Sunteți pe pagina 1din 92

5i

I A/1. /a.4
ii

I

l

I

t

I. STALIN

---

*ttdl,-

DESPRE PROIECTUL

DE CONSTITUTI F

A U.R. S.S.

' CONSTITUTIA

ILIGB FUNDAMENTIiTA)

uNlUNIl REPUaUCIOR

SOVIENCE SOCIAXSTE

nrrr& rdktb J ldnrd p.iudtrrui Mudb.

(oNsmunoNArE 9! sN[{[E fi

I FF I

|

|

|

I

."-

.-n

",

--rr ,

p"*ntut

p,oi*t

";"i

spre

"'r.

e$minsre

Consrc,ulu'

de fali, a fost comtitllli, prectrn se 9tib,

pe baza unei hotAnri speiale a Congr€ solui aMI.lea ,1 Sovietelor din U.R.S-S. Aceastd ho$nre a tost edopl€ti l, 6 Fe

,.1. Se se aducii mod:Iiciri Consii

lniiei

U.R.s.s. ln dircclia:

.) denm!.tizirii nai depane a si,

stenulnl €lectoral. inleuindu.se ste

gerilc care nu sut pe deplin csale pdD

alegsi egak, ales le De nai mllte

treple Drin sleg!.i dnecle, voiut p€

b)

procizirii Liazdi sociot.eonomi

de , ia.e con.

a constiluliei i! sensul

slitulta

lrrl dinhelorleledect'st din u.R.s s.

si corespu.d, r.Dortrlli .c.

lcrearea noii induslril smtulhle zdrc

bnea chiabr mii, victoia orend{irii

.olhoznice, sraldrnicip' proprietilij

wi,lisleca ,. S: se

b3zi a scietitii sovielice

Co'niti:tutui nxer-

fropun,

liv Cenhal al U.R.s.s. si aleaqe o Co.

nisie Constitulionrl:, pe care s'o in-

si1rcinlzc ctr elabora.ea hxtuhi

lectifi

.al .l conslitutei pc baz principii lor ariiaie la puncltrl htai si si sr.

puni ac6t lerl spie aprob&e Sestsii

Conilelulul Ex{utiv Central al

3. Alegerile o!'lin ale vi ilo, re ale dr

glnelor

Puterii SNictl@ ln U.R.5.5.

si lie liclte pe baza nouhi sistes

Aceesta a avut le la 6Febniarie 1935

n doua zi dtrpi adoptarea acslei hotii

riri, adici 1a 7 Feb ario 1935, s'a ln

lrlnit Prina Sesiune r Conitelului Ccn-

hrl Executiv sl.U.R.S.S.

si, aducind

!a indeplinkc hol,Inca Cods6ulni rl

VII-le. al Solietclor din U.R.S.S

a

constituit CaFisia Cmslit!{ionali,

rlcr'

Idii din 3l de pesoane. Sesilnea a 1n

sircinat Conisia Connitrlionali si ela

boreze 0roieciul Constiluliei moditicrt.

a tr.l.s.s.

A@slea sunt principiile ri dJletivelc

lormale &l€ oreanllui srprem al

U.R.S.S., pe bazd clirora Conisi, Constj

lulionale ftbui, si'9i desldloare aclivi

.ind er ji

NILr,.

trot(ne: q ii ctrrsul

inkecri dintr! .cl! do0: sishtu cco

nomic., lneftnr .xprieri!t

cialisl, sa orRrtrjzczc pr

tj

sF(enui sr

si

rmptiniEa

slcmlui sDcirli.L.supfu .!tuj $pilatjst

Ssriia cof,str in

(aiei inrreeri 0oziliilc smirti5,rrhi, ir

I oblin. lj.h.idtrc, rllmcnietor .:piir

lisie i in i dcs:irjrii rictoria sistcnllri

s0.irlistcasinem trnrx'r!n1.1 zlecofo.

rndlrlria nmsLr, 0reTeni3

pe atunci

un tsblor lorrio lutio

irblcurilor, rn

rp.ciar ind!s!ria grea Esie .devirar cti

e{ sc rcficex trrlrn .itc pntin. dd ara

der: e dr I 5i rj ridicrl p.oau4i'

'ncii

la

nivelul dirainte d. r:izbrt. Ea sc baz.

pe o tch3i.ri r.ct'., in,poiafi ti stlra.rl

Desigrr, .r se d.s!oll'

in dire.ii3 so

cklhmullli. Grcuiaton slc.iti.: a secto.

ruldi ski.rhl al indrslriei

Do.slrc n,

pr02cn1a re .luiri vrrc 30'lL. Drr s.r l.rnlcapitalkt delinen iohDinn n,t pr.

Igrjclltm noanri Dre2eita un lz

l,lotr ti nai p!1jn nnb!cuiior. Ene adc-

virxL

., clasa moJicrilor t6!se lichi

i{i: in scbiBb insii clas, crpilal\ll1or r$icoli, cla:a chi:buriior, nmi retrer.nia

. fo(ii C$tr1 dc iiserrali l'.nsanbtui

senriina Fe rlrn.i cu rr

'i.,gri.trllur

o.cxn

n$li$il de Dhi sost.Clr:i li.i

nftlin,dnidfalc, cr o

i.hrici inipohiiL,

rdid'.lii. In ,clsi occrn ciistru, ., .i

It. r,un.L ti

n*!lile srrgrniir!, lol.

lxrtrri ti solhoztrri, .a.e, l. dr.0i lor

liiiril. n'avedu in.i o

in$mn:tr1.

.3i d!

.it serjo6, in e.onDfu; ncin$ nriio

nrr. Collroz!rile .si solhozurilc ehr slnb., iarchkburulerr Jnciiin prler!. Pc

rl(n.i roi tu vorblan ird de li.hi&-

ti

chi.bu!imii, ci dc irgridjrr: .1.

,\celar

llcrr !e]nr! srs si desfm

lr.:. Slclotr'1

(r:

rcprr

rdrihLrl cc n:,ntri dtr

sorirLirt ln schitriJrl dc ri

Tqni

vreo 50-601i,, ru d.1b Lj reJul

cm jn main0a negDr.rir.r, ale sfecu

lrrlilu !i ale allor rxpit,hli privpji

AcesLa cra i.l'1o!1 cconomiei noastre ln

carc e silu4i, ,srr7r in rs36!

D€ci De rlrnci uan in rrim periordi

a n.e.p, ului, la hceput!1 n

p.-!1!i,

in

Ir'o p iordi de oare

re

irviorarc a .r

pil.lisnrtul, astizi suntsm iD Lltiina p*

rioadlii re.p.-!Lui,laslalliilln p.ulul, in p(ioada lihidiriiconple.tc a catlt!.

lismul in to:lc slerclc e.onomhi n4io.

Si i.copeq de 0ildti, rtr I.plll ci in-

duslrir noastri a devenrt tn

sceesli pe

rioldii o Iorld !rn$. istizi ea n! mai

poate Ii $liticali ca o indushie s1rb,

si

pron uril:ti djn purd de vederc telr.

Dinpotivi, ez se bazerTii .cuft pe

.h.

o lehri.i rouii, nodcm, i bosalr, pe o

indlstrie g.e. toarte dcsrollali si pe o

ii maj dlsrollali indusirh de.onnruclie de m,r ni. PriDcip.lol cne insi ci ca

pitsLismlr '

Io+ conrdert izconit din

sfen indrstrici no:slre

tl

cii lorna so,

cjslhti de 0roduclio consliltrc ,cum si-

.kr l.xddrivd.nlnrnlindoheniut in-

,ltr

L,ici

Ddrlr

r"r 0o,te

ti rDnriddir

rr o

\, dr

rr!hj

I'ir

brqillri rilrLrl

rLroh,rrlLi

lo.jntisri

rr

.

cii,.lir rundrl .Lr

roir.li.i, indnnri,r

d. :rliZi i[{.ecd,!i

dinr

nir

rr

ori ttrdd r

r1 ddbr trt r$i.u irrii, ir lorri D

n., ntrtu d. rni.i

,liythLrr.

liir:nrerri iii

.u l,tinicr tor slrtit I .0 |n.

'josDodi.it

i, rr.n rrm r.l

i, r l(lnlr .hial)lnr

ui nnre

J,rodtrcl

c DrfQijzali din ltr

r)!, inzErj4:icr o r.i'j.it nour, r,b Jor_

tr'rsisl!m!lrirlohupriir:io:

r lo ti

tr rsri.trllrtri

rtr.r

tici s{(n(l friilor

tehnj

iridnn3L. !

!lrhr

|

rll

1l(iirLhielrlor

|,

ri dn pMctlL f

!r

il!otIo,L

.orhonriloi. Toat: Luir3 sue ci

a lon licridaii dri3buri

sDipodiiiiilr.

tui ir

r;-r

inlnr

'inqii indn dtric, (

hirri, irelt.rti. o.1l,ii r.rD un to.: I

jiciij

\!.lcr. I

tif:i.r!0rc7 tn,Ll

d'ri n rrt d. 2. 3, ). NLr.e 0cilc sii

n L ir cn rintlr

r:i flluur tc .ti5

p{i a

5.700.000

de 31600o de lrr.lo.rc, cf

'n

de cai Dri.rc, ti .1. tdpre0tri

cu sovhozlik, atr p!s1.100.000 dc tra.

loarc, (

7.530.000 de .ri prtctu.

Cli Criv.$e sd,id r l dc mnjuri

dn'

1r'li. nesustorii si

conplccl izgonili

slecll:nlii ,tr lod

dln 3c.si dorndrirr. lr

hlgrl .oD 1 se 3lli aslizi nr m;ilnilc

C:itrlr. sk coopratntlor

zu'ilo'. A ltr:t nxtlerc

ti 3le .o1l,o.

si dclolLrl

ri

n come{ no!, solclh. 6ndt liri +0

cll.nii, come( r:rri cnfi1ll tt,

I

drr, vicioria del)liri . sisl.mtrlui

so.ialisl in ioalc sterelc econoniei n4 estc astizi uD t:Di idtliDit

lionalc

$i c rnsrnn: :.ssl, ?

Aceast, rns!:mni cd erploairrca omu.

lui de cilrc om a fost sup.imati. lhlr-

d:ti rl cii frotirielri.r so.ialcli asrorx

uncltelor ri millos.elor dc pmdtrclie sa

sklornnit ca b.r:i de nedi.lil a sor e

iilii nDrnre solieihe. (Ap La I ze lD

rr urmi tL(trd r&slor schinbliri it

,l r

i'!l e.onorhi n,llonsk aU.R.S.S.,

,rrn ar{izi o (onomie noli, soLinlisUi,

' ,r rr (!tro.ie size ti romrj, Mro nu

I

MrlP D,iaia r! ruina ri caic di ce

,lu,iLor to,t. pos bilitriilc penlrtr trt

1rr imLlL;rgat ti civil zst.

,\.en!. $n,t nr

llnii es.nlj,le (lrifl

h:ril. crre

arul loc in donreniul

o.

,,ki

no.nro jn tsioril. l92l 1936.

sihlnb:lri shtnit!

) nin'il c! aceste

' .loD,o,tul cconofri.i Lr.R.S.S., Ja

!

i, L,rl ti

irl i Dostre.

st4rl!/a d, .1dsa r soci

clrs.

l.jiidrlil

o,!,a

r

moririlor, Dmcumsc sLic, a losl .r uimrtu a ie.mh,ilrii victo.

riirDiului clvil Cit prircth .e-

t.lxlt. cl:s!.xploflato,ic, ch ar imfer

ri,,!i( soar{, clasci molhrilor. Nr mai

r\inr d!q cr0jt!liri

lor in do'n!niul in.

;l.ni. Nu nri cxisii dasr dri.rfl.

,

or ii

ddftniuL agri.rlt!ril.

Dri

rxi\t, negustori i

splcllnti h donc-

^\u

rltr Rhhnbtrluide milrlu . loalc dtselc

.xolDrlrlorrc a! tost d

ilich

dd

,\ rtm:s dalr ftMctdrc.

rlinns:m liir.nitor.

/\ rrn$ inlcc.lu,LiLnle,.

lr

li irFir o srcvlii si, {

^

(crdi

cii

,n\lc g.uDurj sorirL! nau suldir nr

rcln rislimp

'le

D. !n Icl dc srhi'nbtlri, cji

fll cuD :u J6l, si ri.

rrms li

&m, tr pcrjo,la .rp ialisir! tri.

s:i rtrin, Jc lild:i, cltv nrn.iioo!

,In U ll s.S. ln !irtrlea obirnuiilci, .a

6lL ad!rori Dtrriilr prohl:ri.r. Drr .e

Ats proldariitr ? Prolclariattrt sle o

rlAi

liN li

d. trn! le ti

dc mij

dc

ro.0 d! p.od clic

n.i,i. nr care rn.tclc ri

'nijlo{ltc

f.odu.liL,,rlinriin.x0ihtitritor

.l.sa capilal

ri i,r.rrc

njlor erylortexTi p.otct,

rj,tn.

rari do.rIilrt(ri. L. roiinr:i cLs, .a

Piolctrrirlul eJh o drsiL cirtor.

piliLiriiior, pr.wn sc rlh a Iost lnhi

rzl:

trr!rLol. ri D iLoacclc dp rrodrrlie

Ion

llnle rapilarirlror

iip'cd'k sia.

enc

l!lri, r.i1

Iorl, cofdL.ilo

.

.lr.r rr ri{u:r

nlr Jxr ft' 0rririisl;

o .Lr5ll d. r,titrlitti

(lrsr

trtr

cfe si poat, s,

munciiD.re. as' dar,

nonshii Dun.ilooe ntr nfDri .i

sl! iiDsit, .le unelie ri hijloac. de

ro,l!.1h, d:r, dimpotivr, lc sliifinerie

lrolrli cu inlrcsrl oop.r Si d. vrciF

(r

$ l.

sliip:neste. ir! dasr c,,fl1xl\ii

ld csl! lich drii, oricc lt:l[ i]t c de

r\rLotiar! | cLrci Dun.iLo,r csie cr.

( rlll Dtrpii Lo.te gcon€r,

'

l,o,lc ti

c nmri{:] ptuhl,,iaL crsr norsLr:i

.rx !

'nai

,ntr iroxre? EvnhDl .ii nu.

5t r: rrtru

llh

.

$ piohiaii,tul si ddinx

crpi

.rpit:lirlilor

cl irllruc si zdrobcnsci chsr

D:1n.

1r 4tilo. s?i i. dln

rf.llele sl

de p.odtrclie ri si

fiodrclie carc

.L.sriint.z! condiliilc de

'nljlorc.lc

seiderT, prohkral!]. sc Fr1! oa.c

:)ua ., clssr nunciloarc din ! R.s s. r i:,iipLuil dej, acest. coidil i rLe clibe ,arii ci? Fii.ii indoi.lii dis. poate sptrn!

ti tNbn. spus si cc ins.ann: acerstr ?

r,

lroLelari3irL d

U.llS.S , dereDit o dxsii cu d!riirli4irc

dasa ftrncil0rre . LI ll.5 s., iru

'otrii, desiiinl.L s sldnulccononn capitali-.1.

r

r sLaronicjt Drocrielaler so.ialisri .str.

pE u0eLleror ri nijrorcror de rrodu4ie

\iindrrnt.ziL socielrica sovieticli De .a-

Duti chndclj. cksr r nciloarc '

en. o .las: nun.iloare cu dc

rl.ll.S.S,

siivi4ne !0tri, elilidnti de txpioriarc,

I clasii hrD.iiorre cum rr a crnosctrt

si lrcc.nr ta

l,rothns lrrini'nii. sr

trlrilninrs esie oclasi

sp!nc de obncici

dr :njcj prodtrcilorj, :i ciirei nrnbri sunt .Lo,niza1i, rhiDili pc inrjnstrt

'nir.cii

1irj, !ejnlrndll, tiecrrc, in hicik lor gor

pod:rii

.r teliiici in3|oiatij,

,i proprjetilii trvah ri srnt

in D,od .sljnghuiL d3 noricri, chirburi,

ncgGtori,

inti'dc!:r,

lo eedde ma$a cl

prinri0,lii, esic locnai o rsu.l de dasii.

se pozie ode splnc .i lirrDjmoa no}

nrnr robi

exptoatrll

sper!lanli, .imitari eic. Si

1:ri'rincr din 1;rtk crpirr

lisle, dac, ivcm

niji dc .sliizi, lir:ir ni. sovi!tic:, se*

rr.'n; l| mxsa ei cu o asedcnlr 1ti

tr1.? N( nu se l,orte sl)!no. O as.me

Nr l,lriiDine m mi

cxhlii la noi. Ti.

lilrini

iitrknlx nor*rii solieii.ii .ste o

ro .u .lesiu$n! nou:. Lr nDi ntr m3j

,i sij

Dlieri si

cliialruri, n:gDstori tl

lli

rrDil,ri, care s;il Cortil erplo,t, pe

,itr. T:r:inines noasid $re dlci .1ti

i Dc clihcrali de cxploatnrc. Afoi, tiri

i nor noisiri so\ii.lh; este ii

{,rr.x ei nsjoriktd o ttiinimc coLhoz.

covar!

f.i.

sdjci \i bazcazi nrnci ti ,vu1!1

u

pc

mlncr indilid rLi 5i tre o hhnic,

cohcti!: ri to

io||ohti, ci pe n,uD

l.hrj.a modcrni. ln str\il, baia Sosto

,lrti.i lirinimii ionslr. n! e51e pmprie-

,(i

trivatii, ci flolrielxh. colcdirii,

pe b:7r mmcji colcctile.

vcdcli, llirrnimcr sorietid

'(!rolbl,

Dupi ftr

Nsl| o liriinine

0n

.]eslivrrsim noii,

tro r cuno{ul

m

lr., istoi, onennii.

Sli lre

nr sli$ii, b prcblcrm ini.-

l(lrzLitilil: nrR ntrii ti tehnjcien i, a.

livittii l)e iontul cultural, Iunclionalii ln

genersl etc, si ca sa sdrimb.t n!1t 1n

peddrdd care s'r scurs. Ea nu mai este

inlekctualitalea relrogradi de a1l,

dati, care tucefts si se situeze deasuprd

clasclor 9i carc de ispt seFca in n,ssa

eipe motieri ti pe capilaLisli.Inteletua'

litatea .ms{ri sovietht este o iulele

tualilate cu desrvgltire

prin toate !ldicinile

noui, legalii

ei d clasa munci_

i!

torre ri cr iirininea. Sa schimbai,

prlsd rend, compozitk intelelualildiii-

Elenentek prov€nite din nobiline qibur

ghezie reprezinii

durile

!n nic procent ln trn'

inielect0alilor notlii sovielici:

30 9096 dh inielectftlii solieiici sunt

elcnente provcnitd din clasa nuncitoare,

din tirinine ii din celelslte pettri ale

o.menlLor nuncii. Sa sclri' ,t, in

slar$t, insut canclerul !ctiviEtii ink.

letlaliirlii. Inainte !reme gs hebria si

serveasci chsele boqate, pcntruci nu a

vea rlti ietire. Acld ea irebue sd serr veasc: poporul, deoare.e nn hai exhlt

clase exploaiatoa.e. $i tocnai deaceea

intelectralit.tea so!ietici este aslizi un

nenbru dgal tn drephtri o1 socieltlii so_

vietice, lo mre, lsolslt, ctr muncitorii Si

lrrrnii,

cot lz coi c! ei, lucieazi 1a on'

st iiea noii so.ietiti seiaLhtc lid

Dlpi

vddcli,t,tu .sle o intel*tlt.

'n

litate nffcitoare, cu desrvarirc !our,

.{m nu veti gtsi ln nicio.lti lari de pe

ld, rn perjoadd oire sa fl;s, in done-

neniul shudurii dc clasi , societilii so.

c. rr ti ,$ste schin'biri?

lle 3ratr, in prjmul rlind, .ij holailrL

dinire clasa muncilo.ic li lrdnine, ca

ti holarul dintre sceste clasc 5i intelec-

Lualikte, se

tte'gc

ti ci vecho. excl$i'

liiale de clasi disD e. Acersta insean

ni .i

dislanl. di re scesle c

puri so

cJ.le se nictoEazi

Ele do'edc$, ii

tot nai null.

al doilea !6nd, .i

contadicllile e.onomice dint.e 8.*le

qrupuri socisle se

Ele dovedesc, in

slerg,

dkpar'

sfar)lt, cij se tterc,

dispar ri conlrldhtiile poliLice dinirc cle.

A$

venile

std! lucrurilc c! sdrifrbirilc suF

tn doneni0l rttr.lllit da das,i 3

u.R,s,s.

Tabloul schi'rtirilor

sociali a U.R.S.S,

drcil n'sm splnc c,hvs

s!r!Qniia in viala

,r

li

incomPl*t

cuvinte despre

{himb:rilc su enilo SI inhun all do'

lli

reld la donenill relaliilor

dalio,a/e din U.R.S.S. Din Uniun* So

'renir

rietic, lac patle, dupt crm se giie, vEo

ril oPr'

60 de natiuni, sdpurinrtiona!e

lalii. Slslul Sovietic esie

nalionsl. Se lniehge ct

tiilor dinlre Doposrele

rn st,t multi

Probkna tl.'

':1in

U RSS nU

noi o nFem_

poaie si !! aibl plniru

Uni nca Republicilot

Sovictice Socia'

rhlc sa constiiril,

duPi ctd sd rtie, in

1922. la primrl Conqrcs al Sovjetelot

.liD U.R.SS Er

s a .NsiitrJl Dc btts

principiulni egalilitll rl sl lib{ulul con-

simlimbni a1

Constilllia aslSzi ,. vigodre,

ooDoarelor din U.R.S.S.

adoPtati

ln

l92r ene primn Connirulie a

u R.S.S. Em o ndioadr cind relalile

didrc popoarele din U.R,S.S. d! era!

ii.; si,hililp cu'n se clrin

$itele nehcred.rii lali do velhoruri,'nci

cind rimi

ru dispirlnii,

cand lo4ele .enlritnge

contimau 1n., sl aciioneze. In aceste condjtii hebuia slabiliti rolsborarcd lrr.

lescb

r popodelor p. baza ajrtdrllui

re.ioloc econonic, politic ri nllitar, unindu.ie lnh'rn singur slat uiionrl

nulliralioiaal. Puierea So!ie!ic, nu pu.

tea si n! lad5 giclltille a@stli lucru.

Ea avs in lali experhnlele ndie$ile

sle siaielor nlllinatioDale din lirilebu.

cheze. E. avea in lala sa eserl expe

rienlei vechii Arsiro-Uneanl. Si tolusi

ea a fornilla sxperienls crerrllunui strt

nullinslioml, deoaisce gLia cl un slot

nlliln'tlonal nii,t po bzza socialis

drlul heble sE r.zisle la olice if,cer

De atMci ar trecut 14 ani. Pe oad,

d.stul Lle lun!, pentru r t<ritca ,.etsfi

dp&hnl; 5;c;

rdem, Psdda dre

sa scuri 3 dortdit lrd plLinli de 1i'

esdi ci exDerienl, rlcll(ilii

!n!i sbt

mlltinalional oeat pe baza socialisE!

l!i a reurit pe deDlin. Aceasia ste o victorie neindoioa*i a politicii lalionale

leniniste. (1p Iarze indeltrnsate)

Cum se explid ncddsti riclorie?

F,plul ci ln

loi nu exGli clase .x'

ploatztofe, care sunt principalij orsani

zalori ai vrajbei

dinke naliuni : tzp1!1 c,

explortare, carc clliivi nein'

nu exhti

nedcma reci[o.d

sj 4dli

prtimile na

ci la putere se atli

lionalisle;

frptul

clasa nunciloarc, dltnFn, a oricirci

subjrsiri ti pu rtosre credincioasi

I

ideilor iniernationalisnului r tcalizarel

Jn practici a ajliotuLuireciploc intrc Po poare ln toalc domeniilevielil econonice

si

socialei jn slasil, inllornea culiulil

nsUontrle s popoatlor din U R.S.S, cul

lLtri nallonali in tortni $i so.ialisLl

.onlinut, -

in

toli acesti lactori ri alli l.!

tori Eeminrtori au dus lc schinbare,

.adi.r, a tizlononiei popoarelor

4n

U.R.S.S., Iicind s5 disparn b eb sd.

iinenirl de neincred*e recip'oci, si sc deslolle sentideniul de prielenie reci

pro.i ti se se stabileas;:, asttel, o !de-

viiraii colabor.re lriikasci nrlre popoare

h sGteml unli sl.i unional uni.,

Ca rezlltal, lrem lst:zi tn stal.so

cialist Fultiftlioml pcrloct.inchcgat ti care a nzistat trtnli)r incercnrilor, un

stat a cirui tirie ar putea s'o invidieze

orice pa*e a lu- n oa se.)

orice stal nalional din

nil. (Aplanze

Iu r tr

A.eslea snt schinbirile crre au avrt

loc, ,n perioada carc sh sc!6, in done'

niul reldltlor naltomra din U.R.s.s.

Acesia esie bilanlll general a1 schim.

birilor care au avut

loc ln dooeniul

vielii coiomide ti social politice din

U.R-S.S- in Derioada 1921-1936,

I ^trrrculAR'taT'L!

trsTr^LE ALE

PROTECTUTUI DE Consrf{Trr

um se oglindcsc jn proiectui

loji ConsliLllii toate acesLe

schiDbirj sunotril. h riala

C altc cNinte, care slnt pdrlicllari

litil. esenli.lc trlc prohcilltride Consli.

tutie prezeDlaL spre ox.minrc Congr!

Comisia Conilitrlionalll s jost insir

cinatii sii introducii nodiJir;ri in t!xlul Const,llthi dltr 192.1. In rrma muncii

dcplre dc Comisia Consiit0{iDnali i re-

nltri trtr notr iexl de Co stilulie, prole!

ir noii Constiluiii n U.R.S.S, t-. jnLor

nirox

frojeclului

noii Connjtrlij. Comi-

dc: idec^

sia ChnstituijoniLi : ooDit

.ii o consrirulie

Dr hebtre s:i ri. coniun

d;ianG p."e,a;. A;:1" GdL

.irpr

a.i\Li

!x r4nm

i!

!o;trlrl

o Jcnrbirr e.rtrl'rlr. tn timo !.

-

Dotri NxemPk .r i16trr1i

SocieLai$ no:slri1 sovieti.ri

or:indsir

a erli

deF ii smli $d,lh

s: inriPr,rix{ii

mul;cr r (*l

so.jrlisti,

,dic,i , ft'fiDlult

.ecrr. m. litlii Du

m.sc c! i lc cuvirte frjma i,zii sa(

ha

da

inI!.iorlli

a .onrfit,irhi

rtrx

la noicne d.j.

,nlip(rilii in senli

Drmr IJzi a omun smul!L: sociilisdul

i,r"r,',"

rno" unqsie) PrncL.

riuirund:n.nr,r

g

n snului 5e e\pnml,

p'in lormuir: ,delJ

lalile sJlc, ti{;r!

Trcble oaie

durr cun se ilie

Iierre Lluna cal,.i'

3 duPJ mun.a st "

Constitulia noasid si o'

glindeasci a.6i laDl, tapiul cucernii s_o

cialism!1di? Trebue

oare s{ se barezepe

Firi Jndoiald cii da.

Es trebue sa sc batez! pc aceasti c!

ce re, doarece socialGnul este rzi pen_

itu U.R.S.s. ceva dobendil ti cuccit.

Dar socielatea sovretici n'a.juls inc5

si Jnliptriasdi

nhnului, in

Iaza slpedoari a cont'

care piin ipiul doninanl

\a li exprimai prin tornula: ,, deh lje'

.are

dupi capacilrlitc

sale, liociruia

t.L

oart

'riPlnc(a

JlpJ iso e 5, e . dqi€i

sr nrrptu JnIn ! ,Lor farr s!P{

! conmbdului Pozte orft Connilutia

noashn si se bazcte Oe taz' su0elidr!

,

.onunismlli.

.are nu existn hcd ti

.are irbre si rie deabia cuceit, ? N!,

nu toatc,

dcoo.ece taza slpedoari a co.

drnisnrului esle penlru U.R.S.S. ceva

czre hebue inliptuit

lncii nei'fiptqit ri

in rijtor. N! poate, daci nu vlea si

sc

rra n slolme in tr'!n program s, u tnrr.o de,

d.ralie privjtoare i3 c(ellritc viitoare. Acesla .ste cadlul Constituliei no*

stre tn monentur istoric

de faii,

]\lJ dar, Droiecrul noii constitrlii r.

trezjnli bilanlul drumului parc!h, bi-

lantul

prin

or.dirilor deja oblinnre. Dl este,

umare, inrcsishsrea ti fixarea le

,

ceeace csic deja doDindil ti

ghlalivn

.ucerit in lrpt. (Apla!ze rurt!,

noase.)

iccasra este prid, parricutaritate a

proiecndri noii Constitr(ii a.U.R.S.S.

Mai dzl arte. constjl4iild lirilor bur

ghze porne* de obicei de1, .onvingc.

,ei cil orindnirea c.pitahti esle de ne-

clintil. Baza princitat, a ,ccslo!

consLj-

Lflii o lornexzt principiile capitalisnu-

lui, teheliile lui Drjncifale: proprietateo

plivala.srpra ptmanlului,

pidrritd, tu-

bricil.!, uin.ld $i asupra celotldte

unelte ri dijloace larea omului dc

!an1a zilsi de

drnclioaie -

de produclie ! .iplo*

cihe dn ri exhtcnt'

exploat,loilor exDlo,talilor;nesien'

naine penttu n,joitalea

la un pol al smietilii -

si luxul minorililii da! c,re Brs ziua de nainc asigural,

- ld celilall pol; ctc. etc. constilulilk

iirlldr burgheze se reazin, De aceste te'

ri pD lltele a'

melii sle capitalhmului

semanibare. Ele

le ogljndesc, €le le

Spre dsseb,rc de .le.

Proie(tll

no i

cdnst,ltrtii a U.R.s.s. Dorn€nc dela ,0'

i;a-;iiErBl,-r1!!F1r

'i=;;;;

n:-rr-.rs-Si--;;ffi ii;E.i-olaifi;

lil_;;li

coNtitulli-t_IlR.s.s.

hEezi,rr-nE?rrci-aAciaisnllui,1eneliile

Ei_trid.ii

asupro p:m nu'

fJi Dtdurilor, rabricilor, uz ndor s' asu

p-aitl"''r-ft-;ii;nnrr]-i &Tlo

dtr.li-A; lichidrea exploat;rii si a cla-

selor exploatolonre; lichidarea nizerki

.,ajorit{1ii ri a hruhli mindril:tii; tt-

.hidaEa

lonajrlui; osncd -

obligatie

ono.re pmtru ljeoare ceri.

tean caoabll de olnci, dnpi fo.orla:

si datoie de

,,cine nn nuncege, nu nriDrnci". Dmp.

r!Lln m!fti,4dtr:

rft:ru

cersIe:n

drcpr! sre sig!rt

dr€ptul

la odihnS; dreptrl la ln

'nunci;

vil:turi

elc. etc. Proilctrl .oii conni

pe accstc tenclii ste so.

trlii se pzzioi

cl.lisnll!i i

pe aitete rsenirii{oare. Et

le oglindesie, ei le lixerzi Diin lege.

Accana esie a dola pariictrlaritale a

0rohclului noii CoNlitutil.

,Uai depa e.Co.stiilliileburgh.zepor

nesc Jn dod lacit dela Iirmha

1rletr este.ofrtiust din clrso antrgonisLe,

din clase poresoare dc bogitii ii clasc

care nu I. posede .5 orice pariid arleni

.i so.ie.

Ia plttre condlc.n: de cilre stai a so.

(di.latnra) h!b!c si rpa4inii

cieliiii

burAheziei, ca constitliii cslc necesar;i

t)enhn

c constinli rindtrelile sociale con

vembile si tolositorre cllsolor avutc

ronslnuUrh bur

e

proLellrl nol Conni rti

llreze,

ll.RSS ounFde dclr tuulul c:' in 50

dLn ntrnc(on :' l,'

rer d! crlic slrt n socicislii (dictalum) apz{inr clasei nunciloarc ca tii.d clasg

inrir(at, a so.ietitii. ce coNtitllia esic

neesari penltu a conslinll trnduelild so

ciale converabile ti lolositoaE oameni'

Acea*! esle a lreir

|)roiectulf

MJ

Dsriicrhri(alc a

i noii conslitrtii.

de!arLe. Lonnnul,rk burRhFze

linnile tr rrsele nu rol Ii !eJlc in drep

ri naliuni riri drcptlri

srrrii d. ssla naiexhl,

dePline, ci ln

!i o a lrela .r

Legorie de n:llilni s.u rase, de pikli Jn

colonii, car. au $i mai putine drcpLr'l

drcilt naijlnile lSri dfttili

.{ceastr

stilrlii smi li

dePline

ins.anni ci toate aceste cor-

esenia lor nationalhle,

zdici conslitutii' €le naliunilor domi.

Spre deGebirc de a.este

cdnsiilulii,

broietul noiiconni ni3

nDleEiGl6fi

u ltss c+'

fi ;@l;!!!i!!

Dorneste ddo oremisJ !! torG

nalidrih

kre <unr Pgare rn dkfnr. Er por

r

i6l6?dEl;iEE;-tfilai{biiax de o.

lirii de slat, prccum ri orice alti deose' bire dinlre natimi si rase, nu pot seryi

$ lenei de jusliticare a inegalililii in

drcplnri a osliunilor.

!l

DDrnette deLa

premha .5 loatc naliunile ti hssle, in

dileftnt d. situalla lot din tr.crt ri din

prdzenl, indllerent de puieiea sau desli_

bi.im!, lol 1rcbre si se brcre de a.e'

kati

drepiun jn iodte slerele iielii eco

nomhe, s@iale, dc slat ti c!1lura1e a so-

Aceasta csle r pstr! parlicularitale d

proiectului noii Constit4ii.

A .nor Dr kul,rt.Lle i

\ err:re;-rr:ftr-,rrr jil.-

ir.ie.Lulri

tr

PUri. Un aruo dc .onsliLulii nerqli dire.t

I?.p'- r--*-6i;;T'o; r.iib.

m.

.eDi, buLUro5 \i \hlrr dlterz: Drjn(i.

biilc demoorl e

re7nre i\i nsriLl n in!:t drerturile !r I

<-ie nutiluh Ele vorha. da ,liedt, d.

diat il

Ingriidesc prin cDndiiii privind

dlrala domjcilierii, gradul de inviit tur:, ba .lri.r 9i Frin condjtii de avere.

E1e rorbesc de esalitatea In diepluri a

cetilcnilor. dsr imedht Iac rezeaa cd

r.e.st. nu se ieleri ls lenei s3u ss re-

fcr: la ek nlnai in pdrtc, Etc. etc.

mnline sen-4

+4^,

-

-f.tr]

cetildi Dasivi, Denlru el toti celitenii

$nt activi. Dl n! sdniie deosehir. h

iluri intre brrb.ij si

lcnej. i.keceli

" n .ctrlrni

r.trPtutr rL

.irni .cu don'i(iiu (r!

,U]r;

donic lu

n,b l

4!3]!!.,&!9--si!4c!il!-jl!jlilsi

orn.

-r!-

trr: ,nrilitln reit., e loti

delerminli siiralia Iiecrdi cet5lean tn

soci.late nu estc aveM lui, nici originr

nalionali, nici sexnl, nici lunclia ce,o

1ui

upi,

ci aptiiudiniie lri peisonale j

In slijEir inca o DrrLnula'italc i Dro

i.ctuluinoliConstrtuhi ConsbtuliiL.bF

d*-pd;E-r-GTF;;;i:FF-F-

si se rrerlnc

decordiiiile n€cesr.e pen.

Lru er citsrca rc€nor drepLrri,

iinffiffilEiiifiti'rdrnEh-ll-

d!-&s

h'-

be5le de egsliL:hr erilen tr, d,r s

uiti c, n! poale erkla egrlilate adev,

rati

inirc palion ti nh.iior, inhe no-

din nomenl ce I rj'nil 0o-

sier $i liran,

sed,

bogttiesi srenlate poliljci h sdcte.

tate, iar ceilalli smt lipsilj

dd alta, din moment ce

Si dc rna ri

prinii slint ex'

ploal!lori, isr ccilalli exploalsti, sau I

s!

vorbesie d. libeltalea cNanklui,

a

hiiuntilor ti a presei, dar se

loale aceste

niti c5

libertati pot si devial pen'

hu chsa ftlnciidare o !o!bi goali dace

ea este lipsitl

01r

de

de posjbilitatca de a dis

fune

niri, dc tjpoerdlii bune, de herle de li-

lacaluri potiivite pcnhu inlfu'

in.rnt (Ji. \ufnhnri ek.

ffi

prrtnulsrit3le, Dro,cclulu noi, Con.

ja@@'@4j'

Dr rlP !

r nu prodinl, p rllllq:

dreDt'n, a.!lztcniLor.

0 n 1ll,freJzd,

l\Jnd pln Fq! l,I]'

lu1 richidiii reqih"r,i ," erpl@hrc,

i:pid eliberiirii