Sunteți pe pagina 1din 20

SITUATII SPECIALE DE SALVARE

CURSUL IV

OBIECTIVE

Dupa parcurgerea acestui capitol vet i putea sa:

Descrieti pasii de parcurs in situat ia de salvare din apa (innec) Descrieti tratamentul init ial acordat inecat ilor Descrieti pasii de parcurs in situat ia de salvare in condit ii de frig si gheat a Descrieti rolul vostru in cazul actelor teroriste

Ca salvator va trebui sa fit i capabili sa: Asistati la o salvare din apa Asistati la o salvare in condit ii de frig si gheat a Asistati la salvari in condit ii de spat iu inchis

Acest capitol abordeaza situat ii speciale de salvare, care pun in pericol att salvatorul,ct si victima. Astfel de situat ii includ: salvarea din apa, salvarea pe gheat a si salvarea din spat ii inchise. Se vor prezenta reguli de urmat pentru a face fat a acestora. In orice circumstanta, primul obiectiv este siguranta personala. De asemenea, exista proceduri de baza ale salvarii pe care le puteti aplica fara a pune in pericol viata dumneavoastra sau a victimei.

SALVAREA DIN APA SI GHEATA Salvarea din apa :


Cand vedet i o persoana care se lupta in apa, primul impuls este sa sarit i. Aceasta act iune poate sa nu aiba succes si sa va puna viat a in pericol. Intinde-i mna si trage-l Folosit i orice obiect de care se poate prinde persoana din apa. Daca victima este aproape de mal, o creanga, o prajina sau o vasla pot fi indeajuns de lungi. Folosit i-le. Arunca-i si trage-l Intr-o piscina sau pe o plaja amenajata ar putea exista un colac de salvare sau o baliza. Daca nu exista asa ceva, improvizat i. Aruncat i orice pluteste: o frnghie, un obiect de plastic sau o anvelopa, chiar roata de rezerva de la o masina. Gndit i-va inainte de a actiona! Vsleste Daca exista in apropiere o barca mica sau o canoe, folosit i-o daca stit i sa o manevrat i. Protejat i-va cu o vesta pneumatica. Intra in apa Daca s-au epuizat toate posibilitat ile de salvare, intrat i in apa, doar daca sunteti un bun inotator, antrenat in tehnicile de prim ajutor. Indepartat i hainele impovaratoare inainte de a intra in apa. Luat i-va o vesta pneumatica.

Atentie !!! curentii din ruri sau curent ii puternici din mare pot impinge att salvatorul, ct si victima departe de tarm. In apropierea unui dig, a unei strmtori sau a unei cascade exista curent i foarte periculosi. Un salvator neantrenat nu trebuie sa intre niciodata in aceste conditii; In caz contrar s-ar putea sa fie nevoie sa fit i salvat i amndoi.

PRIMUL AJUTOR IN CAZUL INNECULUI

Daca suntet i in situat ia de a salva o persoana din apa, prima voastra grija trebuie sa fie sigurant a salvatorului apoi scoaterea ct mai rapida a victimei din apa. Urmeaza evaluarea funct iilor vitale si stabilizarea coloanei vertebrale cervicale. Intoarcet i cu fat a in sus pacientul. Sustineti cu o mna gtul si spatele, iar cu cealalta mna intoarcet i pacientul, ment innd gtul stabilizat. Tineti capul victimei in pozit ie neutra. Folosit i o tehnica sigura pentru a deschide caile aeriene. Nu facet i o hiperextensie a capului din cauza riscului mare al leziunilor asociate de coloana vertebrala: privit i, ascultat i si simt it i daca exista respirat ie. Daca pacientul nu respira, pornit I resuscitarea respiratorie. Tratati pacientul care este inconstient in apa ca si cnd ar fi prezenta o leziune de coloana vertebrala. De asemenea, luat i in considerare o leziune de coloana vertebrala daca un pacient constient in apa, acuza parestezii si senzat ie de paralizie a membrelor, imposibilitatea de a-si misca extremitat ile ori dureri cervicale.

PROBLEME LEGATE DE SCUFUNDAREA IN APA

Putet i fi chemat i la accident produs in timpul scufundarii in apa. Majoritatea scufundatorilor amatori folosesc dispozitive de respirat subacvatice (scuba). Acestea constau dintr-un rezervor pentru aer, un regulator, o piesa bucala si o masca faciala. Scufundatorii profesionisti folosesc dispozitive sau echipamente care suplinesc aerul printr-un furtun. Majoritatea accidentelor survenite la scufundatori survin in regiunile de coasta sau in lacuri. Pot fi: traumatisme, inecsubmersie sau alte leziuni specifice. |n aceste situat ii scoatet i victima din apa si tratat i-o conform not iunilor si tehnicilor amintite anterior. Leziunile specifice asociate cu scufundarea pot fi de doua feluri: embolie gazoasa (aer care obstruct ioneaza un vas sangvin pulmonar) si boala de decompresiune (aerul, in special azotul, obstruct ioneaza vasele sangvine), de obicei greu de diferent iat una decealalta. Ambele sunt datorate bulelor de aer eliberate datorita diferent elor de presiune in timpul scufundarii.

Daca aerul ajunge la creier sau in maduva spinarii, simptomele si semnele pot fi similare cu ale unui accident vascular cerebral, adica amet eli, dificultat i de vorbire, tulburari de vedere si scaderea nivelului de constienta. Victima poate avea dificultat i de ment inere deschise ale cailor aeriene. Daca aerul determina colapsul pulmonar, simptomele si semnele vor fi: durerea toracica, scurtarea respirat iilor si aparit ia spumei rozate sau rosietice la gura sau la nas. Daca aerul ajunge in circulat ia de la nivelul organelor abdominale, pacientul va acuza dureri abdominale severe. Daca aerul ajunge intr-o articulat ie, va acuza dureri puternice la acest nivel. Pentru a trata un pacient cu suspiciune de embolie pulmonara sau cu boala de decompresiune, trebuie ment inute deschise caile aeriene, respirat ia, circulat ia sI temperatura normala a organismului. Trebuie inceputa administrarea oxigenului ct de repede posibil. Unii recomanda plasarea pacientului pe partea stnga cu capul usor mai jos. Aceasta poate ajuta la prevenirea urmatoarelor leziuni ce pot fi produse prin ajungerea aerului in sistemul nervos central.

SALVAREA DIN APA INGHETATA


Este riscanta salvarea din apa cu gheat a deoarece gheat a nu este nici o data sigura! Ganditi-va in primul rnd la sigurant a voastra; cunoastet i-va limitele si nu va expunet i inutil la riscuri. Nu vet i putea salva pe nimeni daca si voi cadet i in apa cu gheata! In momentul ajungerii la locul accidentului, vizualizat i marca ultimului loc in care a fost vazuta victima. Aceasta va face ca salvatorii sa-si concentreze eforturile pe o zona limitata. Trebuie sa sunat i dupa ajutoare imediat. Regulile de baza sunt aceleasi ca si la salvarea din apa: intinde-i mna si scoate-l, arunca-i si trage-l, vsleste si du-te pe apa. Intindet i-i victimei orice obiect mai lung care sa depaseasca lungimea membrului superior al salvatorului: o scara, o prajina, o creanga sau un plan rigid. Apoi, aruncati echipamentul pneumatic de salvare, care permite plutirea.

In al treilea rnd, vsliti pe o barca mica pna la victima; spargeti gheata daca puteti sau realizati un tobogan pe gheata. Folosind un tobogan, repartizati-va greutatea pe o zona ct mai mare, care sa reduca riscul ruperii ghetii. Asigurat i-va cu o frnghie sau legati bine barca de mal. Intr-un final, daca sunteti nevoiti sa mergeti spre victima, asigurati-va de mal cu o frnghie legata in jurul taliei, asezati-va pe burta si trti-va pe gheata. Sprijinndu-va greutatea pe o suprafat a mai larga, reduceti sansele de a cadea prin gheata. Asigurati-va ca pastrati o buna comunicare cu ceilalti salvatori. In timpul salvarii din apa cu gheata, att victimele, ct si salvatorii prezinta riscul hipotermiei.

Amintiti-va ca fiinta umana nu poate supravietui mult in apa rece. Daca pacientul nu are puls, incepeti resuscitarea si continuati-o pna va fi transportat la spital si va fi incalzit.

SALVAREA DIN SPATII INCHISE


Spat iile inchise sunt structuri proiectate pentru a t ine ceva inauntru sau afara. Pot fi sub pamnt, la nivelul solului sau la inalt ime. Spatiile inchise situate in subsol includ: canale in care locuiesc oameni, beciuri, depozite subterane, mine vechi, cisterne sau put uri. Spatiile inchise situate la nivelul pamntului pot fi tancuri industriale sau silozuri de cereale. Spatiile inchise aflate la inalt ime sunt cisterne de apa sau alte tancuri de depozitare. Salvarea din spat ii inchise comporta doua riscuri letale: riscul respirator sI colapsul. Primul risc este cel respirator, datorat oxigenului insuficient pentru supraviet uire si/sau prezent a unui gaz otravitor. Salvatorii nu trebuie niciodata sa intre intr-un spat iu inchis fara un dispozitiv de protect ie respiratorie. Oricine intra fara un dispozitiv de respirat are sanse sa devina o a doua victima. Al doilea risc letal este pericolul de colaps. Intr-o mina, de exemplu, salvatorii vor trebui sa o deschida inainte de a intra. Salvarea dintr-un spat iu inchis necesita o echipa antrenata in acest sens, de aceea trebuie alertate acestea imediat si nu intrat i pna nu sosesc.

Salvatorii nu trebuie niciodata sa intre intr-un spat iu inchis fara un dispozitiv de protect ie respiratorie. Oricine intra fara un dispozitiv de respirat are sanse sa devina o a doua victima. Al doilea risc letal este pericolul de colaps. Intr-o mina, de exemplu, salvatorii vor trebui sa o deschida inainte de a intra. Salvarea dintr-un spat iu inchis necesita o echipa antrenata in acest sens, de aceea trebuie alertate acestea imediat si nu intrat i pna nu sosesc.

Multi salvatori mor in cazul salvarilor din spat iile inchise! din totalul victimelor 60% sunt salvatori. Nu Intrati intr-un spat iu inchis fara aparat de respirat sau fara pregatire speciala.

ELECTROCUTAREA
Accidentele

datorate curentului electric apar in urma trecerii acestuia prin corpul uman sau ca urmare a producerii unui arc electric. |n raport cu intensitatea curentului pot apare urmatoarele manifestari: senzat ie de tremuratura a corpului contracturi musculare generalizate pierderea constient ei si chiar moartea. La locul de contact al curentului, victima prezinta arsura, a carei intindere, profunzime si gravitate se datoresc transformarii la exteriorul sau interiorul corpului a energiei electrice in energie calorica. Voltajul arde si intensitatea omoara.

CONDUITA DE URMAT IN CAZUL


ELECTROCUTARII

Sigurant a salvatorului. Nu atinget i victima inainte de a intrerupe curentul electric. Se intrerupe sursa de curent. Se indeparteaza victima de sursa de curent utiliznd un obiect uscat ca de exemplu o coada de matura, haine uscate, avnd grija sa va plasat i pe o zona uscata. Evaluarea nivelului de constient a si a funct iilor vitale (ABC) este pasul urmator cu ment iunea ca se considera posibilitatea existent ei leziunii de coloana cervicala. Daca victima nu respira se incep imediat manevrele de resuscitare cardio- pulmonara dupa ce a fost solicitat ajutorul unui echipaj calificat. Toti pacientii electrocutati se transporta la spital.

TERORISMUL

Terorismul este folosirea sistematica a violent ei de un grup, pentru intimidarea unei populat ii sau a unui guvern sau pentru indeplinirea unui scop. Terorismul are parte de o mare atent ie si este o crima de inalt grad. Desi in SUA sunt mai multe victime cu leziuni sau ucise in accidente rutiere dect prin terorism, este nevoie sa cunostet i pasii prin care se act ioneaza in cazul unui eveiment terorist. Terorismul poate folosi agent i biologici sau chimici, precum si explozibili sau arme nucleare. Fiecare dintre acestea au diferite implicat ii pentru cei care acorda primul ajutor. In timpul unui atac biologic, rolul vostru va fi foarte limitat. Spitalele si Direct ia de Sanatate Publica vor fi responsabile de identificarea problemei si tratarea infect iilor aparute. Daca ajunget i la locul respectiv si gasit i multipli pacient i cu simptome si semne similare, suspectat i un agent chimic.

Explozibilele sunt favoritele teroristilor, pentru ca sunt cele mai usor de realizat si de obt inut si sunt adesea mortale. Indiferent daca explozia este accidentala sau opera unui act terorist, leziunile suferite de victime sunt la fel. Primul ajutor in caz de explozie este realizat de o echipa mixta, formata din pompieri, salvatori si fort e de ordine. Situat ia extrema este arma nucleara, chiar daca nu este un atac nuclear, poate fi folosit un dispozitiv nuclear mic amplasat oriunde in comunitatea voastra. Trebuie stiut unde sunt depozitate materialele radioactive in comunitatea voastra, existent a unei uzine nucleare sau laboratoare pentru cercetare.

Terorismul

nu mai este ceva ce se intampla altundeva, asa cum o dovedeste istoria recenta. Ca personal implicat in primul ajutor trebuie sa fim constienti de aparit ia unui eveniment nuclear oricnd, realizati ca un incident major poate fi declansat de un telefon de rutina. Deprinderile voastre de a participa la salvare in sigurant a pot fi vitale. In special, trebuie sa cunoasteti riscurile si sa participati la antrenamentul comunitatii voastre pentru aceste situatii.

REZUMAT

Raspunsul la un apel care implica gheat a, apa, scufundarea in mare, spat iile inchise si terorismul necesita cunoasterea unor manevre speciale si pregatire speciala. Este important sa ajutat i victimele, dar nu cu pret ul viet ii voastre. In salvarea in situat ii cu apa si gheat a exista niste pasi simplii pe care ii putet i face pentru a ajuta victima fara a va pune in pericol. S-ar putea sa nu fit i capabili sa distinget i intre cele doua urgent e medicale majore create de incidentele de scufundare, dar putet i sa acordati ingrijiri de baza si sa chemat i ajutor specializat. In spatiile inchise, primul scop este de a chema ajutor si de a preveni ca alt i oameni, inlcusiv voi, sa devina victime. Daca sunteti primii salvatori care raspundeti la un apel de atac terorist, trebuie sa fiti atenti la sigurant a personala la locul incidentului si sa lucrat i dupa protocoalele Sistemului Medical de Urgenta, sa asistati pompierii si organele de politie.