era coplesit de Uniunea care era superioara din toate punctele de vedere materiale, la care s-a adaugat continua blocada a Nord ului, care a sugrumat din fasa orice ncercare a Sudului de a scapa din cercul car e se strngea mereu. Cnd generalul Robert E. Lee a decis capitularea n primavara anului 1865, Confedera tia s-a prabusit de la sine, sclavii au fost eliberati si lungul si dificilul pr oces al Reconstructiei a nceput. Teatrul evenimentelor din roman il constituie statul Florida, in a carei parte s eptentrionala se gaseste plantatia eroilor cartii, adica a familiei Burbank, nu mita Camdless-Bay, carese afla pe acelasi meridian cu Celebra Everglades, zona i nsalubra si cu o navigatie dificila. Evenimentele se petrec pe toata lungimea fluviului Sain-John, pe carese navighea za cu ajutorul unor vapoare cu aburi uriase si a unor vase cu zbaturi, populatia saraca folosind insa barci sau pirogi indiene. In acele vremuri inca existau su fiecienti indieni care dadeau curajoase lovituri refugiindu-se apoi in Everglade s. James Burbank este proprietarul plantatiei Camdless-Bay, un om de 45 de ani, ori ginar din nord care are o relatie speciala cu sclavii sai, avand grija de ei si respectandu-i. De aceea nu este bine vazut de ceilalti proprietari de plantatii, firi abuzive si abrutizate. Gilbert Burbank, fiul sau, dupa declansarea razboiu lui a plecat sa lupte pentru Uniune, fapt banuit de unii din ticalosii sudisti. Acest fapt punea in mare pericol atat familia Burbank( tatal James, mama si micu ta Diana, sora sa) precum si pe cumnatul sau Edward Caroll, viitorul cuscru Walt er Stannard si viitoarea nora, Alice Stannard) Pericolul nu venea din partea oamenilor respectabili din Jacksonville ci din par tea acelei paturi de albi buni de nimic, infractori si betivani, condusi de band itul sef de origine spaniola Texar. Ca intotdeauna in cazul unui conflict acest bandit reuseste sa puna mana pe putere in Jacksonville, devenind prim magistrat al orasului, el un mare infractor judecat de atatea ori. De fiecare data insa sc apase deoarece putuse sa demonstreze ca se afla in alta parte, departe de evenim ente, confirmat fiind de numerosi martori. Secretul sau, carese va dezvalui la f inalul romanului, consta in faptul ca erau doi frati gemeni Texar care traiau ca si cum ar fi fost o singura persoana, pentru a avea mai mare succes in demersur ile lor infractionale si criminale. Texar banuieste ca fiul lui James Burbank este inrolat la nordisti dar nu are do

vezi si astfel incercarea sa de a il acuza de colaborationism pe tatal acestuia esueaza. In schimb ii intinde o capacana mestesugita provocandu-l sa isi elibere ze sclavii daca tot se dadea atat de nordist. Orgoliul il face pe James Burbank sa accepte si sa isi elibereze sclavii. Dar imediat se da o hotarare de expulzar e a acestora si astfel plantatia Camdless-Bay ramanea fara aparare in fata event ualelor atacuri ale banditilor. Sclavii de pe plantatie refuza sa plece si atunc i este trimisa o trupa de raufacatori sub pretextul oficial de indeplinire a hot ararii luate. Plantatia este devastata, multi negri sunt ucisi, insasi conacul l ui James Burbank este incediat, si cand isi trimite familia sa se ascunda undeva pe malul fluviului, banditul Texar care cunostea toate cotloanele acestuia, est e la post pandind si reuseste sa rapeasca pe micuta fiica a lui James Burbank, D iana impreuna cu sclava careavea grija de aceasta pe nume Zermah. Toate cautarile lui James Burbank pe toata distanta fluviului sunt zadarnice deo arece banditul Texar avea o ascunzatoare foarte buna, aproape de negasit, si era slujit de priceputul indian Squambo care cunoastea toate cotloanele fluviului, unde se strecura si noaptea cu piroga lui. Intr-o astfel de ascunzatoare le duse se Texar pe fetita si pe sclava rapita. Speranta lui James Burbank de a se linisti situatia statea in atacurile armatei unioniste care incercau sa ajunga la Jacksonville dar erau blocate de nivelul jo s al apelor fluviului. Are loc insa o furtuna providentiala care ajuta navele un ioniste sa cucereasca Jacksonville. In prealabil banditul Texar il prinsese pe f iul lui James Burbank, Gilbert care venise acasa sa isi vada mama care era extre m de bolnava de durere dupa rapirea micutei ei fetite Diana. Tribunalul de bandi ti ai orasului Jacksonville ii condamna la moarte atat pe James Burbank cat si pe fiul acestuia, desi nu facuse mai mult decat sa isi viziteze mama bolnava, ne fiind trimis in nici o actiune de spionaj. Insa in noaptea dinaintea executiei, profitand de furtuna mentionata navele unio niste reusesc sa treaca si sa cucereasca Jacksonville, capturandu-l chiar si pe banditul Texar. Astfel situatia cunoaste o rasturnare spectaculoasa spre bucuria lui James Burbank. Insa bucuria este de scurta durata deoarece banditul Texarii sfideaza si nu spune unde este ascunsa fetita, negand ca le-ar fi rapit el. Are loc un proces dar Texar ca si pana atunci face proba ca fusese zarit in alta pa rte in noaptea atacului de catre mai multi martori si scapa din nou. Nimeni nici macar nu banuia ca are un frate geaman. Dupa eliberare Texar si acolitii lui se refugiaza in Everglades luand si pe micu ta Diana si pe sclava Zermah cu ei. Intr-un tarziu Gilbert cu ajutorul negrului Marte, sotul lui Zermah, bun cunoscator al fluviului, reusesc sa gaseascaascunza toarea banditilor, dar imediat dupa ce acestia o parasisera. Aici gasesc un tana r negru pe moarte, caruia Zermah ii incredintase o scrisoare pentru stapanii ei, prin care ii instiinta de planurile banditului Texar si anume ducerea lor in Ev erglades, la izvoarele fluviului Saint-John pe insula Carneral. Aici cei doi Tex ar urmau sa se intalneasca si sa ticluiasca un plan de scapare spre sud. Porneste o palpitanta cursa de urmarire, intai pe fluviul Saint-John, apoi prin Everglades. Dupa ce fluviul devenit rau devine nenavigabil in adancurile Evergla des-ului grupul de urmarire condus de Gilbert porneste pe jos si se intalnesc cu un comando unionist care il urmarea pe fratele geaman al lui Texar care distrus ese o nava unionistasi masacrase pe aproape toti membrii echipajului. Cu ajutoru l acestor trupe bine inarmate cei doi frati gemeni sunt prinsi dupa aventuri pal pitante si sunt condamnati la moarte fiind impuscati. Astfel familia Burbank se poate reintoarce la plantatia Camdless-Bay si sa isi reia firul vietii linistite si fericite mai ales ca acum razboiul fiind si el te rminat Gilbert se poate intoarce si casatori cu iubita sa Alice Stannard. Reluam la final ideea ca razboiul civil american nu a avut ca si cauza exclusiva problema sclaviei trebuie sa mentionam adevarul istoric, pe care il putem obser va toti cu ochiul liber, si anume: cea mai mare minciuna din a istoriei moderne si contemporane este faptul ca sclavia a fost desfiintata. Ea a fost desfiintata doar formal deoarece exploatarea fiintei umane de catre semenii sai continua cu o mare veselie si profitabilitate mai ales in tarile sarace sub forma: traficul ui de carne vie pentru prostitutie, a traficului de organe, a folosirii mainii d

e lucru ieftina, manipularea grosolana religioasa de copii. Situatia in lume est e pe departe de a fi rezolvata dar speranta moare ultima. Burbank-tatal ?i lasa negrii sa calatoreasca liberi ?i i elibereaza dupa ce este s fidat de partizanii sclaviei, n fruntea carora se afla du?manul sau de moarte, ba nditul Texar. Texar ajunge ?eful magistra?ilor din Jacksonville ?i l acuza pe Jam es Burbank de tradare ?i de pact cu armata nordista, fiul sau fiind nrolat n armat a acestora. Texar da ?i un decret prin care to?i negrii liberi sunt obliga?i sa paraseasca statul, n caz contrar urmnd a fi pedepsi?i. Decretul este doar un prete xt pentru o expedi?ie de pedeapsa mpotriva planta?iei Camdless-Bay, n care fo?tii sclavi sunt vna?i ?i uci?i, iar colibele lor sunt incendiate, n ciuda apararii ero ice a lui James Burbank ?i a apropia?ilor sai (cumnatul sau - Edward Carroll, vi itorul cuscru - Walter Stannard ?i viitoarea nora - Alice). Burbank spera sa faca fa?a du?manilor sai pna cnd armatele unioniste vor prelua co ntrolul ?arii, vasele conduse de Dupont ajungnd n Jacksonvillle cu ajutorul unei f urtuni formidabile ?i avndu-i la bord pe Gilbert, fiul lui Burbank ?i logodnicul Alicei, ?i pe Marte, fidelul slujitor negru al acestuia ?i un excelent crmaci. n cursul evenimentelor, Texar reu?e?te sa o rapeasca pe fiica cea mica a familiei Burbank, Diana, ?i pe fidela sa bona neagra, Zhermah, care este so?ia lui Marte . Texar ?i acoli?ii sai fug n Everglades, urmari?i de barba?ii din familia Burban k, de Marte ?i de un pluton unionist. Opera?iunea de salvare a celor doua persoa ne rapite este ncununata de succes, iar cu acest prilej se deslu?e?te ?i misterul alibiurilor cu ajutorul carora Texar scapa mereu de pedepsa, indiferent ce fapt e abominabile comitea: Texar avea un frate geaman. Prin?i n flagrant, cei doi sun t executa?i de armata unionista.