Modurile verbului

Modurile verbului din morfologia limbii romane

Modurile Verbului sunt formele pe care le ia verbul pentru a se preciza cum considera vorbitorul actiunea.

Modurile verbului sunt personale (predicative), cand verbul isi schimba forma dupa persoana si numar si formeaza predicatul propozitiei. Modurile nepersonale (nepredicative) nu-si schimba forma dupa persoana si au alte functii sintactice, nu aceea de predicat verbal. Modurile verbului modul indicativ A. Indicativul
Exprima o actiune reala sub forma unor timpuri bine delimitate: prezent imperfect (trecut perfect simplu (trecut simplu perfect compus (trecut compus mai mult ca perfect, viitor propriu-zis, viitor anterior. Actiunea exprimata de un verb la: imperfect este situata in trecut, fata de momentul vorbirii, neterminata: invatam, invatai, invata, invatam, invatati, invatau. perfectul simplu exprima o actiune trecuta si terminata de curand:vorbii, vorbisi, vorbi, vorbiram, vorbirati, vorbira.

perfectul compus exprima o actiune trecuta si terminata. !emnul distinctiv al perfectului compus este verbul auxiliar "a avea#: am, ai, a, am, ati, au, care precede participiul verbului de baza (am cantat, ai scris . mai mult ca perfect exprima o actiune trecuta, terminata inaintea altei actiuni trecute: Eu invatasem cand ai venit tu. (actiunea "invatasem# s-a indeplinit inaintea actiunii "ai venit# viitor exprima o actiune care se va indeplini dupa momentul vorbirii (viitor propriu-zis . Voi citi o carte interesanta. (viitor propriu-zis Voi fi citit o carte interesanta dupa ce voi cumpara-o. (viitor anterior

Modurile verbului modul conjunctiv

B. Conjunctivul Exprima o actiune posibila si realizabila, in doua forme temporale: a prezent: sa invat, sa inveti, sa invete$ b perfect: sa fi invatat. Acest mod se construieste cu a%utorul con%unctiei sa (marca a modului con%unctiv .

Modurile verbului modul conditional-optativ

&. Conditionalul-optativ 'rezinta o actiune dorita, dar a carei realizare depinde de o conditie : a prezent: as scrie, ai scrie, ar scrie etc. b perfect: as fi scris, ai fi scris, ar fi scris etc. &onditional-optativul prezent se formeaza din infinitivul verbului de con%ugat si verbul auxiliar "a avea# cu formele: as, ai, ar, am, ati, ar.

Modurile verbului modul imperativ

D. Imperativul Exprima o porunca, un indemn, o rugaminte, o urare, avand forme numai pentru persoana a ll-a singular si plural: ( forma afirmativa: a singular: scrie) (tu b plural: scrieti) (voi ( forma ne ativa: a singular: nu scrie) (tu b plural: nu scrieti) (voi

Modurile nepersonale (nepredicative) sunt:

infinitivul, gerunziul, participiul si supinul.

!. Infinitivul *enumeste actiunea in doua forme temporale: a prezent: a face, a scrie, a lucra, a vedea$ b perfect: a fi facut, a fi scris, a fi lucrat, a fi vazut. Modul infinitiv are ca marca prepozitia a, care dispare cand infinitivul urmeaza dupa verbele a putea" a sti. +u poti da cat ti se cere. Multe mai stiti vorbi. ,nfinitivul are doua forme : ( forma scurta: a citi, a scrie, a zice, a face$

( forma lun a: citire, scriere, zicere, facere. B. #erunziul ,ndica impre%urarea in care se petrece actiunea verbului. !e formeaza prin atasarea sufixelor modale -and sau -ind, la radacina verbului: a lucr - a . lucr - and a ven - i . ven - ind C. $articipiul ,ndica rezultatul actiunii, este o forma de baza pentru formarea timpurilor si modurilor compuse la diateza activa, reflexiva si pasiva. Are valoare adjectivala, cand se acorda cu substantivul determinat in gen, numar si caz: &artea citita a fost interesanta. Are valoarea substantivala, cand este articulat cu articol enclitic sau este precedat de un articol proclitic: /anitul s-a vindecat. 0n ranit a fost adus la spital. Are valoare adverbiala, cand determina un verb: +oi i-am vorbit deschis. D. %upinul ,ndica scopul actiunii, destinatia si provenienta unui obiect. !e formeaza din participiul invariabil precedat de o prepozitie simpla sau compusa:de, dupa, la, pentru, de la. a scopul actiunii: Ei au plecat pentru vanat. b destinatia obiectului: Am adus unelte de pescuit. c provenienta: 1ructele sunt de la cules.