IMPACTUL DROGURILOR ASUPRA TINERILOR

Definitii Tentatia de a ajunge la stari de euforie isi are radacina in timpuri de mult apuse, chiar pe vremea dacilor si a romanilor se fumau anumite ierburi cu efecte afrodisiace si halucinogene (canepa indiana). Drogurile sunt substante artificiale create de oamenii de stiinta in anumite situatii limita. Cauzele au fost de regula razboaiele. Efectele drogurilor erau "benefice" pentru armatele diverselor popoare care trebuiau sa reziste in regim de razboi, de multe ori fara hrana si fara apa. Asa au luat nastere substantele e citante ! droguri in forma primara. Tot razboaiele au dus la dezastre umane. Astfel, in secolul al "#$$!lea s!a descoperit morfina, un medicament care calma durerile provocate de rani. Cu timpul s!a realizat ca morfina administrata in mod repetat duce foarte repede la dependenta fizica si psihica. %!a cautat un inlocuitor si prin derivarea morfinei cu opium!ul s!a descoperit heroina, care intial se credea ca nu da dependenta asa de mare ca morfina. $n realitate, dependenta de heroina este de sapte ori mai mare decat cea de morfina. Dupa primul razboi mondial, aceste substante au inceput sa fie consumate in toata lumea. &ana la sfarsitul anilor '(), ele erau legale. Comercializarea lor, in timp, a dus la profituri enorme scoase in afara legii, drogurile au devenit o sursa inestimabila pentru piata neagra. *lagelul comertului ilicit de stupefiante pornit din America de %ud si +rientul ,ijlociu a cuprins intreaga planeta. -omania, prin asezarea sa geografica este tara de tranzit dinspre +rientul ,ijlociu catre Europa de #est. Ca orice tara de tranzit, in timp, a devenit si consumatoare. *enomenul a luat amploare dupa dupa './. $n perioada '/)!'/0, cuiburile traficantilor si consumatorilor de droguri erau caminele studentesti. Apoi, vanzatorii de iluzii au dus standardul mortii albe si prin baruri, discoteci, case de tigani si chiar la colt de strada. Traficul de stupefiante a devenit cea mai rentabila afacere din -omania, castigandu!se astfel sume fabuloase. $mpactul a fost foarte mare in randul tinerilor care din curiozitate, teribilism sau solidaritate fata de anturaj, au inceput sa consume. %ocietatea romaneasca a fost luata prin surprindere de acest flagel al drogurilor, ivindu!se astfel probleme foarte grave atat in justitie, cat si in lumea medicala. -eactiile stangace si intarziate ale autoritatilor au favorizat fenomenul to icomaniei care a ajuns sa fie devastator. Ce poate fi mai trist si mai ingrijorator decat sa vezi cum un copil de 1(!12 ani, alearga innebunit dupa o doza de heroina34 sau, cum o femeie insarcinata intrata in perioada de sevraj ii porunceste violent partenerului de viata sa!i prepare doza34 ce poate fi mai tragic decat sa vezi cum un prunc nevinovat se zbate in pantecele mamei sale, "cerand" portia de drog3 5imic nu poate fi mai deprimant decat locuinta ori cateva haine si un pat cu asternuturi invechite si arse, cateva cuie batute in perete, unde candva erau asezate tablouri (vandute mai apoi), o atmosfera infiorator de apasatoare. 6ocuinta unui to icoman este gura iadului ! anti!camera mortii totale "unde viermele nu doarme... plansul si crasnirea dintilor". *enomenul to icomaniei ia amploare pe zi ce trece. Desi dependentii de droguri sunt considerati niste delicventi, ei sunt in realitate oameni bolnavi, ajunsi in stare de iresponsabilitate pentru faptele lor. $ncorsetati de suferinta, dispretuiti si marginalizati, se topesc incet, dar sigur. %e sting neintelesi de nimeni, sufletele lor zdrobite de durere, se zbat intre minciuna si adevar, intre zi si noapte. &e ei nu!i poate ajuta nimeni. 5imeni in afara de Dumnezeu. Aceasta stare de fapt ar trebui sa ne ingrijoreze, deoarece consecintele proliferarii drogurilor in -omania sunt multe si dezastruoase, cum ar fi7

! micsorarea potentialului productiv al tarii4 ! micsorarea potentialului de aparare al tarii4 ! scaderea populatiei (prin mortalitatea juvenila si prin scaderea natalitatii)4 ! cresterea infractionalitatii si a criminalitatii (vor fi mai multe inchisori decat scoli si universitati, mai multi detinuti decat personal productiv)4 ! ponderea detinutilor tineri va fi covarsitor mai mare decat a celor in varsta etc. $n acest caz, interventia %tatului se impune ca necesitate prin unele masuri, cum ar fi7 1) Combaterea patrunderii in tara a drogurilor7 a) tirurile si orice fel de mijloace de transport care tranziteaza teritoriul -omaniei sa fie urmarite si supravegheate de lucratorii ,inisterului de $nterne (ai %.-.$.), prin personalul abilitat, pe etape de drum, pana la iesirea din tara4 b) lucratorii de la #ama sa controleze mai constiincios vehiculele care au ca destinatie diverse firme din tara. 8) 6upta impotriva coruptiei7 ! sa se combata mai vehement coruptia unor functionari publici, incepand cu vamesii si terminand cu celelalte persoane implicate in procesul de supraveghere a vamilor. () Depistarea traficantilor de droguri7 ! +rganele de &olitie sa depisteze centrele zonale de distribuire, pentru ca e greu de crezut ca parintii si cei 99 de mii de to icomani stiu de unde sa!si procure zilnic drogurile de la cei cateva mii de distribuitori, iar politistii nu stiu. 2) ,asuri terapeutice7 Concomitent cu combaterea traficului de droguri se impune sa se ia masuri radicale de vindecare a to icomanilor, cum ar fi7 ! infiintarea de centre de tratament gratuit4 ! asistenta bolnavilor pana la vindecarea lor deplina, cu alte tratamente decat cele medicamentoase si produse sintetice, care vindeca fizic pe bolnav, temporar, si nu psihic4 ! implicarea :isericii se impune ca necesitate4 ! to icomanii sa nu mai fie tratati ca niste delicventi, ci ca niste bolnavi tot atat de grav ca si bolile epidemiologice etc. 9) Combaterea traficului de droguri si tratarea to icomanilor sa constituie o politica de %tat dusa de &arlament si ;uvern, pentru ca altfel vom asista la un dezastru demografic national. Infatisarea toxicomanului Trupul unui to icoman ajunge o epava infioratoare. Trupul acela pe care Dumnezeu l!a dat pentru a fi "templu al Duhului Sfant", devine batjocura diavolului, situatia respectiva e de plans. E de plans mai ales faptul ca noi, cei care pretindem ca suntem niste oameni normali, in loc sa ii compatimim, sa ii ajutam si sa ne rugam pentru ei, ii marginalizam, ba chiar mai mult decat atat, unii dintre noi le doresc moartea. %i atunci se naste o intrebare7 "Se poate numi om, acela care doreste moartea fratelui sau?" Drogul este o capcana din care se iese cu greu, sau nu se iese niciodata, dar datoria noastra este sa!i intindem mana. Cele mai cunoscute si mai utilizate droguri in -omania sunt7 cocaina, 6.%.D., ecstas<, marihuana, hasisul si heroina. +rganismul adolescentului sau tanarului care a consumat stupefiante are reactii diverse in functie de drogul administrat7

! halucinatie4 ! somnolenta4 ! ochi foarte rosii, pupile marite sau contractate "ca acele de gamalie" (dupa caz)4 ! tras la fata, privire animalica4 ! desinteresul pentru viata se uala sau, dimpotriva4 ! neglijarea tinutei4 grosolania in limbaj4 plafonarea intelectuala, micsorarea capacitatii de gandire4 ! nesiguranta in mers4 ! atitudini de prostut, cu ras fara motiv4 ! uita foarte repede4 ! pofta de mancare, mai ales pentru dulciuri sau, dimpotriva, lipsa poftei de mancare4 ! fumeaza foarte mult4 ! indiferenta si detasare fata de cei din jur sau comportament agresiv4 ! halucinatii auditive si vizuale4 ! fantezie prodigioasa in crearea minciunilor7 scopul ! obtinerea de bani4 ! cerere insistenta si progresiva de bani, acte antisociale7 furt, talharii4 ! tendinta de a masca faptul ca s!a drogat (injectarea in locuri ascunse4 arderea cu tigara a locului injectat)4 ! nerecunoasterea viciului decat atunci cand ajunge la un grad avansat de dependenta4 ! dispretul fata de viata4 ! nepasarea fata de eventualitatea mortii4 ! dorinta incipienta de sinucidere4 ! refuzul internarii in spital4 ! cand accepta internarea, cauta modalitati de procurare a drogurilor. Consumul periodic de stupefiante duce la aparitia tulburarilor respiratorii si a constipatiei, scaderea in greutate, iar la femei apare menstruatia neregulata. Din punct de vedere psihic pot aparea7 an ietate, schimbari ale starii de spirit, paranoia, oboseala e trema, iritabilitate, depresie si insomnie grava, somn agitat si neodihnitor. To icomanii sfarsesc de regula prin sinucidere, supradoza, infarcte miocardice, accidente vasculare cerebrale, blocaj renal si ciroza hepatica. -eabilitarea unui to icoman presupune multa rabdare, intelegere si dragoste din partea celor apropiati. Dependenta nu este o joaca, este o drama pentru care nu avem cuvinte sa o descriem la adevarata ei intensitate. 6ipsa drogului produce stari de criza manifestate prin nervozitate e cesiva, violenta, talharie si criminalitate. Aceasta este perioada de sevraj care in termeni medicali se traduce ca fiin "raspunsul organismului la absenta brusca a drogului cu care este obisnuit". $n sevraj simptomele si intensitatea lor difera in functie de drogul administrat. Cel mai puternic sevraj apare la heroina si se manifeta prin7 tremur puternic, dureri articulare si musculare, dureri abdominale insotite de simptome specifice starii de gripa (greata, varsaturi, febra, frisoane, transpiratii), neliniste si insomnie acuta. -eadministrarea drogului readuce organismul intr!o stare de aparenta normalitate si aceasta dureaza doar cateva ore. $mpresia ca drogul il salveaza pe to icoman este o iluzie ieftina, o batjocura a duhurilor necurate. &entru a scapa cu adevarat de acest cosmar to icomanului ii trebuie multa vointa si stapanire de sine, dar si mult ajutor si intelegere din partea celor apropiati. $ntoarcerea unui to icoman inseamna foarte mult, este ca si cum ai da viata unui prunc. =n to icoman scos din ghearele iadului se naste a doua oara. Sfatul du o!nicului" #Ocoliti locurile si oamenii care ar $utea fi $rile% de is$ita&# "Cu cel cuvios, cuvios vei fi, cu cel indaratnic te vei indaratnici" (Catasima $$$71>), spune proorocul si imparatul David. $ar un proverb romanesc suna asa7 "spune-mi cu cine te insotesti, ca sa-ti spun cine esti!". Cercul de prieteni joaca un rol foarte important in viata unui om. &entru ca niciodata, un om stapanit de patima alcoolului nu poate fi prieten cu un intelectual de mare tinuta. ,otivul este unul singur7 ei nu au nimic in comun. De aceea, mai ales parintii trebuie sa fie foarte atenti si interesati de anturajul copiilor lor. &entru ca in copilarie si in adolescenta se pun bazele

personalitatii omului de maine. Toti fostii to icomani pe care i!am intalnit ne!au marturisit acelasi lucru7 "nu m-am mai vazut cu fostii prieteni. Acum nu ne mai leaga nimic. Atunci ne legau drogurile". $ar primul sfat pe care duhovnicul il da unui consumator de droguri care se spovedeste, este acesta7 " coliti locurile si oamenii care ar putea fi prile! de ispita!" %i tot duhovnicul spune7 "taiati raul din radacina, nu doar cate o crenguta!". ,ai ales la inceput, cand un consumator de droguri se hotaraste sa puna punct acestui lucru, intalnirea cu vechii prieteni poate fi foarte periculoasa. *ocul "poftei" de droguri se aprinde oricum, pentru ca diavolul te santajeaza cu ceea ce te are la mana. Dar daca te mai arunci si in mijlocul flacarilor, atunci sigur te arzi. =nii dintre to icomani, spun7 "ma voi intoarce, in mi!locul lor si ii voi convinge sa se lase!". %i asta e viclenia diavolului, caci asa cum spune %fantul $oan ;ura de Aur7 ""iclenia diavolului consta in aceea ca isi ascunde capcanele". Cel ce a parasit un anume pacat mai simte dulceata inselatoare a desfatarii. Este de ajuns e emplul personal. &rezenta in mijlocul lor este un pericol pentru sufletul abia purificat. Aceasta este o capcana pe care unii o ignora. Tocmai de aceea ar trebui sa se tina seama de cuvintele scrise de monahul Agapie Criteanu in cartea "#antuirea pacatosilor"7 "Cel ce nu baga in seama rapa mica, degraba cade si in cea mare..." sau "Au, doara, nu sunt picaturile apei usoare si foarte mici? Ci impreunate, multe si nenumarate, fac un rau mare si infricosat, care risipeste mari ziduri si case vestite, si dezradacineaza copacii nebiruiti". ,irajul inselator al falsului &aradis il acapareaza pe to icomanul abia spovedit, iar diavolului nu!i trebuie mult sa!i sopteasca7 "mai fa-o odata. Apoi te spovedesti si te lasi". -ecaderea1 il poate intoarce pe drumul pierzaniei, facandu!l sa rupa legatura cu duhovnicul si sa uite de rugaciune. Tocmai de aceea sfatul duhovnicului este7 " coliti locurile si oamenii care ar putea fi prile! de ispita!" Caci "legatura cu un om patimas ne poate duce la impatimire", spune ieromonahul :enedict Aghioritul in cartea sa "$atimile si vindecarea lor". S$o!edania unui toxicoman

As putea sa spun ca l!am intalnit intam intrebat7 ! $ot sa va a!ut cu ceva? ! %u. Dupa un moment de tacere, a spus7 &a da. #a puteti a!uta. Daca nu va grabiti, v-as ruga sa ma ascultati! &area un barbat stilat. Era imbracat decent si la prima vedere ti!ai fi dat seama ca face parte din lumea buna. ,!am asezat langa el si i!am spus7 ! 'ai sa vorbim ca intre prieteni. Sa sti ca prietenii imi spun #ihaela. ! (u sunt $aul si sunt economist. Acestia au fost primii pasi catre o discutie ce parea interminabila. Cea mai importanta parte o voi reda in continuare7 ! $aul, nu ma grabesc. $ot sa te ascult. ! $ovestea mea e lunga... ! %u conteaza. Sufletul unui om e mai important decat timpul si spatiul... ! #ihaela, ma vei !udeca? ! %u, $aul, indiferent de ce imi vei spune... ! &ineee! Atunci afla ca sunt to)icoman.

Am simtit o strafulgerare din crestetul capului pana in varful picioarelor, dar n!am tresarit. ,!a privit scurt si a continuat7 ! #a droghez de ** ani. +n ultimul timp nu mai am chef de nimic. As renunta si la serviciu, dar nu mai am bani pentru procurarea drogurilor. #ihaela, eu pentru asta traiesc, intelegi? Si stiu ca ma voi distruge. ! $aul, nu mai vorbi asa. ()ista un Dumnezeu care, daca tu vrei, te va salva. ! Crezi tu asta? ! %u cred, sunt convinsa! ! Da. Se poate. Dar tu sti ca in toti acesti ani, nu m-a interesat subiectul acesta? #ama, saraca, a umblat pe la toate bisericile, iar eu o bat!ocoream ca-si pierde vremea aiurea. ! %u conteaza. %iciodata nu e prea tarziuAtentie $arinti" Numai ru'aciunea !a $oate sal!a co$ilul &entru orice parinte vestea ca al lor copil se drogheaza este o tragedie. =nii reactioneaza violent, isi bat copiii si sunt in stare sa ii incuie in casa. Altii ii ameninta7 "de la mine nu mai vezi nici un ban. ,e-am crescut degeaba. Du-te si stai cu drogatii tai!" *oarte putini sunt insa aceia care, cu rabdare si dragoste, incearca sa se apropie de copil si sa il convinga de faptul ca ceea ce face este o nebunie ce duce spre autodistrugere. ,etodele de violenta si de abandonare din partea parintilor, nu fac altceva decat sa agraveze situatia. Dragostea si rabdarea sunt cele care inving. Chiar daca la inceput, copilul se dovedeste a fi surd la toate incercarile, parintii trebuie sa lupte. %a se roage cu credinta &uterilor ceresti, iar acestea vor raspunde cu siguranta. Ca o marturie vie a celor mai sus mentionate, avem e emplul mamei lui &aul, care s!a rugat timp de 11 ani. Cand a vazut ca fiul ei s!a indreptat, n!a stiut sa spuna altceva decat atat7 "Slava lui Dumnezeu, #aicii Domnului si $uterilor ceresti ca mi-am salvat copilul!" 5u s!a plans, nu a regretat, nu si!a pus intrebari7 "De ce ** ani? De ce copilul meu?" A postit, s!a rugat cu rabdare si dragoste si nu si!a pierdut nadejdea. Tot ea spunea7 "Dumnezeu mi-a raspuns destul de repede. ** ani noua ni se par mult, dar la Dumnezeu e foarte putin..." 6uati e emplul acestei mame si vorba %fantului %iluan Athonitul7 ",ine mintea ta in iad si nu deznada!dui!" "A vrea, a cere, a tine de om, se afla in el puterea". De ce se dro' ea(a tinerii) ,otivele pentru care un tanar ajunge sa se drogheze, sunt nenumarate. =nii se drogheaza din curiozitate, altii din mandrie, altii din deznadejde, sau din dorinta de a e perimenta ceva nou. $ngrijorator este faptul ca, indiferent pe ce cale, o data ajunsi la consumul de droguri, drum de intoarcere nu prea e ista. Chiar medicii care lucreaza in centrele de to icologie recunosc faptul ca7 "noi ii salvam pe moment, dar a!unsi in libertate, marea ma!oritate o iau de la capat. +mplicarea bisericii in aceste situatii ne-ar fi de un real folos...". Cei care ajung consumatori de droguri, din curiozitate folosesc de regula "celebra" si inselatoarea propozitie7 "asta va fi prima si ultima data...", fara sa realizeze ca poarta pe care au intrat duce catre infern. &e unii mandria ii duce la pieire. Acestia spun de obicei7 ?dependenta e o prostie. #a droghez ca vreau...". Cand isi dau seama ca nu ar vrea sa se drogheze si totusi o fac, descopera ca sunt dependenti, dar deja e prea tarziu. Categoria celor care ajung sa foloseasca drogurile din deznadejde, este destul de numeroasa. 5emultumiti de ceea ce le ofera lumea aceasta, vor sa evadeze. %i atunci aleg aceasta cale e trema gasind in ea un refugiu. =n refugiu cu final sinistru. =n cerc vicios din care nu mai pot iesi usor, sau nu mai pot iesi niciodata. Cei care devin consumatori de droguri din dorinta de a e perimenta ceva nou, sunt de regula "copiii de bani-gata". Tentatia este mare mai ales atunci cand situatia materiala este foarte buna.

%i apoi acestia mai cred ca, consumul de droguri este "la moda"7 o fi la moda, dar aceasta moda este una distrugatoare. $eromonahul :enedict Aghioritul spunea7 "-ucrurile sensibile, care sunt pricinile de baza ale pacatului si ale celor mai multe patimi, sunt. vinul, femeile, bogatia si bunastarea trupului". + cifra neoficiala, care circula prin culisele centrelor de to icologie, spune ca ar fi in jur de 2) mii de to icomani declarati numai in :ucuresti. Cifra este inspaimantatoare si ar trebuie sa ne dea de gandit. 5umai la %pitalul nr. /, %ectia &sihiatrie!To icologie se fac peste 1.))) de internari pe an. $ngrijorator este faptul ca sunt familii pentru care drogul a devenit "specialitatea casei". Toate acestea ar trebui sa fie semnale de alarma pentru noi. %ocietatea de maine poate fi distrusa de flagelul drogului. Dro'ul intre refu'iu si $atima Motto" "/ii cu luare aminte la calea picioarelor tale si toate cararile tale sa fie bine chibzuite. %u te abate nici la dreapta, nici la stanga, tine piciorul tau departe de rau. Caci cararile drepte le pazeste Domnul, iar cele strambe sunt cai rele" "$ildele lui Solomon" (Cap. 2780!8.) Daca pentru unii drogul este la inceput refugiu, daca persoanele respective se drogheaza doar atunci cand vor sa fuga de realitate, pana la urma consumul de droguri devine patima. De multe ori auzim cuvintele7 "$rima data m-am drogat din disperare, acum ma droghez ca-mi place. $entru mine nu mai conteaza finalul...". Dependentii de droguri si!au pierdut libertatea. +data ce au cedat ispitei, au dat mana cu duhurile intunericului si au devenit robi ai pacatului. &entru aceasta situatie numai ei sunt raspunzatori, nimeni altii. Dumnezeu a lasat omului ratiune si puterea de a alege. ;ranita dintre refugiu si patima este atat de imperceptibila, incat nici nu se sesizeaza trecerea ei. Ajuns la patima, omul nu prea mai poate lupta. De ce3 &entru ca patima devine o a doua fire. %i ca sa lupti cu firea ta, nu este chiar asa de usor. Tocmai de aceea omul impatimit devine rob al pacatului. Cine suporta cheltuielile tratamentului3 Ce trebuie sa stii despre droguri @ &ersoana care consuma ilicit droguri este supusa uneia dintre urmatoarele masuri7 cura de dezinto icare sau supraveghere medicala. @ Drogurile afecteaza regularitatea ciclului menstrual si cantitatea de sange scursa. @ Daca o femeie insarcinata se drogheaza in timpul sarcinii, substantele pe baza de opiu trec din sangele mamei in cel al fetusului. %e poate vorbi de o ?dependenta naturala? de droguri, care se instaleaza o data cu nasterea copilului. @ 6a ora actuala unul din 1) copii risca sa moara sau prezinta grave malformatii pentru ca mama sa a consumat droguri in perioada sarcinii. Dupa unele statistici, in 1/./ in %=A au fost nascuti cel putin (>..))) de copii dependenti de cocaina. @ Drogurile te pot face sa scapi de inhibitii. Astfel apare riscul de a face ceva ce poti regreta mai tarziu7 se neprotejat, jafuri si chiar crime. @ %eringile nesterilizate sunt raspunzatoare pentru complicatiile infectioase, care pot duce uneori la septicemie, hepatita virala sau %$DA.

@ Este dificil pentru un to icoman sa cunoasca e act procentul de puritate al prafului alb pe care si l!a procurat. Astfel se pot e plica unele accidente de supradoza. @ 6a ora actuala marijuana este fumata peste tot in lume. @ =n specialist francez considera ca un litru de 6%D ar fi suficient pentru a crea efecte halucinogene tuturor locuitorilor unei metropole de marimea &arisului. Afla7 6%D, ecstas<, canabis, Aetamina, marijuana, ciupercile halucinogene. +piul (papaver somiferum) %e e trage dintr!o planta asemanatoare cu macul de la noi din tara. Tulpina, frunzele si capsulele imature secreta, atunci cand sunt rupte sau taiate, un suc alb, lipicios, numit late . $n contact cu aerul acesta se inchide la culoare, devine brun si se solidifica. &rin tratare (incalzire, coacere, fermentare) se elimina impuritatile vegetale si se obtine opiul pentru fumat, care are aspectul plastilinei si culoarea cafeniu inchis. Cand este fumat degaja un miros acru, intepator. $n medicina opiul se foloseste in cantitati mici ca somnifer, calmant, analgezic, fiind mai ales utilizat ca materie prima pentru fabricarea legala a morfinei, a codeinei si a altorderivati. Celelalte droguri, precum heroina, sunt fabricate din morfina sau codeina. *eroina Alte denumiri7 diacetilmorfina, blacA tar, mud, smacA, broBn sugar, China Bhite, ,e ican broBn, praf sau naftalina. A aparut in7 1.>2. Ce este7 un derivat semisintetic al morfinei. Cel mai periculos stupefiant, induce o puternica dependenta fizica si psihica. Este de trei sau patru ori mai puternic decat morfina si initial era considerat un analgezic ce nu creeaza dependenta, substitut al morfinei. care sunt cele mai periculoase droguri, cum arata si mai ales care sunt efectele secundare ale stupefiantelor. 5oi ti le prezentam ca sa nu mai fii curios(oasa) si sa stii cum sa te ferestiC +piaceele (sau euforicele)7 opiul, morfina, codeina, heroina. %timulantele7 cocaina, amfetaminele, metamfetaminele, Ahatul, cafeinicele, steroizii anabolizanti. %edativele (sau antidepresivele)7 barbiturice, benzidiazepina, metaDualone. Ealucinogenele Cum arata7 alb, cenusiu, roz, brun. ;ust7 amar4 prin incalzire degaja miros de otet. Cum se consuma7 cel mai folosit mod de utilizare este prin injectare (subcutanata, intramusculara sau chiar intravenoasa), dar sub forma de pudra poate fi prizata sau fumata. Cum arata un tanar sub influenta heroinei7 are pupilele micsorate, pleoapele cazute, se afla intr!o stare de depresie, apatie, greata. =n utilizator frecvent poate da din cap in mod regulat, poate parea somnoros si uneori isi scarpina sau atinge fata sau nasul. Efecte pe termen scurt7 dependenta fizica ultrarapida, pentru a evita durerile pe care le provoaca lipsa drogului, voma, crampe, transpiratie, gura uscata, piele iritata, senzatie de greutate la

e tremitatile corpului, probleme cardiace si respiratorii, scaderea libidoului, carii, abcese, dinti cazuti, galbejeala. $n cinci zile aceste efecte dispar. Efecte pe termen lung7 rigiditate musculara, vene sparte, contractia vezicii biliare, constipatie, perturbarea vederii, complicatii pulmonare (inclusiv pneumonie), boli hepatice, septicemie, %$DA. + supradoza de heroina poate provoca starea de coma sau moartea celui care o consuma. Cocaina Alte denumiri7 cracA, coAe, C, zapada, fulg, piatra. A aparut in7 1.0), cand a fost pentru prima oara e trasa din frunzele de coca. Ce este7 o substanta e trasa din frunzele de coca prin procedee chimice, cu ajutorul unui solvent ca petrolul sau Aerosenul. Cum arata7 forma de baza este cracA!ul, care se prezinta ca niste cristale bej sau brune4 rafinata, este o pudra alba. Clorhidratul de cocaina este obtinut din tratarea pastei de coca cu acid clorhidric si este foarte des folosit. Distribuitorii ilegali dilueaza in general substanta pura cu amidon, pudra de talc, zahar, procaina sau amfetamine. Cum se consuma7 prizata, fumata (cracA!ul este fumat in pipe de sticla), injectata. =nii folosesc combinatia cocaina (praf sau cracA) F heroina, combinatie care se numeste speedball si este e trem de periculoasa. Durata e tazului7 intre 19 si () de minute. E tazul este urmat de o depresie profunda, de irascibilitate, agitatie, oboseala mentala si de o mare dorinta pentru o alta doza. Cum arata un tanar sub influenta cocainei7 are pupilele dilatate, ii curge nasul, este energic, euforic, sigur de sine si nu are pofta de mancare. Efecte pe termen scurt7 cresterea temperaturii corpului, a ritmului cardiac si a presiunii arteriale, epilepsie, an ietate, amnezii, acte de violenta, instabilitate, panica, senzatia de persecutie4 imediat dupa doza, dureri de cap de circa o ora, tremuraturi, senzatie de caldGrece4 cateva zile de depresie. Efecte pe termen lung7 hepatita A, : sau C, paranoia, infarct cerebral sau miocardic, dureri abdominale, comportament agre! siv, halucinatii (care pot provoaca acte de automutilare, suicid, omor), dependenta psihica (2)H dintre problemele pe care le provoaca cocaina sunt de ordin psihic). Amfetaminele Alte denumiri7 speed, blacA beauties, de edrine, biphetamine. Au aparut in7 1/(), ca un remediu impotriva congestiei nazale. Ce sunt7 stimulente ale sistemului central nervos ce produc efecte asemanatoare cu cele ale adrenalinei. Cum arata7 se prezinta sub forma unei pulberi albe (sulfat de amfetamina) ori a unui lichid cu miros aromat, de culoarea coniacului. Amfetaminele provenite din circuitul legal au o puritate de //H si culoarea alba, cele obtinute in laboratoarele clandestine nu depasesc 8)!()H substanta activa si culoarea lor este spre galben.

Cum se consuma7 oral (sub forma de capsule), prizate, fumate sau injectate. Doza terapeutica este de apro imativ 1!( comprimate pe zi. %unt des utilizate in asociatie cu opiaceele, barbituricele, sau in alternanta cu ele. Cum arata un tanar sub influenta lor7 energic, euforic, cu pupilele dilatate, vorbaret, atent, sigur de sine, superior. Efecte pe termen scurt7 acnee severa, nervozitate, uneori paranoia sau agresivitate, cresterea pulsului si a presiunii sangvine, migrene. Efecte pe termen lung7 ulcer, afectiuni ale vaselor sangvine, psihoza, malnutritie din cauza lipsei apetitului, stop cardiac. &oate afecta eficienta pilulelor contraceptive. Steroi(ii ana+oli(anti Alte denumiri7 roids, sauce, juice. Au fost folositi7 dupa 1/(), pentru a trata cazurile unor barbati ce nu aveau testosteron suficient in organism, precum si pentru vindecarea unor boli precum anemia, a unor afectiuni ale ficatului, sau a cancerului de san inoperabil. Ce sunt7 versiunea sintetica a hormonilor masculini de testosteron. Cum arata7 capsule cu un continut mare de apa sau lichid pe baza de ulei. Cum se consuma7 oral sau prin injectare. %teroizii sub forma de capsule raman in corp ma im 2) de zile, iar cei pe baza de ulei raman in corp mai multe luni. %e consuma7 pentru a obtine performante sportive, pentru a avea un looA mai impunator, muschi mai dezvoltati. Efecte secundare7 la barbati, cresterea sanilor (efect ireversibil), atrofierea testiculelor, reducerea cantitatii de sperma, instalarea sterilitatii4 la femei, cresterea e cesiva a parului pe corp, ingrosarea vocii, marirea clitorisului. 6a ambele se e, caderea podoabei capilare, stimulare se uala. Efectele abuzurilor7 infarct miocardic, accidente vasculare, tumori hepatice, acnee, seboree, hepatita de tip :, %$DA, manii, depresii, suicid. Cresc irascibilitatea si agresivitatea, consumarea steroizilor in doze mari putand duce pana la posibilitatea comiterii de crime. ,ar+ituricele Alte denumiri7 am<tal, nembutal, secondal, fenobarbital, barbs, red devils. Au fost folosite7 incepand cu anul 1/)). Ce sunt7 antidepresive puternice care incetinesc sistemul nervos central. Au efecte sedative, iar la doze puternice au efecte hipnotice. %unt prescrise de catre medici pentru a trata insomniile, nelinistea si tensiunea. =nele dintre ele sunt folosite si pentru anestezii. Cum arata7 cel mai des folosite produse sunt sub forma unor capsule rosii, albastre, galbene sau albe.

Cum se consuma7 administrare pe cale orala sau prin injectare. Durata e tazului7 barbituricele sunt clasificate, in functie de durata efectelor, ca avand actiune foarte scurta, scurta, intermediara si de lunga durata. Cele cu durata foarte scurta produc anestezia intr!un minut de la administrarea injectabila, cele cu actiune scurta si medie actioneaza dupa 19! 2) de minute de la administrarea orala si dureaza pana la sase ore. :arbituricele cu actiune indelungata isi fac efectul intr!o ora si dureaza 18 ore. Efecte pe termen scurt7 efecte similare cu betia ! ameteala, rela are sau agitatie, pierderea inhibitiilor, dezorientare, capacitate scazuta de articulare a cuvintelor, tremur slab, puls accelerat, acuitate vizuala scazuta. :arbituricele combinate cu alcool sau alte medicamente pot cauza coma sau moartea. Efecte pe termen lung7 dependenta, afectiuni hepatice, pulmonare, cardiace, renale, irascibilitate4 abuzul poate provoca convulsii, iar supradoza ! moartea. LSD Alte denumiri7 acid lisergic dietilamid, acid, microdot, zahar, soare galben, 6%D!89. A aparut in7 1/(., produs de catre dr. Albert Eoffman. Ce este7 o substanta care face parte din categoria halucinogenelor, fabricata e clusiv in laborator. Cum arata7 lichid incolor si inodor. %e prezinta pe ?suporturi? imbibate cu produs (sugativa, tesaturi, zahar sau pilule). Cum se consuma7 se absoarbe pe cale orala in cantitati foarte mici. Durata e tazului7 intre > si 18 ore. Efecte pe termen scurt7 stare de euforie, probleme de constiinta, pupile dilatate, alterarea notiunii de timp, a perceptiilor vizuale si auditive, palpitatii, tremuraturi, panica, scaderea presiunii sangvine pana la colaps circulator, acte violente, necontrolate. Efecte pe termen lung7 pot aparea uneori si la cateva saptamani, luni, alteori ani de la data ultimului consum, manifestandu!se sub forma de accese de panica (flash!bacA). EcstasAlte denumiri7 ,D,A, Adam, "TC, Disco :urgers, 5eB IorAers. A aparut in7 1/18. Ce este7 un drog sintetic psihoactiv, cu proprietati halucinogene. Cum arata7 tablete sau pudra alba. Cum se consuma7 priza, inghitire. Cum arata un tanar sub influenta sa7 pupilele dilatate, temperatura corupului foarte mare, dezinhibitie, usurinta de a comunica si de a intra in contact cu ceilalti.

Durata e tazului7 intre trei si sase ore. Efecte pe termen scurt7 bufeuri de caldura, dezinhibitie, cateodata greata4 9!. ore dupa, iti vajaie urechile, ai insomnii, contractii musculare (dificultate in urinare)4 dupa 2. de ore, depresie, ganduri morbide, cosmaruri. Efecte pe termen lung7 probleme psihologice, panica, tahicardie, epilepsie, leziuni hepatice, cardiace si cerebrale, degradarea ireversibila a creierului, moarte provocata de hiper! termie (poti dansa ore in sir intr!un club fara sa te opresti macar sa bei putina apa). Cana+isul Alte denumiri7 canepa indiana, iarba, buruiana, marijuana, hasis (ciocolata), Aif, ganja, shang. Cand a aparut7 este mentionata intr!un tratat de botanica datand din secolul "" i.Er. Ce este7 o planta care seamana cu tutunul si atinge sase metri inaltime4 pricipalul compus al sau este TEC (beta!/!tetrahidrocanabinol), care are un rol asemanator substantelor chimice naturale secretate de creier si care actioneaza la nivelul sistemului nervos central. Cum arata7 se prezinta sub diferite forme7 marijuana (preparata din frunze si flori uscate)4 hasis (preparat din rasina de canabis care se amesteca cu ceara, rezultand tablete de diverse culori, in functie de zona de provenienta7 AaAi (,aroc), maro (6iban) sau negre (Afganistan, cele mai puternice)4 ulei de canabis, un derivat al hasisului. Cum se consuma7 marijuana si hasisul se fumeaza ca o tigara pe care ti!o rulezi singur (?joint?) sau pot fi mancate (efectul este mai puternic). =leiul de canabis este picurat de unii pe o bucata de zahar, altii prefera sa puna 1!8 picaturi de ulei pe tigara. ,iros7 intepator. Efecte pe termen scurt7 ochi rosii, rela are, confuzie, gura uscata, puls marit, marirea sensibilitatii vizuale si auditive, veselie, oboseala, panica, paranoia, probleme respiratorii4 in combinatie cu &C& (praful ingerilor) poate provoca halucinatii, coma sau moarte. Efecte pe termen lung7 probleme respiratorii, afectiuni cerebrale sau pierderea memoriei, dedublarea personalitatii4 la persoanele mai sensibile ! halucinatii, sentimentul persecutiei, cancer. $5%T$T=T$$ $,&6$CATE $5 *=-5$JA-EA %E-#$C$$6+- DE -EA:$6$TA-E $ntr!o sectie de dezinto icare se trateaza dependenta fizica. de sevraj, stare de rau intens care survine in urma intreruperii consumarii drogului. Tratamentul oferit este simptomatic, se adreseaza durerilor, starii de voma, echilibrarii tensiunii arteriale, starii de neliniste intensa, starii de agitatie, somnului si mai ales an ietatii foarte mari. Toate aceste simptome se amelioreaza in apro imativ o saptamana si sunt multi cei care dupa acest interval zic ca sunt vindecati, dar ramane ceea ce se numeste dependenta psihica, pofta. %i care dureaza luni multe, chiar ani. De aceea se recomanda sa fie urmat un tratament post!cura, care sa dureze luni de zile. Aici se face si o interventie psihoterapeutica pe langa cea medicamentoasa, dar discutam de o perioada de 8!( saptamani, insuficienta %T=D$= DE CAJ Drama lui Alexandru

$ntr!un cartier din plin centrul :ucurestiului traieste Ale andru, un baiat de 82 de ani, licentiat in drept si dependent de heroina. 6!am intalnit la %pitalul de =rgenta *loreasca ! %ectia To icologie. $n anul $$ de facultate a inceput calvarul. Ale andru povesteste7 "Sunt foarte timid. $oate si acesta a fost motivul pentru care am cazut in aceasta cursa..." $si frange mainile tremurande si cu ochii plini de lacrimi continua7 "Sunt singur la parinti. Ai mei miau oferit totul. -a varsta de *0 ani mi-au cumparat masina... $e ei i-am cunoscut in discoteca. #i-au propus sa ii insotesc sa-si procure drogurile. Am acceptat..." ,ainile ii tremurau din ce in ce mai rau. #ocea la fel. $n privire avea un fel de teama si parca nu reuseste sa!si adune frazele. "#-am apropiat de unul dintre ei. -ucra la circ. De multe ori isi pregateau drogurile la mine in masina... "iata mea se impartea in doua. Aveam doua cercuri de prieteni. Dimineata mergeam la facultate, dupa amiaza ma intalneam cu ei..." Tace. %e concentreaza. 5egasind cuvintele potrivite se ajuta de gesturi7 "#a iertati. ( a treia zi in care nu ma droghez si sunt cam agitat... 1-2 luni iam insotit sa-si procure drogurile. +i vedeam cum se in!ecteaza, vedeam efectele drogurilor in toate fazele. #-au indemnat de multe ori sa ma droghez, dar nu am acceptat..." Tace. &arca ar vrea sa se ascunda de el. %a fuga de trecutul care il apasa7 "#i-am pierdut serviciul. #i-am nenorocit parintii... Am cheltuit o multime de bani. Sunt un om distrus... %u mai am pe nimeni..." $si ascunde fata in palme si plange in hohote. Drama lui Ale andru m!a cutremurat pana in cele mai adanci cotloane ale sufletului. 6a un moment dat se linisteste oarecum. Continua7 "Anul trecut Craciunul l-am petrecut in spital... %u mai eu stiu cum... Dupa aceea am luat-o de la capat... 3nul dintre ei avea apartament... Acolo ne intalneam toti... %u vreau sa dau vina pe nimeni. %u m-a luat nimeni cu forta. (i mi-au propus, iar eu intrun final am acceptat. #i-am zis ca va fi prima si ultima data. %u am simtit mare lucru... Simteam psihic o anumita stare... Dupa 4-5 ore mi s-a facut rau. Aveam greturi, varsaturi, stare de somnolenta... (ra totusi un rau diferit pe care nu-l pot descrie... "orbeste rar rupand propozitiile intre ele. Cu greu isi ordoneaza ca timp 66evenimentele77. Dupa prima doza am incercat sa ma indepartez cat de cat de ei. Dar asta nu a durat mult. $entru asa-zisul prieten de care ma apropiasem am intrat din nou in mi!locul lor. Si de-aici a inceput tragedia... Acum cand va povestesc ma simt mai bine..." Efectul discutiei cu tenta de spovedanie incepe sa apara. Ale andru vorbeste din ce in ce mai cursiv7 "Dependenta psihica s-a instalat destul de repede. #a drogam pentru ca imi placea starea. +mi facusem si o asa-zisa prietena care se droga si ea bineinteles. #a drogam si simteam ca sunt mai puternic. Citeam cursurile pana noaptea tarziu. Aveam vointa sa invat, dar nu retineam mai nimic." Teama din privire ii dispare. $n locul ei apare un semn de intrebare. =n fel de7 ""reti sa ma a!utati? Am nevoie de prieteni adevarati! #ama si matusa sunt cadre medicale. Si-au dat seama ca ma droghez. #-au intrebat, iar eu am recunoscut. Din disperare, cred, ai mei au gresit foarte mult. Am simtit din partea lor un fel de repulsie. #-au facut sa ma simt strain. Daca m-ar fi inteles si i-ar fi simtit aproape, cred ca as fi renuntat la heroina. Dar ei au apelat la mi!loace e)treme. #i-au facut o cura de dezinto)icare acasa. #i-au anga!at bodiguard pe care il plateau cu ora. #i-au adus psihologi... ,oate eforturile lor au fost insa in zadar... +n anul +++ de facultate le spuneam ca daca nu-mi dau bani pentru heroina, nu ma pot duce la e)amene. Am a!uns pana acolo unde am obligat-o pe mama sa-mi cumpere doza. +nainte de e)amene ma in!ectam. %u mai avea ce sa-mi faca. %umai matusa mea, saraca, se ruga pentru mine si o indemna pe mama sa mearga la biserica." %i pentru ca am ajuns la subiectul biserica, il intreb7 "Daca ti-as propune sa mergi sa te spovedesti, ai accepta?" $mi raspunde, fara ezitare7 "Da. (ste singura metoda care ma poate salva. -e-am incercat pe toate. dezinto)icare, psiho-terapie, am fost in libertate, dar am avut si paza. ,oate acestea s-au dovedit a fi doar esecuri. Daca ma insotiti, eu merg si astazi sa ma spovedesc... (u zic ca nu mai simt nevoia sa ma droghez, dar ceva din interior ma macina. Acest ceva, in libertate, cred ca m-ar duce la consumul de heroina. "reau sa scap de nelinistea asta care ma duce pe un drum gresit... "edeti dvs., m-ati ascultat. Astazi, sigur ma voi simti mai bine. Dar plecati, si eu raman cu suferinta..." %pune cu sfasietoare umbra de regret. &riveste pamantul. Clipeste des, semn ca ochii ii sunt plini de lacrimi, ii promit ca maine voi veni sa il iau la biserica sa se spovedeasca. ,a priveste mirat si neincrezator7 ""eniti? $e la ce ora?" Jiua de 8. noiembrie 8))8, a fost una speciala pentru Ale andru si mama lui, care l!a insotit. Cand a iesit din biserica, m!a imbratisat si mi!a spus7 ""a multumesc din suflet. Stiti cum ma

simt? - parca plutesc. %u-mi vine sa cred... %u am cuvinte. %u stiu ce sa spun, decat ca va multumesc. Ce preot, Doamne, ce preot! 66Sa-+ multumesc lui Dumnezeu. "oi veni mai des la biserica", i!am spus. Ale andru a plecat din biserica plin de speranta si cu doua carti religioase pe care le!a pus in buzunarul de la piept. "Sa-ti a!ute Dumnezeu, Ale)andru!" 5u e ista bucurie mai mare decat aceea de a salva un suflet din ghearele diavolului. $spitele sunt mari, incercarile grele, dar nu mai conteaza. Atunci cand il ai pe Dumnezeu ! ai totulC

C+5C6=J$E Am ales acest subiect pentru prezentarea proectului de cercetare,deoarece am prieteni care au fost dependenti de droguri si am vazut prin ce au trecut si la ce ajunsesera sa faca.,!am gandit ca acest subiect ar fi ata interesant cat si demn de luat in considerare.

,i+lio'rafie .alter de Gru-ter" &sch<rembel ! Klinisches LMrterbuch (DicNionar clinic), Ed. 899., :erlin, 5eB IorA 1/.0 .olf'an' Sc mid+auer/ 01r'en !om Sc eidt" Eandbuch der -auschdrogen (,anual al drogurilor stupefiante), *ranAfurt am ,ain 1/./ 2laus .an3e/ 2arl4Lud5i' T6sc ner" -auschmittel (%ubstanNe stupefiante), Ed. 9, %tuttgart 1/.9 0osef 7e ent+auer/ .olf'an' Stec3" Chemie fOr die %eele (Chimie pentru suflet), KMnigsteinGTs. 1/.0 *ans L8sc " Drogenfibel (Abecedar de droguri), Ed. 8, ,Onchen 1/>1 Landes3riminalamt 9*rs':;" -auschgift ohne mich (Drogurile ! fPrP mine), Ed. 11, %tuttgart 1/// Cafe< =ix 9*rs':;" Qahresbericht 1//. (-aport anual 1//.), *ranAfurt 1//. Landesinstitut f1r Er(ie un' und Unterric t" "TC. Eine Eandreichung fOr ,ultipliAatorinnen und ,ultipliAatoren ("TC. ,aterial la RndemSna multiplicatorilor), %tuttgart 1//> *arfst/ Gerold" -auschgift !%zene !Qargon von A!J (Droguri ! %cena ! Qargonul de la A!J), LOrzburg 1//1

&-+$ECT DE CE-CETA-E $,&ACT=6 D-+;=-$6+- A%=&-A T$5E-$6+-

,=5TEA5= ;E+-;$A5A D$A5A *AC=6TATEA DE %+C$+6+;$E %$ A%$%TE5TA %+C$A6A =5$#E-%$TATEA :=C=-E%T$ %E-$A ( ;-=&A8