Subiectele pt examenul la disciplina DPI 1. Notiunea, particularitatile si istoricul DPI.

DPI- un ansamblu de NJ ce reglementeaza R privind crearea si valorificarea rezultatelor muncii intelectuale si a altor obiecte impuse conventional in obiectul acesteia. Particularitatile DPI: 1. PI au ca obiect reglementarea b-lor incorporale, ele fiind rezultate ale activitatii intelectuale. Aceasta se confirma in art.5 !" al # cu privind $A si a $%& '$A nu depinde de $ de proprietate asupra obiectului material, in c(e si-a gasit e)presia opera respectiva. Procurarea unui asemenea obiect nu confera proprietarului acestuia nici unul din $-le acordate autorului de prezenta #*. +.specifice sunt si modurile de dobindire, precum si ,J ce stau la baza aparitiei $-lor s-ve asupra obiectelor concrete ale proprietatii intelectuale e).dobindirea $Proprietate in generaluzucapiune, ocupatiunea. $A patrimoniale sunt prote-ate pe o anumita perioada de timp, iar cele morale nu se sting in genere". /.$PI, spre deosebire de cele din cadrul $PI din $%omun, sunt limitate in timp, durata protectiei carora depinzind in fond de obiectul concret al acestora e). marca- se prote-eaza pe un termen de 10 ani din momentul inregistrarii ei si cu posibilitatea prelungirii termenului ei de protectie. invetiile- +0ani. operele- in $A pe toata viata120ani dupa decesul autorului". !.sunt limitate in spatiu- teritoriul 3t-lui c(e a recunoscut $Proprietate. 5.o alta particularitate consta in posibilitatea de a folosi obiectele $-lor s-ve de c(e persoanele terte fara acordul titularului si fara a oferi careva remunerare acestor titulari. Istoricul DPI. Insasi conceptul de PI vine din #,r din sec 45III, unde se baza pe teoria $natural c(e afirma ca& $A unui rezultat creative e(e un $ natural si inalienabil ce reiese din insasi natura activitatii creative si 67 independent de recunoasterea lui de c(e 3t. 1.6poca Antica- totusi grecilor le apartine I # privind protectia creatiilor noi. Astfel, in sec 5I i.e.n se prote-au noile feluri de mincare. Astfel, daca un bucatar inventa un fel de mincare e)ceptionala, acesta devenea privilegiu lui si nimeni altcineva nu putea folosi aceleasi bucate decit dupa 1 an de la inventia felului respective. +.6vul 8ediu- 9ettenburg inventeaza tiparul cu litere mobile. Astfel incit acest an e(e considerat de c(e doctrina a.n. $A- $PI. Prima # a $A- 120:, adoptata in Anglia '3tatutul reginei Angliei*. # atribuia un $ la copie al autorului asupra cartii sale pe o perioada de +1 ani, iar ulterior +; ani. #a nivel International %onvetia de baza este %onventia de la <erna, pt
1

protectia operelor literare si artistice din 1;;=. in domeniul reglementarii asupra inventiilor I AN e(e adoptat 1;+/ c(e se intitula '3tatutul de monopol de e)ploatare pe un termen>*. I AI-l in acest domeniu 1;;/ '%onventia de la Paris pt protectia produselor industriale*. ? alta %onventie 1:=2 3tol@Aolm '%onventia privind instituirea ?8PI*. Pt combaterea pirateriei I-le au fost infiintate ?I% prin acordul de la 88ara@es 1::! si AAne)a nr.1na Acordului de infiintare 'Acordul BRIPC3CC privind aspectele $PI legate de comert.

2. SDPI. Locul DPI in SD al RM. 6lemtele constitutive ale PI& a.$A si $%. b.$P industriale. $PI nu e(e o ramura de $ si nici o subramura de $, ci o institutie comple)a nu numai prin inglobarea in sine a celor + institutii, precum sunt $A si $P industriale, c(e, la rindul lor sunt si ele comple)e. Au comun urmatoarele aspecte c(e ne permit sa le inglobam in $PI& au un izvor comun de aparitie a obiectelor- munca creative. -oaca un rol primordial in dezvoltarea stiintei si teAnicii, in dezvoltarea culturii generale a umanitatii. $e aici rezulta si limitarea in timp a $-lor s-ve, dupa e)pirarea termenelor c(a obiectele devin omnis communes. %it priveste sistema institutiilor -uridice ale $PI, ea situeaza aceste institutii in mod succesiv, fapt c(e asigura o cale m. rationala de percepere a elementelor constitutive. Rationalismul consta in aceea ca $A contine notiuni generale, c(e se folosesc si in $P industriale, precum sunt '$ s-v de autorCC adica$ de a se numi autor al unui rezultat al activitatii intelectuale, $ la nume, $-ri s-ve personale nepatrimoniale, $-ri s-ve patrimoniale, $ de a valorifica rezultatul activitatii intelectuale, s.a. Acesta e(e factorul obiectiv, gratie c(a $A, ca element constitutiv al $PI, e(e situate pe prim plan. ,actorul subiectiv, conditionat de cel obiectiv, e(e situarea pe prim plan a $A, datorita carui fapt se asigura o cale mai rationala de studiere si percepere a materiei $PI in intregime. $PI este parte din $%ivil. 3. Iz oarele DPI. %riteriile clasificarii I$PI sunt& a"apartenenta la elemental constitutive al acestui $, adica se refera la $A( $pi( dupa caz la ambele in acelasi timp. b"forta efectul" -uridica. Atit dupa forta -ur, cit si dupa spatial de e)tindere int( int-le" al acestui effect, claseficarea izvoarelor se va efectua in cadrul f(i element constitutive al $PI. I. Izvoarele DA: A. interne: dat fiind ca una din particularitatile specifice ale $A consta in limitarea lor in spatiu prin Aotarele 3t-lui, pe teritoriul c(a se e)ercita protectia. 1# privind $A si a $%- 0+.02.+010. +D9R8 cu privire la aprobarea Regulamentului Agentiei de 3t pt $A- 0+.0!.+001. /D9R8 despre tarifele minime ale remuneratiei $A-1+.0=.+001. !A Agentiei de 3t pt $A, in cf cu subpct. E al p.: al Regulamentului, Agentia, asigura in limitele competentei sale, domeniul protectiei $A si $%, cu instructiuni si recomandari, in cf cu # in vigoare si %onventiile I-le la c(e R8 e(e parte.
+

B. internationale: 1%onventia de la <erna cu privire la protectia operelor literare si artistice0:.0:.1;;=, a contribuit mult la solutionarea conflictelor dintre NJ 67 in # diferitor 3t pina la adoptarea ei, a determinat contururile obiectelor prote-ate de %onventie, a e)tins protectia -uridical a f(I din operele indicate pe teritoriul f(I 3t- membru, cu conditia ca aceasta opera se bucura de protectie pe teritoriul unuia din 3t-membre. In art.2 al %onv se stab durata protectiei -uridice a operelor, limitele c(a se determina cu durata vietii autorului si de 20 ani dupa moartea acestuia, termenul incepind sa curga de la 1 ianuarie a anului in c(e a decedat autorul. R8 a devenit parte a ?8PI la +5.1+.1::1. $eci, la etapa elaborarii # privind $A si $%, %onv a avut o importanta deosebita. +%onventia 8ondiala Fniversala cu privire la $A, 0=.0:.1:5+ la 9enea, revizuita la Paris in 1:21. ?perele publicate ale cetatenilor oricarui 3t %ontractant, precum si operele publicate pt I data pe teritoriul unui asemenea 3t, se bucura in orice alt 3t %ontractant de aceeasi protectie pe c(e un asemenea 3t o acorda operelor cetatenilor sai, publicate pt I data pe teritoriul sau. ?perele nepublicate ale cetatenilor f(I 3t %ontractant de aceeasi protectie pe c(e acest 3t o acorda operelor nepublicate ale cetatenilor sai. $in prevederile %onv rezulta ca ea prevede oferirea in f(e 3t %ontractant regimul national operelor publicate in orice alt 3t %ontractant precum persoanelor straine pe teritoriul 3t respective. /%onventia Internationala pt protectia $-lor interpretilor, ale producatorilor de fonograme si ale organizatiilor de difuziune, Roma +=.10.1:=1. Aceasta a largit cu mult sfera de protectie a $A, largind si categoriile de subiecti, si categoriile de obiecte. $-le interpretilor, ale producatorilor de fonograme si ale organizatiilor de difuzare au fost numite '$%* si ele constituie o parte componenta a institutiei -uridice '$A*. !%onventia 8ondiala Fniversala pt instituirea ?8PI c(e in egala masura are insemnatate pt ambele elemente constitutive ale $PI. 5%onventia %ulturala 6uropeana, Paris 1:.1+.1:5!, R8 +!.05.1::!, prevede diverse forme de elaborare si cooperare a 3t-membre ale %onsiliului 6uropei in domeniul crearii, scAimbului si protectiei valorilor culturale europene ca patrimoniu cultural communal 3t-membre. =Acordul de parteneriat si cooperare dintre comunitatile europene si 3t lor member, pe de o parte, si R8 pe de alta parte, semnat la <ru)elles la +;.11.1::!, R8 01.02.1::;, in c(e se stipuleaza cooperarea dintre 3t-membre in domeniul # privind concurenta, protectia PI, comerciale si industiale. II. Izvoarele DPi: A. interne: 1#R8 privind protectia inventiilor 02.0/.+00;. +#R8 privind protectia desenelor si modelelor industriale. /#R8 privind protectia soiurilor de plante. !#R8 privind marcile si denumirile de origine ale produselor. 5#R8 cu privire la antreprenoriat si intreprinderi. =#R8 cu privire la patenta de intreprinzator. 2#R8 privind protectia consumatorilor. ;#R8 cu privire la comertul interior. :#R8 cu privire la secretul commercial. 10#R8 cu privire la francAising. 11#R8 cu privire la ga-. 1+#R8 cu folosirea si protectia emblemei %rucii Rosii. 1/#R8 cu privire la protectia concurentei. 1!D9R8 cu privire la statutul A96PI. 15D9R8 cu privire la decernarea 8edaliei de Aur ?8PI, 'Inventator remarcabil* si Brofeul ?8PI 'Intreprinderea novatoare*. 1=A A96PI-Instructiuni cu privire la
/

redactarea si depunerea cererii de inregistrare a modelului de utilitate. B. internationale: 1%onventia de la Paris pt protectia proprietatii industriale, R8 +5.1+.1::1 3toc@Aolm". +Brataul de cooperare in domeniul brevetelor, GasAington 1:.0=.1:20, R8 +5.1+,1::1. /Bratatul de la <udapesta privind recunoasterea depozitului microorganismelor in scopul asigurarii protectiei prin brevete, R8 +5.1+.1::1. !Aran-amentul de la Daga referitor la depozitul international al desenelor( modelelor industriale. 5Aran-amentul de la 8adrid privind inregistrarea i-la a marcilor. =Bratat privind $ marcilor, 9eneva +;.10.1::!, R8 01.0;.1::=. 2%onventia pt instituirea ?8PI 1!.02.1:=2 3toc@Aolm. ;Bratatul de la Nairobi privind protectia simbolului olimpic, +=.0:.1:;1. :Aran-amentul de la #isabona privind protectia indicatiilor locului de origine a produselor si inregistrarea lor i-la. 10Aran-amentul de la Nisa privind clasificarea i-la a produselor si serviciilor in vederea inregistrarii marcilor. 11%onventia %ulturala 6uropeana. 1+Acordul de parteneriat si cooperare dintre comunitatile europene si 3t lor membre si R8. 1/%onventia euroasiatica privind brevetele. 1!%onventia sanitar-veterinara intre 9R8 si 9Republicii <ulgaria. 15Acord intre 9R8 si 9Republicii <ulgaria cu privire la colaborarea comercial-economica. !. Principiile DPI" 1.libertatii acti itatii de creatie- e(e prev in art.// %R8 'libertatea creatiei artistice si stiintifice e(e garantata. %reatia nu e(e supusa cenzurii.CC Art/+ 'oricarui cetatean ii e(e garantata liberatea gindirii, a opinii, precum si libertatea e)primarii in public prin cuvint, imagine( prin alt mi-loc posibilCC. Rezulta ca orice persoana poate aborda orice problema, orice tema pt a-si aplica asupra acestora capacitatile sale creative si a-si e)prima liber viziunea proprie in orice forma posibila. In concordanta cu prevederile %R8 si a # privind $A si $%& '$A se prote-eaza operele creatiei intelectuale in domeniul literaturii, artei si stiintei, e)primate intr-o anumita forma obiectiva ce permite a le reproduce, atit publicate cit si nepublicate, indifferent de forma, destinatia si valoarea f(I opere, precum si de procedeul de reproducere a ei*. Art.!0 /" al #& 'profesia omului de arta liber presupune o libertate ma)ima in alegerea regimului de munca si d odiAna si a sferei de aplicare a capacitatilor sale intelectuale*. $e acelasi principiu sunt prevazute si in #privind brevetele de inventie, protectia deselor si modelelor industriale. +.principiul e#alitatii in D$ri a autorilor, a operelor obtinute, prin activitatea de creatie- sunt determinate modurile de dobindire a $-lor s-ve asupra operelor literare, stiintifice si artistice, asupra brevetelor de inventie, marcilor, desenelor si modelelor industriale, precum si N ce determina continutul $-lor s-ve asupra obiectelor proprietatii intelectuale, formele de e)ercitare si a mi-loacelor de aparare a acestor $s-ve.
!

/.principiul ec%itatii in reglementarea R de creare si valorificare a obiectelor proprietatii intelectuale deriva de la principiul egalitatii- obtinerea calitatii de autor si coautAor, si in N ce prevad e)ercitarea $-lor asupra operelor colective, si in N ce prevad remunerarea autorilor pt valorificarea operelor create, in N ce prevad formele si volumul de raspunderept incalcarea $lor s-ve asupra obiectelor PI. !.principiul imbinarii intereselor autorului cu cele ale societatii - libertatea e)primarii nu poate pre-udicial onoarea, demnitatea( $ altei persoane la viziune proprie. ,iecare cetatean are obligatii fata de 3t si fata de societate, aceasta derivind nemi-locit din $-le si libertatile garantate. Respectul fata de $-le si interesele legitime, fata de demnitatea altor cetateni este obligatorie. Astfel, legiuitorul consacrind aceste prevederi a %R8, prevede in # cazurile in c(e $A se limiteaza la valorificarea operelor in interesele altor persoane si ale societatii fara acordul autorilor cu( fara remuneratie.

5.principiul realitatii si #arantarii D$lor prevazut de #- %R8 prevede ca R8 e(e un 3t democratic in c(e demnitatea omului, $-le si libertatile lui, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate. Astfel, acestea sunt prevazute si in # privind $A si $%& a"consfinteste sistemul garantiilor -uridice, ecce si sociale privind valorificarea si prote-area potentialului intelectual al autorilor si al titularilor de $%, ocrotirea $-lor lor personale morale" si patrimoniale ec-ce". b"$-le patrimoniale ale autorilor si titularilor de $ sunt aparate in cf cu # salarizarii. Remuneratia de autor e(e scutita de B5A. c"in scopul prote-arii $-lor patrimoniale ale autorilor si titularilor de $% contra inflatiei se procedeaza la inde)area tarifelor minimale de remuneratie a autorilor, stabilite pt crearea, editarea si prima interpretare in public a operelor, concomitent cu ma-orarea salariului minim. d"ocroteste operele autorilor c(e nu au a-uns la ma-orat. Autorul cu virsta intre 15-1; ani isi realizeaza $-le sale de sine statator& IncAeie %, isi modifica operele( autorizeaza modificarea lor, primeste remuneratia de autor. Fn alt art. al # prevede ca omul de arta liber are $& indemnizatia pt incapacitatea de munca pe c(e o plateste asociatia autorilor al c(I membru e(e. la asigurarea cu pensii de 3t pt limita de virsta, in caz de invaliditate, in caz de pierdere a intretinatorului si in alte situatii prev de #. = .principiul stimularii morale si materiale a autorilor obiectelor PI se sintetizeaza nu numai din # consecrate PI dar si din # cu privire la conferirea titlurilor onorifice de 'artist al poporului*, 'om emerit*, in diverse domenii de creatie, cu privire la decorarea cu diferite semen de distinctie. #a toate acestea se alatura conceptele si N moralo-etice, cf c(a persoanele ce
5

activeaza in domeniul activitatii creative se bucura de mare autoritate si recunostinta din partea societatii. &. Statutul 'uridic al ()*PI. Statutul AGEPI. A96PI e(e creatH In baza art. 1=/ al %odului cu privire la JtiinKH Ji inovare Ji D9R8 L%u privire la crearea Mntreprinderii de 3t LA96PIL, prin fuziunea Mntreprinderii de 3t A96PI Ji AgenKiei de 3t pt $-le de Autor, devenind succesorul lor de drepturi. ,ondator al AgenKiei este 9uvernul. AgenKia organizeazH Ji efectueazH protecKia -uridicH a proprietHKii intelectuale pe teritoriul R8, sub formH de proprietate industrialH, $A si $%, are statut de Intreprindere de stat, IJi desfHJoarH activitatea pe principiile autogestiunii Ji autofinanKHrii Ji se subordoneazH 9uvernului. AgenKia e(e PJ, dispune, In condiKiile #, de balanKH autonomH Ji de conturi bancare inclusiv valutare", de JtampilH cu 3tema de 3t a R8 Ji cu denumirea sa, de formulare cu antet. Mn activitatea sa AgenKia se cHlHuzeJte de %R8, # In vigoare, decretele PreJedintelui R8, AotHrIrile, dispoziKiile Ji ordonanKele 9R8, de tratatele internaKionale privind PI la c(e Republica 8oldova e(e parte, de prezentul 3tatut. AgenKia e(e independentH In adoptarea de AotHrIri privind protecKia -uridicH a obiectelor de PI. Aceste AotHrIri pot fi atacate In %urtea de Apel %Aisinau, In arbitra-ul specializat( pe cale -udiciarH. AgenKia elibereazH, In numele statului, titluri de protecKie. AgenKia reprezintH R8 In ?8PI, In alte organizaKii internaKionale Ji interstatale pt protecKia PI, IntreKine Ji dezvoltH relaKii de colaborare Ji cooperare cu ele, precum Ji cu instituKiile de profil din alte state. Agenia are urmtoarele funcii de baz: a"elaboreazH propuneri referitoare la politica de 3t Ji la cadrul normativ-legislativ privind protecKia PI, precum Ji propuneri vizInd perfecKionarea # naKionale In domeniu. b"organizeazH Ji gestioneazH sistemul naKional de protecKie a PI In cf cu # In vigoare a R8 Ji cu tratatele internaKionale la c(e R8 e(e parte. c"elaboreazH propuneri privind dezvoltarea sistemului naKional de protecKie a PI. d"administreazH, pHstreazH, dezvoltH Ji comercializeazH bazele de date In domeniul protecKiei PI prin scAimburi internaKionale Ji acAiziKii, asigurH accesul, inclusiv automatizat, la bazele de date naKionale Ji strHine. e"elaboreazH, coordoneazH Ji e)ecutH programele de dezvoltare Ji acordurile de colaborare cu alte KHri( organizaKii internaKionale In domeniul sHu de activitate. f"elaboreazH Ji implementeazH programe de formare teoreticH Ji practicH Ji de perfecKionare a specialiJtilor In domeniul PI. g"InregistreazH rezultatele cercetHrilor JtiinKifice obiecte ale PI" ale organizaKiilor din sfera JtiinKei Ji inovHrii.
=

A"elaboreazH Ji e)ecutH programe de implementare a proprietHKii intelectuale, de stimulare a activitHKii In sfera JtiinKei Ji inovHrii. i"elaboreazH Ji aprobH acte de procedurH necesare e)ecutHrii prevederilor # In domeniu. I"organizeazH Ji participH la seminare, simpozioane, conferinKe, concursuri Ji e)poziKii naKionale Ji internaKionale In domeniul PI. n domeniul proprietii industriale Agenia& a"recepKioneazH Ji supune e)pertizei cererile privind eliberarea titlurilor de protecKie pentru obiectele Pi. b"gestioneazH registrele naKionale de cereri Ji titluri de protecKie acordate pt invenKii, pt noi soiuri de plante, pt mHrci de produse Ji servicii, pt denumiri de origine ale produselor, pt desene Ji modele industriale, pt modele de utilitate, pt topografii ale circuitelor integrate, pt alte obiecte ale Pi, registrele naKionale ale contractelor de licenKH Ji cesiune, ale reprezentanKilor, evaluatorilor Ji consilierilor In domeniul Pi. c"administreazH, conservH Ji completeazH %olecKia naKionalH de brevete prin acAiziKii Ji scAimburi de informaKie cu organizaKii internaKionale Ji oficii de proprietate intelectualH din strHinHtate. d"e)amineazH Ji InregistreazH contractele de licenKH, de cesiune, de ga- Ji de francAising al $lor privind obiectele Pi. f"publicH Ji difuzeazH descrierile brevetelor de invenKie. g"elaboreazH, publicH Ji difuzeazH <uletinul ?ficial de Proprietate IndustrialH, revista de PI LIntelectusL, alte publicaKii In domeniu. A"organizeazH Ji certificH activitatea reprezentanKilor, consilierilor Ji evaluatorilor In domeniul Pi. i"acordH solicitanKilor, la cerere( In mod planificat, servicii( asistenKH de specialitate In domeniul Pi. -"verificH Ji confirmH, la cerere, calculele evaluHrii Pi In Intreprinderi, instituKii Ji organizaKii. @"efectueazH, la cerere, e)pertiza de domeniu a tematicii Ji rezultatelor teAnico-JtiinKifice. n domeniul proteciei dreptului de autor i a drepturilor conexe Agenia& a"asigurH protecKia drepturilor Ji intereselor legitime ale autorilor, titularilor $A Ji ai $%, precum Ji ale succesorilor lor de $ pe teritoriul R8 Ji peste Aotare. b"acordH asistenKH -uridicH autorilor Ji titularilor $A Ji ai $%, adoptH mHsurile de rigoare pt prevenirea IncHlcHrilor Ji restabilirea $$-lor violate. c" Inscrie In Registrul de stat operele prote-ate de $A Ji $%. d" acumuleazH informaKii Ji creeazH baze de date privind repertoriul de opere Ji listele autorilor din R8, ale cHror $ patrimoniale sInt gestionate In mod colectiv.
2

e"elaboreazH Ji propune 9R8 spre aprobare tarifele minime ale remuneraKiei de autor. f"monitorizeazH activitatea organizaKiilor de administrare, pe principii colective, a $-lor patrimoniale. g"familiarizeazH cetHKenii altor KHri cu lucrHrile de valoare din sfera JtiinKei Ji inovHrii, inclusiv din domeniul literaturii Ji artei, ale unor autori din R8. A"acordH asistenKH specializatH P, Ji PJ In vederea stabilirii de relaKii contractuale pt valorificarea In KarH Ji strHinHtate a operelor prote-ate de $A Ji de $%. i"administreazH numai In baza unui contract IncAeiat cu autorul( cu succesorii lui In drepturi drepturile patrimoniale ale autorilor, titularilor $A Ji $%, precum Ji ale succesorilor lor de drepturi, c(e nu au transmis $-le lor patrimoniale altor organizaKii de gestiune colectivH a $-lor patrimoniale. -"mediazH IncAeierea de contracte Ji IncAeie contracte cu P,(J strHine dacH este autorizatH e)pres In acest sens de autorul( titularul $-lor" privind valorificarea peste Aotare a creaKiilor autorilor din R8, mediazH IncAeierea de contracte Ji IncAeie contracte cu titulari de drepturi strHini dacH este autorizatH e)pres In acest sens de cHtre beneficiari" privind valorificarea pe teritoriul R8 a creaKiilor autorilor strHini. @" apHrH $A Ji titularilor de $% strHini In cazul valorificHrii creaKiei lor In Kara noastrH, dacH 3t In c(e ei domiciliazH e(e parte la tratatele internaKionale, la c(e e(e parte Ji R8( dacH Kara noastrH a IncAeiat cu statul respectiv tratate bilaterale In domeniu. l"elaboreazH, In comun cu organizaKiile interesate, contracte-model de autor Ji le aprobH. m"elaboreazH, editeazH Ji difuzeazH buletine informative, instrucKiuni Ji materiale e)plicative vizInd domeniul protecKiei $A Ji $%. n"acordH spri-in la constituirea Ji(sau la reorganizarea organizaKiilor de administrare, pe principii colective, a $-lor patrimoniale. o"InainteazH, In modul stabilit, organelor abilitate propuneri privind aplicarea sancKiunilor In cazul IncHlcHrii $A Ji $%. p"InainteazH acKiuni In IJ, atIt In numele unor autori( titulari ai $A Ji $% la solicitarea lor", cIt Ji In numele AgenKiei. N"IntocmeJte, In cf cu # In vigoare, P-5 privind IncHlcarea $A Ji(sau cone)e. Agenia are dreptul: a"sH elaboreze Ji sH aprobe mostre ale titlurilor de protecKie Ji ale formularelor de acte. b"sH IncAeie contracte privind activitatea de bazH, prestHri-servicii, cercetHri JtiinKifice, lucrHri de e)perimentare Ji construcKie, precum Ji alte contracte economice. c"sH participe In calitate de fondator al Intreprinderilor, instituKiilor Ji organizaKiilor In domeniul sHu de activitate, sH creeze filiale Ji reprezentanKe. d"sH stabileascH structura internH organizaKionalH Ji de producKie, sistemul de retribuire Ji stimulare a muncii.
;

e"sH acorde salariaKilor, In mHsura posibilitHKilor, a-utor material, sH aloce mi-loace pt Intremarea sHnHtHKii salariaKilor, pt acKiuni culturale, de instruire, JtiinKifice Ji sportive, In cf cu # In vigoare, precum Ji sH participe la acKiuni de binefacere. f"sH treacH la pierderi mi-loacele fi)e cu valoarea de pInH la 10000 lei pe unitate, cu acordul directorului general, iar cu preKul mai mare de 10000 pe unitate - cu acordul 8,. Agenia are urmtoarele obligaii: a"sH asigure integritatea Ji folosirea -udicioasH a bunurilor de stat transmise In gestiune. b"sH asigure valoarea activelor proprii In mHrime nu m.micH decIt volumul capitalului statutar. c"sH efectueze asigurarea socialH, medicalH Ji alte tipuri de asigurHri obligatorii ale salariaKilor, sH creeze condiKii sHnHtoase Ji productive de muncH, sH asigure securitatea muncii Ji antiincendiarH, sH respecte N de producKie Ji sanitare, precum Ji protecKia mediului ambiant. d"sH acAite la timp impozitele Ji alte plHKi, In modul Ji In mHrimile stabilite de #. AgenKia rHspunde, In virtutea obligaKiilor sale, cu bunurile ce-i aparKin ce i s-au atribuit" Ji c(e, cf #R8, pot fi urmHrite. Mn scopul e)ercitHrii funcKiilor ce Ii revin, AgenKia utilizeazH, In cf cu # In vigoare, proprietatea de stat ce i-a fost transmisH pt administrare economicH, precum Ji patrimoniul dobIndit, ca urmare a activitHKii economice. AgenKia elaboreazH de sine stHtHtor bugetul Ji programul de activitate, determinH direcKiile Ji perspectivele sale de dezvoltare. 5eniturile proprii se formeazH din IncasHri pt e)pertiza cererilor, eliberarea titlurilor de protecKie, menKinerea In vigoare a titlurilor de protecKie, cf convenKiilor internaKionale si #R8 privind protecKia PI, Inregistrarea operelor prote-ate de $A Ji $%, comercializarea marca-elor de control, precum Ji din alte IncasHri din prestarea serviciilor de specialitate Ji din activitHKile regulamentare. AgenKia foloseJte mi-loacele virate la conturile sale dupH acAitarea cu bugetul Ji creditorii, onorarea altor plHKi obligatorii stabilite, pt dotarea teAnicH, crearea unui sistem automatizat Ji unui fond de informare brevetarH Ji utilizarea acestora, pt salarizarea, detaJarea, pregHtirea Ji stimularea personalului. Pierderile AgenKiei se acoperH din contul beneficiului rHmas la dispoziKia AgenKiei Ji din mi-loacele de rezervH. Administrarea AgenKiei se efectueazH de cHtre directorul general, numit In funcKie Ji eliberat din funcKie de 9uvern, la propunerea PreJedintelui Academiei de OtiinKe a 8oldovei. $irectorul general are + vicedirectori generali, numiKi In funcKie Ji eliberaKi din funcKie de 9uvern, la propunerea directorului general. 3tructura Ji statutul AgenKiei se aprobH de 9uvern, la propunerea directorului general. Mn absenKa directorului general, funcKiile acestuia le IndeplineJte unul dintre vicedirectorii generali, fHrH remunerare suplimentar. Directorul general al Ageniei:
:

a" organizeazH activitatea AgenKiei Ji e(e responsabil de buna ei desfHJurare. b" acKioneazH fHrH procurH, In numele AgenKiei, o reprezintH In R cu P, Ji PJ, atIt In R8, cIt Ji In strHinHtate, poate acorda Imputerniciri de reprezentare vicedirectorilor Ji altor persoane din cadrul AgenKiei. c" dispune de bunurile AgenKiei In cf cu # In vigoare Ji cu prezentul 3tatut. d" emite ordine. e" anga-eazH Ji elibereazH din funcKie personalul AgenKiei, aplicH sancKiuni disciplinare Ji mHsuri de stimulare. f" aprobH scAema de Incadrare a AgenKiei, stabileJte atribuKiile Ji responsabilitatea vicedirectorilor Ji conducHtorilor de subdiviziuni. g" aprobH atribuKiile de serviciu pt salariaKi Ji regulamentele cu privire la subdiviziunile AgenKiei. Patrimoniul Ageniei este proprietate de stat Ji se formeazH din& a" aportul In naturH al fondatorului. b" investiKii capitale. c" beneficiul obKinut din e)ecutarea de lucrHri, prestarea de servicii, comercializarea producKiei, marca-elor de control, precum Ji din alte genuri de activitate economicH. d" cote de amortizare. e" credite bancare Ji alte credite. f" ta)e, inclusiv In valutH. g" alte surse legale inclusiv donaKii Ji sponsorizHri". AgenKia e)ercitH dreptul de posesiune, folosinKH Ji dispune de bunurile sale. AgenKia monitorizeazH Ji prognozeazH indicii economici de dezvoltare a domeniului de activitate, Kine evidenKa contabilH, operativH Ji statisticH, prezintH, In modul stabilit, organelor respective dHri de seamH contabile Ji statistice centralizate Ji poartH rHspundere pentru veridicitatea lor. Bermenul de activitate a AgenKiei este nelimitat. AgenKia IJi InceteazH activitatea In baza AotHrIrii de 9uvern, prin reorganizare fuziune, dezmembrare, transformare"( licAidare. AgenKia poate fi licAidatH Ji prin AotHrIre -udecHtoreascH. Structura AG PI: AdministraKia; $epartamentul invenKii, soiuri de plante Ji modele de utilitate ; $epartamentul mHrci, modele Ji desene industriale; $epartamentul dreptul de autor Ji drepturi cone)e; $epartamentul -uridic; $epartamentul informaticH Ji regie. $epartamentul promovare Ji editurH. $irecKia economie Ji finanKe; $irecKia resurse umane Ji cancelarie. +. Notiunea si natura 'uridica a D(. $A poate fi definit in + sensuri&
10

1.obiectiv- un sir de NJ ce apar o data cu crearea, publicarea si valorificarea obiectelor $A. +.subiectiv- totalitatea de $ s-ve concrete ce apar o data cu crearea unei opera concrete in legatura cu un titular concret. $APansamblu de NJ ce reglementeaza R dintre autori si alti subiecti ce apar in legatura cu crearea si folosirea operelor de arta, literature si stiinta. Principiile D(" autorul sa poata ramine stapin pe e)ploatarea operei sale. societatea sa poata avea acces la opera autorului. Aceste + principii sunt intr-o strinsa legatura, iar # privind $A si $% urmareste stabilirea unui ecAilibru cit mai mobil intre ele. ? data cu aparitia si dezvoltarea R comerciale ce aveau ca obiect de reglementare produsul creatiei intelectuale s-a propus ca el sa fie reglementat prin prisma mecanismului -uridic al $Proprietate, d(e un alt mecAanism nu 67 Insa cum s-a demonstrat mai tirziu $A dispune de anumite particularitati c(e fac imposibil reglementarea acestuia de c(e mecanismul -uridic privind b-le corporale. Aceasta a generat opinii controversate privind natura -uridical a $A& 1.$A- $proprietateP cea mai personala, incontestabila si sacra dintre proprietate e(e cea a creatorului. +.$A- $clientelaP $ c(e fiind recunoscut acorda titularuluii o e)clusivitate pe piata si respectiv un segment de clientela. Aceasta teorie e(e privita prin prisma stiintei, economiei. Astfel, $A e(e un $ al personalitatiisustinuta teoria data de c(e Eant c(e spunea ca opera e(e o prelungire a personalitatii autorului, cAiar si dupa moartea lui. $A are o natura comple)a, c(e are + acceptiuni& 1.monista- c(e caracterizeaza sistemul anglo-sa)on unde $ morale si cele patrimoniale sunt legate indisolubil si prevaleaza aspectul economic. +.dualista- cAaracteristic sistemului continental, unde $ morale si patrimoniale sunt divizate, iar cele patrimoniale sunt subordinate celor morale. ,. Domeniul de actiune a D(. $A se e)tinde asupra& a"operelor, indiferent de locul primei lor publicHri, al cHror titular al $A e(e o P,( J din R8. b"operelor publicate pt prima datH In R8, indiferent de domiciliul( de sediul titularului $A asupra respectivelor opere. c"altor opere, In cf cu tratatele internaKionale la c(e R8 e(e parte. ?pera, de asemenea, se considerH publicatH pentru prima datH In R8 dacH a fost publicatH In R8 In decurs de /0 de zile de la data primei sale publicHri peste Aotare. -. .orelatia dintre D s$ de autor si Dproprietate asupra suportului material al operei. Mn cf cu #, beneficiazH de protecKie toate operele e)primate Intr-o anumitH formH obiectivH din domeniul literar, artistic Ji JtiinKific, indiferent de faptul dacH acestea au fost( nu aduse la cunoJtinKa publicului. Autorul beneficiazH de protecKia $A asupra operei sale prin InsuJi faptul de creare a ei. Pt apariKia Ji e)ercitarea $A nu e(e necesarH Inregistrarea operei, nici alt act de notificare( alte formalitHKi. $A se constituie din $ patrimoniale Ji $ morale personale nepatrimoniale". $A nu depinde de $proprietate asupra obiectului material In c(e Ji-a gHsit
11

e)presie opera respectivH. Procurarea unui asemenea obiect nu conferH proprietarului acestuia nici unul din $-le acordate autorului. $-le patrimoniale pot aparKine autorului( altei P,(J c(e deKine, In mod legal, $-le respective titularul de drepturi". ProtecKia $A se e)tinde asupra formei de e)primare, dar nu se e)tinde asupra ideilor, teoriilor, descoperirilor JtiinKifice, procedeelor, metodelor de funcKionare( asupra conceptelor matematice ca atare Ji nici asupra invenKiilor cuprinse Intr-o operH, oricare ar fi modul de preluare, e)plicare( de e)primare. /. 0ermenele de protectie in D(. Re#ulile de calculare a acestor termene. $-le patrimoniale e)clusive Ji $ la remuneraKie, In privinKa operelor, cu e)cepKia unor $ similare prevHzute In privinKa operelor de artH aplicatH, se prote-eazH pe tot timpul vieKii autorului Ji timp de 20 de ani dupH deces, IncepInd cu 1 ianuarie al anului urmHtor celui al decesului autorului. $-le patrimoniale asupra operei audiovizuale se prote-eazH timp de 20 de ani, IncepInd cu 1 ianuarie al anului urmHtor celui al decesului ultimului dintre urmHtorii coautori& realizatorul principal regizorul-scenograf". autorul scenariului scenaristul". autorul dialogului. compozitorul Q autorul operei muzicale cu( fHrH te)t" special create pentru aceastH operH audiovizualH. $-le patrimoniale asupra unei opere anonime( apHrute sub pseudonim, cu e)cepKia celei de artH aplicatH, se prote-eazH timp de 20 de ani, IncepInd cu 1 ianuarie al anului urmHtor celui al publicHrii legale a operei. $acH autorul unei opere anonime( apHrute sub pseudonim IJi dezvHluie identitatea( dacH identitatea lui, In decursul acestei perioade, devine cunoscutH, se prote-eazH pe tot timpul vieKii autorului Ji timp de 20 de ani dupH deces, IncepInd cu 1 ianuarie al anului urmHtor celui al decesului autorului. $-le patrimoniale asupra operei create In copaternitate, cu e)cepKia operei de artH aplicatH, se prote-eazH pe parcursul Intregii vieKi a fiecaruia dintre coautori Ji timp de 20 de ani, IncepInd cu 1 ianuarie al anului urmHtor celui al decesului ultimului coautor supravieKuitor. Bermenele de protecKie a $-lor patrimoniale asupra operelor colective se stabilesc ca si la $-le patrimoniale asupra operei create in copaternitate, adica se prote-eaza pe parcursul intregii vieti a f(a dintre coautori sit imp de 20 ani, incepind cu 1 ianuarie al anului urmator celui al decesului ultimului coautor supravietuitor. BotuJi, In cazul In c(e contribuKiile coautorilor la opera colectivH sInt determinate, durata protecKiei $-lor patrimoniale ale f(a dintre aceJtia se stabileJte se prote-eazH pe tot timpul vieKii autorului Ji timp de 20 de ani dupH deces, IncepInd cu 1 ianuarie al anului urmHtor celui al decesului autorului. $acH opera a fost publicatH In volume, serii, ediKii( episoade Ji termenul de protecKie a $A Incepe din momentul cInd opera a fost adusH legal la cunoJtinKa publicului, termenul de protecKie va fi calculat pt f(e dintre aceste componente. $-le patrimoniale asupra operei de artH aplicatH se prote-eazH timp de +5 de ani de la data creHrii ei, cu e)cepKia desenelor Ji modelelor industriale neInregistrate cf # privind protecKia desenelor Ji modelelor industriale, create In scop industrial de reproducere, c(e se prote-eazH timp de / ani de la data creHrii lor. $acH termenul de protecKie a $-lor patrimoniale asupra operei In Kara de origine e(e mai mare
1+

decIt termenele de protecKie prevHzute de #, se aplicH Normele #egii, iar dacH acest termen e(e mai mic, se aplica N# KHrii de origine. #a e)pirarea termenului de protecKie a $-lor patrimoniale, opera intrH In domeniul public. ?perele intrate In domeniul public pot fi valorificate liber, cu condiKia de respectare a drepturilor morale ale autorilor Ji ale altor titulari de drepturi, precum Ji de acAitare a remuneraKiei. $-le morale ale autorului sInt prote-ate pe un termen nelimitat. $upH decesul autorului, protecKia $-lor sale morale e(e e)ercitatH de cHtre moJtenitori Ji de organizaKiile abilitate In modul corespunzHtor sH asigure protecKia $-lor autorilor. Astfel de organizaKii asigurH protecKia $-lor morale ale autorilor Ji In cazul cInd aceJtia nu au moJtenitori( In cazul de stingere a $A. 11. Simbolul ocrotirii D(. Prezumtia paternitatii. 3e considerH a fi autor, In absenKa unei probe contrare, P, sub al cHrei nume pt I datH e(e publicatH opera. %Ind opera a fost publicatH anonRm( sub un pseudonim c(e nu permite identificarea autorului, editura, al cHrei nume e(e indicat pe operH, se considerH, In absenKa unei probe contrare, reprezentant al autorului, avInd In aceastH calitate $ sH prote-eze Ji sH e)ercite $A. P,(J al cHrei nume( denumire apare pe o operH audiovizualH, videogramH( fonogramH se considerH, pInH la proba contrarH, producHtor al operei audiovizuale, videogramei( al fonogramei respective. Pt a informa publicul despre $-le sale, titularul $A va folosi simbolul protecKiei $A, c(e se va aplica pe f(e e)emplar al operei Ji constH din trei elemente& a"litera latinH S%* inclusH In cerc. b"numele sau denumirea titularului $ e)clusiv de autor. c"anul primei publicHri a operei. ,olosirea simbolului protecKiei $A nu constituie o condiKie pt a acorda operei protecKia prevHzutH de #. Bitularul $ e)clusiv de autor asupra unei opere publicate( nepublicate poate sH o Inregistreze In registrele oficiale de stat In decursul termenului de protecKie a $A. Persoanei a cHrei operH a fost InregistratH i se elibereazH un certificat de modelul stabilit. Mnsa acest certificat nu poate servi drept prezumKie a paternitHKii. Mn caz de litigiu, Inst de Jud poate recunoaJte Inregistrarea $ prezumKie a paternitHKii dacH nu se va dovedi contrariul. Mnregistrarea de stat a operelor prote-ate de $A Ji de $% se efectueazH de A96PI In conformitate cu regulamentul aprobat de cHtre 9uvern. 11. Notiunea, conditiile de protectie si trasaturile operei in D(. $A e(e o sintagma c(e defineste legatura ce se refera la protectia operelor de creatie. # cu privire la $A si $% reglementeaza R ce apar la crearea si valorificarea operelor literare, artistice si stiintifice $A", a interpretarilor, fonogramelor, videogramelor si emisiunilor organizatiilor de difuziune $%", precum si alte $ c(e sint recunoscute in legatura cu activitatea
1/

intelectuala din domeniul literaturii, artei si stiintei. ?pera- rezultat al creatiei intelectuale originale in domeniul literaturii, artei si stiintei, indifferent de mi-loacele de creare, de modul concret si de forma de e)primare, de valoarea si importanta acesteia. ?pera de creatie- orice creatie intelectuala e)primata intr-o forma obiectiva. ?pera e(e un bun nematerial, d(e ea e(e un rezultat al activitatii cognitive, iar creerul uman poate produce doar b-ri nemateriale. %f art.5 din # distingem urmatoarele conditii de protectie si trasaturi ale operei& opera sa se refere la unele din domeniul de arta, literature( stiinta- conditiile caracteristice creativitatii( originalitatii operei, adica opera t(e sa fie create in laboratorul creativ al autorului. ?pera t(e sa reflecte personalitatea autorului sis a nu o imite pe alta. $eci, o opera e(e originala atunci cind e(e create nemi-locit de c(e autor P,. nu e(e necesar ca opera sa fie numaidecit noua, cid oar sa fie tratata in mod personal de c(e autor. forma obiectiva de e)primare, adica opera t(e sa fie susceptibila de aducere la cunostinta publica prin reproduceri e)ecutive reprezentate( orice alt mi-loc. Atita timp cit ideile si imaginile autorului nu pot fi e)teriorizate, dar sunt numai sub forma de inventii creative, ele nu pot fi percepute de terte persoane sin u necesita o protectie -uridica. 12. *senta acti itatii creati e in D(. .orelatia dintre creati itate, ori#inalitate si noutate in D( %onditia caracterului creativ ceea ce inseamna ca opera t(e sa fie creata in laboratorul creativ al autorului. ?pera t(e sa reflecte personalitatea autorului sis a nu emite pe alta opera. $eci, o opera e(e originala atunci cind e(e creata de c(e autorul P,. ?riginale sunt acele opere ale caror elemente de baza au fost create de insusi autorul operei. In viziunea noastra, elementele de baza reprezinta limba-ul operei si sistemul de imagini, c(e constituie elementele structurale ale unei opera literare. Nu e(e necesar ca opera sa fie numaidecit noua, ci doar sa fie tratata in mod personal de c(e autor. 13. .ate#oriile de obiecte prote'ate prin D(. .lasi2icarea lor in dependenta de mai multe criterii. # privind $A si $% enumera urmatoarele obiecte ale $A& a"operele literare povestiri, eseuri, romane, poezii". b"programele pt calculator c(e se prote-eazH ca Ji operele literare. c"operele JtiinKifice. d"operele dramatice Ji dramatico-muzicale, scenariile Ji proiectele de scenarii, libretele, sinopsisul filmului. e"operele muzicale cu( fHrH te)t. f"operele coregrafice Ji pantomimele. g"operele audiovizuale. A"operele de picturH, sculpturH, graficH Ji alte opere de artH plasticH. i"operele de arAitecturH, urbanisticH Ji de artH AorticolH. -"operele de artH aplicatH. @"operele fotografice Ji operele obKinute printr-un procedeu analog fotografiei.
1!

l"AHrKile, planJele, scAiKele Ji lucrHrile tridimensionale din domeniul geografiei, topografiei, arAitecturii Ji din alte domenii ale JtiinKei. m"bazele de date. n"alte opere. ,HrH a pre-udicia $A operei originale, de asemenea, se prote-eazH prin $A operele derivate Ji integrante la baza cHrora stau una ori mai multe opere Ji(sau oricare alte materiale pree)istente, Ji anume& a"traducerile, adaptHrile, adnotHrile, aran-amentele muzicale Ji orice alte transformHri ale operelor literare, artistice( JtiinKifice, cu condiKia cH constituie rezultate ale creaKiei intelectuale. b"culegerile de opere literare, artistice ori JtiinKifice enciclopediile Ji antologiile, compilaKiile altor materiale( date, indiferent dacH sInt ori nu prote-ate, inclusiv bazele de date", cu condiKia cH, din considerentul de selectare Ji sistematizare a conKinutului lor, constituie rezultate ale creaKiei intelectuale. Prin $A, de asemenea, se prote-eazH ca atare Ji o parte componentH ori un alt element al operei inclusiv titlul( persona-ele operei" care reprezintH In sine o creaKie intelectualH. ?perele, precum Ji pHrKile componente sau alte elemente ale operelor beneficiazH de protecKie dacH sInt originale In sensul cH reprezintH prin sine InseJi creaKii intelectuale de autor. Nu se aplicH alte criterii, cum ar fi caracteristicile de ordin cantitativ, calitativ( estetic, pentru a determina dacH aceste opere sInt pasibile de protecKie. Particularitatile specifice si clasificarea operelor literare. 6lementele operei literare sunt& 1.tema- impre-urare a fenomenelor din viata, de unde scriitorul culege subiecte, insa aceasta impre-urare e(e insotita de intelectul creator al autorului. +.materialul- selectat din viata cea de toate zilele si anume o totalitate de actiuni, evenimente, lucruri. $aca materialul selectat va servi doar ca izvor de informatii pt crearea altei opera, atunci aceste actiuni nu vor fi considerate incalcare a $A. /.continutul ideologic al operei literare reflecta atitudinea civica si spirituala a autorului fata de realitatea ce ne incon-oara. Am putea spune ca ideologia operei presupune starea sufleteasca a autorului, c(e in mare masura e(e reflectata in actiunile persona-elornsi in evenimentele descries in opera. $e aceea ideologia poate fi prote-ata ca un element al operei, c(e totodata poate servi si izvor pt crearea altor opere. !.imaginea artistica in opera literara- descrierea eroilor acestei opera, caracterul, actiunile, conflictele dintre ei. 5.limba-ul operei e(e indisolubil legat de sistemul de imagini, d(e anume limba-ul da posibilitatea de a imbraca imaginea intr-o forma obiectiva, c ear sublinia valoarea intelectuala a operei literare. =.subiectul- folosirea lui fara autorizatia autorului ar duce la incalcarea $A si anume la plagiat. 2.titlul( denumirea operei- cel c(e identifica opera, adica 67 o legatura stilistica, artistica, dintre opera si titlu.
15

Particularitatile specifice si clasificarea operelor stiintifice. ?pera stiintifica- domeniu al activitatii omenesti indreptate spre elaborarea si sistematizarea cunostintelor obiective despre realitatea incon-uratoare. ?pera de literature se adreseaza sentimentelor, pe cind opera stiintifica c(e la fel se adreseaza sentimentelor, are menirea de a transmite informatii, intr-o forma cit mai inteligibila. ?perele stiintifice pot fi& 1.scrise- opera c(e au o forma obiectiva de e)primare, au scopul de a familiariza publicul cu informatii utile pt cresterea lor profesionala manuscrisele, cursurile de lectii, tezele de masterat, doctorat". ?perele stiintifice orale au acelasi ca scop adica de a ridica nivelul profesional, insa ele nu au suport material, adica o forma obiectiva de e)primare comunicarile stiintifice, lectiile, rostirile publice". Particularitatile specifice si clasificarea operelor de arta. ?perele dramatice dialogurile si monologurile persona-elor cu forma de e)primare rostirea( interpretarea publica" si muzical-dramatice, operele muzicale cu( fara te)t opera, baletul, uvertura, suita. elementele prote-abile ale unei opera musicale& melodia- ansamblu de sunete ce urmeaza unul dupa altul la diferite inaltimi sonore, corelind unul cu altul intr-un mod anume prin c(e ele pot actiona asupra organelor de simt, cit si a spiritului. 8elodia are urmatoarele elemente& armonia si ritmul- consecutivitatea si proportia in timp si spatiu. se instaleaza pe calea consecutivitatii sunetelor cu acelasi interval de sunete ce suna tare si incet, indiferent de lungimea sunetului. $e aici rezulta ca # prote-eaza aran-amentul musical, c(e poate fi& 1.aran-amentul- adaptare a unei opera de-a scrise pt anumite voci, instrumente. +.variatiaprelucrare a unei opera muzicale, prin c(e tema operei originale ramine recunoscuta. operatie muzicala prin c(e o nota e(e scAimbata de un grup de note asemanatoare, se scAimba ritmul si tonalitatea", coregrafia- arta prin c(e coregraful intrucAipeaza sentimentele persona-elor in figure si miscari ritmice, gesturi. pantomime- transpunerea unei teme poetice( dramatice in limba-ul gesturilor si al mimicii, ea stabilind caracterul original al operei. scenariile, proiectele de scenarii, libretele, sinopsisul filmului, opera audiovizuala- opera c(e se constituie dintr-un sir de imagini coerente insotite( nu de sunete" ce produc impresia de miscare si c(e pot fi auzite( vazute cine-, tele-, video filme indiferent de genul lor artistice, documentare, multiplicate", volum de metra- scurt( lung", interpretare cu sunet, fara sunet, color( alb-negru". Boate operele audiovizuale reprezinta o unire a mai multor opera de arta, literature( stiinta intr-un tot intregP opera cinematografica, c(e reprezinta o succesiune de imagini ce usnt puse in miscare de catre un aparat de proiectie. 3pecificul acestei opera e(e legatura ei cu suportul material", operele de arta plastica operele de pictura, sculptura, grafica. de arAitectura, urbanistica si de arta Aorticola. operele de arta aplicata& operele fotografice( operele obtinute printr-un procedeu analog fotografiei.
1=

1!. Re#lementarea 'uridica a operei comune si colecti e3 precum si a operei ori#inare, deri ate si inte#rante. !pera comuna. $A asupra unei opere create prin efortul comun a +( a mai multor persoane aparKine coautorilor In comun, indiferent de faptul dacH aceastH operH constituie un tot indivizibil( e(e formatH din pHrKi. ,iecare dintre coautori IJi menKine $A asupra pHrKii create de el Ji are $ sH dispunH de aceasta cum crede de cuviinKH, cu condiKia cH aceastH parte are caracter de sine stHtHtor. 3e considerH cH o parte componentH a operei e(e de sine stHtHtoare In cazul In c(e ea poate fi valorificatH independent de alte pHrKi ale acestei opere. RelaKiile dintre coautori se stabilesc, de regulH, In baza unui contract. Mn lipsa unui asemenea contract, $A asupra operei este e)ercitat In comun de toKi autorii, iar remuneraKia se Imparte Intre ei proporKional contribuKiei fiecHruia, dacH aceasta poate fi determinatH. Mn cazul In care contribuKia fiecHruia dintre coautori nu poate fi determinatH, remuneraKia se Imparte In cote egale. Mn cazul In care opera nu poate fi divizatH In pHrKi de sine stHtHtoare, coautorii pot e)ercita $A numai de comun acord. !pera colecti"a- opera creata de mai multe P,- contributia carora formeaza un tot indivizibil, incit identificarea contributiei f(a e(e imposibila- din initiativa si sub conducerea unei P,( J c(e urmeaza sa publice opera sub numele sau. P,(J la iniKiativa, din contul Ji sub conducerea cHreia e(e creatH Ji sub al cHrei nume( denumire este publicatH o operH colectivH cum ar fi enciclopediile, dicKionarele Ji alte culegeri similare, ziarele, revistele Ji alte publicaKii periodice" beneficiazH de $-le patrimoniale asupra operei colective respective. Aceste persoane au $ sH-Ji indice numele( denumirea ori sH cearH o atare indicare la orice valorificare a operei colective In cauzH. Mn cazul In c(e contractul IncAeiat Intre autori Ji P,(J nu prevede altfel, autorii operelor incluse Intr-o operH colectivH IJi menKin $-le, asupra operelor proprii Ji pot dispune de ele independent de opera colectivH In c(e acestea sInt incluse. !pera originala- opera elementele de baza ale carora, au fost create de insusi autorul operei, cu elementele de baza limba-ul operei si sistemul de imagini. ,HrH a pre-udicia $A operei originale, de asemenea, se prote-eazH prin $A operele derivate Ji integrante la baza cHrora stau una ori mai multe opere Ji(sau oricare alte materiale pree)istente, Ji anume& traducerile, adaptHrile, adnotHrile, aran-amentele muzicale Ji orice alte transformHri ale operelor literare, artistice( JtiinKifice, cu condiKia cH constituie rezultate ale creaKiei intelectuale. culegerile de opere literare, artistice ori JtiinKifice enciclopediile Ji antologiile, compilaKiile altor materiale( date, indiferent dacH sInt ori nu prote-ate, inclusiv bazele de date", cu condiKia cH, din considerentul de selectare Ji sistematizare a conKinutului lor, constituie rezultate ale creaKiei intelectuale. !perele deri"ate# BraducHtorii Ji alKi autori ai operelor derivate beneficiazH de $A asupra traducerilor, adaptHrilor, aran-Hrilor( asupra altor transformHri ale operei realizate de ei. Braducerea( altH operH derivatH poate fi realizatH doar cu consimKHmIntul autorului operei
12

originale. $A al traducHtorului( al altui autor al unei opere derivate nu va pre-udicia $A a cHrui operH originalH a fost tradusH, adaptatH, aran-atH( transformatH In alt mod. $A al traducHtorului( al altui autor al unei opere derivate nu constituie un impediment pt alte persoane de a efectua, cu consimKHmIntul autorului operei originale, traducerea( transformarea aceleiaJi opere. !pera integranta. AlcHtuitorul unei culegeri( al altei opere integrante beneficiazH de $A asupra compilaKiei Ji aran-Hrii materialelor dacH aceastH compilaKie Ji aran-are constituie rezultatul creaKiei sale intelectuale. ? operH prote-atH de $A poate fi inclusH Intr-o operH integrantH doar cu consimKHmIntul autorului( al altui titular al $A asupra operei prote-ate. $A al alcHtuitorului nu va pre-udicia drepturile autorilor niciuneia din operele incluse In opera integrantH. Autorii operelor incluse In opera integrantH au $ sH IJi valorifice operele lor independent de opera integrantH, In cazul In c(e contractul de autor nu prevede altfel. $A al alcHtuitorului nu constituie un impediment pt alte persoane de a compila Ji aran-a aceleaJi materiale pt a realiza noi opere integrante, cu condiKia cH au obKinut consimKHmIntul autorilor( al altor titulari de $ asupra operelor prote-ate pe c(e urmeazH sH le includH In opera integrantH. %ulegerile ce includ diverse materiale informative articole Ji informaKii, comunicate Ji eseuri, diagrame, tabele" sInt pasibile de protecKie ca atare In cazul In c(e selectarea Ji aran-area materialelor constituie rezultatul unei activitHKi intelectuale. ProtecKia nu se e)tinde asupra datelor numerice Ji nici asupra conKinutului materialelor informative incluse In culegere. 1&. Re#lementarea 'uridica a operei create in timpul exercitarii obli#atiunilor de ser iciu. $-le morale asupra unei opere create ca urmare a Indeplinirii unei misiuni IncredinKate de anga-ator( ca urmare a Indeplinirii atribuKiilor de serviciu operH de serviciu" aparKin autorului acestei opere. Autorul operei create in timpul e)ercitarii obligatiunilor de serviciu nu are $ sH interzicH anga-atorului sHu sH o publice( sH o facH In alt mod accesibilH pt public. Mn lipsa unor prevederi #( a unor clauze contractuale contrare, In mHsura In care valorificarea operei e(e condiKionatH de misiunea IncredinKatH autorului de a crea aceastH operH, $ patrimonial asupra operei de serviciu aparKine anga-atorului. %uantumul remuneraKiei de autor pt f(e mod de valorificare a operei de serviciu se stabileJte In contractul IncAeiat Intre autor Ji anga-ator. #a valorificarea operei de serviciu, numele autorului se indicH In cazul cInd realmente acest lucru este posibil. Anga-atorul, de asemenea, are $ sH cearH indicarea numelui sHu la orice valorificare a operei de serviciu. 1+. Re#lementarea 'uridica a operei audio izuale ca obiect al D(. Autori coautori" ai operei audiovizuale sInt& a"realizatorul principal regizorul-scenograf". b"autorul scenariului scenaristul". c"autorul dialogului.
1;

d"compozitorul Q autorul oricHrei opere muzicale cu( fHrH te)t" special creatH pt opera audiovizualH. e"operatorul. f"pictorul-scenograf. g"alKi posibili autori c(e au contribuit In mod creativ la realizarea operei audiovizuale. Autorul unei opere create anterior c(e a fost inclusH, dupH transformare( nemodificatH, Intr-o operH audiovizualH, de asemenea, e(e considerat coautor al acestei opere audiovizuale. Mn cazul In c(e contractul nu prevede altfel, IncAeierea contractului de autor pt crearea operei audiovizuale atrage transmiterea, In scAimbul unei remuneraKii ecAitabile, de cHtre autorii operei cHtre producHtorul acesteia a urmHtoarelor $ e)clusive de valorificare a operei audiovizuale& de reproducere, distribuire, IncAiriere, demonstrare publicH, interpretare publicH, comunicare publicH, retransmitere prin eter, de punere la dispoziKie In regim interactiv a operei, precum Ji de subtitrare Ji dublare a te)tului. ProducHtorul operei audiovizuale are $ sH-Ji indice numele( denumirea ori sH cearH o atare indicare la orice valorificare a operei. Autorii operei audiovizuale nu se pot opune publicHrii operei audiovizuale, precum Ji utilizHrii versiunii definitive a operei audiovizuale In Intregime( a unei pHrKi a ei. %a e)cepKie, In cazul In c(e autorii transmit $ lor de IncAiriere cHtre producHtorii de opere audiovizuale, ei IJi menKin, $ la o remuneraKie ecAitabilH, asupra c(a pHrKile vor conveni de comun acord, pt f(e IncAiriere. Autorii unor opere muzicale, cu( fHrH te)t, c(e transmit $ lor de interpretare publicH Ji de comunicare publicH cHtre producHtorii de opere audiovizuale, de asemenea, IJi menKin $ la o remuneraKie ecAitabilH pt f(e caz de interpretare publicH, comunicare publicH( de retransmisie prin eter a operei In cauzH. ,HrH permisiunea autorilor( a altor titulari ai $-lor patrimoniale de autor Ji ai $-lor cone)e asupra operei audiovizuale e(e interzisH distrugerea variantei definitive a operei audiovizuale a cliJeelor, fi)Hrilor originale". oper au iovizual Q operH c(e constH dintr-o succesiune de imagini coerente fi)ate, InsoKite( nu de sunete, producInd impresia miJcHrii, destinatH perceperii vizuale Ji auditive In cazul In care imaginile sInt InsoKite de sunet" prin intermediul unui anumit dispozitiv. pro uctor e opere au iovizuale Q P,(J din a cHrei iniKiativH Ji pe a cHrei responsabilitate, inclusiv financiarH, e(e creatH opera audiovizualH. punere la ispoziie !n regim interactiv Q a pune la dispoziKie o operH( un obiect al $% prin intermediul mi-loacelor cu sau fHrH fir, inclusiv prin internet ori prin alte reKele de calculatoare, astfel IncIt oricare dintre membrii publicului sH poatH avea acces la acestea din orice loc Ji In orice moment ales In mod individual de ei. repro ucere Q realizarea unuia ori a mai multor e)emplare ale unei opera( ale unui obiect al drepturilor cone)e, fie directH( indirectH, temporarH( permanentH, prin orice mi-loc( sub orice formH, inclusiv In scopul de imprimare audio ori video Ji(sau al stocHrii unei opere ori a unui obiect al $% pe suporturi materiale( electronice. retransmitere Q difuzarea simultanH, prin eter( prin cablu, de cHtre o organizaKie de difuziune prin eter sau prin cablu a emisiunilor unei alte organizaKii de difuziune prin eter( prin cablu. comunicare pu"lic Q
1:

transmitere prin eter, inclusiv prin satelit teleradiodifuziune", prin cablu( prin alte mi-loace a imaginilor Ji(sau a sunetelor operelor ori a obiectelor drepturilor cone)e, astfel IncIt imaginile( sunetele sH poatH fi percepute de persoane c(e nu fac parte din cercul obiJnuit al unei familii Ji al cunoscuKilor apropiaKi In locuri In c(e, fHrH actul de transmitere, ele nu ar putea percepe imaginile Ji(sau sunetele. %omunicarea semnalelor codificate reprezintH o transmitere prin eter( prin cablu comunicare publicH" In cazul In care mi-loacele de decodificare sInt oferite publicului de cHtre organizaKia de difuziune prin eter sau, respectiv, de cHtre organizaKia de difuziune prin cablu ori cu consimKHmIntul acesteia. Retransmiterea prin eter redifuzarea"( prin cablu c(e nu se efectueazH simultan cu comunicarea publicH originalH( c(e include scAimbHri dublHri, subtitrHri, inserHri de reclame" se considerH un nou act de comunicare publicH prin eter( prin cablu. emonstrare pu"lic # e)punere a originalului( a copiei unei opere, directH( indirectH, prin intermediul mi-loacelor de proiecKie a imaginii unei opere, prin slide-uri ori prin alte mi-loace, pe ecran ori In alt mod similar cu e)cepKia comunicHrii prin eter( prin cablu", In c(e opera, copia sau imaginea ei e(e e)pusH Intr-un loc public ori In orice alt loc din care poate fi perceputH de persoane c(e nu fac parte din cercul obiJnuit al familiei( al cunoscuKilor apropiaKi. $emonstrarea publicH a operei audiovizuale presupune demonstrarea neconsecutivH a unor imagini izolate ale ei, dat fiind faptul cH demonstrarea obiJnuitH consecutivH a imaginilor unei opere audiovizuale constituie interpretare publicH. istri"uire Q punere In circulaKie, prin vInzare( prin orice alt mod de transmitere In proprietate, cu titlu oneros ori gratuit, a originalului ori a copiilor unei opere sau a unor obiecte ale drepturilor cone)e, precum Ji oferirea publicH a acestora. interpretare pu"lic Q prezentarea operelor, interpretHrilor( a fonogramelor prin reprezentare scenicH, recitare, cIntec( printr-o altH modalitate, atIt pe viu, cIt Ji prin intermediul diferitelor dispozitive, mi-loace( procedee cu e)cepKia comunicHrii publice", In locuri accesibile publicului ori In orice alte locuri In c(e operele, interpretHrile( fonogramele pot fi percepute de persoane c(e nu fac parte din cercul obiJnuit al familiei( al cunoscuKilor apropiaKi. !nc$iriere Q punere la dispoziKie spre utilizare, pt o perioadH limitatH de timp Ji pentru obKinerea unui avantaeconomic( comercial, direct( indirect, a unei opera( a unui obiect de $%. 1,. Re#lementarea 'uridica a operei de ar%itectura, urbanizm si arta %orticola ca obiecte ale D( ProtecKia oferitH operelor de artH aplicatH design" se e)tinde asupra aspectului e)terior al obiectelor, stabilit prin astfel de caracteristici cum sInt liniile, contururile, forma, te)turile, indiferent de faptul dacH obiectul e(e bidimensional( tridimensional. ProtecKia oferitH operelor de arAitecturH se e)tinde asupra& a"obiectelor de arAitecturH. b"proiectelor de arAitecturH Ji a documentaKiei teAnice elaborate In baza lor. c"proiectelor de comple)e arAitecturale. $ de transformare, adaptare Ji de alte modificHri similare ale operei de artH aplicatH( de arAitecturH, nu se e)tinde asupra modificHrilor ce nu produc scAimbarea aspectului e)terior al operei. Referitor la operele de artH aplicatH Ji de arAitecturH& a"$ la respectarea integritHKii operei, nu se
+0

e)tinde asupra modificHrilor ce nu produc scAimbarea aspectului e)terior al operei. b"odatH cu transmiterea proiectelor de arAitecturH Ji a proiectelor de comple)e arAitecturale, In vederea Inceperii lucrHrilor de construcKie, se epuizeazH $ la divulgare. c"$ la retractare nu se aplicH. ?pere de arAitectura sunt atit cladirile si edificiile, cit si interierul lor c(e fiind cumulate cu opera de arta Aorticula constituie proiect de arAitectura. Proiect de arAitectura- o parte a documentatiei de arAitectura necesara pt constructia cladirilor si edificiilor, ce tine de rezolvarea problemelor sociale, economice, ingineresti, antiincendiare, sanitaro-igienice, ecologice, precum s.a cerinte inaintate fata de obiect, necesare pt elaborarea documentatiei in proiectarea carora e(e necesara participarea arAitectorului. $eci, obectele de arAitectura le putem diviza in obiecte propriu-zise, adica constructii, edificii, gradini, parcuri, precum si diagramele( graficele de arAitectura& desene, macAete, fatade, proiecte prealabile. Autorii operei de arAitectura, urbanism si arta Aorticola se bucura de toate $-le morale si patrimoniale. Referindu-ne la $-le morale, putem evidential un moment privitor la $moral c(e poate fi limitat. 6).in cazul cind o intreprindere de constructie nu a efectuat cf proiectului arAitectoral constructia, ci a intreprins careva scAimbari in proiectul arAitectoral al cladirii de-a construite, denaturind prin aceasta opera de arAitectura. $ moral se considera limitat, d(e autorul proiectului arAitectoral nu poate cere modificarea proiectului ce va conditiona distrugerea cladirii construite cu modificarile intreprinse de intreprinderea de constructii. Aceste actiuni, economic, nu sint indreptatite si putem admite ca in cazul dat intreprinderea poate efectua careva scAimbari( modificari in graficul de arAitectura ce tin de obiectivele functionale ale cladirii. $ moral permite autorilor operei de arAitectura, urbanism si arta Aorticola sa-si indice numele atit pe cladirea( edificiul construit dupa proiectul lor, cit sip e graficile facute de ei. $e asemenea, autorul e in $ sa demonstreze public proiectul sau sis a-l publice, aceasta insa nu-I permite sa foloseasca acelasi proiect la constructia altor cladiri( edificii. Prin urmare, din momentul incAeierii contractului de licenta e)clusive cu intreprinderea, autorul e(e lipsit de $ e)clusive de e)ploatare a operei de arAitectura, urbanistica( arta Aorticola. 1-. Re#lementarea 'uridica a operei de arta plastica ca obiect al D( Autorul unei opere de artH plasticH are $ sH cearH proprietarului operei sH-i permitH sH reproducH opera dreptul de acces". %oncomitent, proprietarului nu i se poate cere e)pedierea operei autorului acesteia. %rearea Ji difuzarea unei opere de artH plasticH ce conKine un portret se permit numai cu consimKHmIntul persoanei reprezentate( al succesorilor acesteia. Mn cazul fiecHrei revInzHri a operei originale de artH, ulterioarH primei cesionHri de cHtre autor a dreptului de proprietate, vInzHtorul e(e obligat sH acAite autorului( succesorilor sHi o remuneraKie In cuantum de 5T din preKul de revInzare dacH acest preK constituie cel puKin +0 de salarii minime $ de suitH". $ de suitH este inalienabil toatH viaKa autorului Ji trece e)clusiv la succesorii legali( testamentari ai autorului pt durata de protecKie a $A. $ de suitH se aplicH In toate cazurile de revInzare a unei
+1

opere originale de artH, c(e Ii implicH, In calitate de vInzHtori, cumpHrHtori( intermediari, pe comercianKii de opere de artH, cum sInt organizatorii de licitaKii, saloane, galerii de artH, magazine. Prin opere originale de artH se InKeleg operele de artH plasticH( graficH imaginile, cola-ele, picturile, desenele, gravurile, tipHriturile, litografiile, sculpturile, tapiseriile, articolele din ceramicH, din sticlH Ji fotografiile" dacH acestea sInt create personal de artist( reprezintH e)emplare considerate opere originale de artH. 6)emplarele operelor originale de artH c(e au fost e)ecutate Intr-un numHr limitat personal de cHtre autorul lor( cu consimKHmIntul acestuia de regulH, numerotate, semnate( In alt mod autentificate de cHtre acesta" sInt considerate opere originale de artH. $ de suitH, poate fi e)ercitat numai prin intermediul unei organizaKii de gestiune colectivH a $-lor patrimoniale. Mn decurs de / ani de la data revInzHrii, titularul $ de suitH( organizaKia de gestiune colectivH a $-lor patrimoniale, c(e reprezintH interesele acestuia, are $ sH cearH oricHrui comerciant de opere de artH, sH prezinte informaKia necesarH pt a asigura plata sumelor datorate pt revInzare. Bitularul dreptului de suitH, c(e nu e(e cetHKean al R8 Ji nu are domiciliu permanent pe teritoriul R8 poate beneficia de respectivul $ numai dacH # KHrii al cHrei cetHKean e(e acordH $ de suitH titularilor de $ c(e sInt cetHKeni ai R8. 1/. Re#lementarea 'uridica a operei de arta aplicata prin prizma LD( si L pri ind protectia desenelor si modelelor industriale ProtecKia oferitH de # operelor de artH aplicatH design" se e)tinde asupra aspectului e)terior al obiectelor, stabilit prin astfel de caracteristici cum sInt liniile, contururile, forma, te)turile, indiferent de faptul dacH obiectul e(e bidimensional( tridimensional. $ de transformare, adaptare Ji de alte modificHri similare ale operei de artH aplicatH nu se e)tinde asupra modificHrilor ce nu produc scAimbarea aspectului e)terior al operei. Referitor la operele de artH aplicatH& a"dreptul la respectarea integritHKii operei, nu se e)tinde asupra modificHrilor ce nu produc scAimbarea aspectului e)terior al operei. b"odatH cu transmiterea proiectelor de arAitecturH Ji a proiectelor de comple)e arAitecturale, In vederea Inceperii lucrHrilor de construcKie, se epuizeazH dreptul la divulgare. c"dreptul la retractare nu se aplicH. 21. Re#lementarea 'uridica a operei 2oto#ra2ice ca obiect al D( Bransmiterea $ de proprietate asupra negativului( asupra altei fi)Hri similare a operei fotografice, In baza cHreia pot fi confecKionate e)emplare ale operei, are ca efect, dacH In contract nu e(e prevHzut altfel, transmiterea $-lor patrimoniale asupra operei, cu e)cepKia $ de suitH. Mn lipsa unor prevederi contractuale contrare, opera fotograficH ce conKine imaginea persoanei la comanda cHreia a fost e)ecutatH fotografia poate fi publicatH, reprodusH Ji pusH la dispoziKia publicului In regim interactiv de c(e persoana din imagine. %rearea, reproducerea, modificarea Ji distribuirea unei opere fotografice ce conKine un portret se permit doar cu consimKHmIntul persoanei reprezentate( al succesorilor acesteia. Mn lipsa unei clauze contractuale contrare, consimKHmIntul persoanei
++

reprezentate In opera fotograficH nu e(e necesar& a"daca persoana reprezentatH este model de profesie Ji(sau a primit o remuneraKie pt a poza. b"dacH persoana reprezentatH e(e general cunoscutH Ji opera fotograficH a fost e)ecutatH cu prile-ul activitHKilor sale publice. c"dacH persoana reprezentatH constituie numai un detaliu al unei opere fotografice ce prezintH un peisa-, un grup de persoane sau o manifestare publicH. 21. Re#lementarea 'uridica a operelor nepublicate anterior intrate in domeniul public si a publicatiilor critice si stiinti2ice ale operelor intrate in domeniul public Protecia operelor nepu"licate anterior intrate !n omeniul pu"lic . ?ricare persoanH c(e, dupH e)pirarea termenului de protecKie a $A, In mod legal, publicH( pune la dispoziKia publicului prin orice mod o operH nepublicatH anterior beneficiazH de o protecKie ecAivalentH cu cea a $-lor patrimoniale ale autorilor. Bermenul de protecKie a $-lor patrimoniale e(e de +5 de ani de la data la c(e opera a fost pt I datH, In mod legal, publicatH( pusH la dispoziKia publicului. Protecia pu"licaiilor critice %i %tiini&ice ale operelor intrate !n omeniul pu"lic ?ricare persoanH c(e, dupH e)pirarea termenului de protecKie a $A, editeazH o publicaKie criticH( JtiinKificH a unei opere intrate In domeniul public beneficiazH de o protecKie ecAivalentH cu cea a $-lor patrimoniale ale autorilor. Bermenul de protecKie a $-lor patrimoniale e(e de /0 de ani de la data la care publicaKia a fost pt I datH editatH legal. 22. .ate#oriile de opera excluse de la protectia D( ProtecKia $A, cf #, nu se e)tinde asupra& a"documentelor oficiale de caracter normativ, administrative( politic legi, AotHrIri -udecHtoreJti", precum Ji asupra traducerilor oficiale ale acestora. b"simbolurilor de stat Ji a semnelor oficiale ale statului drapele, steme, decoraKii, semne bHneJti". c"e)presiilor folclorice. d"noutHKilor zilei Ji a diverselor fapte ce reprezintH o simplH informaKie. 23. .olectarea remuneratiei de autor pt alori2icarea expresiilor 2olclorice si operelor intrate in domenul public RemuneraKia se acAitH pt urmHtoarele moduri de valorificare a operelor intrate In domeniul public Ji a e)presiilor folclorice& a"interpretarea publicH Ji comunicarea publicH a unor asemenea opere muzicale Ji a e)presiilor folclorice muzicale. b"revInzarea unor asemenea opere originale de artH Ji a e)presiilor folclorice artistice. RemuneraKia se acAitH& a"organizaKiei de gestiune colectivH a $-lor patrimoniale c(e Ii reprezintH pe autorii Ji pe alKi titulari ai $A asupra operelor muzicale Q pentru interpretarea publicH Ji comunicarea publicH a unor asemenea opere muzicale Ji a e)presiilor folclorice muzicale. b"organizaKiei de gestiune colectivH a $-lor patrimoniale $ de suitH, poate fi e)ercitat numai prin intermediul unei organizaKii de gestiune colectivH a $-lor patrimonialeQ pt revInzarea unor asemenea opere originale de artH Ji a e)presiilor folclorice artistice. Pt stabilirea cuantumului remuneraKiei Ji pt soluKionarea eventualelor litigii In legHturH cu acAitarea acesteia se aplicH
+/

mutatis mutandis& U" ?rganizaKia de gestiune colectivH stabileJte cuantumul remuneraKiei, precum Ji alte condiKii de licenKiere aplicabile modurilor de valorificare a obiectelor ale cHror drepturi i-au fost delegate In gestiune, In baza negocierilor cu persoanele care au obligaKia sH plHteascH remuneraKia( cu asociaKiile c(e le reprezintH. Mn cazul In c(e pHrKile interesate nu pot conveni In privinKa cuantumului remuneraKiei Ji a altor condiKii de licenKiere, oricare dintre pHrKi poate apela la %omisia de mediere( la Arbitra-ul specializat In domeniul proprietHKii intelectuale, instituite de A96PI. %uantumul remuneraKiei c(e se stabileJte prin negocieri( prin mediere nu poate fi mai mic decIt tarifele minime ale remuneraKiei de autor, aprobate de 9R8( prevHzute de #$A si $%Q In cazul acKiunilor de interpretarea publicH Ji comunicarea publicH a unor asemenea opere muzicale Ji a e)presiilor folclorice muzicale. b" in cazul fiecHrei revInzHri, ulterioarH primei cesionHri de cHtre autor a $ de proprietate, vInzHtorul e(e obligat sH acAite autorului( succesorilor sHi o remuneraKie In cuantum de 5T din preKul de revInzare dacH acest preK constituie cel puKin +0 de salarii minime dreptul de suitH". $reptul de suitH este inalienabil toatH viaKa autorului Ji trece e)clusiv la succesorii legali sau testamentari ai autorului pentru durata de protecKie a $AQ In cazul de revInzarea unor asemenea opere originale de artH Ji a e)presiilor folclorice artistice. $upH deducerea cAeltuielilor aferente gestionHrii drepturilor, remuneraKia pt modul de valorificare se repartizeazH dupH cum urmeazH& a"suma acumulatH pt valorificarea operelor intrate In domeniul public va fi folositH pentru promovarea creativitHKii Ji pentru aprecierea realizHrilor creative remarcabile, precum Ji pentru acordarea de a-utoare autorilor care, din motive de boalH, vIrstH InaintatH sau din alte motive similare, au nevoie de spri-in financiar. b"suma acumulatH pentru valorificarea e)presiilor folclorice va fi folositH pentru susKinerea activitHKilor de cercetare Ji conservare a folclorului, inclusiv pentru aprecierea realizHrilor obKinute In domeniul respectiv Ji In cel al interpretHrii e)presiilor folclorice. 2!. Subiectii D( figura centrala in $A- autorul P, prin a c(I activitate creatoare a fost creata opera. %f art: 1" autor se considera a fi pina la proba contrarie- persoana sub numele caruia a fost adusa pt I data la cunostinta publicului. In $A se cunosc urmatorii autori& 1originari- autor ai operei c(e nu se afla in stare de dependenta fata de alte opera. +derivati- autorii operelor ce pronesc de la 1(m.m opera pree)istente. %rearea unei opera derivate e(e conditionata de permisiunea autorului originar ai operei, iar utilizarea operei derivate nu poate pre-udicial $ ultimului. In principiu, sub rezerva pre-udiciului $A originar, autorul derivate dispune de aceleasi $ de utilizare valorificare". Alta clasificare& 1primari- autor nemi-locit. secundartitulari de $, personae ce dobindesc $ patrimoniale in temeiurile #, A intre vii( pe cauza de moarte& succesorii in $ mostenitori legali( testamentari". cesionari conventionali a $ patrimoniale( pers ce dob $A prin % cu autorul.

+!

2&. Re#lementarea 'uridica a copaternitatii 4coautoratului5 in D( $reptul de autor asupra unei opere create prin efortul comun a douH sau a mai multor persoane aparKine coautorilor In comun, indiferent de faptul dacH aceastH operH constituie un tot indivizibil sau este formatH din pHrKi. ,iecare dintre coautori IJi menKine dreptul de autor asupra pHrKii create de el Ji are dreptul sH dispunH de aceasta cum crede de cuviinKH, cu condiKia cH aceastH parte are caracter de sine stHtHtor. 3e considerH cH o parte componentH a operei este de sine stHtHtoare In cazul In care ea poate fi valorificatH independent de alte pHrKi ale acestei opere. RelaKiile dintre coautori se stabilesc, de regulH, In baza unui contract. Mn lipsa unui asemenea contract, dreptul de autor asupra operei este e)ercitat In comun de toKi autorii, iar remuneraKia se Imparte Intre ei proporKional contribuKiei fiecHruia, dacH aceasta poate fi determinatH. Mn cazul In care contribuKia fiecHruia dintre coautori nu poate fi determinatH, remuneraKia se Imparte In cote egale. Mn cazul In care opera nu poate fi divizatH In pHrKi de sine stHtHtoare, coautorii pot e)ercita dreptul de autor numai de comun acord. 2+. (utorii minori$ subiecti distincti in D( statutul -uridic al autorului ce nu a atins virsta de ma-orat e(e regl de %%R8 c(e prevede ca pt persoanele ce nu au a-uns la ma-orat, tranzacttile se incAeie de c(e parinti, infietori( tutori. Autorul cuprins cu virsta intre 15-1; ani isi realizeaza $le sale de autor de sine statator. 2,. Re#lementarea 'uridical a D$lor personal nepatrimoniale ale autorilor Autorul unei opere beneficiazH de urmHtoarele drepturi morale& a"dreptul la paternitate Q dreptul de a fi recunoscut In calitate de autor al operei sale Ji dreptul de a pretinde o atare recunoaJtere, inclusiv prin indicarea numelui sHu pe toate e)emplarele operei publicate sau prin referirea la numele sHu, dupH cum se obiJnuieJte, In cazul oricHrei valorificHri a operei, cu e)cepKia cazurilor cInd acest lucru este imposibil Ji cInd lipsa obligaKiei de a indica numele autorului decurge din alte prevederi ale prezentei legi. b"dreptul la nume Q dreptul autorului de a decide cum va figura numele sHu la valorificarea operei numele adevHrat, pseudonimul sau anonim". c"dreptul la respectarea integritHKii operei Q dreptul la protecKia operei sale contra oricHrei denaturHri, scAimonosiri sau a oricHrei alte atingeri aduse operei, care pre-udiciazH onoarea sau reputaKia autorului. d"dreptul la divulgarea operei Q dreptul de a decide dacH opera va fi adusH la cunoJtinKa publicH, In ce mod Ji cInd. e"dreptul la retractarea operei Q dreptul autorului de a retracta opera sa din circuitul comercial, despHgubind pe titularul dreptului de valorificare, dacH acesta este pre-udiciat prin e)ercitarea retractHrii. $repturile morale nu pot face obiectul vreunei renunKHri sau cesiuni Ji sInt imprescriptibile, cAiar Ji In cazul In care autorul cedeazH drepturile sale patrimoniale. 2-. Re#lementarea 'uridica a D$lor patrimoniale ale titularilor de D s$ e de autor Autorul( alt titular al dreptului de autor are dreptul e)clusiv sH efectueze, sH permitH sau sH interzicH
+5

valorificarea operei, inclusiv prin& a"reproducerea operei. b"distribuirea originalului sau a e)emplarelor operei. c"IncAirierea e)emplarelor operei, cu e)cepKia operelor de arAitecturH Ji a operelor de artH aplicatH. d"importul e)emplarelor operei In vederea distribuirii, inclusiv al e)emplarelor confecKionate cu consimKHmIntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor. e"demonstrarea publicH a operei. f"interpretarea publicH a operei. g"comunicarea publicH a operei prin eter, inclusiv prin satelit tele- radiodifuziune", sau prin cablu. A"retransmiterea simultanH Ji fHrH modificHri, prin eter sau prin cablu, a operei transmise prin eter sau prin cablu. i"punerea la dispoziKie In regim interactiv a operei. -"traducerea operei. @"transformarea, adaptarea, aran-amentul sau alte modificHri ale operei, nu se IncadreazH In forma de e)primare a operei Ji pentru care nu pot fi stabilite sancKiuni. Autorul sau alt titular al drepturilor patrimoniale e)clusive de autor are dreptul la o remuneraKie ecAitabilH. %uantumul Ji modul de acAitare a remuneraKiei de autor pentru fiecare caz Ji mod de valorificare a operei se stabilesc In contractul de autor sau In contractele pe care organizaKiile de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale le-au IncAeiat cu utilizatorii. $reptul de distribuire se epuizeazH odatH cu prima vInzare sau cu altH primH transmitere a dreptului de proprietate asupra originalului ori e)emplarelor operei pe teritoriul R8. Mn cazul In care un autor a transmis sau a cesionat unui producHtor de fonograme sau de opere audiovizuale dreptul sHu de IncAiriere a fonogramei sau a operei audiovizuale autorul IJi pHstreazH dreptul la o remuneraKie ecAitabilH pentru fiecare IncAiriere. Acest drept este inalienabil Ji se e)ercitH numai prin intermediul organizaKiilor de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale. $reptul de retransmisie prin cablu se e)ercitH e)clusiv prin intermediul unei organizaKii de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale. 3uma remuneraKiei de autor pentru dreptul de retransmisie prin cablu se stabileJte luInd ca bazH orice tip de plHKi pe care operatorii reKelei prin cablu le IncaseazH de la membrii publicului pentru serviciile corespunzHtoare, inclusiv pentru accesul teAnic, precum Ji pentru menKinerea Ji deservirea teAnicH a ecAipamentului utilizat pentru realizarea retransmisiei. 3uma se stabileJte pentru acAitarea atIt a remuneraKiei cuvenite autorilor sau altor titulari ai dreptului de autor pentru drepturile lor e)clusive, cIt Ji a remuneraKiei ecAitabile cuvenite interpreKilor Ji producHtorilor de fonograme. Pentru determinarea cuantumului remuneraKiei, Ji pentru stabilirea altor clauze, precum Ji pentru soluKionarea unor eventuale litigii Intre pHrKi, se respecta urmHtoarelor condiKii& a"pHrKile care determinH cuantumul remuneraKiei sInt organizaKia de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale, Ji operatorii reKelei prin cablu, pe de altH parte. b"indiferent de modul de determinare a cuantumului remuneraKiei, acesta nu poate fi mai mic decIt tarifele minime aprobate de 9uvern. Mn cazul In care acordul dintre reprezentanKii titularilor de drepturi nu conKine alte prevederi, toate sumele remuneraKiei& a"se acumuleazH de organizaKia de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale care Ii reprezintH pe autori Ji pe alKi titulari ai dreptului de autor. b"dupH deducerea cAeltuielilor efective aferente gestionHrii drepturilor, se repartizeazH In modul urmHtor& Q In cazul emisiunilor de televiziune retransmise
+=

prin cablu& producHtorilor de opere audiovizuale sau de videograme Q 15T, autorilor de opere audiovizuale, alKii decIt compozitorii Ji autorii de te)t pentru operele muzicale Q +5T, compozitorilor Ji autorilor de te)t pentru operele muzicale Q +0T, autorilor de opere literare Q +,5T, autorilor de opere de artH Ji fotografice Q +,5T, interpreKilor a cHror interpretare este fi)atH pe fonogramH Q 15T, interpreKilor de opere audiovizuale Q 10T, producHtorilor de fonograme Q 10T. Q In cazul emisiunilor de radio retransmise prin cablu& compozitorilor Ji autorilor de te)t pentru operele muzicale Q !0T, autorilor de opere literare Q 10T, interpreKilor Q +5T, producHtorilor de fonograme Q +5T. ?rganizaKia de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale va transfera cotele remuneraKiilor datorate categoriilor de titulari de drepturi pe care nu Ii reprezintH, organizaKiilor de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale sau altor organizaKii care Ii reprezintH pe respectivii titulari Ji care sInt responsabile de acumularea Ji repartizarea Intre aceJtia a sumelor corespunzHtoare. 2/. D$le suplimentare ale autorilor operelor de arta plastica Autorul unei opere de artH plasticH are dreptul sH cearH proprietarului operei sH-i permitH sH reproducH opera dreptul de acces". %oncomitent, proprietarului nu i se poate cere e)pedierea operei autorului acesteia. %rearea Ji difuzarea unei opere de artH plasticH ce conKine un portret se permit numai cu consimKHmIntul persoanei reprezentate sau al succesorilor acesteia. Mn cazul fiecHrei revInzHri a operei originale de artH, ulterioarH primei cesionHri de cHtre autor a dreptului de proprietate, vInzHtorul este obligat sH acAite autorului sau succesorilor sHi o remuneraKie In cuantum de 5T din preKul de revInzare dacH acest preK constituie cel puKin +0 de salarii minime dreptul de suitH". $reptul de suitH este inalienabil toatH viaKa autorului Ji trece e)clusiv la succesorii legali sau testamentari ai autorului pentru durata de protecKie a dreptului de autor. $reptul de suitH se aplicH In toate cazurile de revInzare a unei opere originale de artH, care Ii implicH, In calitate de vInzHtori, cumpHrHtori sau intermediari, pe comercianKii de opere de artH, cum sInt organizatorii de licitaKii, saloane, galerii de artH, magazine. Prin opere originale de artH se InKeleg operele de artH plasticH sau graficH imaginile, cola-ele, picturile, desenele, gravurile, tipHriturile, litografiile, sculpturile, tapiseriile, articolele din ceramicH, din sticlH Ji fotografiile" dacH acestea sInt create personal de artist sau reprezintH e)emplare considerate opere originale de artH. 6)emplarele operelor originale de artH care au fost e)ecutate Intr-un numHr limitat personal de cHtre autorul lor sau cu consimKHmIntul acestuia de regulH, numerotate, semnate sau In alt mod autentificate de cHtre acesta" sInt considerate opere originale de artH. $reptul de suitH, poate fi e)ercitat numai prin intermediul unei organizaKii de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale. Mn decurs de / ani de la data revInzHrii, titularul dreptului de suitH sau organizaKia de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale, care reprezintH interesele acestuia, are dreptul sH cearH oricHrui comerciant de opere de artH, sH prezinte informaKia necesarH pentru a asigura plata sumelor datorate pentru revInzare. Bitularul dreptului de suitH, care nu este cetHKean al
+2

Republicii 8oldova Ji nu are domiciliu permanent pe teritoriul Republicii 8oldova poate beneficia de respectivul drept numai dacH legislaKia KHrii al cHrei cetHKean este acordH dreptul de suitH titularilor de drepturi care sInt cetHKeni ai Republicii 8oldova. 31. *xceptiile si limitele de exercitare a D$lor s$ e de autor 'riterii generale e aplicare a e(ceptiilor %i limitrilor 6)cepKiile Ji limitHrile se aplicH numai In cazurile In care nu contravin valorificHrii normale a operelor Ji dacH nu pre-udiciazH interesele legitime ale autorilor sau ale altor titulari ai $A. Repro ucerea temporar a operelor ,HrH consimKHmIntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor Ji fHrH plata remuneraKiei de autor, se permite reproducerea temporarH a operelor dacH actele de reproducere& a"sInt tranzitorii sau ocazionale. b"constituie o parte integrantH Ji esenKialH a unui proces teAnologic. c"urmHresc unicul scop de a facilita& transmiterea de cHtre un intermediar In cadrul unei reKele din terKe persoane. utilizarea licitH a unei opere. d"nu au o semnificaKie economicH de sine stHtHtoare. )epro ucerea operelor !n scopuri personale. 'opia privat Reproducerea unei opere publicate legal se permite fHrH consimKHmIntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor, dar cu plata unei remuneraKii compensatorii, atunci cInd reproducerea este fHcutH de o persoanH fizicH e)clusiv pentru uz personal Ji dacH nu urmHreJte obKinerea vreunui avanta- comercial direct sau indirect. $reptul la remuneraKie compensatorie poate fi e)ercitat e)clusiv prin intermediul unei organizaKii de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale. 6)ceptii& a"reproducere a unei opere de arAitecturH In formH de clHdire sau de construcKie similarH. b"reproducere a unei baze de date electronice. c"reproducere a unui program pentru calculator. d"reproducere integralH a unei cHrKi, partituri sau a originalului unei opere de artH plasticH. e"reproducere a unei opere audiovizuale In timpul interpretHrii ei publice. f"reproducere a oricHrei opere In baza unui e)emplar sau dintr-o sursH despre care persoana care reproduce opera cunoaJte sau, In virtutea unor circumstanKe concrete, are motive rezonabile sH cunoascH cH sInt ilicite. RemuneraKia compensatorie se acAitH de cHtre persoanele fizice Ji -uridice care produc sau importH orice ecAipament audio, videomagnetofoane, drivere pentru discuri" Ji suporturi materiale suporturi pentru imprimarea sonorH Ji(sau video, casete, discuri laser, compact-discuri" care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri. Nu se acAitH remuneraKie compensatorie In privinKa ecAipamentului Ji a suporturilor materiale destinate imprimHrilor dacH acestea& a"sInt obiecte de e)port. b"au menire profesionalH Ji nu pot fi folosite In condiKii casnice. c"sInt importate de o persoanH fizicH e)clusiv pentru uz personal. RemuneraKia compensatorie& a"se acAitH de cHtre producHtorii Ji importatorii ecAipamentului Ji suporturilor materiale destinate imprimHrilor, organizaKiei de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale, pInH la punerea ecAipamentului sau suporturilor In circulaKie adicH, pInH a le include In reKeaua de distribuire, imediat dupH producerea sau importul acestora". b"se stabileJte atIt pentru compensarea autorilor Ji a altor titulari ai dreptului de autor ale cHror opere pot fi reproduse, cIt Ji pentru compensarea interpreKilor Ji
+;

producHtorilor de opere audiovizuale, videograme Ji fonograme, ale cHror interpretHri, opere audiovizuale, videograme Ji fonograme, la rIndul lor, pot fi reproduse In mod similar. c"se determinH KinIndu-se cont de faptul dacH titularii de drepturi asupra operelor audiovizuale, videogramelor sau fonogramelor au aplicat sau nu mi-loace teAnologice. Pentru determinarea cuantumului remuneraKiei Ji stabilirea altor clauze, precum Ji pentru soluKionarea unor eventuale litigii Intre pHrKi, urmHtoarelor condiKii& a"pHrKile care determinH cuantumul remuneraKiei sInt organizaKia de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale, pe de o parte, Ji persoanele fizice Ji -uridice care sInt obligate sH plHteascH remuneraKia compensatorie, pe de altH parte. b"cuantumul remuneraKiei convenite va constitui cel puKin /T din suma IncasatH din vInzarea revInzarea" ecAipamentului Ji a suporturilor. ProducHtorii Ji importatorii, la punerea In circulaKie a ecAipamentului Ji a suporturilor& a"vor informa organizaKia de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale, despre plata remuneraKiei compensatorii Ji vor pune la dispoziKia acesteia documentele necesare care indicH numHrul de unitHKi de ecAipamente Ji(sau de suporturi produse ori importate, precum Ji datele privind identitatea distribuitorilor care au pus sau prin intermediul cHrora au fost puse In circulaKie ecAipamentul ori suporturile. b"vor transmite distribuitorilor care pun sau prin intermediul cHrora este pus In circulaKie ecAipamentul Ji suporturile documentele ce confirmH acAitarea remuneraKiei compensatorii cHtre organizaKia de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale. $istribuitorii oricHrei pHrKi componente a reKelei de distribuKie, inclusiv unitHKile comerciale magazine, centre comerciale", care deKin In scopuri comerciale ecAipament Ji suporturi trebuie sH facH dovada, In temeiul documentelor confirmatoare cu semnificaKie -uridicH, cH remuneraKia compensatorie a fost acAitatH pentru aceste ecAipamente Ji suporturi. $istribuitorii, la solicitarea organizaKiei de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale, sInt obligaKi sH prezinte orice documente relevante Ji sH dezvHluie identitatea Ji datele de contact ale producHtorului, importatorului sau ale altei persoane fizice sau -uridice din reKeaua de distribuKie care le-a furnizat ecAipamentele Ji suporturile. $istribuitorii care nu pot prezenta organizaKiei de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale, documentele Ji(sau datele de contact, necesare pentru a verifica dacH remuneraKia compensatorie a fost acAitatH In modul corespunzHtor, sInt ei InJiJi obligaKi la plata acesteia. Mn cazul In care acordul dintre reprezentanKii diferitelor categorii de titulari de drepturi remuneraKia compensatorie& a"se acumuleazH, pentru toate categoriile de titulari de drepturi de autor Ji de drepturi cone)e, de cHtre organizaKia de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale care este InvestitH de cHtre A96PI cu aceste Imputerniciri. b"se repartizeazH, dupH deducerea cAeltuielilor efective aferente gestionHrii drepturilor, In modul urmHtor& Qreferitor la reproducerea operelor audiovizuale sau a videogramelor& autorilor Q !0T, interpreKilorQ /0T, producHtorilor acestoraQ /0T. Qreferitor la reproducerea fonogramelor& autorilor Q 50T, interpreKilor Q +5T, producHtorilor de fonograme Q +5T. ?rganizaKia de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale, dupH deducerea cAeltuielilor efective aferente gestionHrii drepturilor, va transmite
+:

cotele corespunzHtoare de remuneraKie, datorate titularilor categoriilor de drepturi pe care nu Ii reprezintH, cHtre organizaKiile de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale sau cHtre alte organizaKii care Ii reprezintH pe titularii de drepturi In cauzH. RemuneraKia compensatorie se repartizeazH Intre autori Ji alKi titulari ai dreptului de autor, interpreKi, producHtori ai operelor audiovizuale, videogramelor Ji ai fonogramelor, despre ale cHror opere, interpretHri, videograme Ji fonograme se poate presupune cH au fost reproduse In modul prevazut. )epro ucerea reprogra&ic e ctre "i"lioteci* ar$ive %i e alte instituii 3e permite fHrH consimKHmIntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor Ji fHrH plata remuneraKiei de autor, InsH cu indicarea obligatorie a numelui autorului a cHrui operH este valorificatH Ji a sursei de Imprumut, reproducerea, In mHsurH -ustificatH de scopul urmHrit& a"a unei opere publicate legal atunci cInd reproducerea se face de cHtre biblioteci Ji arAive Ji nu urmHreJte obKinerea unui avantaeconomic sau comercial, direct sau indirect, ci pentru a Inlocui e)emplarele pierdute, distruse sau devenite inutilizabile ori pentru a pune e)emplare la dispoziKia altor biblioteci sau arAive similare In vederea Inlocuirii, In colecKiile lor proprii, a operelor pierdute, distruse sau devenite inutilizabile, dacH obKinerea pe cale obiJnuitH a unor asemenea e)emplare ale operei nu este posibilH. b"a unor articole aparte Ji a altor opere cu volum mic sau a unor e)trase de proporKii reduse din opere literare publicate legal cu e)cepKia programelor de calculator" atunci cInd reproducerea se face de cHtre biblioteci sau arAive pentru necesitHKile persoanelor fizice, care utilizeazH e)emplarele astfel reproduse In scopuri private de studiu sau cercetare, Ji nu urmHreJte obKinerea unui avanta- economic sau comercial, direct sau indirect. c"a unor articole aparte Ji a altor opere cu volum mic sau a unor e)trase de proporKii reduse din opere literare publicate legal cu e)cepKia programelor de calculator" atunci cInd reproducerea se face de cHtre instituKiile de InvHKHmInt In scopuri de studiu sau de cercetare Ji nu urmHreJte obKinerea unui avanta- economic sau comercial, direct sau indirect. Mn alte cazuri decit cele mentionate se permite, fHrH consimKHmIntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor, dar cu plata unei remuneraKii compensatorii, reproducerea reprograficH a unei opere, e)ceptInd cHrKile In Intregime Ji partiturile. $reptul la remuneraKie compensatorie poate fi e)ercitat doar prin intermediul unei organizaKii de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale. RemuneraKia compensatorie se acAitH de cHtre& a"persoanele fizice sau -uridice care produc sau importH ecAipamentul copiatoare, scannere" utilizat pentru reproducerea reprograficH redevenKe aferente producerii(importului de ecAipament". b"persoanele fizice sau -uridice care utilizeazH ecAipamentul de reproducere reprograficH In locuri publice redevenKele aferente utilizHrii ecAipamentului". RemuneraKia compensatorie& a"se acAitH de cHtre producHtorii Ji importatorii de ecAipament organizaKiei de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale, pInH la punerea acestui ecAipament In circulaKie adicH pInH a fi inclus In reKeaua de distribuKie, imediat dupH producerea sau importul acestuia". b"se stabileJte atIt pentru remuneraKia compensatorie a autorilor, cIt Ji a editurilor, despre ale cHror opere Ji, respectiv, publicaKii se poate presupune cH
/0

au fost reproduse In modul prevHzut. Pentru determinarea cuantumului remuneraKiei Ji stabilirea altor clauze, precum Ji pentru soluKionarea unor eventuale litigii Intre pHrKi, se va aplica urmHtoarelor condiKii& a"pHrKile care determinH cuantumul remuneraKiei sInt organizaKia de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale, pe de o parte, Ji persoanele fizice Ji -uridice obligate sH acAite remuneraKia compensatorie, pe de altH parte. b"cuantumul convenit al remuneraKiei va constitui cel puKin /T din suma IncasatH din vInzarea revInzarea" ecAipamentului, iar In cazul remuneraKieiQ nu va fi mai mic decIt tarifele minime aprobate de 9uvern. ProducHtorii Ji importatorii, la punerea In circulaKie a ecAipamentului& a"vor informa organizaKia de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale despre plata remuneraKiei compensatorii Ji vor pune la dispoziKia acesteia documentele necesare ce indicH numHrul de unitHKi de ecAipamente produse sau importate, precum Ji datele privind identitatea distribuitorilor care au pus sau prin intermediul cHrora a fost pus In circulaKie ecAipamentul. b"vor transmite distribuitorilor care pun sau prin intermediul cHrora este pus In circulaKie ecAipamentul documentele ce confirmH acAitarea remuneraKiei compensatorii cHtre organizaKia de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale. Mn cazul In care producHtorii, importatorii sau distribuitorii IncAiriazH sau transferH In alt mod dreptul lor de proprietate sau de posesie asupra unui ecAipament oricHrui utilizator al unui asemenea ecAipament, vor transmite acestuia Ji documentele necesare. $istribuitorii oricHrei pHrKi componente a reKelei de distribuKie, inclusiv unitHKile comerciale magazine, centre comerciale" care deKin In scopuri comerciale ecAipamentul trebuie sH facH dovada, In temeiul unor documente confirmatoare cu semnificaKie -uridicH, cH remuneraKia compensatorie a fost acAitatH pentru acest ecAipament. $istribuitorii, la solicitarea organizaKiei de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale, sInt obligaKi sH prezinte orice documente relevante Ji sH dezvHluie identitatea Ji datele de contact ale producHtorului, importatorului ori ale altei persoane fizice sau -uridice din reKeaua de distribuKie care le-a furnizat ecAipamentele. $istribuitorii care nu pot prezenta organizaKiei de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale, documentele Ji(sau datele de contact, necesare pentru a verifica dacH remuneraKia compensatorie a fost acAitatH In modul corespunzHtor, sInt ei InJiJi obligaKi la plata acesteia. Mn cazul In care acordul dintre reprezentanKii autorilor Ji editurilor nu prevede altfel, remuneraKia compensatorie acumulatH de organizaKia de gestiune colectivH, dupH deducerea cAeltuielilor efective aferente gestionHrii drepturilor, se repartizeazH In cote egale autorilor despre ale cHror opere Ji editurilor despre ale cHror publicaKii se poate presupune cH au fost reproduse In modul prevazut. Alte e(cepii %i limitri 3Int permise fHrH consimKHmIntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor Ji fHrH plata vreunei remuneraKii urmHtoarele acKiuni& a"utilizarea unor citate de proporKii reduse In cadrul unei alte opere, In scop de cercetare sau de criticH, cu condiKia ca acestea sH se refere la o operH sau la un alt obiect prote-at care a fost de-a pus, In mod legal, la dispoziKia publicului, indicIndu-se sursa Ji numele autorului, e)ceptInd cazurile In care acest lucru este imposibil. folosirea citatelor In conformitate cu practica
/1

pertinentH Ji In mHsura impusH de un scop specific. b"utilizarea operelor ca material ilustrativ In publicaKii, emisiuni sau In imprimHri audio sau video de caracter didactic, cu condiKia sH se indice sursa Ji numele autorului, e)ceptInd cazurile In care acest lucru este imposibil, Ji In mHsura -ustificatH de atingerea unui scop necomercial. c"reproducerea Ji distribuirea In presH, comunicarea publicH sau punerea la dispoziKia publicului In regim interactiv a articolelor publicate legal cu privire la subiectele de actualitate economicH, politicH ori religioasH sau a unor opere radiodifuzate ori televizate, sau a altor obiecte prote-ate de acelaJi caracter ori aduse la cunoJtinKa publicH In regim interactiv In cazurile In care astfel de utilizHri nu sInt interzise In mod e)pres Ji dacH se indicH sursa Ji numele autorului. d"utilizarea operelor sau a altor obiecte prote-ate pentru relatarea evenimentelor curente, In mHsura -ustificatH de scopul de informare Ji cu condiKia sH fie indicatH sursa Ji numele autorului, e)ceptInd cazurile In care acest lucru este imposibil. e"utilizarea discursurilor publice Ji a e)traselor din prelegerile publice, opere sau din alte obiecte prote-ate de caracter similar, In mHsura -ustificatH de scopul de informare Ji cu condiKia sH fie indicatH sursa Ji numele autorului, e)ceptInd cazurile In care acest lucru este imposibil. f"utilizarea In scopul securitHKii publice sau pentru a asigura derularea Ji reflectarea adecvatH a procedurilor parlamentare, administrative sau -udiciare. g"imprimarea operelor pentru utilizare temporarH, realizatH de organizaKiile de difuziune la propriile instalaKii Ji pentru propriile emisiuni. Asemenea imprimHri vor fi Jterse Ji distruse dupH Jase luni, In afarH de cele care au valoare documentarH e)cepKionalH, urmInd a fi pHstrate In arAiva de stat. A"utilizarea operelor In folosul persoanelor cu deficienKe vizuale, avInd legHturH directH cu deficienKa respectivH Ji fiind de naturH necomercialH, In mHsura -ustificatH de o astfel de utilizare. i"imprimarea emisiunilor organizaKiilor de difuziune de cHtre instituKiile sociale nonprofit, precum sInt spitalele, cu condiKia ca titularii de drepturi sH primeascH o remuneraKie ecAitabilH. -"utilizarea operelor In timpul ceremoniilor religioase sau al ceremoniilor oficiale organizate de autoritHKi publice. @"utilizarea operelor, precum ar fi cele de arAitecturH sau sculpturH amplasate permanent In locuri publice. l"utilizarea operelor In scop de reclamH a e)poziKiilor publice sau a vInzHrilor de opere de artH, In mHsura necesarH pentru promovarea evenimentului, e)cluzInd orice alte scopuri comerciale. m"utilizarea operelor cu scopul de a caricaturiza sau a parodia. n"utilizarea operelor In legHturH cu demonstrarea sau reparaKia unui ecAipament. o"utilizarea unei opere artistice sub forma unei macAete sau a unui desen ori plan al unui imobil In scop de reconstrucKie a imobilului respectiv. p"utilizarea, prin comunicare sau prin punerea la dispoziKia publicului In regim interactiv, In scop privat de studiu sau de cercetare de cHtre persoanele fizice, prin intermediul unor ecAipamente speciale din localurile instituKiilor, a operelor Ji a altor obiecte prote-ate aflate In colecKiile lor Ji care nu fac obiectul acAiziKionHrii sau al licenKierii. N"fi)area In formH electronicH a operelor intrate In domeniul public In scopuri de arAivare de cHtre biblioteci, fHrH obKinerea unui avanta- economic sau comercial, direct ori indirect. +tilizarea programelor pentru calculator %i a "azelor e ate. Decompilarea programelor
/+

pentru calculator. Mn absenKa unor clauze contractuale e)prese, acAizitorul legal al unui program de calculator sau al unei baze de date nu trebuie sH obKinH consimKHmIntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor pentru a le utiliza In conformitate cu destinaKia acestora, inclusiv pentru a corecta erorile. Realizarea, In mHsura In care aceasta este necesarH pentru utilizarea respectivH, a unei copii de rezervH de cHtre o persoanH care are dreptul sH utilizeze programul de calculator nu poate fi ImpiedicatH prin contract. Persoana care are dreptul sH utilizeze o copie a unui program de calculator poate, fHrH consimKHmIntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor, sH e)amineze, sH studieze ori sH testeze funcKionarea programului In vederea identificHrii ideilor Ji principiilor care stau la baza oricHrui element al programului atunci cInd efectueazH oricare dintre actele de IncHrcare, prezentare, rulare, transmitere sau stocare a programului pentru calculator pe care are dreptul sH le e)ecute. %onsimKHmIntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor nu este necesar atunci cInd reproducerea codului Ji traducerea formei acestui cod sInt indispensabile pentru obKinerea informaKiei necesare pentru asigurarea interoperabilitHKii cu alt program de calculator creat In mod independent de cHtre alKi autori, cu respectarea urmHtoarelor condiKii& a"aceste acte sInt efectuate de licenKiat ori de o altH persoanH care are dreptul sH utilizeze o copie a programului sau, In numele acestora, de cHtre o persoanH autorizatH In acest scop. b"informaKia necesarH pentru realizarea interoperabilitHKii nu a fost anterior pusH la dispoziKia persoanelor licentiate( alta pers c(e are $ sa utilizeze o copia a programului( o pers autorizata in acest scop". c" aceste acte sInt limitate la pHrKi din programul original care sInt necesare pentru realizarea interoperabilitHKii. Nu permit ca informaKia obKinutH prin aplicarea programului pentru calculator& a"sH fie utilizatH In alte scopuri decIt la realizarea interoperabilitHKii programului pentru calculator creat In mod independent. b"sH fie transmisH persoanelor terKe, cu e)cepKia cazurilor cInd aceasta este necesarH pentru interoperabilitatea programului pentru calculator creat In mod independent. c"sH fie utilizatH pentru dezvoltarea, producerea sau comercializarea unui program de calculator similar In e)primarea sa ori pentru orice alt act care IncalcH dreptul de autor. Ftilizarea programelor pentru calculator de cHtre autoritHKile publice va fi efectuatH In temeiul licenKelor unice negociate de 9uvern cu titularii programelor pentru calculator, la un preK rezonabil, fHrH a pre-udicia interesele titularilor de drepturi. 31. Notiunea, arietatile, elementele si continutul .$lui de autor ,ransmiterea repturilor patrimoniale prin contracte e autor Autorii sau alKi titulari ai dreptului de autor pot transmite prin contract de cesiune, dacH prezenta lege nu prevede altfel, drepturile patrimoniale e)clusive, precum Ji dreptul la remuneraKie de autor. Mn urma unei asemenea cesiuni, titular de drepturi devine cesionarul. Mn cazul In care # nu prevede altfel, drepturile patrimoniale e)clusive pot fi transmise, de asemenea, prin acordarea de licenKe e)clusive sau nee)clusive. $acH In contractul de licenKH nu se stipuleazH e)pres cH licenKa este e)clusivH, aceasta se considerH nee)clusivH. #icenKa e)clusivH prevede transmiterea dreptului de valorificare a operei In limitele stabilite de
//

aceastH licenKH numai licenKiatului. #icenKiatul, de asemenea, are dreptul, In limitele stabilite de licenKH, sH permitH sau sH interzicH valorificarea operei de cHtre alte persoane. Mn cazul unei licenKe nee)clusive, licenKiatul poate, In limitele stabilite de aceastH licenKH, valorifica opera ca Ji persoanele care au obKinut dreptul de valorificare a acesteia. #icenKiatul nu are dreptul sH permitH sau sH interzicH valorificarea operei de cHtre alte persoane. 32. .$l de cesiune si .$l de licenta exclusi a si neexclusi a in D( 6videntiem + tipuri de contracte& -contract de transmitere a dr-lor de autor e)clusive licenta e)clusiva" investeste o singura pers cointeresata in valorificarea unei opera de arta ,literature si stiinta cu dr e)clusive de a valorifica opera in limitele tabilite de contract precum si dr de a permite sau interzice tertelor pers o asemenea vaorificare,si contract de transmitere a dr de autornee)clusive licenta nee)clusiva"investeste o pers cu dr de a valorifica aceasi opera de rind cu alte pers in acelasi mod si in limitele stab n contract. $etinatorul lientei nee)clusive nu este in dr sa transmitadr obtinuteunei alte pers fara acordule)pres al cedentuluidaca in contract nu este direct specifiicat ce tip de contract este ,e)clusive sau nee)clusiv,acesta se va considera un contr de licenta nee)clusiva. % de cesiune este conventia prin care autorul sau titularul drepturilor patrimoniale de autor transmite totalitatea sau o parte a drepturilor sale catre alta pers, in scAimbul unui pret. % de cesiune este un contract numit prin care una din parti, denumita cedent, care poate fi autorul sau titularul dreptului de autor, cedeaza celeilalte parti, numita cesionar, pentru un timp limitat, unul sau mai multe drepturi patrimoniale asupra unor opere prezente in scAimbul unui avanta- ec-ic.?biect al cesiunii sunt acele obiecte ce intrunesc urmat conditii&-obiectul treb sa e)iste Qobiectul treb sa fie determinat sau determinabil,ob treb sa fie posibil,treb sa fielicit si moral.si trebuie sa fie in circuiul civi.Autorul sau succesurul este in dr sa incAeie % de valorificare a operei pe un termen pe care si-l doreste,este valabil pe ot terit R8 daca in % nu este specificat al teritoriu,forma scrisa. 33. .lauzele esentiale ale .$lui de autor 'on iiile %i &orma contractului e autor %ontractul de autor trebuie sH fie IncAeiat In formH scrisH Ji sH prevadH modul de valorificare a operei dreptul concret care se transmite prin acest contract", termenul de valabilitate, teritoriul de acKiune a dreptului, cuantumul remuneraKiei sau baza de calcul a acesteia pentru fiecare tip de valorificare a operei, condiKiile Ji termenul de platH ale remuneraKiei, precum Ji alte clauze pe care pHrKile le considerH esenKiale. %ontractul de autor privind valorificarea operelor In ziare Ji In alte publicaKii periodice poate fi IncAeiat Ji In formH verbalH. Mn cazul In care In contractul de autor lipseJte clauza privind teritoriul pe care se e)ercitH dreptul, dreptul transmis prin acest contract se e)ercitH numai In limitele teritoriului R8. Mn cazul In care In contractul de autor care prevede acordarea unei licenKe nu este indicat termenul sHu de valabilitate, contractul de autor se considerH IncAeiat pe un termen de / ani de la data IncAeierii, dacH se referH la valorificarea
/!

unei opere fHrH modificHri, Ji pe un termen de 5 ani, dacH se referH la valorificarea unei opere adaptate sau altfel modificate ori traduse. %lauzele contractului de autor care contravin prevederilor prezentei legi se considerH nule Ji In locul acestora se aplicH condiKiile prevHzute de prezenta lege. ?rice clauze ale contractului de autor care Il limiteazH pe autor de a crea In viitor opere pe o anumitH temH sau Intr-un anumit domeniu se considerH nule. Mn contractul de autor, remuneraKia de autor se stabileJte In cote procentuale din venitul obKinut ca urmare a valorificHrii In modul corespunzHtor a operei sau sub forma unei ta)e forfetare, sau In conformitate cu tarifele remuneraKiei aprobate de organizaKiile de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale, sau In oricare alt mod. 9uvernul aprobH tarifele minime ale remuneraKiei de autor In procente sau sub formH de ta)e forfetare. 3!. Mi'loacele te%nolo#ice de protectie si in2ormatii despre #estiunea D( -suri te$nologice e protecie. 3Int interzise urmHtoarele acKiuni, indiferent de faptul dacH are loc sau nu IncHlcarea, Intr-un mod sau altul, a dreptului de autor, a drepturilor cone)e sau a altor drepturi prote-ate de lege& a"eludarea mHsurilor teAnologice de protecKie a dreptului de autor Ji a drepturilor cone)e In condiKii In care persoana implicatH o face cu bunH JtiinKH sau are motive rezonabile sH Jtie cH urmHreJte scopuri de eludare. b"producerea, importul, distribuirea, IncAirierea, publicitatea pentru vInzare sau IncAiriere ori posesiunea, In scopuri comerciale sau pentru prestarea serviciilor, a ecAipamentelor, produselor sau componentelor acestora care& sInt promovate, fac obiectul publicitHKii sau sInt comercializate In scop de eludare. au drept scop principal al utilizHrii eludarea Ji(sau aceasta este rezultatul utilizHrii lor. sInt proiectate, produse, adaptate sau e)ecutate, In principal, cu scopul de a permite sau de a facilita eludarea. ,HrH a pre-udicia protecKia -uridicH, In lipsa mHsurilor voluntare Intreprinse de cHtre titularii de drepturi, inclusiv a acordurilor dintre titularii de drepturi Ji alte pHrKi implicate, persoanele care beneficiazH de e)cepKiile Ji limitHrile sau organizaKia ai cHrei membri sInt pot apela la %omisia de mediere, cHreia Ii pot cere sH intervinH Ji sH asigure ca titularii de drepturi sH le punH la dispoziKie mi-loacele la care se referH acea e)cepKie sau limitare pentru a beneficia In mHsura necesarH de acea e)cepKie sau limitare, cu condiKia cH aceJtia au acces legal la opera prote-atH Ji(sau la obiectele drepturilor cone)e Ji ale altor drepturi prote-ate de prezenta lege. ProtecKia -uridicH prevHzutH de prezentul articol se e)tinde atIt asupra mHsurilor teAnologice de protecKie aplicate benevol de titularii de drepturi, inclusiv asupra celor aplicate In scop de implementare a acordurilor voluntare, cIt Ji asupra celor aplicate In conformitate cu o AotHrIre arbitralH sau cu o decizie -udecHtoreascH. 6)ceptii& nu se aplicH operelor sau obiectelor drepturilor cone)e specificate care au fost puse, In baza unor clauze contractuale, la dispoziKia publicului In regim interactiv. In&ormaia espre gestiunea repturilor. 3Int interzise urmHtoarele acKiuni efectuate intenKionat Ji fHrH permisiunea necesarH& a"InlHturarea de pe opere sau de pe alte obiecte prote-ate ori modificarea pe acestea a oricHrei informaKii In formH electronicH despre gestiunea
/5

drepturilor. b"distribuirea, importul In scop de distribuire, comunicarea publicH sau punerea la dispoziKia publicului In regim interactiv a operelor, obiectelor drepturilor cone)e sau ale altor drepturi prote-ate de prezenta lege, de pe care, fHrH permisiunea titularului de drepturi, a fost InlHturatH sau modificatH informaKia In formH electronicH despre gestiunea drepturilor, dacH o asemenea persoanH cunoaJte sau are motive rezonabile sH Jtie cH astfel provoacH, permite, faciliteazH sau tHinuieJte o IncHlcare a dreptului de autor, a drepturilor cone)e sau a altor drepturi prote-ate de lege. 3&. D$le conexe. .lasi2icarea, termenul si semnul de protectie Pentru apariKia Ji e)ercitarea drepturilor cone)e nu este necesarH respectarea vreunei formalitHKi. Mn absenKa unei probe contrare, persoana fizicH sau -uridicH al cHrei nume sau denumire apare In mod obiJnuit pe o imprimare a interpretHrii, pe o fonogramH, videogramH sau pe o imprimare a unei emisiuni se considerH interpret, producHtor de fonogramH sau videogramH, respectiv, organizaKie de difuziune prin eter sau prin cablu. Pentru a informa publicul despre drepturile lor, interpreKii Ji producHtorii de fonograme sau videograme, organizaKiile de difuziune prin eter sau prin cablu pot indica, pe fiecare e)emplar sau ambala- al fonogramei, videogramei, emisiunii, simbolul protecKiei drepturilor cone)e, care constH din trei elemente& a"litera latinH 'P* inclusH In cerc. b"numele sau denumirea titularului de drepturi cone)e e)clusive. c"anul primei publicHri a interpretHrii, fonogramei, videogramei, emisiunii. $repturile interpretului se prote-eazH In cf cu # dacH& a"interpretul este cetHKean al R8. b"interpretarea a avut loc pe teritoriul R8. c"interpretarea a fost imprimatH pe o fonogramH sau videogramH. d"interpretarea nu este imprimatH pe o fonogramH sau videogramH, dar este inclusH Intr-o emisiune a organizaKiei de difuziune prin eter sau prin cablu. $repturile producHtorului de fonograme sau videograme se prote-eazH In conformitate cu prezenta lege dacH& a"producHtorul de fonogramH sau videogramH este cetHKean al R8 sau persoanH -uridicH cu sediul permanent In R8. b"fonograma sau videograma a fost publicatH pentru prima datH In Republica 8oldova sau a fost publicatH pe teritoriul KHrii In decurs de /0 de zile de la data primei ei publicHri In altH KarH. $repturile organizaKiei de difuziune prin eter sau prin cablu se prote-eazH In conformitate cu prevederile prezentei legi dacH organizaKia respectivH are sediul permanent In R8 Ji difuzeazH programe de la un transmiKHtor amplasat pe teritoriul R8. $repturile cone)e ale interpreKilor, producHtorilor de fonograme sau videograme Ji ale organizaKiilor de difuziune prin eter sau prin cablu strHine se prote-eazH In conformitate cu prevederile tratatelor internaKionale la care R8 este parte. $repturile interpretului se prote-eazH timp de 50 de ani de la data interpretHrii. BotuJi, dacH In aceastH perioadH, imprimarea interpretHrii a fost legal publicatH sau comunicatH public, drepturile interpretului se prote-eazH timp de 50 de ani de la data efectuHrii celei mai vecAi a respectivelor acKiuni. $repturile interpretului la paternitate, nume Ji la respectarea integritHKii interpretHrii se prote-eazH pe un termen nelimitat. $repturile producHtorului de fonograme, se
/=

prote-eazH timp de 50 de ani de la data imprimHrii fonogramei. BotuJi, dacH In aceastH perioadH fonograma a fost legal publicatH sau comunicatH public, drepturile menKionate se prote-eazH timp de 50 de ani de la data efectuHrii celei mai vecAi a respectivelor acKiuni. $repturile producHtorului de videograme, se prote-eazH timp de 50 de ani de la data imprimHrii videogramei. BotuJi, dacH In aceastH perioadH videograma a fost legal publicatH sau comunicatH public, drepturile producHtorului de videograme se prote-eazH timp de 50 de ani de la data efectuHrii celei mai vecAi a respectivelor acKiuni. $repturile organizaKiei de difuziune prin eter sau prin cablu, se prote-eazH timp de 50 de ani de la prima difuzare a emisiunii de cHtre asemenea organizaKie. Bermenele de protecKie, Incep sH curgH de la 1 ianuarie al anului urmHtor celui In care a avut loc acKiunea cu semnificaKie -uridicH, In temeiul cHreia se calculeazH termenul. $acH termenul de protecKie a drepturilor patrimoniale asupra unui obiect al drepturilor cone)e In Kara de origine este mai mare decIt termenele de protecKie prevHzute de prezenta lege, se aplicH normele prezentei legi, iar dacH acest termen este mai mic, se aplicH normele legislaKiei KHrii de origine. $repturile cone)e trec, In limitele pHrKii rHmase a termenelor de protecKie, la succesorii In drepturi ai interpretului, producHtorului de fonograme, producHtorului de videograme Ji ai organizaKiei de difuziune prin eter sau prin cablu. 3+. Domeniul de actiune a D$lor conexe 3,. Subiectii D. 3ubiecKi ai drepturilor cone)e sInt interpreKii, producHtorii de fonograme, producHtorii de videograme Ji organizaKiile de difuziune prin eter sau prin cablu. $repturile cone)e se e)ercitH fHrH a pre-udicia dreptul de autor. Pentru apariKia Ji e)ercitarea drepturilor cone)e nu este necesarH respectarea vreunei formalitHKi. Mn absenKa unei probe contrare, persoana fizicH sau -uridicH al cHrei nume sau denumire apare In mod obiJnuit pe o imprimare a interpretHrii, pe o fonogramH, videogramH sau pe o imprimare a unei emisiuni se considerH interpret, producHtor de fonogramH sau videogramH, respectiv, organizaKie de difuziune prin eter sau prin cablu. $repturile interpretului se prote-eazH In conformitate cu prezenta lege dacH& a"interpretul este cetHKean al Republicii 8oldova. b"interpretarea a avut loc pe teritoriul Republicii 8oldova. c"interpretarea a fost imprimatH pe o fonogramH sau videogramH. d"interpretarea nu este imprimatH pe o fonogramH sau videogramH, dar este inclusH Intr-o emisiune a organizaKiei de difuziune prin eter sau prin cablu. $repturile producHtorului de fonograme sau videograme se prote-eazH In conformitate cu prezenta lege dacH& a"producHtorul de fonogramH sau videogramH este cetHKean al Republicii 8oldova sau persoanH -uridicH cu sediul permanent In Republica 8oldova. b"fonograma sau videograma a fost publicatH pentru prima datH In Republica 8oldova sau a fost publicatH pe teritoriul KHrii In decurs de /0 de zile de la data primei ei publicHri In altH KarH. $repturile organizaKiei de difuziune prin eter sau prin cablu se prote-eazH In conformitate cu prevederile prezentei legi dacH organizaKia respectivH are sediul permanent In Republica 8oldova Ji difuzeazH programe de la un transmiKHtor amplasat pe teritoriul Republicii 8oldova. $repturile cone)e ale
/2

interpreKilor, producHtorilor de fonograme sau videograme Ji ale organizaKiilor de difuziune prin eter sau prin cablu strHine se prote-eazH In conformitate cu prevederile tratatelor internaKionale la care Republica 8oldova este parte. 3-. Limitele de exercitare a D. 'riterii generale e aplicare a e(ceptiilor %i limitrilor 6)cepKiile Ji limitHrile se aplicH numai In cazurile In care nu contravin valorificHrii normale a operelor Ji dacH nu pre-udiciazH interesele legitime ale autorilor sau ale altor titulari ai dreptului de autor. )epro ucerea temporar a operelor ,HrH consimKHmIntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor Ji fHrH plata remuneraKiei de autor, se permite reproducerea temporarH a operelor dacH actele de reproducere& a"sInt tranzitorii sau ocazionale. b"constituie o parte integrantH Ji esenKialH a unui proces teAnologic. c"urmHresc unicul scop de a facilita& transmiterea de cHtre un intermediar In cadrul unei reKele din terKe persoane. utilizarea licitH a unei opere. d"nu au o semnificaKie economicH de sine stHtHtoare. )epro ucerea operelor !n scopuri personale. 'opia privat Reproducerea unei opere publicate legal se permite fHrH consimKHmIntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor, dar cu plata unei remuneraKii compensatorii, atunci cInd reproducerea este fHcutH de o persoanH fizicH e)clusiv pentru uz personal Ji dacH nu urmHreJte obKinerea vreunui avanta- comercial direct sau indirect. $reptul la remuneraKie compensatorie poate fi e)ercitat e)clusiv prin intermediul unei organizaKii de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale. 6)ceptii& a"reproducere a unei opere de arAitecturH In formH de clHdire sau de construcKie similarH. b"reproducere a unei baze de date electronice. c"reproducere a unui program pentru calculator. d"reproducere integralH a unei cHrKi, partituri sau a originalului unei opere de artH plasticH. e"reproducere a unei opere audiovizuale In timpul interpretHrii ei publice. f"reproducere a oricHrei opere In baza unui e)emplar sau dintr-o sursH despre care persoana care reproduce opera cunoaJte sau, In virtutea unor circumstanKe concrete, are motive rezonabile sH cunoascH cH sInt ilicite. RemuneraKia compensatorie se acAitH de cHtre persoanele fizice Ji -uridice care produc sau importH orice ecAipament audio, videomagnetofoane, drivere pentru discuri" Ji suporturi materiale suporturi pentru imprimarea sonorH Ji(sau video, casete, discuri laser, compact-discuri" care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri. Nu se acAitH remuneraKie compensatorie In privinKa ecAipamentului Ji a suporturilor materiale destinate imprimHrilor dacH acestea& a"sInt obiecte de e)port. b"au menire profesionalH Ji nu pot fi folosite In condiKii casnice. c"sInt importate de o persoanH fizicH e)clusiv pentru uz personal. RemuneraKia compensatorie& a"se acAitH de cHtre producHtorii Ji importatorii ecAipamentului Ji suporturilor materiale destinate imprimHrilor, organizaKiei de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale, pInH la punerea ecAipamentului sau suporturilor In circulaKie adicH, pInH a le include In reKeaua de distribuire, imediat dupH producerea sau importul acestora". b"se stabileJte atIt pentru compensarea autorilor Ji a altor titulari ai dreptului
/;

de autor ale cHror opere pot fi reproduse, cIt Ji pentru compensarea interpreKilor Ji producHtorilor de opere audiovizuale, videograme Ji fonograme, ale cHror interpretHri, opere audiovizuale, videograme Ji fonograme, la rIndul lor, pot fi reproduse In mod similar. c"se determinH KinIndu-se cont de faptul dacH titularii de drepturi asupra operelor audiovizuale, videogramelor sau fonogramelor au aplicat sau nu mi-loace teAnologice. Pentru determinarea cuantumului remuneraKiei Ji stabilirea altor clauze, precum Ji pentru soluKionarea unor eventuale litigii Intre pHrKi, urmHtoarelor condiKii& a"pHrKile care determinH cuantumul remuneraKiei sInt organizaKia de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale, pe de o parte, Ji persoanele fizice Ji -uridice care sInt obligate sH plHteascH remuneraKia compensatorie, pe de altH parte. b"cuantumul remuneraKiei convenite va constitui cel puKin /T din suma IncasatH din vInzarea revInzarea" ecAipamentului Ji a suporturilor. ProducHtorii Ji importatorii, la punerea In circulaKie a ecAipamentului Ji a suporturilor& a"vor informa organizaKia de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale, despre plata remuneraKiei compensatorii Ji vor pune la dispoziKia acesteia documentele necesare care indicH numHrul de unitHKi de ecAipamente Ji(sau de suporturi produse ori importate, precum Ji datele privind identitatea distribuitorilor care au pus sau prin intermediul cHrora au fost puse In circulaKie ecAipamentul ori suporturile. b"vor transmite distribuitorilor care pun sau prin intermediul cHrora este pus In circulaKie ecAipamentul Ji suporturile documentele ce confirmH acAitarea remuneraKiei compensatorii cHtre organizaKia de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale. $istribuitorii oricHrei pHrKi componente a reKelei de distribuKie, inclusiv unitHKile comerciale magazine, centre comerciale", care deKin In scopuri comerciale ecAipament Ji suporturi trebuie sH facH dovada, In temeiul documentelor confirmatoare cu semnificaKie -uridicH, cH remuneraKia compensatorie a fost acAitatH pentru aceste ecAipamente Ji suporturi. $istribuitorii, la solicitarea organizaKiei de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale, sInt obligaKi sH prezinte orice documente relevante Ji sH dezvHluie identitatea Ji datele de contact ale producHtorului, importatorului sau ale altei persoane fizice sau -uridice din reKeaua de distribuKie care le-a furnizat ecAipamentele Ji suporturile. $istribuitorii care nu pot prezenta organizaKiei de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale, documentele Ji(sau datele de contact, necesare pentru a verifica dacH remuneraKia compensatorie a fost acAitatH In modul corespunzHtor, sInt ei InJiJi obligaKi la plata acesteia. Mn cazul In care acordul dintre reprezentanKii diferitelor categorii de titulari de drepturi remuneraKia compensatorie& a"se acumuleazH, pentru toate categoriile de titulari de drepturi de autor Ji de drepturi cone)e, de cHtre organizaKia de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale care este InvestitH de cHtre A96PI cu aceste Imputerniciri. b"se repartizeazH, dupH deducerea cAeltuielilor efective aferente gestionHrii drepturilor, In modul urmHtor& Qreferitor la reproducerea operelor audiovizuale sau a videogramelor& autorilor Q !0T, interpreKilorQ /0T, producHtorilor acestoraQ /0T. Qreferitor la reproducerea fonogramelor& autorilor Q 50T, interpreKilor Q +5T, producHtorilor de fonograme Q +5T. ?rganizaKia de gestiune colectivH a drepturilor
/:

patrimoniale, dupH deducerea cAeltuielilor efective aferente gestionHrii drepturilor, va transmite cotele corespunzHtoare de remuneraKie, datorate titularilor categoriilor de drepturi pe care nu Ii reprezintH, cHtre organizaKiile de gestiune colectivH a drepturilor patrimoniale sau cHtre alte organizaKii care Ii reprezintH pe titularii de drepturi In cauzH. RemuneraKia compensatorie se repartizeazH Intre autori Ji alKi titulari ai dreptului de autor, interpreKi, producHtori ai operelor audiovizuale, videogramelor Ji ai fonogramelor, despre ale cHror opere, interpretHri, videograme Ji fonograme se poate presupune cH au fost reproduse In modul prevazut. Alte e(cepii %i limitri 3Int permise fHrH consimKHmIntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor Ji fHrH plata vreunei remuneraKii urmHtoarele acKiuni& a"utilizarea unor citate de proporKii reduse In cadrul unei alte opere, In scop de cercetare sau de criticH, cu condiKia ca acestea sH se refere la o operH sau la un alt obiect prote-at care a fost de-a pus, In mod legal, la dispoziKia publicului, indicIndu-se sursa Ji numele autorului, e)ceptInd cazurile In care acest lucru este imposibil. folosirea citatelor In conformitate cu practica pertinentH Ji In mHsura impusH de un scop specific. b"utilizarea operelor ca material ilustrativ In publicaKii, emisiuni sau In imprimHri audio sau video de caracter didactic, cu condiKia sH se indice sursa Ji numele autorului, e)ceptInd cazurile In care acest lucru este imposibil, Ji In mHsura -ustificatH de atingerea unui scop necomercial. c"reproducerea Ji distribuirea In presH, comunicarea publicH sau punerea la dispoziKia publicului In regim interactiv a articolelor publicate legal cu privire la subiectele de actualitate economicH, politicH ori religioasH sau a unor opere radiodifuzate ori televizate, sau a altor obiecte prote-ate de acelaJi caracter ori aduse la cunoJtinKa publicH In regim interactiv In cazurile In care astfel de utilizHri nu sInt interzise In mod e)pres Ji dacH se indicH sursa Ji numele autorului. d"utilizarea operelor sau a altor obiecte prote-ate pentru relatarea evenimentelor curente, In mHsura -ustificatH de scopul de informare Ji cu condiKia sH fie indicatH sursa Ji numele autorului, e)ceptInd cazurile In care acest lucru este imposibil. e"utilizarea discursurilor publice Ji a e)traselor din prelegerile publice, opere sau din alte obiecte prote-ate de caracter similar, In mHsura -ustificatH de scopul de informare Ji cu condiKia sH fie indicatH sursa Ji numele autorului, e)ceptInd cazurile In care acest lucru este imposibil. f"utilizarea In scopul securitHKii publice sau pentru a asigura derularea Ji reflectarea adecvatH a procedurilor parlamentare, administrative sau -udiciare. g"imprimarea operelor pentru utilizare temporarH, realizatH de organizaKiile de difuziune la propriile instalaKii Ji pentru propriile emisiuni. Asemenea imprimHri vor fi Jterse Ji distruse dupH Jase luni, In afarH de cele care au valoare documentarH e)cepKionalH, urmInd a fi pHstrate In arAiva de stat. A"utilizarea operelor In folosul persoanelor cu deficienKe vizuale, avInd legHturH directH cu deficienKa respectivH Ji fiind de naturH necomercialH, In mHsura -ustificatH de o astfel de utilizare. i"imprimarea emisiunilor organizaKiilor de difuziune de cHtre instituKiile sociale nonprofit, precum sInt spitalele, cu condiKia ca titularii de drepturi sH primeascH o remuneraKie ecAitabilH. -"utilizarea operelor In timpul ceremoniilor religioase sau al ceremoniilor oficiale organizate de autoritHKi publice.
!0

@"utilizarea operelor, precum ar fi cele de arAitecturH sau sculpturH amplasate permanent In locuri publice. l"utilizarea operelor In scop de reclamH a e)poziKiilor publice sau a vInzHrilor de opere de artH, In mHsura necesarH pentru promovarea evenimentului, e)cluzInd orice alte scopuri comerciale. m"utilizarea operelor cu scopul de a caricaturiza sau a parodia. n"utilizarea operelor In legHturH cu demonstrarea sau reparaKia unui ecAipament. o"utilizarea unei opere artistice sub forma unei macAete sau a unui desen ori plan al unui imobil In scop de reconstrucKie a imobilului respectiv. p"utilizarea, prin comunicare sau prin punerea la dispoziKia publicului In regim interactiv, In scop privat de studiu sau de cercetare de cHtre persoanele fizice, prin intermediul unor ecAipamente speciale din localurile instituKiilor, a operelor Ji a altor obiecte prote-ate aflate In colecKiile lor Ji care nu fac obiectul acAiziKionHrii sau al licenKierii. N"fi)area In formH electronicH a operelor intrate In domeniul public In scopuri de arAivare de cHtre biblioteci, fHrH obKinerea unui avanta- economic sau comercial, direct ori indirect. 3/. D$le sui #eneric asupra bazelor de date. Subiectii. *xceptiile de la protectie Drepturile pro uctorilor "azelor e ate. ."iectul proteciei ProducHtorul unei baze de date care dovedeJte cH a fHcut o investiKie substanKialH din punct de vedere calitativ Ji(sau cantitativ In obKinerea, verificarea sau prezentarea conKinutului ei are dreptul sH interzicH e)tragerea Ji(sau reutilizarea conKinutului integral sau a unei pHrKi substanKiale, evaluate calitativ Ji(sau cantitativ, a acelei baze de date. Mn prezentul capitol se folosesc noKiunile& e(tragere Q transferul permanent sau temporar al conKinutului integral sau al unei pHrKi substanKiale a conKinutului bazei de date pe un alt suport prin orice mi-loace sau In orice formH. reutilizare Q orice mod prin care este pus la dispoziKia publicului conKinutul integral sau o parte substanKialH a acestui conKinut al bazei de date, prin distribuirea de copii, prin IncAiriere, prin transmitere on-line sau prin alte moduri de transmitere. Prima vInzare a unei copii de pe o bazH de date pe teritoriul Republicii 8oldova de cHtre titularul dreptului sau cu consimKHmIntul acestuia are ca efect epuizarea dreptului de control asupra revInzHrii copiei respective. $reptul poate fi transmis prin contract de licenKH. $reptul se aplicH indiferent de faptul dacH baza de date sau conKinutul acesteia sInt sau nu pasibile de protecKia dreptului de autor sau a altor drepturi. ProtecKia bazei de date prin dreptul nu va afecta drepturile e)istente In privinKa conKinutului ei. Nu este permisH e)tragerea Ji(sau reutilizarea repetatH Ji sistematicH a unor pHrKi nesubstanKiale din conKinutul unei baze de date, InsoKitH de acte contrare unei e)ploatHri legale a acelei baze de date sau care pre-udiciazH ne-ustificat interesele legitime ale producHtorului bazei de date. Drepturile %i o"ligaiile utilizatorilor legali ai "azelor e ate ProducHtorul unei baze de date, care este pusH la dispoziKia publicului In orice mod, nu poate sH interzicH unui utilizator legal al bazei de date sH e)tragH Ji(sau sH reutilizeze pHrKi nesubstanKiale din conKinutul acesteia, evaluate cantitativ Ji(sau calitativ, oricare ar fi scopul utilizHrii. Atunci cInd un utilizator legal al bazei de date are permisiunea de a e)trage Ji(sau de a reutiliza doar o parte a bazei de date, prezentul alineat se
!1

aplicH numai pHrKii respective. ?rice clauzH contrarH prevederilor acestui alineat este nulH. Ftilizatorul legal al bazei de date, care este pusH la dispoziKia publicului In orice mod, nu poate efectua acte contrare unei e)ploatHri normale a acestei baze de date sau care pre-udiciazH ne-ustificat interesele legitime ale producHtorului bazei de date. Ftilizatorul legal al bazei de date, care este pusH la dispoziKia publicului In orice mod, nu poate cauza pre-udicii titularului dreptului de autor sau al drepturilor cone)e asupra operelor sau a altor obiecte prote-ate cuprinse In baza de date. E(cepii re&eritoare la repturile pro uctorilor "azelor e ate Ftilizatorul legal al bazei de date, care este pusH la dispoziKia publicului In orice mod, poate fHrH consimKHmIntul producHtorului bazei de date sH e)tragH Ji(sau sH reutilizeze o parte substanKialH din conKinutul acesteia In urmHtoarele cazuri& a"la e)tragerea In scopuri personale a conKinutului unei baze de date neelectronice. b"la e)tragerea In scopuri de studiu sau de cercetare, cu condiKia de a indica sursa Ji In mHsura -ustificatH de scopul necomercial urmHrit. c"la e)tragerea Ji(sau reutilizarea In scop de asigurare a securitHKii publice ori In scop de asigurare a derulHrii Ji reflectHrii adecvate a procedurilor parlamentare, administrative sau -udiciare. ,ermenul e protecie a repturilor pro uctorilor "azelor e ate $reptul se prote-eazH timp de 15 ani, IncepInd cu 1 ianuarie al anului urmHtor celui de finalizare a bazei de date. Mn cazul In care baza de date este pusH la dispoziKia publicului In orice mod Inainte de e)pirarea perioadei de 15 ani, termenul de protecKie a dreptului producHtorului bazei de date e)pirH dupH 15 ani, calculaKi IncepInd cu 1 ianuarie al anului urmHtor celui cInd baza de date a fost pusH pentru prima datH la dispoziKia publicului. ?rice modificare substanKialH, evaluatH calitativ sau cantitativ, a conKinutului unei baze de date, inclusiv orice modificare substanKialH rezultInd din acumularea completHrilor, eliminHrilor sau a scAimbHrilor succesive, care denotH o nouH investiKie semnificativH, evaluatH calitativ sau cantitativ, permite atribuirea unui termen de protecKie propriu bazei de date care rezultH din aceastH investiKie. Bene&iciarii e protecia repturilor pro uctorilor "azelor e ate $reptul se aplicH bazelor de date al cHror producHtor sau titular de drepturi este cetHKean al Republicii 8oldova sau are domiciliu permanent pe teritoriul Republicii 8oldova. $reptul se aplicH, de asemenea, persoanelor -uridice constituite In conformitate cu legislaKia Republicii 8oldova, avInd sediul Inregistrat, organele de conducere sau locul principal de desfHJurare a activitHKii pe teritoriul Republicii 8oldova. Mn cazul In care o asemenea persoanH -uridicH are doar sediul pe teritoriul Republicii 8oldova, activitatea sa trebuie sa aibH o legHturH realH Ji continuH cu economia Republicii 8oldova. <azele de date realizate In alte KHri se prote-eazH In baza tratatelor internaKionale la care Republica 8oldova este parte. Bermenul de protecKie e)tins asupra bazelor de date elaborate In alte KHri nu va depHJi termenul de 15ani. !1. Notiunea de pla#iat, piraterie si contra2acere plagiat- insusirea $la paternitate asupra operelor de gen literar, artistic si stiintific, integral( partial, astfel prezentindu-le drept creatie
!+

personala. piraterie- copiere neautorizata a unei opera prote-ate prin $A, precum si comercializarea neautorizata a operelor. contra&acere- actiunea de reproducere frauduloasa, precum si falsificarea e)emplarelor de opera si fonograme. !1. (pararea D$lor subiecti e de autor si a D.. Metodele de aparare. 6ormele metodei 'urisdictionale 4penala, ci ila, administrati a5 ?rice persoanH fizicH sau -uridicH care are pretenKii In privinKa valorificHrii unui obiect al dreptului de autor, al drepturilor cone)e sau al altor drepturi prote-ate de prezenta lege are dreptul sH iniKieze acKiuni In instanKa de -udecatH competentH ori sH sesizeze altH autoritate pentru aplicarea mHsurilor, procedurilor Ji remediilor prevHzute In prezentul capitol. Proceduri -udiciare In privinKa IncHlcHrii dreptului de autor, a drepturilor cone)e sau a altor drepturi prote-ate de lege pot fi iniKiate& a"de titularii de drepturi sau de autoritHKile abilitate cu protecKia drepturilor acestora. b"de alte persoane care beneficiazH de astfel de drepturi, In special de licenKiaKi. c"de organizaKiile de gestiune colectivH a dreptului de autor Ji(sau a drepturilor cone)e. d"de organizaKiile profesionale de apHrare Ji de alKi reprezentanKi ai titularilor de drepturi Ji ai licenKiaKilor. InstanKele de -udecatH Ji alte autoritHKi competente vor aplica mHsurile, procedurile Ji remediile prevHzute In prezentul capitol Intr-o manierH corectH Ji ecAitabilH, astfel IncIt sH nu fie e)cesiv de dificile sau costisitoare Ji sH nu impunH limite de timp e)agerate sau tergiversHri neprevHzute. Aplicarea acestor mHsuri, proceduri Ji remedii va fi una eficientH Ji proporKionatH, nu va crea obstacole In calea comerKului legal Ji va oferi protecKie Impotriva folosirii lor abuzive. Pro"ele #a cererea pHrKii care a prezentat probe rezonabile, acceptabile Ji suficiente In susKinerea pretenKiilor sale Ji a precizat, In argumentarea acelor pretenKii, elemente de probH care sInt sub controlul pHrKii opuse, instanKa de -udecatH competentH poate dispune, sub rezerva de protecKie a informaKiei confidenKiale, ca aceste elemente de probH sH fie prezentate de partea opusH. Mn sensul prezentului alineat, instanKa de -udecatH va considera ca probH suficientH un eJantion rezonabil de e)emplare ale unei opere sau ale unui alt obiect prote-at de #. $acH IncHlcarea s-a comis la scarH comercialH, instanKa de -udecatH poate dispune, la cererea uneia dintre pHrKi, prezentarea documentelor bancare, financiare sau comerciale care se aflH sub controlul pHrKii opuse, sub rezerva de protecKie a informaKiei confidenKiale. -suri e asigurare a pro"elor Mnainte de e)aminarea unei acKiuni In fond, la cererea uneia dintre pHrKi care a prezentat probe rezonabile, acceptabile Ji suficiente In susKinerea afirmaKiilor sale precum cH le sInt IncHlcate drepturile sau cH o astfel de IncHlcare este iminentH, pentru asigurarea probelor, instanKa de -udecatH poate dispune, sub rezerva de protecKie a informaKiei confidenKiale, aplicarea de mHsuri provizorii prompte Ji eficiente. 8Hsurile de asemenea pot cuprinde descrierea detaliatH, cu sau fHrH luarea mostrelor, ori secAestrarea bunurilor ce constituie obiect al litigiului Ji, dupH caz, a materialelor Ji ecAipamentelor utilizate la producerea Ji(sau distribuirea acestor bunuri, precum Ji a documentelor referitoare la acestea. 8Hsurile pot fi Intreprinse, dacH este necesar, fHrH sH se
!/

anunKe pIrItul, In special atunci cInd orice tergiversare ar putea cauza pre-udicii ireparabile titularului de drepturi sau atunci cInd e)istH un risc vHdit ca proba sH fie distrusH. $acH mHsurile sInt Intreprinse fHrH ca cealaltH parte sH fie audiatH, aceasta trebuie sH fie informatH imediat despre luarea mHsurilor. #a cererea pHrKii interesate, va avea loc o revizuire, care poate include Ji audieri, pentru a decide, Intr-un termen rezonabil dupH notificarea mHsurilor, dacH mHsurile trebuie modificate, revocate sau confirmate. 8Hsurile prevHzute pot fi dispuse sub rezerva depunerii de cHtre reclamant a unei cauKiuni sau a unei garanKii ecAivalente, avInd menirea sH asigure compensarea, a eventualelor pre-udicii suportate de pIrIt. 8Hsurile pot fi revocate la cererea pIrItului, fHrH a i se afecta dreptul de a cere despHgubiri, dacH reclamantul nu a iniKiat, In decurs de +0 de zile lucrHtoare, proceduri care sH conducH la e)aminarea cazului de cHtre instanKa de -udecatH. Mn cazul In care mHsurile sInt revocate sau decad din cauza oricHrui act al reclamantului ori a omisiunii sale sau dacH, ulterior, nu se constatH nici o IncHlcare sau tentativH de IncHlcare a dreptului de autor, a drepturilor cone)e sau a altor drepturi prote-ate de prezenta lege, instanKa de -udecatH poate decide ca reclamantul, la cererea pIrItului, sH repare acestuia pre-udiciile cauzate prin aplicarea acelor mHsuri. Dreptul la in&ormare Mn conte)tul procedurilor privind IncHlcarea dreptului de proprietate intelectualH Ji ca rHspuns la cererea -ustificatH a reclamantului, instanKa de -udecatH poate dispune ca informaKia despre originea Ji reKelele de distribuire a bunurilor Ji serviciilor care IncalcH dreptul de autor, drepturile cone)e sau alte drepturi prote-ate de prezenta lege sH fie furnizatH de violatorul drepturilor sau de oricare altH persoanH In privinKa cHreia s-a constatat cH& are In posesie bunuri contrafHcute la scarH comercialH. utilizeazH, la scarH comercialH, servicii cu bunuri contrafHcute. furnizeazH la scarH comercialH servicii utilizate In activitHKi de contrafacere. a fost indicatH de cHtre persoana ca fiind implicatH In acKiuni de producere, confecKionare sau distribuire a bunurilor sau de prestare a serviciilor. InformaKia cuprinde, dupH caz& numele Ji adresele producHtorilor, distribuitorilor, furnizorilor, deKinHtorilor anteriori ai bunurilor sau ai serviciilor, precum Ji ale vInzHtorilor angro Ji cu amHnuntul. informaKii despre cantitHKile de bunuri sau servicii produse, confecKionate, livrate, primite sau comandate, precum Ji despre preKul lor. Prevederile mentionate mai sus se aplicH fHrH sH afecteze alte prevederi legale care& permit titularului de drepturi sH obKinH informaKii mai detaliate. reglementeazH utilizarea In cauze civile sau penale a informaKiilor comunicate In conformitate cu prezentul articol. reglementeazH rHspunderea pentru abuzul de dreptul la informare. dau posibilitatea de a fi respinsH furnizarea de informaKii care ar constrInge persoana sH recunoascH participarea sa nemi-locitH sau cea a rudelor apropiate la o IncHlcare a dreptului de autor, a drepturilor cone)e sau a altor drepturi prote-ate de lege. reglementeazH protecKia confidenKialitHKii surselor de informare ori procesarea datelor de caracter personal. -suri provizorii %i e asigurare #a cererea reclamantului, instanKa de -udecatH poate& sH emitH, In privinKa presupusului violator, o IncAeiere cu scopul de a preveni orice IncHlcare iminentH a dreptului de autor, a drepturilor cone)e sau a altor drepturi prote-ate
!!

de prezenta lege ori sH interzicH, sub rezerva aplicHrii unor sancKiuni pecuniare repetate, continuarea pretinselor IncHlcHri ale dreptului vizat, ori sH cearH prezentarea unor garanKii destinate sH asigure despHgubirea titularului de drepturi. In aceleaJi condiKii, sH emitH o IncAeiere In privinKa unui intermediar ale cHrui servicii sInt utilizate de o terKH persoanH care IncalcH dreptul de autor, drepturile cone)e sau alte drepturi prote-ate de prezenta lege, inclusiv In privinKa intermediarilor ale cHror calculatoare Ji servicii de telecomunicaKii sInt utilizate de o terKH persoanH care comite o astfel de IncHlcare. sH dispunH secAestrarea sau confiscarea bunurilor presupuse cH IncalcH dreptul de autor, drepturile cone)e sau alte drepturi prote-ate de prezenta lege, In scop de prevenire a introducerii sau rHspIndirii acestora In reKelele de comerK. Mn cazul unei IncHlcHri comise la scarH comercialH, atunci cInd reclamantul demonstreazH e)istenKa unor circumstanKe susceptibile sH compromitH compensarea pre-udiciilor, instanKa de -udecatH poate sH dispunH mHsuri provizorii precum sInt secAestrarea bunurilor mobile Ji imobile ale presupusului violator, inclusiv blocarea conturilor bancare Ji a altor active ale acestuia. Mn acelaJi scop, instanKa de -udecatH poate cere prezentarea documentelor bancare, financiare sau comerciale ori accesul la informaKia relevantH. Pentru a se pronunKa In privinKa mHsurilor instanKa de -udecatH poate sH cearH reclamantului sH prezinte probe concludente pentru a se asigura In deplinH mHsurH cH el este titularul de drepturi Ji cH drepturile sale au fost IncHlcate sau cH o atare IncHlcare este iminentH. 8Hsurile vor fi Intreprinse, dupH caz, fHrH ca pIrItul sH fie anunKat, Indeosebi cInd orice tergiversare ar cauza un pre-udiciu ireparabil titularului de drepturi. Mn acest caz, pHrKile vor fi informate imediat despre luarea mHsurilor. #a cererea pIrItului va avea loc o ree)aminare, incluzInd Ji audieri, pentru a decide, Intr-un termen rezonabil dupH notificarea mHsurilor, dacH mHsurile urmeazH sH fie modificate, revocate sau confirmate. InstanKa de -udecatH poate dispune mHsurile cu condiKia ca reclamantul sH depunH o cauKiune sau o garanKie ecAivalentH, avInd menirea sH asigure repararea, a eventualelor pre-udicii cauzate pIrItului. 8Hsurile pot fi revocate la cererea pIrItului dacH reclamantul nu a iniKiat, In decurs de +0 de zile lucrHtoare, proceduri care sH conducH la e)aminarea cazului de cHtre instanKa de -udecatH. Mn cazul In care mHsurile sInt revocate ori decad din cauza oricHrui act al reclamantului sau a omisiunii acestuia, ori dacH, ulterior, nu se constatH nici o IncHlcare sau tentativH de IncHlcare a dreptului de autor, a drepturilor cone)e sau a altor drepturi prote-ate de prezenta lege, instanKa de -udecatH poate sH-l oblige pe reclamant, la cererea pIrItului, sH repare eventualele pre-udicii cauzate prin aplicarea acelor mHsuri. -suri e corecie ,HrH a-l scuti de plata oricHror despHgubiri datorate titularului de drepturi In urma IncHlcHrii Ji fHrH compensare de orice gen, instanKa de -udecatH poate dispune, la cererea reclamantului, sH fie Intreprinse mHsuri In privinKa bunurilor considerate ca provenind din IncHlcarea dreptului de autor, a drepturilor cone)e sau a altor drepturi prote-ate de prezenta lege Ji, dupH caz, In privinKa materialelor Ji ecAipamentului care au servit la crearea sau confecKionarea acelor bunuri. Asemenea mHsuri prevHd& retragerea provizorie din circuitul comercial. retragerea definitivH din
!5

circuitul comercial. confiscarea Ji distrugerea. InstanKa de -udecatH poate dispune ca mHsurile date sH fie Intreprinse din contul violatorului numai dacH nu sInt motive pentru a se proceda altfel. #a e)aminarea cererii de aplicare a mHsurilor de corecKie se va respecta principiul proporKionalitHKii Intre gravitatea IncHlcHrii Ji remediile dispuse, precum Ji interesele terKelor persoane. Asigurarea e(ecutrii $otririi /u ectore%ti $acH prin AotHrIre -udecHtoreascH s-a constatat o IncHlcare a dreptului de autor, a drepturilor cone)e sau a altor drepturi prote-ate de lege, instanKa de -udecatH poate, In vederea asigurHrii e)ecutHrii acestei AotHrIri, sH emitH o IncAeiere prin care violatorul sH fie somat sH Inceteze orice acKiune ce constituie o IncHlcare a drepturilor menKionate. ? IncAeiere similarH poate fi emisH, de asemenea, In privinKa intermediarului ale cHrui servicii sInt utilizate de o terKH persoanH care IncalcH dreptul de autor, drepturile cone)e sau alte drepturi prote-ate de prezenta lege, inclusiv In privinKa intermediarilor ale cHror calculatoare Ji servicii de telecomunicaKii sInt utilizate de o terKH persoanH care comite o asemenea IncHlcare. Nerespectarea IncAeierii va antrena, dupH caz, aplicarea unei sancKiuni pecuniare repetate pentru a asigura e)ecutarea acesteia. -suri alternative #a cererea persoanei pasibile a fi subiectul mHsurilor prevHzute, dacH aceasta a acKionat neintenKionat sau din negli-enKH, instanKa de -udecatH poate dispune, In locul aplicHrii acestor mHsuri, ca persoana respectivH sH plHteascH persoanei lezate despHgubiri pecuniare dacH aplicarea mHsurilor prevHzute i-ar cauza un pre-udiciu disproporKionat Ji dacH pentru partea lezatH despHgubirea pecuniarH pare a fi rezonabilH Ji satisfHcHtoare. Despgu"irile Mn cadrul procedurilor -udiciare iniKiate In privinKa IncHlcHrii dreptului de autor, a drepturilor cone)e sau a altor drepturi prote-ate de lege, persoanele pot solicita instanKelor de -udecatH sau altor organe competente, dupH caz, recunoaJterea drepturilor lor, constatarea IncHlcHrii acestora Ji repararea pre-udiciului prin stabilirea unor despHgubiri. InstanKa de -udecatH, la stabilirea despHgubirii, va Kine cont de necesitatea& restabilirii situaKiei e)istente pInH la violarea dreptului Ji a IncetHrii acKiunilor care comportH violarea dreptului sau creeazH pericolul violHrii lui. recuperHrii pierderilor, inclusiv a beneficiului ratat, suportate de partea lezatH. perceperii profitului obKinut ilegal de persoana care a violat drepturile. acAitHrii unei compensaKii de la 500 pInH la 500 000 lei pentru dreptul IncHlcat. Atunci cInd violatorul a comis o IncHlcare neintenKionat sau neavInd motive rezonabile sH cunoascH acest lucru, instanKa de -udecatH poate stabili despHgubiri sub formH de ta)e forfetare, cum ar fi cel puKin suma remuneraKiei sau a tarifului pe care ar fi datorat-o violatorul dacH ar fi fost autorizat prin licenKH sH valorifice dreptul In cauzH. Bitularul de drepturi lezat In drepturile prote-ate de prezenta lege poate revendica Ji repararea materialH a pre-udiciului moral. Persoana culpabilH de violarea dreptului de autor, a drepturilor cone)e sau a altor drepturi prote-ate de prezenta lege poartH rHspundere In conformitate cu legislaKia civilH, contravenKionalH Ji penalH. Pentru violarea drepturilor morale, autorul sau titularul drepturilor cone)e are dreptul sH cearH, prin -udecatH, de la persoana care le-a violat& introducerea rectificHrilor cuvenite In operH Ji publicarea In presH sau anunKarea Intr-un alt mod despre
!=

restabilirea dreptului violat. interzicerea publicHrii operei sau Indeplinirea cerinKei de a Inceta distribuirea ei Ji de a confisca e)emplarele publicate. repararea materialH a pre-udiciului moral. InstanKa de -udecatH are dreptul sH pronunKe AotHrIrea privind secAestrarea Ji confiscarea tuturor e)emplarelor operelor, ale fonogramelor sau videogramelor presupuse a fi contrafHcute, precum Ji a materialelor Ji ecAipamentelor destinate pentru confecKionarea Ji reproducerea acestora. ?rganul de urmHrire penalH, In cazul In care dispune de suficiente probe privind violarea dreptului de autor, a drepturilor cone)e sau a altor drepturi prote-ate de prezenta lege, este obligat sH IntreprindH mHsurile cuvenite pentru a depista Ji a secAestra& e)emplarele de opere, de fonograme Ji de videograme presupuse a fi contrafHcute. materialele Ji ecAipamentele destinate pentru confecKionarea Ji reproducerea e)emplarelor contrafHcute. bonurile Ji alte documente care pot servi drept probe ale acKiunilor de IncHlcare a prezentei legi. ?rganele vamale au dreptul sH reKinH e)emplarele operelor, fonogramelor Ji ale videogramelor introduse In KarH sau scoase din KarH ilegal. Mn cazul In care aceste e)emplare ale operelor, fonogramelor Ji ale videogramelor au fost recunoscute contrafHcute, instanKa de -udecatH poate aplica faKH de violator oricare din mHsurile prevazute. '$eltuieli e /u ecat #a depunerea cererii In cauzele privind dreptul de autor, drepturile cone)e sau alte drepturi prote-ate de lege, persoanele se scutesc de acAitarea ta)ei de stat. Aceasta urmeazH sH fie IncasatH, In modul Ji mHrimea stabilite de legislaKie, de la persoana recunoscutH vinovatH de violarea dreptului de autor, a drepturilor cone)e sau a altor drepturi prote-ate de lege. %Aeltuielile de -udecatH rezonabile Ji proporKionale Ji alte cAeltuieli suportate de partea care a avut cIJtig de cauzH, de regulH, vor fi Incasate de la persoana care a pierdut procesul, cu e)cepKia cazului cInd spiritul de ecAitate nu permite acest lucru. !2. (pararea 'uridico$ci ila. .oraportul dintre art.11 .. si mi'loacele de aparare ci ile din L 13/72111 Art.11 %%R8 prevede ca apararea $civile se face prin& recunoasterea $. restabilirea situatiei anterioare incalcarii $ si suprimarea actiunilor prin c(e se incalca $( se creaza pericolul incalcarii lui. recunoasterea nulitatii AJ. declararea nulitatii A emis de o autoritate publica. impunerea la e)ecutarea obligatiei in natura. autoapararea. repararea pre-udiciilor. incasarea clauzei penale. repararea pre-udiciului moral. desfiintarea( modificarea RJ. neaplicarea de c(e IJ a A ce contravene # emis de o autoritate publica. !3. 8r#anizatiile de #estiune colecti a$ scopul, atributiile, D$le si 8$le !!. In2iintarea si 2unctionarea or#anizatiilor de #estiune colecti a. Licenta extinsa si licenta obli#atorie 0n&iinarea organizaiilor e gestiune colectiv a repturilor patrimoniale. Autorii, interpreKii, producHtorii de fonograme, producHtorii de videograme, precum Ji alKi titulari ai dreptului de autor Ji ai drepturilor cone)e pot, din proprie iniKiativH, InfiinKa organizaKii de gestiune colectivH a drepturilor lor patrimoniale denumite In continuare organizaKii de gestiune colectivH".
!2

?rganizaKiile de gestiune colectivH au statutul de persoane -uridice Ji se InfiinKeazH prin liberH asociere Ji nemi-locit de titularii dreptului de autor Ji(sau ai drepturilor cone)e, care fie devin membri ai acestor organizaKii, fie le deleagH Imputerniciri printr-un contract In formH scrisH. 3e admite InfiinKarea organizaKiilor de gestiune colectivH a drepturilor cItorva categorii de titulari de drepturi privind un anumit drept sau a organizaKiilor de gestiune colectivH a mai multor drepturi In interesul unei categorii de titulari ai drepturilor de autor, precum Ji InfiinKarea organizaKiilor de gestiune colectivH a diferitelor drepturi Ji In interesul diferitelor categorii de titulari de drepturi. ?rganizaKiile de gestiune colectivH IJi desfHJoarH activitatea In conformitate cu prezenta lege, cu alte acte normative relevante ale Republicii 8oldova, In baza statutelor proprii Ji, In limitele Imputernicirilor care le-au fost delegate de titularii dreptului de autor Ji(sau ai drepturilor cone)e, funcKionInd potrivit reglementHrilor privind asociaKiile fHrH scop lucrativ. ?rganizaKia de gestiune colectivH IJi desfHJoarH activitatea dacH& este InregistratH ca organizaKie In conformitate cu prevederile legislaKiei In vigoare. este avizatH In calitate de organizaKie de gestiune colectivH de cHtre A96PI. A96PI avizeazH o organizaKie de gestiune colectivH In modul stabilit de 9uvern dacH aceasta IntruneJte urmHtoarele condiKii& ma-oritatea membrilor organizaKiei sau ma-oritatea titularilor de drepturi care, In alt mod, i-au IncredinKat In gestiune drepturile lor sInt titulari de drepturi care au cetHKenia Republicii 8oldova sau care au domiciliul, iar In cazul persoanelor -uridice Q sediul, pe teritoriul Republicii 8oldova Ji la aceasta se pot asocia alKi titulari de drepturi care doresc acest lucru, In conformitate cu statutul respectivei organizaKii. a IncAeiat acorduri de reprezentare reciprocH a intereselor cu organizaKii similare care Ii reprezintH pe titularii de drepturi din strHinHtate sau, cel puKin, Intreprinde toate acKiunile necesare pentru IncAeierea unor asemenea acorduri. are capacitatea de a gestiona, pe principii colective, drepturile patrimoniale corespunzHtoare, inclusiv dispune de personal Ji de mi-loace teAnice adecvate. dispune de mecanisme adecvate de acumulare, distribuire Ji de platH a remuneraKiei de autor sau a remuneraKiei cuvenite titularilor de drepturi cone)e. garanteazH un tratament egal titularilor de drepturi Ji utilizatorilor atunci cInd este vorba de aceleaJi condiKii obiective. statutul Ji alte regulamente ale organizaKiei corespund prevederilor prezentei legi Ji altor acte normative relevante ale Republicii 8oldova, precum Ji tratatelor internaKionale la care Republica 8oldova este parte. ?rganizaKia de gestiune colectivH care depune la A96PI o cerere de eliberare a avizului trebuie sH prezinte, toatH informaKia Ji actele necesare A96PI pentru ca aceasta sH adopte o decizie In privinKa respectivei cereri. Mn cazul In care mai multe organizaKii au depus cereri de eliberare a avizului In privinKa gestionHrii aceloraJi categorii de drepturi ale aceloraJi categorii de titulari de drepturi, A96PI va elibera aviz acelei organizaKii care Intr-o mHsurH mai mare IntruneJte condiKiile stipulate. $ecizia de eliberare a avizului unei organizaKii de gestiune colectivH, cu indicarea drepturilor Ji a categoriilor titularilor de drepturi asupra cHrora se e)tinde gestiunea colectivH, se publicH In 8onitorul ?ficial al Republicii 8oldova. PInH la soluKionarea eventualului litigiu In legHturH cu adoptarea de A96PI a deciziei privind
!;

refuzul de eliberare a avizului, organizaKia de gestiune colectivH care a depus contestaKie sau titularii de drepturi pe care Ii reprezintH, pentru a putea revendica plata remuneraKiei ce i se cuvine, vor prezenta, Intr-un termen rezonabil de la depunerea contestaKiei, toate actele necesare, care Ii atestH pe titularii pe care Ii reprezintH Ji drepturile pe care le are In administrare, organizaKiei de gestiune colectivH care dispune de avizul privind gestionarea acelor drepturi Ji a acelor categorii de drepturi la care se referea cererea de eliberare a avizului. 9estiune colectivH e)tinsH licenKH e)tinsH". 6fectele unei licenKe eliberate utilizatorilor de cHtre organizaKia de gestiune colectivH In numele titularilor de drepturi, membri ai acesteia sau care, In alt mod, i-au IncredinKat In gestiune drepturile, se e)tind, de asemenea, asupra titularilor de drepturi care nu au calitatea de membru al acestei organizaKii Ji nici nu i-au IncredinKat, In vreun alt mod, drepturile In gestiune, cu condiKia cH aceJtia nu Ji-au retras drepturile din repertoriul organizaKiei de gestiune colectivH, cu referire la urmHtoarele drepturi& dreptul de interpretare publicH, de comunicare publicH prin eter sau prin cablu cu e)cepKia comunicHrii publice prin satelit, atunci cInd aceasta nu este simultanH cu tele-, radiodifuzarea terestrH efectuatH de aceeaJi organizaKie de difuziune", precum Ji dreptul de retransmisie prin eter Ji dreptul de a pune la dispoziKia publicului In regim interactiv operele muzicale Ji fragmentele din operele muzicaldramatice. dreptul de reproducere a operelor sub formH de fonograme, In cazul In care titularii de drepturi vizaKi au transmis anterior unui producHtor de fonograme dreptul la o asemenea reproducere. dreptul interpreKilor de a pune la dispoziKia publicului In regim interactiv interpretHrile lor imprimate pe fonograme. dreptul autorilor Ji al producHtorilor de fonograme de a pune la dispoziKia publicului In regim interactiv operele Ji fonogramele lor. Mn cazul gestiunii colective e)tinse, titularii de drepturi care nu sInt membri ai organizaKiei de gestiune colectivH Ji nici nu i-au IncredinKat, In alt mod, In gestiune drepturile lor pot notifica, In formH scrisH, organizaKiei de gestiune colectivH, nu mai tIrziu decIt cu / luni Inainte de sfIrJitul anului calendaristic, despre faptul cH IJi retrag drepturile din sistemul de gestiune colectivH. ? astfel de retragere a drepturilor IJi produce efectele IncepInd cu 1 ianuarie al anului urmHtor celui In care s-a fHcut notificarea. 9estiune colectivH obligatorie licenKH obligatorie". Mn conformitate cu prevederile prezentei legi, pot fi e)ercitate e)clusiv prin intermediul unei organizaKii de gestiune colectivH avizate de A96PI urmHtoarele drepturi& dreptul la remuneraKie compensatorie, asupra cHreia pHrKile vor conveni de comun acord, pentru reproducerea reprograficH. dreptul autorilor Ji al altor titulari ai dreptului de autor Ji ai drepturilor cone)e la remuneraKie compensatorie, asupra cHreia pHrKile vor conveni de comun acord, pentru e)ecutarea unei copii private de pe operele lor Ji(sau de pe obiectele drepturilor cone)e. dreptul la remuneraKie ecAitabilH, asupra cHreia pHrKile vor conveni de comun acord, rezervat autorilor Ji interpreKilor dupH cesionarea dreptului lor e)clusiv de IncAiriere producHtorilor de fonograme, videograme sau de opere audiovizuale. dreptul interpreKilor Ji al producHtorilor de fonograme la remuneraKie ecAitabilH, asupra cHreia pHrKile vor conveni de comun acord, pentru fiecare caz de interpretare Ji
!:

comunicare publicH a fonogramelor publicate In scopuri comerciale. dreptul autorilor Ji al altor titulari ai dreptului de autor Ji ai drepturilor cone)e la retransmiterea, simultanH Ji fHrH modificHri, prin cablu a operelor, interpretHrilor Ji fonogramelor lor. dreptul de suitH. ?rganizaKia de gestiune colectivH nu are dreptul sH desfHJoare activitate comercialH sau sH valorifice operele Ji obiectele drepturilor cone)e care i-au fost IncredinKate In gestiune. Posibilele pretenKii patrimoniale ale titularilor dreptului de autor sau ai drepturilor cone)e, Inaintate utilizatorilor, care se referH la modul de valorificare a operelor sau a obiectelor drepturilor cone)e prevHzutV de licenKH, se e)amineazH Ji se soluKioneazH de cHtre organizaKia de gestiune colectivH care a eliberat licenKa respectivH. Atri"uiile* repturile %i o"ligaiile organizaiilor e gestiune colectiv ?rganizaKia de gestiune colectivH e)ercitH, In numele titularilor de drepturi pe care Ii reprezintH Ji In limitele Imputernicirilor acordate de aceJtia, iar In cazurile pentru care se prevede gestiunea colectivH obligatorie Ji In numele celor pe care nu-i reprezintH, urmHtoarele atribuKii& elibereazH utilizatorilor licenKe pentru valorificarea operelor sau a obiectelor drepturilor cone)e, drepturile asupra cHrora le-au fost IncredinKate In gestiune de titularii de drepturi sau sInt e)ercitate In virtutea legii. negociazH cu utilizatorii cuantumul remuneraKiei pentru valorificarea operelor sau a obiectelor drepturilor cone)e, precum Ji alte condiKii de licenKiere. acumuleazH remuneraKia stipulatH, In licenKele eliberate Ji(sau pe cea care este datoratH In virtutea dreptului la o remuneraKie ecAitabilH drept din gestiunea sa". repartizeazH remuneraKia acumulatH, o acAitH la timp Ji, pe cIt este posibil, ecAitabil Ji proporKional cu valoarea Ji valorificarea realH a operelor Ji obiectelor drepturilor cone)e corespunzHtoare. Ii reprezintH pe titularii de drepturi, inclusiv pe cei strHini In persoana organizaKiilor de gestiune colectivH din Kara corespunzHtoare", In instanKele de -udecatH Ji In cadrul altor proceduri legale, precum Ji In organele Ji organizaKiile de stat, In legHturH cu drepturile transmise de aceJtia sau de prezenta lege In gestiune Ji efectueazH orice alte acte -uridice necesare pentru protecKia Ji asigurarea drepturilor respective, inclusiv In nume propriu. asigurH e)ercitarea drepturilor membrilor sHi In strHinHtate prin IncAeierea acordurilor de reprezentare reciprocH a intereselor cu organizaKii similare de gestiune colectivH din strHinHtate. Intreprinde orice alte acKiuni In limitele Imputernicirilor care i-au fost delegate de cHtre titularii dreptului de autor Ji ai drepturilor cone)e. ?rganizaKia de gestiune colectivH are dreptul sH cearH utilizatorilor de opere Ji(sau de obiecte ale drepturilor cone)e prezentarea rapoartelor privind operele valorificate identificate dupH titularii de drepturi", a altor documente Ji informaKii referitoare la orice mod de valorificare, ce corespunde unui drept care cade sub incidenKa gestiunii respectivei organizaKii, precum Ji a altei informaKii necesare pentru calcularea, acumularea Ji repartizarea remuneraKiei. ?rganizaKia de gestiune colectivH are, In interesele titularilor dreptului de autor Ji ai drepturilor cone)e, urmHtoarele obligaKii& sH utilizeze remuneraKia acumulatH e)clusiv pentru repartizarea Ji plata ei titularilor dreptului de autor Ji ai drepturilor cone)e. BotuJi, organizaKia are dreptul sH reKinH din remuneraKia acumulatH
50

cAeltuielile efective aferente gestionHrii drepturilor, precum Ji sumele destinate unor fonduri speciale create de organizaKie, cu condiKia cH Intemeierea acestora a fost autorizatH fie de titularii de drepturi, fie, In cazul titularilor de drepturi strHini, de organizaKia de gestiune colectivH care Ii reprezintH. sH repartizeze, dupH deducerea sumelor menKionate, remuneraKia acumulatH Ji sH efectueze plHKi regulate, proporKional cu valorificarea realH a operelor Ji(sau a obiectelor drepturilor cone)e. sH prezinte titularilor dreptului de autor Ji ai drepturilor cone)e, concomitent cu plata remuneraKiei, dHri de seamH cu privire la valorificarea drepturilor lor. Mn cazul gestiunii colective e)tinse, titularii dreptului de autor Ji ai drepturilor cone)e care nu sInt membri ai organizaKiei de gestiune colectivH Ji care nu i-au IncredinKat, In vreun alt mod, In gestiune drepturile lor Ji nici nu Ji-au retras, drepturile din repertoriul respectivei organizaKii au dreptul la aceeaJi remuneraKie care li se cuvine titularilor reprezentaKi de aceasta pentru anumite modalitHKi de valorificare a anumitor categorii de opere sau de obiecte ale drepturilor cone)e, precum Ji la e)cluderea operelor sau a obiectelor drepturilor cone)e din licenKele eliberate utilizatorilor de cHtre aceastH organizaKie. ?rganizaKia de gestiune colectivH are dreptul sH redistribuie sumele remuneraKiei acumulate de la utilizatori, care, In decurs de / ani de la data IncasHrii lor la contul sHu, nu au fost revendicate, prin adHugarea lor la sumele care urmeazH a fi repartizate titularilor de drepturi sau In alt mod stabilit ce Kine cont de interesele titularilor de drepturi Ji care nu contravine legislaKiei In vigoare. Sta"ilirea tari&elor. Soluionarea litigiilor ?rganizaKia de gestiune colectivH stabileJte cuantumul remuneraKiei, precum Ji alte condiKii de licenKiere aplicabile modurilor de valorificare a obiectelor ale cHror drepturi i-au fost delegate In gestiune, In baza negocierilor cu persoanele care au obligaKia sH plHteascH remuneraKia sau cu asociaKiile care le reprezintH. Mn cazul In care pHrKile interesate nu pot conveni In privinKa cuantumului remuneraKiei Ji a altor condiKii de licenKiere menKionate, oricare dintre pHrKi poate apela la %omisia de mediere sau la Arbitra-ul specializat In domeniul proprietHKii intelectuale, instituite de A96PI. %uantumul remuneraKiei care se stabileJte prin negocieri sau prin mediere nu poate fi mai mic decIt tarifele minime ale remuneraKiei de autor, aprobate de 9uvern sau prevHzute de #. -onitorizarea activitii organizaiilor e gestiune colectiv 8onitorizarea activitHKii organizaKiilor de gestiune colectivH este e)ercitatH de A96PI. Mn acest scop, organizaKiile de gestiune colectivH prezintH A96PI& statutul Ji regulamentele lor, cu toate modificHrile Ji completHrile la acestea. acordurile bilaterale Ji multilaterale IncAeiate cu organizaKiile de gestiune colectivH strHine. AotHrIrile adunHrii generale. bilanKul anual, rapoartele anuale privind remuneraKia acAitatH, cu specificarea pentru fiecare titular al drepturilor de autor Ji al drepturilor cone)e In parte, rezultatele auditului intern Ji e)tern, In cazul efectuHrii lui. informaKia referitor la persoanele Imputernicite sH le reprezinte. alte documente indispensabile pentru a verifica corespunderea activitHKii organizaKiei cu prevederile # Ji ale altor AN. A96PI efectueazH o datH pe an controlul general al activitHKii organizaKiei de gestiune colectivH. BotuJi, In perioada dintre douH controale generale anuale, A96PI are dreptul sH efectueze controale
51

speciale In baza sesizHrilor Inaintate de titularii de drepturi, inclusiv de membrii organizaKiei, Ji de utilizatori, sau parvenite din alte surse relevante, care conKin informaKii ce produc dubii rezonabile cu privire la corespunderea activitHKii organizaKiei cu prevederile prezentei legi, ale altor acte normative relevante Ji ale statutelor proprii. Mn cadrul controalelor efectuate de A96PI, organizaKia de gestiune colectivH controlatH este obligatH sH punH la dispoziKia A96PI orice documente Ji informaKii solicitate Ji sH prezinte copii de pe acestea, dacH sInt solicitate. Mn urma fiecHrui control, A96PI IntocmeJte acte de control In care indicH, atunci cInd e cazul. ?rganizaKia de gestiune colectivH este obligatH sH e)amineze actul de control Ji sH informeze A96PI, In termenele stabilite, despre mHsurile Intreprinse pentru aniAilarea IncHlcHrilor In cazul depistHrii lor. $acH In urma controlului se constatH cH organizaKia de gestiune colectivH nu mai IndeplineJte condiKiile ori nu activeazH In conformitate cu prezenta lege Ji cu alte acte normative relevante, A96PI atenKioneazH organizaKia In privinKa neregulilor constatate, acordIndu-i un termen rezonabil pentru a aduce activitatea sa In concordanKH cu legislaKia In vigoare. Mn cazul In care organizaKia de gestiune colectivH nu se conformeazH acestei dispoziKii, A96PI poate solicita suspendarea activitHKii acesteia In conformitate cu prevederile legislaKiei privind asociaKiile obJteJti. !&. Notiunea D de bre et in sens obiecti si subiecti $ de brevet- un titlu de protectie ce confera titularului $ e)clusive de e)ploatare a inventiei pe o perioada de +0ani. $reprul de brevet - In sens subiectiv Q este o mHsurH de conduitH oferitH de legislaKia In vigoare titularului brevetului, In limitele cHruia el poate e)ploata invenKia pe o perioadH limitatH Ji de a interzice oricHrei persoane sH fabrice(utilizeze invenKia sa. $ de brevet In sens obiectiv Q constitue un ansamblu de norme -uridice ce reglemeteazH relaKiile sociale ce apar intre titularii de invenKii Ji ceilalKi In procesul e)ploatHrii ei. <revetul- titlul de protecKie& metodH de stimulare a activitHKii inventative. stimuleazH creJterea economiei prin ImbogHJirea patrimoniului teAnologic al societHKii. prote-eazH dr-le titularilor de brevet. mi-loc de a opri concurenKa prin invenKia In cauzH pe o perioadH de timp limitatH. foloseJte pentru a prote-a pieKele de contafacere a produselor. !+. *senta bre etarii. Sistemele de acordare a bre etelor de in entie cunoscute in lume 3e cunosc / sisteme de acordare a brevetelor& 1.formal- In care nu se realizeazH e)aminarea de fond. +.e)ecutHrii In fond- se e)mineazH obligatoriu In fond. /.mi)t- reftectH + aspecte& -realizarea e)minHrii de fond. -eliberarea brevetelor pe rHspunderea proprie a solicitantului. 6senKa brevetHrii& -stimuleazH inovaKiile. -contribue la activizarea economiei. -caracterizeazH intensificarea activitHKii inovative la nivel naKional. -brevetul reprezintH un mi-loc de valorificare a invenKiei oferind titularuli dr. $e a interzice oricHrei persoane sH utilizeze invenKia sa. -<revetul de invenKie are ca scop, nemi-locit de a opri concurenKa pentru invenKia In cauzH,
5+

pe o perioadH de timp limitatH. -<revetele sunt folosite pentru a prote-a pieKele de contarfacere a produselor. !,. Notiunea si conditiile de bre etabilitate a in entiei <revetul se acorda pt orice inventie avind ca obiect un produs( un procedeu din orice domeniu teAnologic, cu conditia ca inventia sa fie noua, sa implice o activitate inventive si a fie susceptibila de aplicare industriala. InvenKia brevetabilH- reprezintH orce rezultat de creaKie, relizat de cHtre o persoanH, a cHrui esenKH constH In aflarea modurilor teAnice concrete de a soluKiona problema aflatH In sfera activitHKii practice. %ondiKiile& 1"Noutatea& -nu a fost cunoscutH In stadiul aterior, adicH nu a devenit accesibilH publicului oriunde In lume pInH la data de depozit sau data de prioritate. 6)cepKii- divulgHri neopozabile- o divulgare a invenKiei nu va fi luatH In considerare dacH a survenit In intervalul de = luni Inaintea datei de depozit a cererii de brevet Ji dacH este o urmare directH sau indirectH& a"unui abuz evident In privinKa solicitantului ori a predecesorului sHu In drepturi. b"faptului cH solicitantul ori predecesorul sHu In drepturi a e)pus invenKia la o e)poziKie internaKionalH. ? e)poziKie se considerH internaKionalH dacH este organizatH In mod oficial, dacH la ea participH producHtori din mai multe state Ji dacH informaKia despre aceastH e)poziKie a fost adusH la cunoJtinKH publicului In modul corespunzHtor. Prevederile se vor aplica numai dacH solicitantul, la depunerea cererii de brevet, va declara cH invenKia a fost e)pusH efectiv Ji va prezenta un certificat care sH confirme aceastH declaraKie In termenul Ji In condiKiile stabilite de Regulamentul privind procedura de depunere Ji e)aminare a cererii de brevet de invenKie Ji de eliberare a brevetului, denumit In continuare Regulament, aprobat de 9uvern. +"Activitatea inventive- ? invenKie este consideratH cH implicH o activitate inventivH dacH, pentru un specialist In domeniu, ea nu rezultH In mod evident din cunoJtinKele cuprinse In stadiul teAnicii. Mn cazul In care stadiul teAnicii cuprinde Ji documentele& conKinutul cererilor de brevet depuse la A96PI. /"Aplicabilitatea industrialH- ? invenKie este consideratH ca fiind susceptibilH de aplicare industrialH dacH obiectul ei poate fi fabricat sau utilizat In oricare dintre domeniile industriale, inclusiv In agriculturH. Aplicabilitatea industrialH a unei secvenKe sau a unei secvenKe parKiale a unei gene va fi dezvHluitH In cererea de brevet. !-. 8biectele in entiei bre etabile ?biect al inventiei brevetabile poate fi& un produs. un procedeu metoda". aplicarea unui produs sau procedeu. $rept inventii pot fi& Pro use: dispozitive, substante, tulpini de microorganisme, culturi de plante, produse farmaceutice si fitofarmaceutice. Dispozitive: masini, aparate, instrumente, mecanisme, piese de masini, utila-e, agregate, instalatii, circuite si aparate electroteAnice si electronice, sisteme de comanda si de protectie, ecAipamente cu dotare soft, combinatii de tip algoritm (program(structura fizica, algoritm (program-proces, elemente de constructie, mobilier, obiecte de uz casnic, -ucarii. Su"stante: substante cAimice si biologice, cu e)ceptia celor care e)ista in natura
5/

si asupra carora nu s-a actionat printr-un efort creator. Acestea pot fi& 1%ompusi individuali, la care se refera in mod conventional compusii macromoleculari si obiectele de inginerie genetica plasmide, vectori, molecule recombinante de acizi nucleici si fragmente de acizi nucleici". +%ompozitii amestecuri, solutii". /Produse obtinute prin transformare nucleara. ,ulpinile e microorganisme* culturi celulare de plante sau animale pot fi& Bulpini individuale de microorganisme, culturi celulare de plante sau animale. %onsortii de microorganisme, culturi celulare de plante sau animale. Pro use &armaceutice si &ito&armaceutice: 18edicamente Q orice substante sau compozitii avand proprietati de profila)ie sau de tratament al bolilor umane sau animale, precum si orice substante sau compozitii administrate oamenilor sau animalelor pentru stabilirea unui diagnostic sau pentru restabilirea sau modificarea functiilor organice. +Produse fitofarmaceutice - substantele active si preparatele care contin una sau mai multe substante active, prezentate in forma livrata utilizatorului destinate pentru& a prote-a plantele sau produsele de origine vegetala impotriva oricaror organisme daunatoare sau sa previna actiunea acestora. a e)ercita o actiune asupra proceselor vitale ale plantelor, cu conditia ca acestea sa nu fie substante nutritive, adica regulatori de cresterea a plantelor. a asigura conservarea produselor vitale, cu conditia ca aceste substante sau produse sa nu faca obiectul unor reglementari speciale privind agentii de conservare. a distruge plantele daunatoare. a distruge parti din plante, sa franeze sau sa previna o crestere nedorita a plantelor. Proce ee Q activitati care au ca rezultat obtinerea sau modificarea unui produs procese teAnologice, procese computerizate, procese biologice sau genetice" -eto e - activitatile care au rezultate de natura calitativa masurare, analiza, reglare, control, diagnosticare sau tratament medical, metode computerizate, combinatii algoritm(program-proces". #a inventiile care au ca obiect aplicarea unui produs, procedeu sau metoda se refera aplicarea acestora conform unei destinatii noi, cu conditia ca aceasta sa nu rezulte in mod evident din proprietatile cunoscute ale produsului, procedeului sau metodei aplicate. Aplicarea unei substante in scopuri farmaceutice se considera utilizare medicala a acestei substante. In acest caz aplicarea pentru prima data a substantei anterior cunoscute naturale sau sintetizate" se va considera prima utilizare medicala a acestei substante. Aplicarea a doua sau ulterioara a substantei anterior cunoscute naturale sau sintetizate" in alte scopuri terapeutice si cu un alt rezultat se va considera a doua utilizare medicala a acestei substante. !/. .reatiile ce nu se considera in entii si in entiile excluse de la bre etabilitate Nu se acordH brevete, cf #, pentru& a"invenKiile a cHror publicare sau e)ploatare este contrarH ordinii publice sau bunelor moravuri, inclusiv cele dHunHtoare sHnHtHKii Ji vieKii oamenilor, animalelor, plantelor, Ji care sInt de naturH sH aducH atingeri grave mediului, cu condiKia ca aceastH e)cepKie sH nu fie generatH numai de interzicerea, printr-o dispoziKie legalH, a e)ploatHrii
5!

invenKiei. b"soiurile de plante Ji rasele de animale. c"procedeele esenKial biologice de obKinere a plantelor sau a animalelor. aceastH dispoziKie nu se aplicH procedeelor microbiologice Ji produselor obKinute prin aceste procedee. d"invenKiile avInd ca obiect corpul uman In diferite stadii ale formHrii Ji dezvoltHrii acestuia, precum Ji simpla descoperire a unuia dintre elementele lui, inclusiv secvenKa ori secvenKa parKialH a unei gene. Nu se acordH brevete, In special pentru& a"procedeele de clonare a fiinKelor umane. b"procedeele de modificare a identitHKii genetice a liniei germinale a fiinKelor umane. c"utilizarea embrionilor umani In scopuri industriale sau comerciale. d"procedeele de modificare a identitHKii genetice a animalelor de naturH sH le producH suferinKe fHrH a aduce un beneficiu medical substanKial oamenilor sau animalelor, precum Ji pentru animalele rezultate din astfel de procedee. &1. 6ormele de protectie a in entiilor. Natura 'uridica a bre etului de in entie, inclusi de scurta durata. .erti2icatul complementar de protectie. 0ermenele de protectie <revetul de invenKie- reprezintH rezultatul unui pact social In temeiul cHruia societatea recunoaJte inventarului un dr. 6)clusiv de e)ploatare a invenKiei pe o duratH limitatH de timp. -asigurH calitatea de autor al invenKiei Ji dr. $e valorificare e)clusivH a invenKiei de cHtre titularul brevetului de autor. -%ertificH prioritatea titularului de brevet asupra invenKiei. -%ontract prin care inventatorul se obligH sH facH publicH invenKia sa In folosul societHKii. $urata de valabilitate a unui brevet este de +0 de ani, termenul IncepInd sH curgH de la data constituirii depozitului naKional reglementar la AgenKia de 3tat penru ProtecKia ProprietHKii Industrile. %ertificatul suplimentar pentru produsele farmaceutice& -6ste eliberat de cHtre AgenKie -?ferH un termen complementar de protecKie a invenKiei ecAivalent cu termenul care s-a scurs de la data de depozit, pInH la data autorizHrii acestei comercializHri, dar care nu v-a depHJi 5 ani -Pe durata valabilitHKii lui titularul este obligat sH plHteascH anual ta)e legale de menKinere In vigoare -DotHrirea de eliberare a certificatului se publicH In <uletinul oficial Ji se Inscrie In registul naKional al brevetelor de inveKie. Brevetul e invenie e scurt urat se acordH pentru orice invenKie care este nouH, implicH o activitate inventivH Ji este susceptibilH de aplicare industrialH. 3e considerH cH o invenKie implicH o activitate inventivH, dacH ea prezintH un avanta- teAnic sau practic. Nu se acordH brevete de invenKie de scurtH duratH pentru invenKiile care se referH la& a.un material biologic. b.substanKe Ji(sau procedee cAimice sau farmaceutice. 'erti&icatul complementar e protectie.Bitularul unui brevet ce produce efecte In Republica 8oldova, al cHrui obiect este un produs medicamentos sau un produs fitofarmaceutic brevet de bazH", pentru care s-a eliberat o autorizaKie de lansare pe piaKH, poate sH obKinH, In conformitate cu condiKiile prevHzute In prezenta lege Ji In Regulament, un certificat complementar de protecKie, denumit In continuare certi&icat* pentru pHrKile brevetului de bazH care corespund autorizaKiei. %ertificatul produce efecte la e)pirarea duratei legale a brevetului de bazH, pentru o perioadH
55

egalH cu perioada cuprinsH Intre data de depozit a cererii de brevet Ji data eliberHrii primei autorizaKii, redusH cu 5 ani. $urata certificatului nu poate depHJi 5 ani de la data e)pirHrii duratei legale a brevetului de bazH. Mn limitele protecKiei acordate de brevetul de bazH, protecKia acordatH de certificat se e)tinde numai asupra produsului care face obiectul autorizaKiei Ji asupra oricHrei utilizHri a acestui produs ca produs medicamentos sau fitofarmaceutic, autorizate pInH la e)pirarea certificatului. 'ererea e acor are a certi&icatului se depune la A96PI In termen de = luni de la data eliberHrii autorizaKiei. $acH autorizaKia a fost eliberatH Inainte de acordarea brevetului de bazH, cererea va fi depusH In termen de = luni de la data acordHrii brevetului. %ererea se considerH a fi depusH dupH plata ta)ei stabilite. 'on iiile e acor are a certi&icatului %ertificatul este acordat In cazul In care s-a depus o cerere Ji dacH, la data depunerii acesteia, sInt Indeplinite urmHtoarele condiKii& produsul este prote-at printr-un brevet de bazH In vigoare In R8. produsul este obiectul unei autorizaKii valabile de lansare pe piaKH In calitate de produs medicamentos sau fitofarmaceutic. produsul nu a constituit anterior obiectul unui certificat In R8. autorizaKia este prima autorizaKie de plasare pe piaKa R8 a produsului In calitate de produs medicamentos sau fitofarmaceutic. Mn cazul In care sInt Indeplinite condiKiile, A96PI adoptH AotHrIrea de acordare a certificatului Ji introduce datele despre certificat In Registrul naKional de brevete de invenKie. 8enKiunea privind AotHrIrea de acordare a certificatului se publicH In <?PI. Bitularul mai multor brevete care se referH la unul Ji acelaJi produs nu poate obKine decIt un singur certificat pentru produsul In cauzH. BotuJi, cInd douH sau mai multe cereri care se referH la acelaJi produs, aflate In curs de e)aminare, provin de la doi sau mai mulKi titulari de brevete diferite, fiecare dintre aceJti titulari poate obKine un certificat pentru acest produs. &1. S$tii D$lui de bre et. .orelatia dintre in entator, solicitant si titular al Ds$ asupra bre etului de in entie Dreptul e a epune o cerere e "revet. ?rice persoanH fizicH sau -uridicH poate solicita un brevet prin depunerea la A96PI a unei cereri de brevet. ? cerere de brevet poate fi depusH de mai mulKi solicitanKi. Dreptul la "revet $reptul la brevet aparKine inventatorului sau succesorului In drepturi al acestuia. Mn cazul In care douH sau mai multe persoane au creat aceeaJi invenKie independent una de alta, dreptul la brevet aparKine persoanei a cHrei cerere de brevet are cea mai vecAe datH de deposit. Inveniile salariailor $acH inventatorul este salariat, In lipsa unei clauze contractuale mai avanta-oase pentru el. InvenKiile create de salariat fie In virtutea Indeplinirii unui contract de muncH ce prevede o misiune inventivH care corespunde funcKiilor sale, fie In cadrul efectuHrii unor studii sau cercetHri care iau fost IncredinKate In mod e)plicit aparKin unitHKii. Mn toate aceste situaKii, inventatorul beneficiazH de o remuneraKie suplimentarH stabilitH prin contract. Mn cazul unui contract de cercetare IncAeiat Intre douH sau mai multe unitHKi, invenKiile aparKin unitHKii care a comandat cercetarea, In lipsa unei clauze contrare. InvenKiile create In alte condiKii decIt cele prevHzute
5=

aparKin salariatului. 6)ceptie& In cazul In care invenKia este creatH de salariat fie In e)ercitarea funcKiilor sale, fie In domeniul activitHKilor unitHKii, fie prin cunoaJterea Ji utilizarea teAnicii, a mi-loacelor specifice ale unitHKii sau datelor e)istente In unitate, fie cu asistenKa materialH a unitHKii, unitatea are dreptul sH-Ji atribuie invenKia sau sH beneficieze, In totalitate sau In parte, de drepturile acordate de brevetul ce prote-eazH invenKia salariatului sHu. Mn acest caz, remuneraKia inventatorului se va stabili prin contract. Inventatorul Ji unitatea se vor informa reciproc In scris In mod obligatoriu asupra creHrii Ji asupra stadiului realizHrii invenKiei Ji se vor abKine de la orice divulgare ce poate pre-udicia e)ercitarea drepturilor de cHtre fiecare parte. Partea care a ignorat aceste obligaKii trebuie sH repare pre-udiciile cauzate celeilalte pHrKi, inclusiv beneficiul ratat, conform legii. $acH, unitatea, In termen de =0 de zile de la data la care a fost informatH In scris de cHtre salariat despre invenKia creatH, nu va depune o cerere de brevet, nu va cesiona dreptul la depunerea cererii oricHrei alte persoane sau nu-i va da inventatorului o dispoziKie In scris privind pHstrarea In secret a invenKiei, dreptul la brevet va aparKine salariatului. Mn cazurile cInd brevetul aparKine salariatului, unitatea are dreptul preferenKial la licenKH nee)clusivH pentru e)ploatarea invenKiei. Mn cazul In care unitatea a obKinut un brevet pentru invenKia creatH, salariatul are dreptul preferenKial la o licenKH nee)clusivH gratuitH pentru e)ploatarea invenKiei. Mn cazul In care pHrKile nu au a-uns la un consens asupra cuantumului remuneraKiei cuvenite salariatului, el va fi stabilit de instanKa -udecHtoreascH, In funcKie de aportul fiecHrei pHrKi la invenKia creatH Ji de valoarea comercialH a acesteia. Procedura de creare Ji de utilizare a invenKiilor salariaKilor este stabilitH In Regulamentul privind obiectele de proprietate industrialH create In cadrul e)ercitHrii atribuKiilor de serviciu, aprobat de 9uvern. 'ererea e "revet epus e o persoan ne!n reptit $acH, pInH la acordarea de cHtre A96PI a brevetului, printr-o AotHrIre -udecHtoreascH rHmasH definitivH se stabileJte cH persoana IndreptHKitH sH obKinH un brevet este alta decIt solicitantul, aceastH persoanH, In termen de / luni de la data la care AotHrIrea menKionatH a rHmas definitivH, poate& a"sH continue, In locul solicitantului, procedura referitoare la cererea de brevet ca pentru o cerere proprie. b"sH depunH o nouH cerere de brevet pentru aceeaJi invenKie. In acest caz, cererea iniKialH va fi consideratH de A96PI ca fiind retrasH. c"sH cearH respingerea cererii de brevet. Dreptul inventatorului Inventator autor al invenKiei" este persoana fizicH care, prin munca sa creatoare, a realizat invenKia. $reptul de autor al invenKiei este un drept personal inalienabil, imprescriptibil Ji prote-at fHrH termen. Mn cazul In care invenKia a fost creatH In comun de mai multe persoane, fiecare dintre ele are calitatea de coautor Ji dreptul de inventator aparKine fiecHreia In parte. Nu se considerH inventator persoana fizicH care, la realizarea invenKiei, a acordat inventatorului asistenKH teAnicH, organizatoricH sau materialH ori care a contribuit doar la perfectarea cererii de brevet, la obKinerea brevetului sau la e)ploatarea invenKiei. Inventatorul are dreptul sH fie menKionat In cerere, In brevet Ji In publicaKiile A96PI cu privire la cerere Ji la brevet. Inventatorul are dreptul sH renunKe la menKionarea numelui sHu In cerere, In brevet Ji In
52

publicaKiile A96PI cu privire la cerere Ji la brevet prin depunerea la A96PI a unei cereri In scris. &2. *xploatarea bre etului de in entie de cotitulari <revetul Ii acordH titularului dreptul e)clusiv de e)ploatare a invenKiei pe Intreaga duratH de protecKie a lui. <revetul Ii acordH titularului, dreptul de a interzice terKilor care nu au acordul sHu efectuarea, pe teritoriul R8, a urmHtoarelor acKiuni& a"fabricarea, oferirea spre vInzare, vInzarea, folosirea, importul sau stocarea In aceste scopuri a produsului care constituie obiectul brevetului. b"folosirea procedeului care constituie obiectul brevetului sau, In cazul In care un terK Jtie sau este evident din circumstanKe cH folosirea procedeului este interzisH fHrH acordul titularului de brevet, oferirea procedeului spre folosire. c"oferirea spre vInzare, vInzarea, folosirea, importul sau stocarea In aceste scopuri a produsului obKinut direct prin procedeul care constituie obiectul brevetului. Mn cazul In care e)istH mai mulKi titulari ai unui brevet, raporturile privind e)ploatarea invenKiei prote-ate prin brevet se stabilesc printr-un acord IncAeiat Intre aceJtia. $acH un asemenea acord nu e)istH, fiecare titular are dreptul sH e)ploateze invenKia dupH propria voinKH, sH acKioneze In instanKH orice persoanH care e)ploateazH invenKia brevetatH fHrH acordul cotitularilor, InsH nu are dreptul sH renunKe la brevet fHrH a-i anunKa pe cotitulari, precum Ji sH IncAeie contracte de licenKH Ji sH cesioneze brevetul fHrH acordul acestora. &3. In entiile salariatilor Inveniile salariailor $acH inventatorul este salariat, In lipsa unei clauze contractuale mai avanta-oase pentru el. InvenKiile create de salariat fie In virtutea Indeplinirii unui contract de muncH ce prevede o misiune inventivH care corespunde funcKiilor sale, fie In cadrul efectuHrii unor studii sau cercetHri care i-au fost IncredinKate In mod e)plicit aparKin unitHKii. Mn toate aceste situaKii, inventatorul beneficiazH de o remuneraKie suplimentarH stabilitH prin contract. Mn cazul unui contract de cercetare IncAeiat Intre douH sau mai multe unitHKi, invenKiile aparKin unitHKii care a comandat cercetarea, In lipsa unei clauze contrare. InvenKiile create In alte condiKii decIt cele prevHzute aparKin salariatului. 6)ceptie& In cazul In care invenKia este creatH de salariat fie In e)ercitarea funcKiilor sale, fie In domeniul activitHKilor unitHKii, fie prin cunoaJterea Ji utilizarea teAnicii, a mi-loacelor specifice ale unitHKii sau datelor e)istente In unitate, fie cu asistenKa materialH a unitHKii, unitatea are dreptul sH-Ji atribuie invenKia sau sH beneficieze, In totalitate sau In parte, de drepturile acordate de brevetul ce prote-eazH invenKia salariatului sHu. Mn acest caz, remuneraKia inventatorului se va stabili prin contract. Inventatorul Ji unitatea se vor informa reciproc In scris In mod obligatoriu asupra creHrii Ji asupra stadiului realizHrii invenKiei Ji se vor abKine de la orice divulgare ce poate pre-udicia e)ercitarea drepturilor de cHtre fiecare parte. Partea care a ignorat aceste obligaKii trebuie sH repare pre-udiciile cauzate celeilalte pHrKi, inclusiv beneficiul ratat, conform legii. $acH, unitatea, In termen de =0 de zile de la data la care a fost informatH In scris de cHtre salariat
5;

despre invenKia creatH, nu va depune o cerere de brevet, nu va cesiona dreptul la depunerea cererii oricHrei alte persoane sau nu-i va da inventatorului o dispoziKie In scris privind pHstrarea In secret a invenKiei, dreptul la brevet va aparKine salariatului. Mn cazurile cInd brevetul aparKine salariatului, unitatea are dreptul preferenKial la licenKH nee)clusivH pentru e)ploatarea invenKiei. Mn cazul In care unitatea a obKinut un brevet pentru invenKia creatH, salariatul are dreptul preferenKial la o licenKH nee)clusivH gratuitH pentru e)ploatarea invenKiei. Mn cazul In care pHrKile nu au a-uns la un consens asupra cuantumului remuneraKiei cuvenite salariatului, el va fi stabilit de instanKa -udecHtoreascH, In funcKie de aportul fiecHrei pHrKi la invenKia creatH Ji de valoarea comercialH a acesteia. Procedura de creare Ji de utilizare a invenKiilor salariaKilor este stabilitH In Regulamentul privind obiectele de proprietate industrialH create In cadrul e)ercitHrii atribuKiilor de serviciu, aprobat de 9uvern. &!. Notiunea depozitului national re#lementar al bre etului. .onditiile pe care trebuie sa le indeplineasca cererea de bre et $epozit naKional reglementar- cererea de brevet de invenKie ce este InsoKitH de& cererea de brevet propriu-zisH", descrierea invenKiei, desene e)plicative, rezumatul. %ererea de brevet va conKine& a"solicitarea de acordare a brevetului. b"descrierea invenKiei. c"una sau mai multe revendicHri. d"desene la care se fac referiri In descriere sau In revendicHri. e"un rezumat. f"o procurH, dupH caz. %ererea de brevet este supusH plHKii unei ta)e de depunere. %ererea de brevet trebuie sH satisfacH condiKiile prevHzute de Regulament. In cazul In care invenKia se referH la un material biologic reproductibil, cererea de brevet poate conKine, dupH caz, actul prin care se confirmH depozitul acestui material biologic la o autoritate de depozit, care se prezintH odatH cu depunerea cererii de brevet sau In termen de + luni de la data de depozit a acesteia. Mn cazul In care solicitantul este reprezentat de un mandatar autorizat, cererea de brevet va conKine procura de reprezentare, care se prezintH odatH cu depunerea cererii de brevet sau In termen de + luni de la data de depozit a acesteia. %ererea de brevet va conKine menKionarea inventatorului Ji date care sH permitH stabilirea identitHKii acestuia. Mn cazul In care solicitant nu este inventatorul InsuJi sau el nu este unicul inventator, cererea va conKine o declaraKie a solicitantului prin care acesta desemneazH inventatorii Ji indicH originea dreptului la brevet. Mn cazul In care, In scopul stabilirii datei de depozit, descrierea invenKiei a fost InlocuitH cu o referire la o cerere anterioarH solicitantul va prezenta la A96PI, In termen de ! luni de la data de depozit a cererii de brevet conKinInd referirea, o copie certificatH a cererii Inregistrate anterior Ji, dupH caz, traducerea acesteia. $acH cererea anterioarH a fost depusH de o persoanH alta decIt solicitantul, se va ane)a documentul care confirmH dreptul solicitantului de a depune cererea. &&. Procedura de eliberare a bre etului de in entie in RM. 8pozitia, contestatia si obser atiile tertilor .poziia Mn termen de = luni de la data publicHrii menKiunii privind
5:

AotHrIrea de acordare a brevetului, orice persoanH poate face opoziKie la acordarea brevetului prin depunerea unei cereri In acest sens la A96PI. ?poziKia se e)amineazH In termen de / luni In cadrul subdiviziunii A96PI care a adoptat AotHrIrea. ?poziKia va fi fHcutH In scris Ji se va baza pe urmHtoarele motive& a"obiectul brevetului nu este brevetabil. b"brevetul nu dezvHluie invenKia suficient de clar Ji complet pentru ca un specialist In domeniu sH o poatH realiza. c"obiectul brevetului depHJeJte conKinutul cererii aJa cum a fost depusH sau, dacH brevetul a fost acordat pe baza unei cereri divizionare ori a unei noi cereri, obiectul brevetului depHJeJte conKinutul cererii iniKiale aJa cum a fost depusH. ?poziKia depusH are efect suspensiv. ?poziKia nu va fi luatH In considerare decIt dupH plata ta)ei stabilite. Mn cazul In care subdiviziunea A96PI care a adoptat AotHrIrea de acordare a brevetului constatH cH cel puKin unul dintre motivele opoziKiei este Impotriva acordHrii brevetului, se va revoca AotHrIrea respectivH. Mn caz contrar, opoziKia se va respinge. Mn cazul In care A96PI constatH cH, luInd In considerare modificHrile aduse de solicitant pe parcursul procedurii de opoziKie, brevetul Ji invenKia care face obiectul acestuia& a"satisfac cerinKele prezentei legi, se va decide menKinerea In vigoare a AotHrIrii de acordare a brevetului, cu operarea modificHrilor de rigoare, cu condiKia Indeplinirii cerinKelor prevHzute de Regulament. b"nu satisfac cerinKele prezentei legi, se va revoca AotHrIrea de acordare a brevetului. Mn cazul In care un brevet a fost modificat, A96PI va publica, dupH plata ta)ei stabilite, un nou fascicul de brevet conKinInd, In forma modificatH, descrierea, revendicHrile Ji, dupH caz, desenele. 'ontestaia. ?rice AotHrIre luatH de subdiviziunile A96PI poate fi contestatH la %omisia de contestaKii a A96PI de cHtre orice persoanH care este afectatH de AotHrIre. %ontestarea are efect suspensiv. %ontestaKia se va depune In formH scrisH, In termen de + luni de la data e)pedierii AotHrIrii, Ji va conKine motivele contestHrii. %ontestaKia se va considera depusH numai dupH plata ta)ei stabilite. E(aminarea contestaiei. Mn cursul e)aminHrii contestaKiei, care se desfHJoarH conform prevederilor Regulamentului Ji Regulamentului privind %omisia de contestaKii a A96PI, pHrKile vor fi invitate, ori de cIte ori este necesar, sH depunH, Intr-un termen fi)at de comisie, observaKiile lor asupra notificHrilor care le sInt adresate sau asupra comunicHrilor primite de la celelalte pHrKi. $upH e)aminarea contestaKiei, %omisia de contestaKii fie va adopta o AotHrIre definitivH asupra acesteia, fie va remite cazul spre ree)aminare subdiviziunii A96PI care a adoptat AotHrIrea contestatH. DotHrIrea %omisiei de contestaKii a A96PI se publicH In <?PI. ?rice AotHrIre adoptatH de %omisia de contestaKii a A96PI, In termen de + luni de la data comunicHrii, poate fi atacatH In instanKa -udecHtoreascH conform prevederilor %P%. Eli"erarea "revetului Mn cazul cInd nu au fost fHcute opoziKii Impotriva acordHrii brevetului, sau cInd opoziKia depusH a fost respinsH, A96PI elibereazH brevetul persoanei IndreptHKite, cu condiKia plHKii ta)elor stabilite, Ji publicH In <?PI menKiunea privind eliberarea brevetului. 6liberarea brevetului nu poate fi refuzatH Ji un brevet nu poate fi revocat pe motiv cH vInzarea produsului brevetat sau obKinut printr-un procedeu brevetat este supusH unor restricKii prevHzute de legislaKia naKionalH. $atH a eliberHrii brevetului este data la
=0

care menKiunea privind eliberarea lui este publicatH In <?PI. %omponenKa datelor pentru publicare se stabileJte de A96PI. <revetele eliberate se Inscriu In Registrul naKional de brevete de invenKie. Mn cazul In care ta)ele stabilite pentru eliberarea brevetului nu au fost acAitate dupH publicarea menKiunii privind AotHrIrea de acordare a brevetului In condiKiile Regulamentului, brevetul nu se elibereazH. 8enKiunea privind stingerea drepturilor se Inscrie In Registrul naKional de brevete de invenKie Ji se publicH In <?PI. &+. procedura de bre etare in strainatate 4calea nationala si internationala5. Rolul ()*PI in procesul de dobindire a bre etului de in entie pe cale internationala 'ererea internaional. 3olicitantul unei cereri internaKionale care doreJte sH obKinH un brevet In Republica 8oldova va depune la A96PI, In termen de /1 de luni de la data de depozit a cererii internaKionale sau, dacH a fost revendicatH o prioritate, de la data prioritHKii, o cerere care sH conKinH solicitarea e)plicitH sau implicitH a descAiderii fazei naKionale, o copie de pe cererea internaKionalH Ji traducerea In limba moldoveneascH a cererii internaKionale, certificatH In modul corespunzHtor. Mn cazul In care traducerea documentelor cererii internaKionale nu este depusH la A96PI la data descAiderii fazei naKionale sau In termen de + luni de la aceastH datH, cererea internaKionalH se considerH ca fiind retrasH. Publicarea unei cereri internaKionale va produce efectele protecKiei provizorii, de la data publicHrii traducerii cererii internaKionale In limba moldoveneascH. 'ererea eurasiatic. %ererile eurasiatice depuse conform %onvenKiei eurasiatice pot face obiectul procedurilor In faKa A96PI. Mn asemenea proceduri se aplicH prevederile %onvenKiei eurasiatice Ji ale InstrucKiunii de aplicare a %onvenKiei eurasiatice. Mn cazul unor divergenKe Intre prevederile %onvenKiei eurasiatice Ji cele ale prezentei legi, vor prevala prevederile %onvenKiei eurasiatice. Fna Ji aceeaJi invenKie dezvHluitH Intr-un brevet eurasiatic Ji, respectiv, Intr-un brevet naKional, provenind de la acelaJi solicitant, care au aceeaJi datH de depozit sau, dacH a fost revendicatH o prioritate, aceeaJi datH de prioritate, nu poate fi prote-atH simultan prin ambele brevete. <revetul acordat de A96PI va Inceta sH producH efecte dupH acordarea brevetului eurasiatic, de la data e)pirHrii termenului pentru depunerea unei opoziKii privind acest brevet eurasiatic sau, dacH a fost formulatH o opoziKie, de la data la care, In urma e)aminHrii opoziKiei, a fost luatH AotHrIrea de menKinere a brevetului eurasiatic. .&iciul naional AGEPI, este oficiul naKional In domeniul protecKiei proprietHKii intelectuale Ji unica autoritate care acordH pe teritoriul R8 protecKie -uridicH invenKiilor, In condiKiile #. Mn conformitate cu prezenta lege, A96PI are urmHtoarele atribuKii& a"coordoneazH realizarea politicii de protecKie a invenKiilor In Republica 8oldova. b"elaboreazH proiecte de acte legislative Ji de alte acte normative In domeniul protecKiei invenKiilor, aprobH instrucKiuni, formulare-tip Ji alte acte de procedurH necesare aplicHrii #. c"recepKioneazH Ji e)amineazH cererile de brevet In vederea acordHrii Ji eliberHrii, In numele statului, a titlurilor de protecKie pentru invenKii. publicH cererile de brevet Ji fasciculele de brevet. d"Kine Registrul naKional de cereri de brevet de invenKie, Registrul naKional de cereri de brevet de invenKie de scurtH duratH,
=1

Registrul naKional de brevete de invenKie Ji Registrul naKional de brevete de invenKie de scurtH duratH. e"editeazH <uletinul ?ficial de Proprietate IndustrialH al Republicii 8oldova, denumit In continuare <?PI, Ji publicH In el date referitoare la cererile de brevet, la brevete Ji la certificatele complementare de protecKie. f"este oficiul receptor pentru cererile internaKionale Ji cererile eurasiatice depuse de cHtre solicitanKii naKionali In conformitate cu prevederile P%B sau ale %onvenKiei eurasiatice. g"deKine Ji administreazH %olecKia naKionalH de brevete prin acAiziKii Ji scAimburi de informaKii cu organizaKiile internaKionale Ji cu oficiile de brevete din strHinHtate. A"ia parte la aplicarea mHsurilor de asigurare a probelor In caz de IncHlcare a drepturilor prevHzute de lege. i"e)ercitH Ji alte atribuKii prevHzute de lege. A96PI reprezintH Republica 8oldova In ?rganizaKia 8ondialH a ProprietHKii Intelectuale, precum Ji In alte organizaKii internaKionale, interguvernamentale Ji interstatale pentru protecKia proprietHKii industriale, IntreKine cu ele relaKii de cooperare multilateralH Ji bilateralH In domeniu. &,. Notiunea si clasi2icarea prioritatii in entiei. Re endicarea prioritatii Dreptul e prioritate ? persoanH care a depus, conform prevederilor legale, o cerere de brevet de invenKie, de model de utilitate, de certificat de utilitate sau de certificat de autor In sau pentru un stat parte la %onvenKia de la Paris sau membru al ?rganizaKiei 8ondiale a %omerKului ori succesorul sHu In drepturi beneficiazH, In scopul depunerii unei cereri de brevet pentru aceeaJi invenKie, de un drept de prioritate pe o perioadH de 1+ luni de la data de depozit a primei cereri. ziua depozitului nu este cuprinsH In termen. $reptul de prioritate va fi recunoscut pentru orice depozit care are valoarea unui depozit naKional reglementar, conform legislaKiei naKionale a statului In care a fost constituit sau conform acordurilor bilaterale ori multilaterale sau convenKiilor regionale. $reptul de prioritate poate fi transmis prin cesiune. Bransmiterea unui drept de prioritate se face In scris, cedentul decHzInd din dreptul de prioritate referitor la prima cerere. )even icarea prioritii 3olicitantul care vrea sH beneficieze de prioritatea unei cereri anterioare trebuie sH depunH o declaraKie de revendicare a prioritHKii, o copie a cererii anterioare Ji, dupH caz, o traducere a acesteia In limba moldoveneascH, precum Ji sH acAite ta)a stabilitH pentru fiecare prioritate revendicatH. Pentru o cerere de brevet se pot revendica prioritHKi multiple, cAiar dacH ele provin din state diferite. 3e pot revendica, dupH caz, prioritHKi multiple pentru aceeaJi revendicare de brevet. $acH sInt revendicate prioritHKi multiple, termenul de prioritate se calculeazH de la data celei mai vecAi prioritHKi. Mn cazul In care se revendicH una sau mai multe prioritHKi pentru o cerere de brevet, dreptul de prioritate va acoperi doar elementele cererii de brevet care sInt cuprinse In cererea sau In cererile a cHror prioritate a fost revendicatH. Mn cazul In care anumite elemente ale invenKiei pentru care se revendicH prioritatea nu sInt cuprinse In revendicHrile formulate In cererea anterioarH, prioritatea poate fi recunoscutH cu condiKia ca documentele cererii anterioare sH dezvHluie clar aceste elemente. Prioritatea revendicatH Intr-o cerere de brevet ca urmare a e)punerii invenKiei, la o e)poziKie organizatH
=+

Intr-un stat parte la %onvenKia de la Paris sau membru al ?rganizaKiei 8ondiale a %omerKului poate fi recunoscutH de la data prezentHrii invenKiei la e)poziKie. Aceasta se aplica numai In cazul In care cererea de brevet a fost depusH In termen de = luni de la data e)punerii invenKiei la e)poziKie. Bermenul de = luni nu va prelungi termenul de prioritate 1+ luni. 3olicitantul sau succesorul In drepturi al acestuia are dreptul sH revendice Intr-o cerere ulterioarH o prioritate a unei cereri anterioare depuse la A96PI pentru aceeaJi invenKie dacH revendicarea prioritHKii se face In termen de 1+ luni de la data de depozit a cererii anterioare prioritate internH". Mn acest caz, cererea anterioarH se considerH retrasH. Prioritatea se revendicH odatH cu depunerea cererii sau In termen de + luni de la data de depozit a cererii de brevet Ji se -ustificH prin documentul de prioritate. $ocumentul care -ustificH revendicarea prioritHKii, copia cererii anterioare, certificatH de autoritatea la care aceastH cerere a fost depusH, Ji, dupH caz, traducerea acesteia se depun de cHtre solicitant In termen de 1= luni de la data de depozit a cererii anterioare sau, dacH e)istH mai multe cereri anterioare, de la cea mai vecAe datH de depozit a cererilor respective. $ocumentul care -ustificH revendicarea prioritHKii, Ji certificatul eliberat de administraKia e)poziKiei In cauzH se depun de cHtre solicitant odatH cu cererea de brevet sau In termen de / luni de la data de depozit a acesteia. Mn cazul In care solicitantul revendicH un drept de proprietate ce aparKine altei persoane, pentru recunoaJterea prioritHKii este necesarH depunerea la A96PI a unui act -uridic care confirmH transmiterea sau a unei autorizaKii din partea cedentului, din care sH rezulte cH solicitantul are dreptul sH revendice prioritatea primului depozit. $ocumentele menKionate se depun odatH cu revendicarea prioritHKii sau In termen de 1= luni de la data prioritHKii primei cereri. Nerespectarea termenelor are ca efect nerecunoaJterea prioritHKii revendicate. 'orectarea sau suplimentarea unei reven icri a prioritii 3olicitantul poate cere corectarea sau suplimentarea unei revendicHri a prioritHKii referitor la cererea de brevet In termen de 1= luni de la data de prioritate sau, In cazul In care corectarea sau suplimentarea conduce la modificarea datei de prioritate, In termen de 1= luni de la data de prioritate modificatH, fiind aplicat termenul care e)pirH mai devreme, cu condiKia ca cererea de corectare sau de suplimentare sH fie depusH la A96PI In termen de ! luni de la data de depozit a cererii de brevet. $epunerea cererii, este supusH plHKii unei ta)e stabilite. Mn cazul In care ta)a nu este plHtitH, se va considera cH cererea nu a fost depusH. $acH cererea este depusH dupH ce solicitantul a cerut publicarea anticipatH a cererii, se va considera cH ea nu a fost depusH, cu e)cepKia cazului cInd aceastH solicitare a fost retrasH pInH la finalizarea pregHtirilor teAnice pentru publicare. Mn cazul In care corectarea sau suplimentarea revendicHrii prioritHKii conduce la modificarea datei de prioritate, orice termen calculat de la data de prioritate aplicatH anterior, care IncH nu a e)pirat, se va calcula de la data de prioritate modificatH. )esta"ilirea reptului e prioritate Mn cazul In care se revendicH prioritatea unei cereri anterioare Intr-o cerere de brevet ulterioarH, care a fost depusH dupH e)pirarea termenului dar nu mai tIrziu decIt dupH + luni de la e)pirarea acestui termen, A96PI poate restabili dreptul de prioritate dacH, odatH cu depunerea
=/

cererii de brevet, solicitantul a prezentat o cerere de restabilire a drepturilor Ji un demers care confirmH faptul cH diligenKa cerutH de circumstanKe a fost e)ercitatH sau cH nerespectarea termenului a fost neintenKionatH. %ererea de restabilire a drepturilor, se depune In termen de + luni de la data e)pirHrii perioadei de prioritate, dar nu mai tIrziu de finalizarea pregHtirilor teAnice pentru publicarea cererii In cauza. %ererea de restabilire a drepturilor va fi InsoKitH de plata unei ta)e stabilite. In caz contrar, se va considera cH aceastH cerere nu a fost depusH. Mn cazul In care copia cererii anterioare nu a fost prezentatH la A96PI In termenul 1= luni de la data de deposit a cererii anterioare. A96PI poate restabili dreptul de prioritate sub rezerva Indeplinirii cumulative a urmHtoarelor condiKii& a"solicitantul a prezentat, In acest sens, la A96PI un demers pInH la e)pirarea termenului de 1=luni. b"solicitantul a prezentat la A96PI o confirmare a demersului prezentat la oficiul care a Inregistrat cererea anterioarH, care atestH cH copia cererii anterioare a fost solicitatH Intr-un termen ce nu a depHJit 1! luni de la data de depozit a acestei cereri anterioare. c"copia certificatH a cererii anterioare a fost prezentatH la A96PI In termen de o lunH de la data la care oficiul unde a fost InregistratH cererea anterioarH a eliberat solicitantului copia respectivH. &-. D$le con2erite prin cerera de bre et dupa publicarea acesteia 4protectia pro izorie a in entiei5 Durata "revetului de invenKie este de +0 de ani, IncepInd cu data de depozit a cererii de brevet de invenKie. $urata unui brevet de invenKie de scurtH duratH este de = ani, IncepInd cu data de depozit a cererii de brevet de invenKie de scurtH duratH. Bitularul de brevet poate prezenta la A96PI o cerere de prelungire a termenului de valabilitate a brevetului de scurtH duratH pentru o perioadH de cel mult ! ani, cu condiKia cH titularul va solicita la A96PI efectuarea cercetHrii documentare referitoare la invenKia care face obiectul brevetului Ji va acAita ta)a respectivH de prelungire, dar nu mai devreme de un an Ji nu mai tIrziu de = luni Inainte de e)pirarea termenului de valabilitate a brevetului de scurtH duratH. Pentru produsele medicamentoase Ji cele fitofarmaceutice, care fac obiectul unui brevet de invenKie, se poate obKine o protecKie complementarH. Drepturile con&erite prin cererea e "revet up pu"licarea acesteia %ererea de brevet, IncepInd cu data publicHrii ei Ji pInH la eliberarea brevetului, asigurH solicitantului, cu titlu provizoriu. Persoana fizicH sau -uridicH care a e)ploatat invenKia In perioada de +0(= ani va plHti titularului de brevet, dupH obKinerea brevetului, o compensaKie bHneascH rezonabilH. %uantumul compensaKiei se stabileJte prin acordul dintre pHrKi, KinInd cont de buna-credinKH a persoanei care a e)ploatat invenKia, sau de cHtre instanKa -udecHtoreascH, In cazul imposibilitHKii de a fi stabilit pe cale amiabilH. 6fectele cererii de brevet se considerH nule In cazul In care cererea de brevet a fost retrasH de cHtre solicitant, precum Ji In cazul In care ea a fost retrasH sau respinsH conform prevederilor #. Prevederile e)puse nu se aplicH brevetelor de invenKie de scurtH duratH.
=!

&/. .onditia unitatii in entiei. .onditia dez aluirii in entiei. Re endicarile +nitatea inveniei %ererea de brevet trebuie sH se refere numai la o singurH invenKie sau la un grup de invenKii legate Intre ele astfel IncIt sH formeze un singur concept inventiv. %ererea de brevet care nu IndeplineJte condiKia de baza poate fi divizatH de cHtre solicitant, din proprie iniKiativH sau la cererea A96PI, prin depunerea unei cereri divizionare, pInH la luarea unei AotHrIri asupra cererii de brevet. %ererea divizionarH poate fi depusH numai pentru elementele care nu depHJesc conKinutul cererii iniKiale aJa cum a fost ea depusH. %ererile divizionare sInt considerate a fi fost depuse la data de depozit a cererii iniKiale Ji vor beneficia de drepturile de prioritate ale acesteia. Dezvluirea inveniei InvenKia va fi dezvHluitH In cererea de brevet Intr-o manierH suficient de clarH Ji completH, astfel IncIt sH poatH fi realizatH de cHtre un specialist In domeniu. Mn cazul In care invenKia se referH la un material biologic reproductibil la care publicul nu a avut acces, sInt Indeplinite numai dacH solicitantul dovedeJte printr-un act cH, anterior datei de depozit a cererii de brevet sau de prioritate recunoscutH, materialul biologic a fHcut obiectul unui depozit la o autoritate de depozit internaKionalH sau la o autoritate de depozit desemnatH de 9uvern. )even icrile trebuie sH defineascH obiectul pentru care se cere protecKia. RevendicHrile vor fi clare, concise Ji vor fi susKinute de descrierea invenKiei. RevendicHrile determinH Intinderea protecKiei -uridice acordate de brevet prin fiecare element inclus In revendicarea independentH sau prin ecAivalentul lui, cunoscut pInH la data de depozit, iar dacH este invocatH prioritatea Q pInH la data prioritHKii invenKiei prote-ate prin brevet. $escrierea Ji desenele pot fi folosite numai In scopul interpretHrii revendicHrilor. 6ste e)clusH interpretarea limitatH sau e)tensivH a revendicHrilor folosind descrierea Ji desenele In scopul identificHrii ideii inventive generale". $acH cererea conKine e)emple de realizare sau de aplicare a invenKiei ori de aplicare a rezultatelor invenKiei, revendicHrile nu vor fi interpretate doar In raport cu aceste e)emple. Mn special, faptul cH produsul sau procedeul include elemente suplimentare care lipsesc In e)emplele dezvHluite In cerere Ji lipsa In e)emple a elementelor care nu contribuie la obKinerea rezultatului sau nu posedH avanta-ele declarate sau inerente nu va conduce la e)cluderea produsului sau a procedeului din sfera protecKiei -uridice, determinate de revendicHrile invenKiei. +1.D$le morale ale autorilor in entiilor si D$le patrimoniale ale titularilor de bre ete Drepturile con&erite e "revet <revetul Ii acordH titularului dreptul e)clusiv de e)ploatare a invenKiei pe Intreaga duratH de protecKie a lui. <revetul Ii acordH titularului, dreptul de a interzice terKilor care nu au acordul sHu efectuarea, pe teritoriul Republicii 8oldova, a urmHtoarelor acKiuni& a"fabricarea, oferirea spre vInzare, vInzarea, folosirea, importul sau stocarea In aceste scopuri a produsului care constituie obiectul brevetului. b"folosirea procedeului care constituie obiectul brevetului sau, In cazul In care un terK Jtie sau este evident din circumstanKe cH folosirea procedeului este interzisH fHrH acordul titularului de brevet, oferirea procedeului spre folosire. c"oferirea spre vInzare, vInzarea, folosirea, importul sau
=5

stocarea In aceste scopuri a produsului obKinut direct prin procedeul care constituie obiectul brevetului. Mn cazul In care e)istH mai mulKi titulari ai unui brevet, raporturile privind e)ploatarea invenKiei prote-ate prin brevet se stabilesc printr-un acord IncAeiat Intre aceJtia. $acH un asemenea acord nu e)istH, fiecare titular are dreptul sH e)ploateze invenKia dupH propria voinKH, sH acKioneze In instanKH orice persoanH care e)ploateazH invenKia brevetatH fHrH acordul cotitularilor, InsH nu are dreptul sH renunKe la brevet fHrH a-i anunKa pe cotitulari, precum Ji sH IncAeie contracte de licenKH Ji sH cesioneze brevetul fHrH acordul acestora. Interzicerea e(ploatrii in irecte a inveniei Fn brevet Ii acordH titularului, dreptul de a interzice terKilor care nu au acordul sHu livrarea sau oferirea spre livrare, pe teritoriul Republicii 8oldova, unei persoane alta decIt persoana IndreptHKitH sH e)ploateze invenKia brevetatH, a mi-loacelor referitoare la un element esenKial al acelei invenKii, pentru punerea In aplicare a acesteia, In cazul In care terKul Jtie sau este evident din circumstanKe cH aceste mi-loace sInt apte Ji destinate punerii In aplicare a invenKiei respective. %ele e)puse nu se aplicH In cazul cInd mi-loacele de punere In aplicare a invenKiei sInt produsele aflate la moment In comerK, cu e)cepKia cazurilor cInd terKul incitH persoana cHreia i se efectueazH livrHri sH comitH urmatoarele acKiuni interzise& a"fabricarea, oferirea spre vInzare, vInzarea, folosirea, importul sau stocarea In aceste scopuri a produsului care constituie obiectul brevetului. b"folosirea procedeului care constituie obiectul brevetului sau, In cazul In care un terK Jtie sau este evident din circumstanKe cH folosirea procedeului este interzisH fHrH acordul titularului de brevet, oferirea procedeului spre folosire. c"oferirea spre vInzare, vInzarea, folosirea, importul sau stocarea In aceste scopuri a produsului obKinut direct prin procedeul care constituie obiectul brevetului. Dreptul inventatorului. Inventator autor al invenKiei" este persoana fizicH care, prin munca sa creatoare, a realizat invenKia. $reptul de autor al invenKiei este un drept personal inalienabil, imprescriptibil Ji prote-at fHrH termen. Mn cazul In care invenKia a fost creatH In comun de mai multe persoane, fiecare dintre ele are calitatea de coautor Ji dreptul de inventator aparKine fiecHreia In parte. Nu se considerH inventator persoana fizicH care, la realizarea invenKiei, a acordat inventatorului asistenKH teAnicH, organizatoricH sau materialH ori care a contribuit doar la perfectarea cererii de brevet, la obKinerea brevetului sau la e)ploatarea invenKiei. Inventatorul are dreptul sH fie menKionat In cerere, In brevet Ji In publicaKiile A96PI cu privire la cerere Ji la brevet. Inventatorul are dreptul sH renunKe la menKionarea numelui sHu In cerere, In brevet Ji In publicaKiile A96PI cu privire la cerere Ji la brevet prin depunerea la A96PI a unei cereri In scris. +1. Limitele de exercitare a D$lor s$ e de catre titularii bre etelor. *puizarea D$lor. D de 2olosire anterioara si posterioara 1imitarea e&ectelor "revetului $repturile acordate de brevet nu se e)tind asupra& a"acKiunilor efectuate Intr-un cadru privat Ji In scopuri necomerciale. b"acKiunilor efectuate In scopuri e)perimentale In privinKa obiectului invenKiei brevetate.
==

c"preparHrii e)temporaneu o singurH datH In farmacie a unui medicament, conform reKetei medicale, precum Ji asupra acKiunilor cu privire la medicamentul astfel preparat. d"folosirii obiectului invenKiei brevetate la bordul navelor strHine aparKinInd KHrilor membre ale tratatelor internaKionale privind invenKiile la care Republica 8oldova este parte care intrH, temporar sau accidental, In apele Republicii 8oldova, cu condiKia ca invenKia sH fie folositH e)clusiv pentru necesitHKile navei. e"folosirii obiectului invenKiei brevetate In construcKia sau In operarea veAiculelor terestre sau aeriene ori a altor mi-loace de transport aparKinInd KHrilor membre ale tratatelor internaKionale privind invenKiile la care Republica 8oldova este parte, ori In construcKia pieselor accesorii pentru aceste veAicule, cInd aceste mi-loace de transport pHtrund, temporar sau accidental, pe teritoriul Republicii 8oldova. ,olosirea specificata se admite cu condiKia de a nu aduce atingere Intr-un mod ne-ustificat e)ploatHrii normale a invenKiei prote-ate prin brevet Ji de a nu leza ne-ustificat interesele legitime ale titularului brevetului, KinInd cont de interesele legitime ale terKilor. Mn caz contrar, titularul brevetului are dreptul la o despHgubire materialH proporKionalH cu pre-udiciul suportat prin folosirea neautorizatH a invenKiei. Epuizarea repturilor $repturile acordate de un brevet nu se e)tind asupra acKiunilor privind un produs prote-at de brevetul In cauzH, efectuate pe teritoriul Republicii 8oldova, dupH ce acest produs a fost plasat pe piaKH In Republica 8oldova de cHtre titularul brevetului sau cu acordul e)pres al acestuia. ProtecKia prevHzutH nu se e)tinde asupra materialului biologic obKinut prin reproducerea ori multiplicarea unui material biologic comercializat sau oferit spre vInzare pe teritoriul Republicii 8oldova de cHtre titularul de brevet sau cu acordul acestuia, cInd reproducerea sau multiplicarea rezultH In mod necesar din utilizarea pentru care materialul biologic a fost lansat pe piaKH, cu condiKia ca materialul obKinut sH nu fi fost folosit ulterior pentru alte reproduceri sau multiplicHri. Prin derogare de la cele e)puse, vInzarea sau orice altH formH de comercializare a materialului pentru reproducerea plantelor de cHtre titularul brevetului sau cu acordul acestuia unui fermier, In scopuri de e)ploatare agricolH, implicH autorizarea fermierului de a folosi produsul recoltei sale In scopul reproducerii sau multiplicHrii de cHtre el InsuJi pentru folosire personalH. Prin derogare de la cele e)puse, vInzarea sau orice altH formH de comercializare a animalelor de prHsilH sau a altui material de reproducere animal de cHtre titularul brevetului sau cu acordul acestuia unui fermier implicH autorizarea fermierului de a folosi materialul prote-at In scopuri agricole, cu e)cepKia folosirii comerciale. aceasta include Ji folosirea animalelor sau a altui material de reproducere animal In scopul desfHJurHrii activitHKii sale agricole. 0ntin erea proteciei acordate de brevet sau de cererea de brevet este determinatH de conKinutul revendicHrilor. $escrierea Ji desenele se vor folosi pt interpretarea revendicHrilor. Mn perioada de pInH la acordarea brevetului, Intinderea protecKiei acordate de cererea de brevet este determinatH de revendicHrile cuprinse In cerere aJa cum a fost ea publicata. <revetul, aJa cum a fost acordat sau modificat In procedurile de opoziKie, de limitare sau de nulitate, determinH retroactiv Intinderea protecKiei conferite de cererea de brevet In
=2

mHsura In care aceastH protecKie nu este e)tinsH. ProtecKia acordatH de un brevet referitor la un procedeu care constituie obiectul brevetului se e)tinde asupra produselor obKinute direct prin procedeul brevetat. ProtecKia acordatH de un brevet referitor la un material biologic avInd caracteristici specifice, ca rezultat al invenKiei, se e)tinde asupra oricHrui material biologic obKinut pe baza celui brevetat prin reproducere sau multiplicare, Intr-o formH identicH sau diferitH Ji avInd aceleaJi caracteristici. ProtecKia acordatH de un brevet referitor la un procedeu ce permite producerea unui material biologic avInd caracteristici specifice, ca rezultat al invenKiei, se e)tinde asupra materialului biologic direct obKinut prin numitul procedeu Ji asupra oricHrui alt material biologic derivat din materialul biologic direct, obKinut prin reproducere sau multiplicare Intr-o formH identicH sau diferitH Ji avInd aceleaJi caracteristici. ProtecKia acordatH de un brevet referitor la un produs ce conKine sau reprezintH o informaKie geneticH se e)tinde asupra oricHrui alt material In care este Incorporat produsul Ji In care este cuprinsH Ji IJi e)ercitH funcKia informaKia geneticH, cu e)cepKia corpului uman, In diferite stadii de formare Ji dezvoltare, Ji a elementelor acestuia. Dreptul "azat pe utilizarea anterioara a inveniei ?rice persoanH care a utilizat cu bunH-credinKH invenKia pe teritoriul Republicii 8oldova sau a fHcut pregHtiri reale pentru utilizarea invenKiei pInH la data de depozit sau, In cazul cInd a fost revendicatH o prioritate, pInH la data de prioritate a cererii de brevet In baza cHreia este acordat brevetul are dreptul sH continue personal aceastH utilizare sau sH utilizeze invenKia In limitele Ji(sau In volumul planificat In timpul pregHtirilor, In unitatea sa ori pentru necesitHKile acesteia, fHrH platH Ji fHrH sH depHJeascH volumul de producKie e)istent sau planificat la data de depozit sau de prioritate. $reptul utilizatorului anterior, nu poate fi transmis pe parcursul vieKii utilizatorului ori prin succesiune legalH sau testamentarH decIt ImpreunH cu unitatea sau cu partea unitHKii In care a avut loc utilizarea ori s-au efectuat pregHtirile pentru utilizare. +2. 0ransmiterea D$lor subiecti e asupra cererii de bre et si bre etului de in entie. Licenta obli#atorie Bransmiterea %i constituirea repturilor %ererea de brevet Ji brevetul pot fi transmise sau pot constitui obiectul unor drepturi reale. $reptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului Ji drepturile ce decurg dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet pot fi transmise In totalitate sau In parte. Bransmiterea se poate face prin cesiune sau prin licenKH, e)clusivH sau nee)clusivH, ori prin succesiune legalH sau testamentarH. %ererea de brevet sau brevetul deKinut de o Intreprindere pot fi transmise independent de vInzarea Intreprinderii. 5Inzarea Intreprinderii In totalitate implicH transmiterea cererii de brevet Ji(sau a brevetului, cu e)cepKia cazurilor cInd, conform legii, e)istH o clauzH contrarH sau cInd aceasta reiese evident din circumstanKe. $ispoziKia In cauzH se aplicH obligaKiei contractuale de vInzare a Intreprinderii. Prin contractul de licenKH solicitantul sau titularul de brevet licenKiar" transmite dreptul de e)ploatare a cererii de brevet sau a brevetului oricHrei alte persoane licenKiat", rezervIndu-Ji dreptul de proprietate asupra lui. Mn cazul In care e)istH mai mulKi licenKiaKi pentru o cerere de
=;

brevet sau pentru un brevet, licenKele acordate pot fi numai nee)clusive sau e)clusive limitate. %ontractul de licenKH poate conKine clauze referitor la plata redevenKelor de cHtre licenKiat. Nu se admite, conform legii, includerea In contractul de licenKH a practicilor sau a condiKiilor care pot constitui o folosinKH abuzivH a drepturilor de proprietate intelectualH, avInd un efect pre-udiciabil asupra concurenKei pe piaKa respectivH, cum ar fi clauza transmiterii obligatorii de cHtre licenKiat a informaKiei teAnice licenKiarului, condiKii care sH Impiedice contestarea validitHKii sau includerea unui pacAet obligatoriu de condiKii ale licenKierii. Bransmiterea prin cesiune sau prin licenKH se va e)ecuta In scris Ji va fi semnatH de cHtre pHrKile la contract, cu e)cepKia cazului cInd transmiterea rezultH dintr-o AotHrIre -udecHtoreascH. In caz contrar, transmiterea nu este InscrisH la A96PI. Bransmiterea d-lor nu va afecta d-le obKinute de terKi pInH la data transmiterii. ?rice transmitere sau modificare efectuatH de solicitant sau de titular referitor la o cerere de brevet sau la un brevet la demersul uneia dintre pHrKi se Inscrie In Registrul naKional de cereri de brevet de invenKie sau In Registrul naKional de brevete de invenKie, publicInd In <?PI informaKia respectivH. ?rice transmitere a drepturilor referitor la o cerere de brevet sau la un brevet va produce efecte pentru terKi numai din data publicHrii In <?PI a menKiunii transmiterii Inscrise la A96PI. Drepturi reale. Fn brevet, independent de unitatea titularH, poate sH facH obiectul unui ga- sau al unui alt drept real. $repturile e)puse, la cererea uneia dintre pHrKi Ji cu condiKia acAitHrii ta)ei stabilite, se Inscriu In Registrul naKional de brevete de invenKie. 8enKiunea cu privire la aceste drepturi se publicH In <?PI. 1icena o"ligatorie InstanKele -udecHtoreJti pot acorda oricHrei persoane interesate o licenKH obligatorie pe motiv de lipsH sau de insuficienKH de e)ploatare a brevetului, la o cerere depusH la e)pirarea unui termen de ! ani de la data de depozit a cererii de brevet sau a unui termen de / ani de la eliberarea brevetului, fiind aplicat termenul care e)pirH cel mai tIrziu, In cazul In care titularul brevetului nu a e)ploatat brevetul pe teritoriul Republicii 8oldova sau nu a fHcut pregHtiri efective Ji serioase In acest scop. #a stabilirea faptului de lipsH sau insuficienKH de e)ploatare a brevetului nu se va face nici o distincKie Intre produsele de origine autoAtonH Ji cele importate. #icenKa obligatorie va fi acordatH numai In cazul In care persoana interesatH s-a strHduit sH obKinH autorizarea de la titularul de brevet In condiKii Ji In modalitHKi comerciale rezonabile Ji, cu toate eforturile sale, nu a reuJit sH facH acest lucru Intr-un termen rezonabil. Mn cazul acordHrii licenKei obligatorii, titularul brevetului va fi avizat imediat despre aceasta. #icenKa obligatorie poate fi acordatH In cazul survenirii unei situaKii e)cepKionale naKionale, In alte circumstanKe de e)tremH urgenKH, sau In caz de utilizare publicH In scopuri necomerciale. Mn cazul teAnologiilor de semiconductori, licenKa obligatorie poate fi acordatH numai pentru scopuri publice necomerciale sau pentru a remedia o practicH ce a fost determinatH, In baza unei proceduri -udiciare sau administrative, ca fiind anticoncurenKialH. #icenKa obligatorie poate fi acordatH unui titular de brevet de invenKie sau unui titular de brevet pentru soi de plantH care nuJi poate aplica invenKia ori soiul de plantH prote-at al doilea brevet", fHrH sH aducH atingere unui
=:

alt brevet primul brevet", cu condiKia ca invenKia sau soiul de plantH revendicat In cel de-al doilea brevet sH presupunH un progres teAnic important, de un interes economic substanKial In raport cu soiul de plantH Ji cu invenKia revendicate In primul brevet. InstanKa -udecHtoreascH poate Intreprinde toate mHsurile necesare pentru verificarea e)istenKei unei astfel de situaKii. Mn cazul licenKei obligatorii In favoarea unui brevet de invenKie sau unui brevet pentru soi de plantH, titularul primului brevet va avea dreptul la o licenKH reciprocH In condiKii rezonabile pentru e)ploatarea invenKiei brevetate ori a soiului de plantH prote-at. 'on iiile aplica"ile licenelor o"ligatorii ?datH cu eliberarea licenKei obligatorii, instanKa -udecHtoreascH va preciza tipul utilizHrilor acoperite de licenKH Ji condiKiile ce urmeazH a fi respectate. 3e vor aplica urmHtoarele condiKii& a"Intinderea Ji durata e)ploatHrii vor fi limitate de scopurile pentru care aceasta a fost autorizatH. b"e)ploatarea va fi nee)clusivH. c"e)ploatarea va fi netransmisibilH, cu e)cepKia transmiterii ImpreunH cu partea de unitate sau de active nemateriale care beneficiazH de aceastH e)ploatare. d"e)ploatarea va fi autorizatH In principal pentru aprovizionarea pieKei interne, cu e)cepKia cazului cInd e)ploatarea este permisH pentru a remedia o practicH consideratH ca anticoncurenKialH In urma unei proceduri -udiciare sau administrative. e"instanKa -udecHtoreascH poate, In baza unei cereri motivate, sH decidH Incetarea acKiunii autorizaKiei In cazul In care circumstanKele care au condus la acordarea licenKei au Incetat sH mai e)iste Ji este clar cH nu vor reapHrea, cu condiKia ca interesele legitime ale persoanelor astfel autorizate sH fie prote-ate Intr-o manierH adecvatH. InstanKa -udecHtoreascH va fi abilitatH sH refuze Incetarea acKiunii autorizaKiei In cazul In care circumstanKele care au condus la aceastH autorizare riscH sH se producH din nou. f"deKinHtorul licenKei va plHti titularului de brevet o remuneraKie adecvatH, stabilitH In raport cu valoarea economicH a autorizaKiei Ji, eventual, cu necesitatea de a remedia o practicH anticoncurenKialH. g"In cazul unei licenKe obligatorii In favoarea unui brevet dependent sau unui brevet pentru soi de plantH, e)ploatarea autorizatH In raport cu primul brevet va fi netransmisibilH, cu e)cepKia cazului cInd al doilea brevet a fost de asemenea transmis. 5alabilitatea -uridicH a oricHrei AotHrIri privind autorizarea unei e)ploatHri Ji orice AotHrIre referitoare la remuneraKia prevHzutH In raport cu o astfel de utilizare vor putea face obiectul unei revizuiri -udiciare sau al altei revizuiri independente de cHtre o autoritate superioarH. DotHrIrea instanKei -udecHtoreJti de acordare a licenKei obligatorii sau, dupH caz, de Incetare a acKiunii acesteia se comunicH la A96PI de cHtre titularul licenKei. 8enKiunea privind AotHrIrea instanKei se Inscrie In Registrul naKional de brevete Ji se publicH In <?PI. $acH titularul licenKei obligatorii, In termen de un an de la data obKinerii acesteia, nu a Intreprins nici o acKiune efectivH Ji serioasH pentru e)ploatarea invenKiei, licenKa obligatorie poate fi anulatH prin AotHrIrea instanKei -udecHtoreJti. 5alabilitatea licenKei obligatorii InceteazH In orice caz dacH titularul licenKei nu a Inceput e)ploatarea invenKiei In termen de + ani de la data obKinerii acesteia.
20

+3. Incetarea D$lor acordate prin bre etul de in entie Stingerea repturilor acor ate e "revet. $repturile acordate de brevet se sting In cazul In care& a"e)pirH durata legalH de protecKie +0(=ani. b"titularul renunKH la brevet- Bitularul brevetului poate sH renunKe la brevet, depunInd In acest sens o declaraKie In scris la A96PI. <revetul nu poate face obiectul unei renunKHri decIt In totalitatea sa. RenunKarea la brevet produce efecte numai dupH Inscrierea ei In Registrul naKional de brevete de invenKie. 8enKiunea privind renunKarea se publicH In <?PI. Bitularul are obligaKia, concomitent cu depunerea cererii scrise la A96PI, sH comunice In scris inventatorului intenKia sa de a renunKa la brevet. Mn acest caz, inventatorul, In termen de / luni de la data la care titularul i-a comunicat intenKia sa de a renunKa la brevet, are dreptul preferenKial de a obKine brevetul pe numele sHu. c"ta)ele de eliberare Ji de menKinere In vigoare a brevetului nu au fost acAitate la timp. 3tingerea drepturilor pe motiv de neplatH la timp a ta)ei anuale sau, dupH caz, a ta)ei suplimentare se considerH ca avInd efect de la data e)pirHrii termenului stabilit pentru plata ta)ei anuale. A96PI publicH In <?PI menKiunea privind stingerea drepturilor acordate de brevet. +!. Notiunea, termenul si conditiile de protectie a bre etului de in entie de scurta durata <revetul de invenKie de scurtH duratH se acordH pentru orice invenKie care este nouH, implicH o activitate inventivH Ji este susceptibilH de aplicare industrialH. 3e considerH cH o invenKie implicH o activitate inventivH, dacH ea prezintH un avanta- teAnic sau practic. Nu se acordH brevete de invenKie de scurtH duratH pentru invenKiile care se referH la& un material biologic. substanKe Ji(sau procedee cAimice sau farmaceutice. $urata unui brevet de invenKie de scurtH duratH este de = ani, IncepInd cu data de depozit a cererii de brevet de invenKie de scurtH duratH. Bitularul de brevet poate prezenta la A96PI o cerere de prelungire a termenului de valabilitate a brevetului de scurtH duratH pentru o perioadH de cel mult ! ani, cu condiKia cH titularul va solicita la A96PI efectuarea cercetHrii documentare referitoare la invenKia care face obiectul brevetului Ji va acAita ta)a respectivH de prelungire, dar nu mai devreme de un an Ji nu mai tIrziu de = luni Inainte de e)pirarea termenului de valabilitate a brevetului de scurtH duratH. +&. (pararea D$lor subiecti e asupra bre etelor de in entie. Metodele de aparare. 6ormele metodei 'urisdictionale 4penala, ci ila, administrati a5 Eli"erarea "revetului. Mn cazul cInd nu au fost fHcute opoziKii Impotriva acordHrii brevetului, sau cInd opoziKia depusH a fost respinsH, A96PI elibereazH brevetul persoanei IndreptHKite, cu condiKia plHKii ta)elor stabilite, Ji publicH In <?PI menKiunea privind eliberarea brevetului. 6liberarea brevetului nu poate fi refuzatH Ji un brevet nu poate fi revocat pe motiv cH vInzarea produsului brevetat sau obKinut printr-un procedeu brevetat este supusH unor restricKii prevHzute de legislaKia naKionalH. $atH a eliberHrii brevetului este data la care menKiunea privind eliberarea lui este publicatH In <?PI. %omponenKa datelor pentru publicare se stabileJte de A96PI. <revetele eliberate se Inscriu In Registrul naKional de brevete de invenKie. Mn cazul In care ta)ele stabilite pentru
21

eliberarea brevetului nu au fost acAitate dupH publicarea menKiunii privind AotHrIrea de acordare a brevetului In condiKiile Regulamentului, brevetul nu se elibereazH. 8enKiunea privind stingerea drepturilor se Inscrie In Registrul naKional de brevete de invenKie Ji se publicH In <?PI. -eninerea !n vigoare a "revetului Pentru menKinerea In vigoare a brevetului se plHtesc ta)e anuale Ji a certificatului se plHtesc pentru fiecare an calculat de la data de depozit a cererii de brevet Ji pentru fiecare an de valabilitate a certificatului In modul stabilit de regulamentul cu privire la ta)e. Ba)a de menKinere In vigoare a brevetului se plHteJte dupH publicarea menKiunii privind AotHrIrea de acordare a brevetului Ji se considerH efectiv plHtitH dacH aceastH platH s-a efectuat In termenul stabilit. Mn cazul In care ta)a de menKinere In vigoare a brevetului nu a fost plHtitH In termenul stabilit, ea poate fi plHtitH Intr-un termen de = luni de la data e)pirHrii termenului prescris pentru platH, cu condiKia acAitHrii unei ta)e suplimentare. Brevetul eli"erat unei persoane ne!n reptite Mn cazul In care un brevet a fost eliberat unei persoane neIndreptHKite, persoana recunoscutH, printr-o AotHrIre -udecHtoreascH rHmasH definitivH, ca fiind IndreptHKitH la brevet, poate, fHrH a aduce pre-udicii oricHror altor drepturi sau acKiuni, sH revendice transmiterea brevetului pe numele sHu In calitate de titular. Mn cazul In care persoana este IndreptHKitH numai In privinKa unei pHrKi a brevetului, ea poate sH revendice, ca brevetul sH-i fie transmis In calitate de cotitular. $repturile pot fi apHrate In -ustiKie In termenul de prescripKie stabilit conform legii, care Incepe sH curgH de la data la care menKiunea privind acordarea brevetului a fost publicatH In <?PI. $epunerea unei cereri In instanKa -udecHtoreascH va face obiectul Inscrierii In Registrul naKional de brevete de invenKie. ? copie autentificatH a AotHrIrii -udecHtoreJti va fi prezentatH la A96PI de cHtre persoana interesatH. 8enKiunea privind AotHrIrea instanKei -udecHtoreJti se Inscrie In Registrul naKional de brevete de invenKie. DotHrIrea menKionatH produce efecte pentru terKi de la data publicHrii In <?PI. E&ectele sc$im"rii titularului e "revet. Mn cazul scAimbHrii titularului de brevet, licenKele Ji orice alte drepturi se vor stinge din momentul Inscrierii persoanei IndreptHKite la brevet In Registrul naKional de brevete de invenKie. $acH, pInH la depunerea cererii In instanKa -udecHtoreascH, titularul brevetului sau titularul licenKei a e)ploatat invenKia pe teritoriul Republicii 8oldova sau a fHcut pregHtiri efective Ji serioase In acest scop, el poate continua aceastH e)ploatare, cu condiKia cH va solicita o licenKH nee)clusivH de la noul titular de brevet Inscris In Registrul naKional de brevete de invenKie. Asemenea solicitare se va efectua In termenul prevHzut de Regulament. #icenKa va fi acordatH pentru o perioadH Ji In condiKii rezonabile. %ele e)puse nu se aplicH In cazul In care titularul de brevet sau titularul de licenKH a acKionat cu rea-credinKH In momentul cInd a Inceput e)ploatarea invenKiei sau pregHtirile In acest scop. 2ulitatea "revetului. <revetul poate fi declarat nul, In totalitate sau In parte, din urmHtoarele motive& obiectul brevetului nu este brevetabil. brevetul nu dezvHluie invenKia suficient de clar Ji complet pentru ca un specialist In domeniu sH o poatH e)ecuta obiectul brevetului depHJeJte conKinutul cererii aJa cum a fost depusH sau, dacH brevetul a fost eliberat pe baza unei cereri divizionare sau a unei cereri
2+

noi depuse, obiectul brevetului depHJeJte conKinutul cererii iniKiale aJa cum a fost depusH protecKia conferitH prin brevet a fost e)tinsH. titular al brevetului nu a fost persoana IndreptHKitH la brevet sau, In cazul invenKiilor salariaKilor. Mn cazul cInd motivele de nulitate afecteazH doar o parte a brevetului, nulitatea se va manifesta In limitarea corespunzHtoare a acestui brevet, prin modificarea revendicHrilor, descrierii sau desenelor. NeIndeplinirea uneia sau mai multor condiKii de formH privind o cerere de brevet nu poate constitui motiv de nulitate a brevetului, In totalitate sau In parte, decIt In cazul cInd nulitatea este rezultatul unei intenKii frauduloase. 6fectele brevetului sInt considerate ca fiind nule de la Inceput, In mHsura In care brevetul, In tot sau In parte, a fost declarat nul. 6fectul retroactiv al nulitHKii brevetului nu aduce atingere& AotHrIrilor In acKiunile privind IncHlcarea drepturilor, care au intrat In vigoare anterior AotHrIrii de nulitate. contractelor IncAeiate anterior AotHrIrii de nulitate, In mHsura In care ele au fost e)ecutate anterior acestei AotHrIri. BotuJi, poate fi revendicatH, pe motive de ecAitate, rambursarea sumelor, plHtite In virtutea contractului, Intr-un cuantum -ustificat de circumstanKe. Aciunea !n nulitate a "revetului poate fi iniKiatH oricInd pe durata valabilitHKii brevetului Ji poate fi fondatH doar pe motivele specificate mai sus. ?rice persoanH poate iniKia In instanKa -udecHtoreascH o acKiune In nulitate a brevetului. AcKiunea In nulitate a brevetului poate fi iniKiatH cAiar dacH drepturile acordate de brevet s-au stins ori dacH titularul a renunKat la brevet. AcKiunea In nulitate a brevetului eurasiatic pe teritoriul Republicii 8oldova se iniKiazH In conformitate cu prevederile %onvenKiei eurasiatice, InstrucKiunii de aplicare a %onvenKiei eurasiatice, precum Ji ale legislaKiei naKionale. DotHrIrea de nulitate a brevetului, In totalitate sau In parte, este comunicatH la A96PI de cHtre persoana interesatH. 8enKiunea privind nulitatea se Inscrie In Registrul naKional de brevete de invenKie Ji se publicH In <?PI. )enunarea la "revet Bitularul brevetului poate sH renunKe la brevet, depunInd In acest sens o declaraKie In scris la A96PI. <revetul nu poate face obiectul unei renunKHri decIt In totalitatea sa. RenunKarea la brevet produce efecte numai dupH Inscrierea ei In Registrul naKional de brevete de invenKie. 8enKiunea privind renunKarea se publicH In <?PI. Bitularul are obligaKia, concomitent cu depunerea cererii scrise la A96PI, sH comunice In scris inventatorului intenKia sa de a renunKa la brevet. Mn acest caz, inventatorul, In termen de / luni de la data la care titularul i-a comunicat intenKia sa de a renunKa la brevet, are dreptul preferenKial de a obKine brevetul pe numele sHu. 1imitarea "revetului. #a cererea titularului de brevet, depusH la A96PI Ji supusH plHKii ta)ei stabilite, brevetul poate face obiectul unei limitHri, cu condiKia ca brevetul, In forma modificatH, sH respecte cerinKele de protecKie. #imitarea se face prin modificarea descrierii, revendicHrilor sau desenelor. %ererea de limitare nu poate fi prezentatH In perioada cInd este formulatH o opoziKie sau cInd o procedurH de nulitate se e)amineazH In instanKH. %ererea de limitare poate fi depusH numai cu acordul persoanei care beneficiazH de un drept real Inscris In Registrul naKional de brevete de invenKie sau pe al cHrei nume a fost fHcutH Inscrierea. Mn cazul cInd, In urma procedurii privind nulitatea brevetului, se constatH cH, KinInd cont de modificHrile prezentate de
2/

titular, motivele de nulitate nu sInt contrare menKinerii brevetului, se va lua AotHrIrea de limitare a acestuia. $acH se va constata cH modificHrile nu sInt admisibile, cererea de limitare se va respinge. Mn cazul cInd brevetul este modificat, A96PI publicH, dupH plata ta)ei stabilite, un nou fascicul de brevet conKinInd, In formH modificatH, descrierea, revendicHrile Ji, dupH caz, desenele. ++. (si#urarea respectarii D$lor s$ e asupra bre etului. (ctiunea pri ind incalcarea D$lor si actiunea de declarare a neincalcarii D$lor Aciunea privin !nclcarea repturilor. ?rice persoanH fizicH sau -uridicH, autoritHKile interesate care au pretenKii faKH de aplicarea unei cereri de brevet sau a unui brevet ce cauzeazH un pre-udiciu direct sau indirect unui produs natural sau fabricat, contrar originii acestui produs, sInt In drept sH iniKieze o acKiune In instanKa -udecHtoreascH pentru interzicerea utilizHrii cererii de brevet sau a brevetului. 3Int In drept sH iniKieze o acKiune privind IncHlcarea drepturilor acordate urmHtoarele persoane& solicitantul sau titularul de brevet. orice altH persoanH autorizatH sH utilizeze invenKia brevetatH, In special licenKiaKii. alte persoane fizice sau -uridice care sInt In drept sH reprezinte titularul de drepturi. Mn cazul In care obiect al litigiului este un brevet de scurtH duratH, instanKa de -udecatH va suspenda procesul pInH la prezentarea copiei de pe raportul de documentare, Intocmit de A96PI la solicitarea titularului brevetului sau a persoanelor terKe interesate. 6)aminarea acKiunii va fi suspendatH pInH la soluKionarea definitivH a cAestiunii privind valabilitatea brevetului. IniKierea unei acKiuni privind IncHlcarea drepturilor decurgInd dintr-un brevet eurasiatic se efectueazH In conformitate cu prevederile %onvenKiei eurasiatice, InstrucKiunii de aplicare a %onvenKiei eurasiatice, precum Ji ale legislaKiei naKionale. Aciunea e eclarare a ne!nclcrii repturilor. ?rice persoanH poate iniKia o acKiune contra titularului brevetului sau beneficiarului licenKei e)clusive In scopul constatHrii faptului cH activitatea economicH pe care o desfHJoarH aceastH persoanH sau pentru care s-au fHcut pregHtiri efective Ji serioase nu aduce atingere drepturilor. $acH poziKia titularului In acest caz nu satisface persoana sau dacH titularul nu Ji-a determinat poziKia In termen de / luni, persoana In cauzH este In drept sH intenteze o acKiune In instanKa -udecHtoreascH competentH privind stabilirea faptului de neIncHlcare a drepturilor. 5alabilitatea brevetului nu poate fi contestatH Intr-o acKiune de declarare a neIncHlcHrii drepturilor. -suri e asigurare a pro"elor p!na la intentarea aciunii . ?rice persoanH IndreptHKitH care a prezentat elemente de probH suficiente pentru a-Ji spri-ini afirmaKiile conform cHrora drepturile sale sInt IncHlcate poate cere instanKei -udecHtoreJti sau altor autoritHKi competente, pInH la iniKierea unui proces Impotriva acKiunilor ilegale, aplicarea de mHsuri provizorii pentru asigurarea probelor relevante, sub rezerva asigurHrii protecKiei informaKiilor confidenKiale Ji a depunerii unei cauKiuni sau a unei garanKii ecAivalente corespunzHtoare, necesare reparHrii pre-udiciilor care ar putea fi cauzate pIrItului In cazul In care nu va fi constatatH e)istenKa unei IncHlcHri. Mn vederea luHrii mHsurilor de asigurare a probelor, instanKa -udecHtoreascH este In drept& sH cearH descrierea
2!

detaliatH a produselor In litigiu. sH punH secAestru pe produsele In litigiu. sH punH secAestru pe materialele Ji instrumentele utilizate la producerea Ji(sau distribuirea produselor In litigiu, precum Ji pe documentele referitoare la ele. Procedura de aplicare a mHsurilor de asigurare a probelor se desfHJoarH de cHtre instanKa de -udecatH sau de cHtre alte autoritHKi competente In conformitate cu prevederile respective ale %odului de procedurH civilH. 8Hsurile de asigurare a probelor vor fi realizate cu participarea e)ecutorului -udiciar, care va putea fi asistat de un reprezentant al A96PI Ji de un ofiKer de poliKie. Asigurarea pro"elor !n cazuri e urgen. 8Hsurile de asigurare a probelor pot fi stabilite fHrH a-l audia pe pIrIt dacH orice IntIrziere poate cauza o daunH ireparabilH titularului de drepturi sau dacH e)istH riscul de distrugere a probelor. MncAeierea instanKei -udecHtoreJti va fi adusH imediat la cunoJtinKH pHrKii afectate. MncAeierea cu privire la mHsurile de asigurare a probelor poate fi atacatH In instanKa -udecHtoreascH. Prezentarea %i asigurarea pro"elor !n ca rul aciunii privin !nclcarea repturilor . $acH o parte prezintH dovezi cH pretenKiile sale sInt fondate Ji informaKii precum cH anumite probe se aflH In gestiunea pHrKii opuse, instanKa -udecHtoreascH va ordona ca aceste probe sH fie prezentate Intr-un numHr suficient Ji rezonabil, sub rezerva asigurHrii protecKiei informaKiei confidenKiale. Mn cazul In care IncHlcarea drepturilor este comisH la scarH comercialH, instanKa poate ordona suplimentar pHrKilor prezentarea de documente bancare, financiare sau comerciale. Mn cazul In care o parte la proces refuzH nemotivat accesul la informaKiile necesare sau tergiverseazH cu rea-credinKH prezentarea acestor informaKii, fapt ce ImpiedicH soluKionarea litigiului, instanKa -udecHtoreascH se pronunKH In privinKa admiterii sau respingerii acKiunii In baza informaKiilor prezentate, inclusiv a plIngerii sau a pretenKiei prezentate de partea lezatH prin Impiedicarea accesului la informaKii, cu condiKia oferirii posibilitHKii de audiere a pHrKilor referitor la pretenKiile sau la elementele de probH ale acestora. #a e)aminarea cazurilor de IncHlcare a drepturilor titularului de brevet, In cazul cInd obiectul brevetului este un procedeu de fabricare a unui produs, instanKa -udecHtoreascH poate ordona pIrItului sH demonstreze cH procedeul utilizat pentru fabricarea unui produs identic este diferit de procedeul brevetat. Mn procesul probaKiunii se va Kine cont de interesele legitime ale pIrItului In privinKa asigurHrii secretelor de fabricare Ji comerciale. Mn cazul In care pIrItul nu prezintH elementul de probH, orice produs identic fabricat fHrH acordul titularului de brevet va fi considerat, pInH la proba contrarie, a fi fabricat prin procedeul brevetat In urmHtoarele circumstanKe& dacH produsul fabricat prin procedeul brevetat este nou. dacH e)istH o probabilitate substanKialH cH produsul identic a fost fabricat prin procedeul brevetat Ji titularul brevetului nu a reuJit, In pofida unor eforturi rezonabile, sH stabileascH ce procedeu a fost de fapt utilizat. Dreptul la in&ormare. $acH In procesul e)aminHrii unui litigiu se constatH cH sInt IncHlcate drepturile decurgInd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanKa -udecHtoreascH poate cere ca informaKiile privind originea Ji reKelele de distribuire a produselor sau a serviciilor care IncalcH un drept asupra invenKiei sH fie furnizate de pIrIt Ji(sau de orice altH persoanH care& a fost gHsitH In posesia
25

produselor contrafHcute destinate comercializHrii. a fost gHsitH beneficiind, In scop comercial, de servicii cu produse contrafHcute. a fost gHsitH prestInd, In scop comercial, servicii cu produse utilizate In activitHKi de IncHlcare a drepturilor. InformaKiile dupH caz& numele Ji adresa producHtorului, distribuitorului, furnizorului, ale deKinHtorilor anteriori ai produselor sau ale prestatorilor de servicii, precum Ji ale vInzHtorilor angro Ji cu amHnuntul prezumtivi. date despre cantitHKile de produse fabricate, livrate, primite sau comandate, precum Ji despre preKul produselor sau serviciilor respective. %ele e)puse se aplicH fHrH a aduce atingere altor prevederi legale care& acordH titularului dreptul de a primi informaKii mai detaliate. reglementeazH utilizarea In cauzele civile sau penale a informaKiilor comunicate In conformitate cu #. stabilesc rHspunderea pentru abuz de dreptul la informare. oferH posibilitatea de a refuza prezentarea de informaKii ce ar constrInge persoana sH recunoascH propria sa participare ori participarea rudelor sale apropiate la o IncHlcare a unei cereri de brevet sau a unui brevet. reglementeazH protecKia confidenKialitHKii surselor de informare sau procesarea datelor cu caracter personal. -surile e asigurare a aciunii privin !nclcarea repturilor . $acH s-a constatat faptul sau iminenKa IncHlcHrii drepturilor decurgInd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanKa -udecHtoreascH poate, la cererea titularului de brevet, sH adopte unele mHsuri de asigurare a acKiunii privind IncHlcarea drepturilor Impotriva pIrItului Ji(sau intermediarilor, cum ar fi& sH pronunKe, cu titlu provizoriu, o IncAeiere de interzicere a oricHror acKiuni ce constituie IncHlcare a drepturilor sau sH permitH continuarea acKiunilor, cu condiKia depunerii unei cauKiuni suficiente sH asigure despHgubirea titularului de brevet. sH punH secAestru pe produsele suspectate de a IncHlca un drept decurgInd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet pentru a preveni introducerea lor In circuitul comercial. sH punH, cu titlu provizoriu, secAestru pe orice proprietate a pIrItului, inclusiv sH dispunH blocarea conturilor bancare, prezentarea documentelor bancare, financiare sau comerciale, dacH IncHlcarea a fost comisH la scarH comercialH Ji e)istH riscul de nerecuperare a pre-udiciilor. 8Hsurile de asigurare a acKiunii privind IncHlcarea drepturilor pot fi stabilite, fHrH a-l audia pe pIrIt dacH orice IntIrziere poate cauza un pre-udiciu ireparabil titularului de brevet sau dacH e)istH riscul de distrugere a probelor. $ecizia instanKei va fi adusH imediat la cunoJtinKH pHrKii afectate. -suri corrective Mn cazul In care se stabileJte cH a avut loc o IncHlcare a drepturilor, instanKa -udecHtoreascH poate ordona, la cererea reclamantului, luarea de mHsuri referitor la produsele despre care s-a constatat cH IncalcH un drept decurgInd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet Ji, dupH caz, referitor la materialele Ji instrumentele care au servit la crearea Ji fabricarea acestor produse. Printre aceste mHsuri vor figura, In special& retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial. retragerea definitivH a produselor din circuitul comercial. sau distrugerea produselor care aduc atingere cererii de brevet sau brevetului. 8Hsurile menKionate se realizeazH din contul pIrItului, cu e)cepKia cazului cInd e)istH motive temeinice care se opun acestui lucru. #a e)aminarea cererii de aplicare a mHsurilor corective, instanKa -udecHtoreascH se va conduce de
2=

principiul ecAitHKii, luInd In considerare gravitatea IncHlcHrii, remedierile ordonate, precum Ji interesele persoanelor terKe. Asigurarea e(ecutrii $otr!rii /u ectore%ti Mn cazul In care a fost emisH o AotHrIre -udecHtoreascH de constatare a IncHlcHrii drepturilor decurgInd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanKa -udecHtoreascH, la cererea titularului de drepturi, poate lua mHsuri de asigurare a e)ecutHrii AotHrIrii Impotriva pIrItului, prin care acesta va fi somat sH Inceteze orice acKiune ce constituie IncHlcare a drepturilor titularului. Mn acest scop, instanKa -udecHtoreascH poate cere depunerea de cHtre pIrIt a unei cauKiuni sau a unei garanKii ecAivalente corespunzHtoare. Bitularul de drepturi poate cere dispunerea acestor mHsuri Ji Impotriva intermediarilor ale cHror servicii sInt utilizate de un terK la IncHlcarea drepturilor decurgInd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet. -surile e alternativ. Mn cazul In care pIrItul a acKionat neintenKionat sau din imprudenKH, el va fi obligat de instanKa -udecHtoreascH, la cererea persoanei interesate, sH acAite unele despHgubiri pecuniare, In locul mHsurilor de asigurare a respectHrii drepturilor prevHzute de prezentul capitol, dacH aplicarea mHsurilor In cauzH i-ar fi cauzat pagube disproporKionale Ji dacH despHgubirea pecuniarH Il satisface pe reclamant. Despgu"irile #a cererea pHrKii lezate, pIrItul care a IncHlcat drepturile decurgInd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet cu bunH-JtiinKH sau avInd motive rezonabile de a Jti acest lucru va acAita titularului de drepturi despHgubirile pentru pre-udiciile pe care acesta le-a suportat In mod real din cauza IncHlcHrii drepturilor sale. #a stabilirea despHgubirilor& se va Kine cont de toate aspectele semnificative, cum ar fi consecinKele economice negative, inclusiv beneficiul ratat, suportate de partea lezatH, orice profit obKinut ilegal de pIrIt Ji, dupH caz, de alte aspecte, cum ar fi pre-udiciul moral cauzat titularului de drepturi din cauza atingerii aduse drepturilor sale. sau poate fi fi)atH, ca alternativH, o sumH unicH pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puKin, valoarea redevenKei sau IncasHrile care ar fi fost datorate In cazul In care pIrItul ar fi cerut autorizaKia de a utiliza cererea de brevet sau brevetul. Mn cazul In care a comis o IncHlcare din neJtiinKH sau fHrH a avea motive rezonabile de a Jti acest lucru, pIrItul este obligat sH recupereze beneficiile ratate sau pagubele aduse titularului de drepturi, stabilite conform #. Pu"licarea $otr!rilor /u ectore%ti. Mn cadrul acKiunilor privind IncHlcarea drepturilor decurgInd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanKa -udecHtoreascH competentH poate sH ordone, la cererea reclamantului Ji din contul persoanei care a IncHlcat dreptul prote-at, mHsuri corespunzHtoare In scopul difuzHrii informaKiei despre AotHrIrea -udecHtoreascH, inclusiv afiJarea Ji publicarea integralH sau parKialH a AotHrIrii. InstanKa -udecHtoreasca competentH poate ordona, de asemenea, din contul persoanei care a IncHlcat dreptul prote-at, mHsuri suplimentare de publicitate corespunzHtoare Impre-urHrilor speciale, inclusiv o publicitate de mare amploare. IJ va remite la A96PI o copie a AotHrIrii -udecHtoreJti. +,. Notiunea, clasi2icarea si conditiile de protectie a desenului7 modelului industrial. Desenele si modelele industriale neprote'abile. 0ermenul de protectie. Marca'ul de
22

a ertizare desen sau model industrial Q aspectul e)terior al unui produs sau al unei pHrKi a lui, rezultat In special din caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, te)turii Ji(sau ale materialelor Ji(sau ale ornamentaKiei produsului In sine. desen sau model industrial Inregistrat Q desen sau model industrial prote-at, In condiKiile #, pe baza cererii de Inregistrare depuse pe cale naKionalH sau internaKionalH. desen sau model industrial neInregistrat Q desen sau model industrial prote-at In conformitate cu #, fHrH depunerea cererii de Inregistrare. mandatar autorizat Q persoanH fizicH, atestatH Ji InregistratH In modul stabilit, care reprezintH interesele persoanelor fizice Ji -uridice naKionale ori strHine Ji care acordH asistenKa necesarH In domeniul protecKiei proprietHKii industriale. prioritate Q drept acordat unei cereri de Inregistrare de a fi prima In timp In limitele termenului stabilit. produs Q orice articol obKinut printr-un proces industrial sau artizanal, care poate conKine Ji elemente concepute spre a fi asamblate Intr-un produs comple), ambala-e, aran-amente, simboluri grafice Ji caractere tipografice, cu e)cepKia programelor de calculator. produs comple) Q produs compus din multiple elemente ce pot fi Inlocuite de o manierH care sH permitH dezasamblarea Ji reasamblarea lui. ProtecKia -uridicH a desenelor Ji a modelelor industriale IntruneJte aspectele referitoare la e)istenKa, dobIndirea, aria de aplicare, menKinerea In vigoare a drepturilor Ji la mi-loacele de respectare a acestora, precum Ji la e)ercitarea drepturilor dobIndite. Pe teritoriul Republicii 8oldova sInt recunoscute Ji prote-ate& desenele sau modelele industriale Inregistrate Ji confirmate prin certificatul de Inregistrare a desenului sau modelului industrial denumit In continuare certificat de Inregistrare" In condiKiile prezentei legi. desenele sau modelele industriale internaKionale Inregistrate conform Aran-amentului de la Daga privind Inregistrarea internaKionalH a desenelor Ji modelelor industriale, adoptat la = noiembrie 1:+5 denumit In continuare Aran-amentul de la Daga". desenele sau modelele industriale neInregistrate In cazul In care au fost fHcute publice In conformitate cu #. $esenele Ji modelele industriale prote-ate prin prezenta lege beneficiazH Ji de protecKia acordatH aceleiaJi persoane sau, cu consimKHmIntul ei, unei alte persoane In conformitate cu legislaKia privind drepturile de autor, cu Incepere de la data la care au fost create sau fi)ate sub orice formH. RecunoaJterea drepturilor prevHzute In prezenta lege nu pre-udiciazH Ji nu e)clude protecKia acordatH aceleiaJi persoane sau, cu consimKHmIntul ei, unei alte persoane prin alte dispoziKii legale privind proprietatea intelectualH, In special cele referitoare la mHrci, indicaKii geografice, brevete de invenKie, modele de utilitate, caractere tipografice, topografii ale circuitelor integrate Ji concurenKa neloialH. 'on itiile e protectie. 1Poate fi prote-at In calitate de desen sau de model industrial aspectul e)terior al unui produs sau al unei pHrKi a acestuia, rezultat In special din caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, te)turii Ji(sau ale materialelor Ji(sau ale ornamentaKiei produsului In sine. ?biectul protecKiei poate fi bidimensional desen industrial" sau tridimensional model industrial", precum Ji o combinaKie a acestora. 3e asigurH protecKie pentru desenul sau modelul industrial numai dacH acesta este nou Ji are un caracter individual. 2Noutatea. 3e considerH cH un desen sau un model industrial este
2;

nou dacH nici un desen sau model industrial identic nu a fost fHcut public& In cazul unui desen sau model industrial Inregistrat, Inainte de data de depozit sau, dacH a fost invocatH prioritatea, Inaintea datei de prioritate a desenului sau a modelului industrial pentru care se solicitH protecKie. sau In cazul unui desen sau model industrial neInregistrat, Inainte de data la care desenul sau modelul industrial pentru care se solicitH protecKie a fost fHcut public pentru prima oarH. $esenele sau modelele industriale sInt considerate identice dacH elementele lor caracteristice diferH Intre ele numai In detalii nesemnificative. /%aracterul individual-3e considerH cH un desen sau un model industrial are caracter individual dacH impresia globalH pe care o produce asupra utilizatorului avizat este diferitH de impresia produsH asupra unui asemenea utilizator de orice alt desen sau model industrial fHcut public& In cazul unui desen sau model industrial Inregistrat, Inainte de data de depozit sau, dacH se revendicH o prioritate, Inainte de data de prioritate. sau In cazul unui desen sau model industrial neInregistrat, Inainte de data la care desenul sau modelul industrial pentru care se solicitH protecKie a fost fHcut public pentru prima oarH. Pentru evaluarea caracterului individual trebuie sH se ia In considerare gradul de libertate a autorului In elaborarea desenului sau modelului industrial, KinIndu-se cont de natura produsului Ji de caracteristicile sectorului industrial sau artizanal. !Produsele comple)e- $acH este parte componentH a unui produs comple), desenul sau modelul industrial aplicat la produs sau Incorporat In el va fi considerat nou, avInd caracter individual, numai In cazul In care sInt Indeplinite cumulativ urmHtoarele condiKii& partea componentH, odatH IncorporatH In produsul comple), rHmIne vizibilH pe durata utilizHrii normale a acestuia. caracteristicile vizibile ale pHrKii componente Indeplinesc ele Insele condiKiile privind noutatea Ji caracterul individual. SFtilizare normalH* InseamnH utilizare de cHtre beneficiar. !$ezvHluirease considerH cH un desen sau un model industrial a fost fHcut public dacH a fost e)pus sau a fost publicat, utilizat, comercializat sau dezvHluit In alt mod, cu e)cepKia cazurilor In care aceste acKiuni nu puteau deveni cunoscute In mod rezonabil Ji In cursul normal al activitHKii unor persoane fizice sau -uridice din Republica 8oldova, specializate In domeniul respectiv& In cazul desenului sau modelului industrial Inregistrat, Inainte de data de depozit sau, dacH este invocatH prioritatea, Inainte de data de prioritate. sau In cazul desenului sau modelului industrial neInregistrat, Inainte de data la care a fost dezvHluit pentru prima oarH. Fn desen sau un model industrial nu se considerH fHcut public dacH a fost dezvHluit unui terK In condiKii de confidenKialitate e)plicite sau implicite. In cazul desenului sau modelului industrial Inregistrat, nu se considerH cH s-a produs o dezvHluire dacH desenul sau modelul industrial pentru care este revendicatH protecKia a fost fHcut public& de cHtre autor, de succesorul sHu In drepturi sau de un terK, ca urmare a informaKiilor oferite de autor sau a acKiunii Intreprinse de acesta ori de succesorul lui In drepturi sau In urma unui abuz faKH de autor sau de succesorul lui In drepturi. In cursul perioadei de 1+ luni precedente datei de depozit sau datei de prioritate dacH se invocH prioritatea. Desenele %i mo elele in ustriale neprote/a"ile $esenul sau modelul industrial
2:

determinat e)clusiv de o funcKie teAnicH nu poate fi prote-at. Nu poate fi prote-at un desen sau un model industrial care trebuie reprodus In mod necesar In forma Ji la dimensiunile e)acte pentru a permite ca produsul In care este Incorporat sau la care este aplicat sH fie conectat mecanic ori amplasat In interiorul, In -urul unui alt produs sau pe el astfel IncIt fiecare dintre produse sH IJi poatH Indeplini funcKia. Prin derogare de la cele e)puse, un desen sau un model industrial nou Ji individual poate fi prote-at dacH permite multiple asamblHri sau cone)iuni In cadrul unui sistem modular constituit din produse interscAimbabile. 3Int neprote-abile desenele sau modelele industriale care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri. 0ntin erea proteciei. ProtecKia conferitH desenului sau modelului industrial se e)tinde asupra oricHrui desen sau model industrial care nu produce asupra utilizatorului avizat o impresie vizualH globalH diferitH. Pentru stabilirea Intinderii protecKiei trebuie sH se KinH cont de gradul de libertate a autorului In elaborarea desenului sau modelului industrial. Mntinderea protecKiei unui desen sau unui model industrial Inregistrat este determinatH de ansamblul elementelor reproduse In reprezentHrile grafice incluse In Registrul de desene Ji modele industriale Inregistrate Ji publicate In <?PI. ? descriere care e)plicH reprezentHrile grafice nu afecteazH Intinderea protecKiei desenului sau modelului industrial In sine. Fn desen sau un model industrial Inregistrat este prote-at pe parcursul unei perioade de 5 ani, IncepInd cu data de depozit. %ertificatul de Inregistrare poate fi reInnoit pentru mai multe perioade de cIte 5 ani, pInH la ma)imum +5 de ani de la data de depozit. Fn desen sau un model industrial neInregistrat este prote-at pe parcursul unei perioade de / ani de la data la care a fost fHcut public pentru prima oarH In Republica 8oldova. .ertificatul de Inregistrare poate fi reInnoit la cererea titularului sau a oricHrei alte persoane autorizate In mod e)pres de acesta, cu condiKia acAitHrii ta)ei de reInnoire. ReInnoirea poate fi limitatH la unele dintre desenele sau modelele industriale incluse In certificatul de Inregistrare multiplu. %ererea de reInnoire trebuie depusH Ji ta)a de reInnoire acAitatH In decursul a = luni Inainte de e)pirarea perioadei de valabilitate. Bermenul de depunere a cererii de reInnoire Ji de acAitare a ta)ei de reInnoire poate fi prelungit cu = luni, sub rezerva acAitHrii unei ta)e. ReInnoirea intrH In vigoare In prima zi de la data de e)pirare a InregistrHrii, fapt care se consemneazH In Registrul de desene Ji modele industriale Inregistrate. A96PI publicH In <?PI datele despre reInnoire. -arca/ul e avertizare Bitularul poate aplica pe produs un marca- de avertizare constInd din litera $, InscrisH Intr-un cerc, InsoKitH de numele sHu ori de numHrul certificatului de Inregistrare. #ipsa marca-ului de avertizare nu produce efecte -uridice. +-..ererea de inre#istrare a desenului7 modelului industrial. .onditiile pe c7e t7e sa le intruneasca. .ererea de inre#istrare multipla 'ererea e !nregistrare a esenului sau a mo elului in ustrialv%ererea de Inregistrare a desenului sau a modelului industrial se depune la A96PI de cHtre persoana care dispune de dreptul asupra desenului sau modelului industrial. %ererea se depune pe un formular-tip, aprobat de A96PI, In limba moldoveneascH.
;0

documentele ane)ate la cerere se prezintH In limba moldoveneascH. Mn cazul In care documentele ane)ate sInt perfectate In o altH limbH, traducerea lor In limba moldoveneascH se prezintH In termen de + luni de la data depunerii cererii. %ererea se depune pe orice cale acceptatH de A96PI, In conformitate cu prevederile unui regulament, aprobat de 9uvern. Reprezentarea-Nimeni nu este obligat sH fie reprezentat In faKa A96PI. Persoanele fizice Ji(sau -uridice care nu au nici domiciliu, nici sediu principal Ji nici Intreprindere industrialH sau comercialH efectivH Ji funcKionalH In Republica 8oldova trebuie sH fie reprezentate In faKa A96PI, In orice procedurH desfHJuratH In cadrul A96PI, cu e)cepKia depunerii cererii. Persoanele fizice Ji(sau -uridice, In cadrul procedurilor desfHJurate la A96PI In conformitate cu prezenta lege pot fi reprezentate numai de mandatari autorizaKi, In special In domeniul desenelor Ji modelelor industriale. 8andatarul autorizat activeazH In conformitate cu un regulament, aprobat de 9uvern. Persoanele fizice Ji(sau -uridice care au domiciliu, sediu principal sau Intreprindere industrialH ori comercialH efectivH Ji funcKionalH In Republica 8oldova pot fi reprezentate In faKa A96PI Ji de un anga-at al lor. Persoana care reprezintH interesele solicitantului sau ale titularului trebuie sH depunH la A96PI o procurH, semnatH de solicitant sau titular, ce urmeazH a fi inclusH In dosar. 'ererea e !nregistrare a esenului sau mo elului in ustrial tre"uie s conin& solicitarea InregistrHrii desenului sau modelului industrial. datele de identificare ale solicitantului. reprezentHrile grafice ale desenului sau modelului industrial, prezentInd detaliat, In ansamblu aspectul e)terior al produsului, care sH poatH fi reproduse. indicarea produselor referitor la care se preconizeazH integrarea sau aplicarea desenului sau modelului industrial. %ererea de Inregistrare a desenului sau modelului industrial poate sH conKinH& menKionarea autorului sau o declaraKie, pe proprie rHspundere a solicitantului, care sH ateste cH autorul a renunKat la dreptul de a fi menKionat. informaKii care sH permitH identificarea mandatarului autorizat sau unui alt reprezentant. informaKie referitor la prioritate. clasificarea, conform ane)ei la Aran-amentul de la #ocarno privind instituirea clasificHrii internaKionale a desenelor Ji modelelor industriale din ; octombrie 1:=; denumit In continuare %lasificarea #ocarno", a produsului referitor la care se preconizeazH integrarea sau aplicarea desenului sau modelului industrial. solicitarea amInHrii publicHrii. #a cerere se ane)eazH& procura, In cazul depunerii cererii prin mandatar autorizat sau prin alt reprezentant. actele de prioritate ale desenului sau ale modelului industrial In cazul invocHrii prioritHKii. descrierea desenului sau modelului industrial, dupH caz. dovada de platH a ta)ei sau documentul de acordare a Inlesnirilor, dupH caz. Alte condiKii de completare Ji depunere a cererii de Inregistrare a desenului sau modelului industrial se stabilesc Intr-un regulament, aprobat de 9uvern. %ererea de Inregistrare a desenului sau modelului industrial, constituie depozitul. InformaKia specificatH Ji documentele specificate, se depun la A96PI odatH cu cererea sau In termen de + luni de la data de depozit. 'ererea e !nregistrare multipl 8ai multe desene sau modele industriale pot fi incluse Intr-o cerere de Inregistrare multiplH. ? astfel de cerere poate conKine pInH la 100
;1

desene sau modele industriale. %u e)cepKia produselor ornamentale, poate fi depusH o cerere de Inregistrare multiplH dacH produsele referitor la care se preconizeazH integrarea sau aplicarea desenelor sau modelelor industriale fac parte din aceeaJi clasH a %lasificHrii #ocarno. %ererea de Inregistrare multiplH impune plata unei ta)e suplimentare. Mn cazul cererii de Inregistrare multiple, solicitanKii Ji autorii trebuie sH fie unii Ji aceiaJi pentru toate desenele sau modelele industriale consemnate In cerere. ,iecare dintre desenele sau modelele industriale la care se referH cererea de Inregistrare multiplH poate fi tratat independent de celelalte. Fn desen sau un model industrial poate sH facH, independent de celelalte, obiectul unei reInnoiri, sH fie pus In aplicare, sH facH obiectul unor licenKe, al unei e)ecutHri silite sau al altor drepturi reale. +/. Procedura de inre#istrare a modelului7 desenului industrial E(aminarea respectrii con iiilor e &orma privin epunerea cererii Mn termen de + luni de la data de depunere a cererii, A96PI verificH respectarea condiKiilor de formH privind depunerea cererii Ji a documentelor ane)ate. Prin procedura de e)aminare se verificH& respectarea In cerere a condiKiilor necesare acordHrii unei date de deposit. b" Mntrunirea In cerere a celorlalte condiKii. $acH se constatH cH In cerere se respectH condiKiile privind acordarea datei de depozit, A96PI Inscrie datele referitoare la aceastH cerere In Registrul cererilor de Inregistrare a desenelor sau modelelor industriale Ji notificH solicitantul despre admiterea cererii. $acH, se constatH cH In cererea Ji(sau In documentele ane)ate la ea e)istH neregularitHKi care pot fi remediate, A96PI invitH solicitantul In acest scop. $acH solicitantul se conformeazH invitaKiei A96PI In termen de / luni de la data depunerii cererii, acesta din urmH acordH ca datH de depozit data la care neregularitHKile constatate au fost remediate. Mn acest caz, A96PI Inscrie datele referitoare la cerere In Registrul cererilor de Inregistrare a desenelor Ji modelelor industriale Ji notificH solicitantul despre admiterea cererii. $acH remedierile nu se efectueazH In termenul menKionat Ji dacH solicitantul nu face un demers In vederea prelungirii lui, dar nu mai mult decIt cu / luni, plHtind ta)a, cererea se considerH nedepusH, fapt despre care este notificat solicitantul. $acH solicitantul se conformeazH invitaKiei A96PI In termen de / luni de la data notificHrii, cererea de Inregistrare se publicH In <?PI. $acH remedierea neregularitHKilor constatate nu se efectueazH In termenul menKionat Ji solicitantul nu face demers pentru prelungirea lui, dar nu mai mult decIt cu / luni, plHtind ta)H, cererea se considerH retrasH, fapt despre care este notificat solicitantul. $acH In cerere clasificarea produsului lipseJte sau este indicatH greJit, A96PI va clasifica, potrivit %lasificHrii #ocarno, produsul pentru care se preconizeazH integrarea sau aplicarea desenului sau modelului industrial. $acH cererea multiplH nu IndeplineJte condiKiile prevHzute, solicitantul este obligat sH o divizeze, constituind cIte o cerere pentru fiecare grup de desene sau modele industriale care IndeplineJte condiKiile prevHzute, In termen de / luni de la data notificHrii. Mn cazul In care solicitantul nu divizeazH cererea In termenul acordat Ji nu va face un demers pentru prelungirea lui, dar nu mai mult decIt cu / luni, plHtind ta)H, A96PI va e)amina numai primul grup de desene sau de modele industriale, respingIndu-le pe celelalte.
;+

$acH neregularitHKile se referH la invocarea prioritHKii Ji pot fi remediate, dar solicitantul nu le remediazH In termenele prevHzute, dreptul de prioritate asupra cererii se pierde. %ererea de Inregistrare inclusH In Registrul cererilor de Inregistrare a desenelor Ji a modelelor industriale se publicH In <?PI In cel mult = luni de la data de depozit Ji dacH este plHtitH ta)a de publicare, dupH caz. 6lementele cererii care se publicH sInt stabilite Intr-un regulament, aprobat de 9uvern. Publicarea poate fi amInatH, la cererea solicitantului, pentru cel mult /0 de luni, perioadH calculatH de la data de depozit sau de la data prioritHKii invocate. ."servaiile terilor Mn termen de / luni de la data publicHrii cererii de Inregistrare In <?PI, terKii pot prezenta In scris la A96PI observaKii motivate privind Inregistrarea desenului sau a modelului industrial fHrH sH plHteascH ta)H. ?bservaKiile motivate pot fi luate In considerare la e)aminarea de fond a cererii. .poziia Mn termen de / luni de la data publicHrii cererii de Inregistrare In <?PI, persoanele interesate sInt In drept sH se opunH InregistrHrii desenului sau modelului industrial pentru urmHtoarele motive& desenul sau modelul industrial nu IndeplineJte prevederile art.= ori contravine ordinii publice sau bunelor moravuri. desenul sau modelul industrial IncorporeazH, fHrH acordul titularului, o operH prote-atH In conformitate cu legislaKia privind drepturile de autor sau orice alt drept de proprietate industrialH prote-at. solicitantul nu a depus cel dintIi cerere de Inregistrare. ?poziKia argumentatH trebuie sH se prezinte In scris la A96PI. 6a se considerH depusH numai dupH acAitarea unei ta)e. Mn cursul e)aminHrii opoziKiei, A96PI verificH dacH aceasta IndeplineJte condiKiile de depunere Ji dacH solicitantul a e)primat punctul sHu de vedere, apreciazH argumentele pHrKilor. 6)aminarea opoziKiei poate fi suspendatH& cInd se bazeazH pe o cerere de Inregistrare a desenului Ji modelului industrial, pInH la emiterea unei AotHrIri definitive referitoare la aceastH cerere. cInd desenul sau modelul industrial opus face obiectul unei acKiuni In anulare, pInH la soluKionarea definitivH a cauzei. la cererea motivatH a unei pHrKi. Mn cazul In care, la e)aminarea opoziKiei, se constatH cH toate desenele Ji modelele industriale din cerere sau doar o parte din ele nu sInt pasibile de Inregistrare, opoziKia se satisface pentru desenele Ji modelele industriale respective. Mn caz contrar, opoziKia se respinge. E(aminarea e &on A96PI verificH dacH e)istH temeiuri pentru respingerea cererii KinInd cont de rezultatele e)aminHrii opoziKiei. A96PI are dreptul sH cearH solicitantului informaKii suplimentare pe care le considerH necesare In legHturH cu identitatea solicitantului sau autorului, cu depozitul constituit sau cu Indeplinirea condiKiilor de protecKie. InformaKia se prezintH de cHtre solicitant In termen de / luni de la data solicitHrii Ji nu trebuie sH scAimbe esenKa desenului sau a modelului industrial. $acH solicitantul nu IndeplineJte aceastH condiKie In termenul menKionat Ji nu face un demers pentru prelungirea lui, dar nu mai mult decIt cu / luni, cu acAitarea ta)ei, cererea se considerH retrasH In cazul In care e)aminarea de fond nu este posibilH, fapt despre care solicitantul este notificat In termen de o lunH de la data adoptHrii AotHrIrii. $acH desenul sau modelul industrial corespunde prevederilor, A96PI verificH dacH desenul sau modelul industrial solicitat nu se aflH In conflict cu un desen sau un model industrial anterior avInd aceeaJi
;/

destinaKie. %ondiKiile de verificare a desenului sau modelului industrial privind Indeplinirea celorlalte condiKii Ji termenele e)aminHrii In fond se stabilesc Intr-un regulament, aprobat de 9uvern. %ererea de Inregistrare a desenului sau modelului industrial nu va fi respinsH Inainte ca solicitantului sH i se permitH retragerea sau modificarea ei ori prezentarea, In termen de + luni de la data comunicHrii informaKiilor obKinute In procesul e)aminHrii de fond, unor argumente In favoarea InregistrHrii desenului sau modelului industrial. Rezultatele e)aminHrii de fond sInt e)puse Intr-un raport de e)aminare a cererii de Inregistrare a desenului sau a modelului industrial. Mn urma e)aminHrii de fond a cererii de Inregistrare Ji pe baza raportului de e)aminare, A96PI va adopta una dintre urmHtoarele AotHrIri& a"privind Inregistrarea desenului sau modelului industrial dacH se constatH cH desenul sau modelul industrial corespunde condiKiilor de acordare a protecKiei. b"privind respingerea cererii pe motivele menKionate de #. $acH In cererea de Inregistrare multiplH doar o parte din desenele sau modelele industriale corespunde condiKiilor de acordare a protecKiei, asupra acestei pHrKi se adoptH AotHrIre de Inregistrare, iar asupra desenelor sau modelelor industriale care nu corespund condiKiilor de acordare a protecKiei se adoptH AotHrIre de respingere. DotHrIrile A96PI trebuie sH fie argumentate. 6le nu se pot Intemeia decIt pe motivele sau pe dovezile asupra cHrora pHrKile au avut posibilitatea sH se e)punH. A96PI comunicH solicitantului AotHrIrea de Inregistrare a desenului sau a modelului industrial ori AotHrIrea de respingere a cererii In termen de o lunH de la data adoptHrii Ji o publicH In <?PI. DotHrIrea privind cererea de Inregistrare a desenului sau a modelului industrial poate fi contestatH In %omisia de contestaKie a A96PI de a cHrei competenKH Kine soluKionarea e)tra-udiciarH a litigiilor din domeniul proprietHKii intelectuale. %ontestaKia se depune de cHtre pHrKi In termen de + luni de la data e)pedierii AotHrIrii sau de cHtre terKi In termen de /0 de zile de la publicarea datelor. %ontestaKia are un efect suspensiv. %ontestaKia trebuie prezentatH In scris Ji trebuie sH fie argumentatH, considerIndu-se depusH numai dupH acAitarea unei ta)e. Mn decursul e)aminHrii contestatiei, %omisia de contestaKie invitH pHrKile, ori de cIte ori este necesar, sH prezinte, In termenul acordat, observaKii referitor la comunicHrile prezentate de celelalte pHrKi sau de %omisia de contestaKie. Mn caz de divergenKe cu caracter normativ, %omisia de contestaKie va aplica normele %P%. Mn urma e)aminHrii contestaKiei, %omisia de contestaKie emite una din urmHtoarele AotHrIri& menKinerea In vigoare a AotHrIrii contestate. anularea totalH sau parKialH a AotHrIrii contestate. ree)aminarea AotHrIrii contestate. orice altH acKiune care decurge din procedura de e)aminare. %omisia de contestaKie poate trimite dosarul spre ree)aminare, stabilind un termen In care sH fie informatH despre rezultatele ree)aminHrii. $acH apar motive Intemeiate, necunoscute la momentul e)aminHrii cazului In %omisia de contestaKie, persoana interesatH poate depune, In termenul stabilit conform procedurii, o nouH contestaKie In comisie. Acest drept Il au Ji persoanele care nu au Jtiut sau care nu au putut sH Jtie despre e)aminarea contestaKiei iniKiale, precum Ji persoanele lezate In drepturi Ji interese prin AotHrIre a %omisiei de contestaKie, care dispun de motive
;!

Intemeiate pentru soluKionarea obiectivH a cauzei. DotHrIrea %omisiei de contestaKie intrH In vigoare la data adoptHrii Ji poate fi atacatH In instanKH -udecHtoreascH In termenul stabilit de legislaKia de procedurH civilH. AcKiunea AotHrIrii %omisiei de contestaKie atacate In instanKH -udecHtoreascH poate fi suspendatH In conformitate cu #egea contenciosului administrativ. Mnainte de eliberarea certificatului de Inregistrare, A96PI va anula AotHrIrea adoptatH& Mn temeiul unei AotHrIri -udecHtoreJti. Mn baza AotHrIrii %omisiei de contestaKie. Mnainte de eliberarea certificatului de Inregistrare, A96PI poate revoca din oficiu AotHrIrea adoptatH dacH au apHrut motive Intemeiate care ImpiedicH eliberarea certificatului. 0nregistrarea esenului sau mo elului in ustrial. Eli"erarea certi&icatului e !nregistrare $upH adoptarea AotHrIrii de Inregistrare a desenului sau modelului industrial, In cazul In care nu a fost depusH nici o contestaKie Impotriva InregistrHrii sau contestaKiile depuse au fost respinse, A96PI introduce datele privind Inregistrarea In Registrul de desene Ji modele industriale Inregistrate Ji, In termen de / luni de la data InregistrHrii, va elibera certificat de Inregistrare titularului, contra unei ta)e, fapt care se publicH In <?PI. Mn cazul mai multor titulari, certificatul de Inregistrare se elibereazH numai unuia dintre ei, Ji anume celui care figureazH primul pe listH, In cazul In care nu e)istH alte prevederi, ceilalKi titulari avInd dreptul la cIte o copie de pe acest certificat. $acH titularul Ji autorul sInt persoane diferite, cel de-al doilea are dreptul la o copie de pe certificatul de Inregistrare. Mn cazul e)pirHrii termenului de procedurH In faKa A96PI avInd ca urmare directH pierderea drepturilor aferente cererii de Inregistrare sau certificatului de Inregistrare, solicitantul sau titularul poate fi restabilit In drepturi la cerere. A96PI, la cererea solicitantului sau a titularului, va admite restabilirea In drepturi dacH se constatH cH neIndeplinirea In termen a avut loc In pofida luHrii tuturor mHsurilor de bunH-credinKH cerute de Impre-urHri sau In situaKie de forKH ma-orH. Restabilirea In drepturi se efectueazH cu condiKia depunerii unei cereri In acest sens In decursul a 1+ luni de la data e)pirHrii termenului de Indeplinire a acKiunii corespunzHtoare, acAitHrii ta)ei, Indeplinirii procedurii omise Ji prezentHrii actelor care certificH situaKia de forKH ma-orH. Restabilirea In drepturi nu are loc dacH, pInH la solicitarea restabilirii, o altH persoanH a obKinut de-a dreptul la un desen sau la un model industrial identic. Mn caz de neprezentare a cererii de reInnoire a certificatului de Inregistrare sau In caz de neplatH a ta)ei de reInnoire, termenul suplimentar de = lunise scade din perioada de 1+ luni revalidarea certificatului de Inregistrare". Mn cazul restabilirii In drepturi, solicitantul sau titularul nu poate invoca drepturile Impotriva unui terK care, de bunH-credinKH, pe parcursul unei perioade cuprinse Intre pierderea drepturilor asupra cererii sau asupra InregistrHrii desenului sau a modelului industrial Ji publicarea informaKiei despre restabilirea In aceste drepturi, a comercializat produse In care este integrat sau cHrora li s-a aplicat un desen sau un model industrial ce intrH In sfera de protecKie a unui desen sau a unui model dreptul asupra cHruia a fost restabilit. BerKul care cade sub incidenKa poate formula, In termen de + luni de la data publicHrii informaKiei despre
;5

restabilirea drepturilor, o contestaKie Impotriva AotHrIrii de restabilire In drepturi a solicitantului sau a titularului desenului sau modelului industrial, cu condiKia acAitHrii unei ta)e. ,1. D$le s$ e asupra desenelor si modelelor industriale Dreptul asupra esenului sau mo elului in ustrial aparKine autorului Ji(sau succesorului lui In drepturi. 6(e consideratH autor al desenului sau al modelului industrial persoana fizicH ce le-a realizat prin munca sa creatoare. Mn cazul In care mai mulKi autori au creat ImpreunH acelaJi desen sau model industrial, dreptul asupra acestora le aparKine In comun. 8odul de e)ercitare de cHtre autori a drepturilor lor se stabileJte In contract, IncAeiat Intre ei. Mn cazul In care mai mulKi autori au creat, independent unul de altul, desene sau modele industriale identice, dreptul asupra desenului sau modelului industrial Inregistrat aparKine persoanei a cHrei cerere are cea mai vecAe datH de depozit sau cea mai vecAe datH de prioritate dacH este invocatH prioritatea. $acH douH cereri de Inregistrare a unor desene sau modele industriale identice au aceeaJi datH de depozit, dreptul preferenKial asupra desenului sau modelului industrial se acordH persoanei care dovedeJte cH a fost prima care a solicitat Inregistrarea. Desenele %i mo elele in ustriale create e salariai In e)ercitarea atribuKiilor de serviciu sau In e)ecutarea unei sarcini IncredinKate In scris de patron desen sau model industrial de serviciu" aparKine patronului dacH contractul IncAeiat Intre ei nu prevede altfel. Mn cazul creHrii unui desen sau model industrial de serviciu, autorul are dreptul la o remuneraKie corespunzHtoare beneficiului obKinut din utilizarea desenului sau modelului industrial de cHtre patron sau beneficiului prezumat. RemuneraKia se plHteJte In cuantumul Ji In condiKiile stipulate In contractul IncAeiat Intre autor Ji patron. $acH desenul sau modelul industrial a fost creat pe baza unui contract de cercetare JtiinKificH sau de e)perimentareproiectare, drepturile ce decurg din crearea lui se stabilesc prin acest contract, autorul avInd dreptul la o remuneraKie In cuantumul Ji In condiKiile de platH stabilite In contractul IncAeiat Intre el Ji patron. Mn cazul unui desen sau model Inregistrat, autorul este obligat sH informeze In scris patronul, In termen de o lunH de la data elaborHrii, despre crearea desenului sau modelului industrial de serviciu. $acH, In decursul a =0 de zile de la data la care autorul a informat patronul despre elaborarea desenului sau modelului industrial de serviciu, cel de-al doilea nu va depune cerere Ji nu va cesiona unei alte persoane dreptul de a o depune, autorul este In drept sH depunH cerere Ji sH Inregistreze desenul sau modelul industrial In numele sHu. Mn acest caz, patronul are dreptul preferenKial la licenKH nee)clusivH In vederea utilizHrii desenului sau modelului industrial. Mn cazul In care patronul obKine certificat de Inregistrare, autorul are dreptul preferenKial la o licenKH nee)clusivH gratuitH In vederea utilizHrii desenului sau modelului industrial. Mn cazul In care pHrKile nu au convenit asupra cuantumului remuneraKiei autorului ori asupra preKului licenKei, cuantumul sau preKul urmeazH sH fie stabilite de instanKa -udecHtoreascH In funcKie de aportul fiecHrei pHrKi la crearea desenului sau modelului industrial, precum Ji In funcKie de valoarea comercialH a desenului sau modelului industrial. Patronul Ji
;=

autorul sInt obligaKi sH se informeze reciproc In scris asupra stadiului de elaborare a desenului sau modelului industrial Ji sH se abKinH de la orice dezvHluire ce ar putea sH pre-udicieze fiecare parte In e)ercitarea drepturilor sale. Partea care a IncHlcat aceste obligaKii trebuie sH repare pre-udiciile cauzate celeilalte pHrKi, inclusiv profitul ratat, In conformitate cu legislaKia In vigoare. )even icarea reptului asupra esenului sau mo elului in ustrialP!n la demonstrarea contrariului, persoana pe al cHrei nume este Inregistrat desenul sau modelul industrial titularul" sau, pInH la Inregistrare, persoana In al cHrei nume a fost depusH cererea de Inregistrare a desenului sau modelului industrial solicitantul" este consideratH a fi IndreptHKitH sH acKioneze In orice procedurH In faKa A96PI Ji In faKa altor autoritHKi. $acH un desen sau un model industrial neInregistrat este dezvHluit ori revendicat de o persoanH neIndreptHKitH ori dacH un desen sau un model industrial Inregistrat a fost depus sau Inregistrat pe numele unei astfel de persoane, persoana IndreptHKitH In temeiul articolelor menKionate, fHrH sH aducH atingere unor alte drepturi sau acKiuni, poate revendica sH fie recunoscutH drept titular legitim al desenului sau al modelului industrial In cauzH. AcKiunile menKionate se prescriu pe o duratH de / ani de la data publicHrii In cazul unui desen sau al unui model industrial Inregistrat Ji, respectiv, de la data dezvHluirii In cazul unui desen sau unui model industrial neInregistrat. AceastH prevedere nu se aplicH dacH persoana care nu are dreptul asupra desenului sau modelului industrial a acKionat cu rea-credinKH In momentul In care desenul sau modelul industrial i-a fost prezentat, dezvHluit sau IncredinKat. Mn cazul unui desen sau al unui model industrial Inregistrat, In Registrul cererilor de Inregistrare a desenelor Ji modelelor industriale Ji In Registrul de desene Ji modele industriale Inregistrate se consemneazH urmHtoarele& faptul cH s-a iniKiat o procedurH legalH. AotHrIrea -udecHtoreascH sau orice alt act care finalizeazH procedura. orice modificare a titularului desenului sau al modelului industrial Inregistrat, care rezultH din AotHrIrea -udecHtoreascH sau din orice act care finalizeazH procedura. %ontestatarul este obligat sH comunice A96PI, In termen de 10 zile, orice AotHrIre -udecHtoreascH. $acH, are loc scAimbarea completH a titularului unui desen sau al unui model industrial Inregistrat, licenKele Ji celelalte drepturi acordate de titularul iniKial se considerH nule Ji se sting In momentul Inscrierii persoanei IndreptHKite In Registrul de desene Ji modele industriale Inregistrate. $acH, Inainte de Inscrierea In Registrul de desene Ji modele industriale Inregistrate a iniKierii procedurii legale a utilizat desenul sau modelul industrial In Republica 8oldova ori se pregHtea In mod serios Ji efectiv In acest sens, titularul desenului sau modelului industrial Inregistrat sau un licenKiat Il poate utiliza In continuare cu condiKia sH solicite, In termen de / luni, o licenKH nee)clusivH noului titular Inscris In Registrul de desene Ji modele industriale Inregistrate. #icenKa trebuie acordatH pentru o perioadH rezonabilH Ji In condiKii rezonabile. AceastH prevedere nu se aplicH dacH titularul desenului sau al modelului industrial Inregistrat ori licenKiatul a acKionat cu rea-credinKH In momentul In care a Inceput sH utilizeze desenul sau modelul industrial, sau licenKa ori se pregHtea pentru o astfel de e)ploatare. Drepturile autorului Mn cazul desenului sau al modelului industrial Inregistrat& autorul are
;2

dreptul de a fi menKionat In aceastH calitate In documentele de procedurH la A96PI, In Registrul cererilor de Inregistrare a desenelor Ji modelelor industriale, In Registrul de desene Ji modele industriale Inregistrate Ji In certificatul de Inregistrare. se vor menKiona toKi coautorii dacH mai multe persoane au creat ImpreunH acelaJi desen sau model industrial. autorul are dreptul sH renunKe la menKionarea numelui sHu In documentele de procedurH la A96PI, In Registrul cererilor de Inregistrare a desenelor Ji modelelor industriale, In Registrul de desene Ji modele industriale Inregistrate, precum Ji In certificatul de Inregistrare ori sH anuleze menKiunile din aceste registre Ji din certificat. Autorul poate sH-Ji apere drepturile In instanKH -udecHtoreascH Impotriva oricHrei persoane care Ii lezeazH drepturile. MnsuJirea calitHKii de autor, constrIngerea la coautorat, dezvHluirea, pInH la revendicarea dreptului, a desenului sau a modelului industrial fHrH consimKHmIntul autorului constituie IncHlcare a drepturilor acestuia Ji se pedepsesc In conformitate cu legislaKia In vigoare. Drepturile con&erite e esenul sau e mo elul in ustrial. $esenul sau modelul industrial Inregistrat conferH titularului dreptul e)clusiv de a-l utiliza Ji de a interzice oricHrui terK utilizarea sa fHrH acordul titularului. Prin utilizare se InKelege In special fabricarea, includerea Intr-o ofertH, introducerea pe piaKH, importul, e)portul sau utilizarea propriu-zisH a unui produs In care a fost integrat ori cHruia i s-a aplicat desenul sau modelul industrial In cauzH, precum Ji depozitarea produsului respectiv In scopurile menKionate anterior. $esenul sau modelul industrial neInregistrat nu conferH titularului dreptul de a interzice activitHKile decIt dacH utilizarea contestatH rezultH din copierea desenului sau modelului industrial prote-at. Ftilizarea contestatH nu se considerH ca provenind din copierea desenului sau modelului industrial prote-at dacH rezultH dintr-o muncH de creaKie independentH realizatH de un autor despre care se poate afirma In mod -ustificat cH nu cunoJtea desenul sau modelul industrial dezvHluit de titular. $ispoziKiile mentionate se aplicH provizoriu In egalH mHsurH unui desen sau unui model industrial care face obiectul publicHrii IncepInd cu data publicHrii Ji pInH la Inregistrarea desenului sau modelului industrial, cu e)cepKia cazurilor cInd cererea de Inregistrare a fost respinsH sau retrasH. Mn cazul mai multor titulari, raporturile privind utilizarea desenului sau a modelului industrial prote-at se stabilesc prin contract, IncAeiat Intre ei. $acH nu e)istH un astfel de contract, fiecare titular are dreptul sH utilizeze integral desenul sau modelul industrial, la latitudinea sa, sH intenteze proces In legHturH cu IncHlcarea dreptului sHu e)clusiv Impotriva oricHrei persoane care utilizeazH desenul sau modelul industrial fHrH autorizaKia cotitularilor, InsH nu are dreptul sH IncAeie contracte de licenKH Ji sH efectueze orice cesiune a drepturilor fHrH acordul cotitularilor, sH renunKe la dreptul asupra desenului sau modelului industrial fHrH a-i anunKa pe aceJtia. ,1. S$tii D$lui s$ asupra desenelor si modelelor industriale autorul desenului( modelului industrial, titularul si succesorii.
;;

,2. Limitele de exercitare a D$lor s$ e asupra desenelor si modelelor industriale. *puizarea D$lor. D de 2olosinta anterioara 1imitarea repturilor con&erite e esenul sau e mo elul in ustrial $repturile conferite de desenul sau de modelul industrial nu se e)ercitH In cazul& acKiunilor efectuate cu titlu privat Ji In scopuri necomerciale. acKiunilor efectuate In scopuri e)perimentale. acKiunilor de reproducere In scopuri didactice sau bibliografice, cu indicarea sursei. ecAipamentelor mi-loacelor de transport, Inmatriculate Intr-o KarH terKH, care pHtrund temporar pe teritoriul Republicii 8oldova. importului In Republica 8oldova de piese Ji accesorii In vederea reparHrii veAiculelor. e)ecutHrii de reparaKii la veAiculelor. g"calamitHKilor, catastrofelor, epidemiilor Ji altor situaKii e)cepKionale. Ftilizarea specificatH se admite sub rezerva ca ea sH nu aducH atingere Intr-un mod ne-ustificat utilizHrii normale a desenului sau modelului industrial prote-at Ji sH nu lezeze ne-ustificat interesele legitime ale titularului dreptului asupra desenului sau modelului industrial, KinInd cont de interesele legitime ale terKilor. Mn caz contrar, titularul este In drept sH cearH compensarea corespunzHtoare a pierderilor suportate prin utilizarea neautorizatH a desenului sau modelului industrial. Nu constituie IncHlcare a drepturilor asupra desenului sau modelului industrial acKiunile autoritHKilor publice In cazul In care acKioneazH cu bunH-credinKH In cadrul administrHrii #. Epuizarea repturilor $repturile conferite de desenul sau de modelul industrial Inregistrat sau neInregistrat nu trebuie sH se e)tindH asupra activitHKilor privind un produs In care a fost Incorporat sau cHruia i se aplicH desenul sau modelul industrial ce intrH In Intinderea protecKiei desenului sau modelului industrial Inregistrat ori neInregistrat dacH produsul a fost introdus pe piaKH In teritoriul Republicii 8oldova de cHtre titularul desenului sau modelului industrial Inregistrat sau neInregistrat ori cu acordul lui. Dreptul* !ntemeiat pe utilizare anterioar* asupra esenului sau mo elului in ustrial !nregistrat ?rice terK poate beneficia de un drept Intemeiat pe utilizare anterioarH In cazul In care poate demonstra cH, Inainte de data de depozit sau, dacH se invocH prioritatea, Inainte de data de prioritate, Incepuse sH utilizeze cu bunH-credinKH In Republica 8oldova Q sau intenKiona Ji fHcea pregHtiri serioase Ji efective In sensul unei astfel de utilizHri Q un desen sau un model industrial care intrH In Intinderea protecKiei unui desen sau unui model industrial Inregistrat Ji care nu constituie o copie a acestuia din urmH. $reptul Intemeiat pe utilizare anterioarH IndreptHKeJte terKul sH utilizeze In mod gratuit desenul sau modelul industrial In scopurile pentru care Incepuse sH Il utilizeze sau pentru care se pregHtise sH Il utilizeze Inainte de data de depozit sau, dacH se invocH prioritatea, Inainte de data de prioritate aferentH desenului sau modelului industrial Inregistrat, fHrH a mHri volumul de producKie sau fHrH a plHti roRaltR. $reptul Intemeiat pe utilizare anterioarH nu oferH posibilitatea de a acorda terKului o licenKH de utilizare a desenului sau a modelului industrial In cauzH. $acH terKul este o Intreprindere, dreptul Intemeiat pe utilizare anterioarH nu poate fi transferat decIt ImpreunH cu acea parte din activitatea persoanei -uridice In cadrul cHreia s-a utilizat desenul sau modelul industrial ori au avut loc pregHtirile pentru o astfel de utilizare.
;:

,3. 0ransmiterea D$lor s$ e asupra desenelor si modelelor industriale $repturile cu privire la desenul sau la modelul industrial pot fi transmise integral sau parKial prin cesiune, contract de licenKH Ji prin succesiune. Fn desen sau un model industrial poate face obiectul unor mHsuri de e)ecutare silitH ori al unor drepturi reale. $repturile transmise prin contract produc efecte pentru terKi Ji condiKioneazH modificarea statutului -uridic din momentul Inscrierii contractului In Registrul cererilor de Inregistrare a desenelor Ji modelelor industriale Ji In Registrul de desene Ji modele industriale Inregistrate. $atele despre transmiterea drepturilor se publicH In <?PI. 'ontractul e licen Prin contract de licenKH, titularul desenului sau al modelului industrial licenKiarul" transmite dreptul de a utiliza desenul sau modelul industrial oricHrei alte persoane licenKiat", rezervIndu-Ji dreptul de proprietate asupra lui. #icenKele pot fi e)clusive Ji nee)clusive. Prin licenKH e)clusivH, licenKiarul acordH licenKiatului dreptul e)clusiv de utilizare a desenului sau modelului industrial, renunKInd prin contract la dreptul de a acorda licenKe unor terKi pentru acest desen sau model industrial pe acelaJi teritoriu. #icenKiarul poate sH-Ji pHstreze dreptul de a utiliza In continuare desenul sau modelul industrial licenKH parKialH" ori sH renunKe la orice utilizare a lui licenKH totalH". Prin licenKH nee)clusivH licenKiarul transmite dreptul de utilizare a desenului sau a modelului industrial licenKH parKialH sau totalH", rezervIndu-Ji atIt dreptul de a-l utiliza independent, cIt Ji dreptul de a acorda licenKH nee)clusivH oricHrei alte persoane. #icenKa poate fi acordatH solicitInd sau nu licenKiatului sH plHteascH venituri licenKiarului. Nu se admite, conform legislaKiei In vigoare, includerea In contractul de licenKH a practicilor sau a condiKiilor care pot constitui o folosinKH abuzivH a drepturilor de proprietate intelectualH, avInd un efect pre-udiciabil asupra concurenKei de pe piaKa respectivH, cum ar fi transmiterea obligatorie de cHtre licenKiat a informaKiei teAnice licenKiarului, condiKii care sH Impiedice contestarea validitHKii sau pacAetul obligatoriu de condiKii ale licenKierii. ,HrH sH aducH atingere dispoziKiilor contractului de licenKH, licenKiatul nu poate iniKia o procedurH referitor la IncHlcarea dreptului asupra desenului sau modelului industrial decIt cu consimKHmIntul titularului. Posesorul unei licenKe e)clusive poate iniKia o astfel de procedurH In cazul In care titularul desenului sau al modelului industrial nu a iniKiat el InsuJi In termen adecvat o asemenea acKiune. Pentru a obKine repararea pre-udiciului cauzat, orice licenKiat are dreptul de a interveni In instanKH -udecHtoreascH In cadrul acKiunii privind IncHlcarea drepturilor, iniKiate de titularul desenului sau al modelului industrial. ,!. Stin#erea D$lor asupra desenelor si modelelor industriale 1.%aducitatea- Mn cazul In care certificatul de Inregistrare nu este reInnoit sau termenul de +5 de ani calculat de la data de depozit a e)pirat, A96PI introduce In Registrul de desene Ji modele industriale Inregistrate menKiunea cH Inregistrarea desenului sau modelului industrial a rHmas fHrH efect din data e)pirHrii ultimei perioade de protecKie de 5 ani, fapt care se publicH In <?PI. 2.RenunKarea:0

Bitularul poate renunKa total sau parKial la dreptul asupra desenului sau modelului industrial Inregistrat, prin depunere la A96PI a unei cereri de renunKare. %ererea se considerH depusH dupH acAitarea unei ta)e. A96PI InregistreazH renunKarea Ji publicH informaKia de rigoare In <?PI In termen de ! luni de la data depunerii cererii de renunKare. RenunKarea produce efecte dupH consemnarea sa In Registrul de desene Ji modele industriale Inregistrate. $acH unul dintre titulari renunKH la dreptul asupra desenului sau modelului industrial Inregistrat In Intregime, certificatul de Inregistrare continuH sH fie valabil, rHmInInd In posesia celorlalKi titulari. $acH toKi titularii renunKH la dreptul asupra desenului sau modelului industrial Inregistrat In Intregime, aceJtia sInt obligaKi ca, odatH cu depunerea la A96PI a cererii de renunKare, sH notifice autorul despre renunKare. Mn acest caz, autorul are dreptul preferenKial la obKinerea certificatului de Inregistrare pe numele sHu dacH va depune o cerere In acest sens In decursul a / luni de la data cInd titularul l-a notificat despre renunKare. Prevederile e)puse se aplicH Ji cererii la care s-a adoptat AotHrIre de Inregistrare a desenului sau modelului industrial, dar IncH nu s-a eliberat certificat de Inregistrare. Poate face obiectul unei renunKHri parKiale desenul sau modelul industrial a cHrui formH modificatH IndeplineJte condiKiile de protecKie Ji a cHrui identitate se pHstreazH. RenunKarea poate fi consemnatH In Registrul de desene Ji modele industriale Inregistrate numai cu acordul titularului, In limitele unui drept Inscris In registru. $acH In acesta este InscrisH o licenKH, renunKarea poate fi consemnatH numai dupH ce titularul aduce dovada faptului cH l-a informat pe posesorul de licenKH despre intenKia sa de renunKare. Mnscrierea In registrul nominalizat se face la e)pirarea termenului prevHzut Intr-un regulament, aprobat de 9uvern. $acH s-a intentat o acKiune de revendicare a dreptului asupra unui desen sau a unui model industrial Inregistrat In conformitate cu art.15 Ji 1=, orice renunKare solicitatH In aceastH perioadH va fi InscrisH In Registrul de desene Ji modele industriale Inregistrate numai cu acordul persoanei care a intentat acKiunea. 3.Nulitatea-Persoana interesatH poate depune la %urtea de Apel %AiJinHu o cerere de anulare a desenului sau a modelului industrial Inregistrat In baza motivelor menKionate. %ererea de anulare trebuie argumentatH Ji prezentatH In scris. 6a se considerH depusH numai dupH acAitarea unei ta)e. DotHrIrea de anulare a desenului sau modelului industrial Inregistrat se Inscrie In Registrul de desene Ji modele industriale Inregistrate In momentul In care devine irevocabilH. ,&. Notiunea si clasi2icarea prioritatii asupra desenelor si modelelor industriale. Re endicarea prioritatii Persoana care a depus cerere de Inregistrare a unui desen sau model industrial ori a unui model de utilitate In unul dintre statele pHrKi la %onvenKia de la Paris sau la Acordul de instituire a ?rganizaKiei 8ondiale a %omerKului ori succesorul sHu In drepturi beneficiazH, la depunerea In A96PI a cererii de Inregistrare a unui desen sau a unui model industrial pentru acelaJi desen sau model industrial ori pentru acelaJi model de utilitate, de un drept de prioritate pentru o perioadH de = luni IncepInd cu data de depozit a primei cereri, ziua
:1

depozitului nefiind cuprinsH In termen. 3e recunoaJte ca invocare a dreptului de prioritate orice depunere de cerere ecAivalentH unei depuneri naKionale conforme, efectuate In temeiul legislaKiei naKionale a statului In cauzH ori In temeiul unor acorduri bilaterale sau multilaterale In domeniu. Prin depunere naKionalH conformH se InKelege orice depunere de cerere consideratH suficientH pentru a stabili data la care a fost depusH cererea, indiferent de soluKionarea ei ulterioarH. $acH prima depunere de cerere s-a realizat Intr-un stat care nu este parte la %onvenKia de la Paris sau la Acordul de instituire a ?rganizaKiei 8ondiale a %omerKului, se aplicH numai dacH statul In cauzH, conform constatHrilor publicate, acordH, pe baza unei depuneri de cerere la oficiu, un drept de prioritate supus anumitor condiKii, avInd efecte ecAivalente celor prevHzute In lege. 3e considerH ca primH cerere de Inregistrare a cHrei datH de depozit va fi punctul de unde Incepe curgerea termenului de prioritate o cerere ulterioarH de Inregistrare depusH la A96PI pentru acelaJi desen sau model industrial ori pentru acelaJi model de utilitate ca Ji cererea anterioarH, cu condiKia ca, la data de depunere a cererii ulterioare, cererea anterioarH sH fi fost retrasH, abandonatH sau respinsH fHrH a fi supusH unei inspecKii publice Ji fHrH a lHsa sH subziste drepturi valabile Ji cu condiKia ca cererea respectivH sH nu fi constituit de-a temei de revendicare a unui drept de prioritate. Astfel, cererea anterioarH nu mai poate fi folositH pentru revendicarea dreptului de prioritate. Prioritatea poate fi stabilitH pe baza cItorva cereri depuse anterior, respectIndu-se pentru fiecare din ele termenul Ji condiKiile prevHzute de #. %ererea de Inregistrare multiplH care nu IndeplineJte condiKiile de depozit multiplu poate fi divizatH de solicitant In cIteva cereri, prin repartizarea In aceste cereri a desenelor Ji modelelor industriale enumerate In cererea multiplH. %ererile divizionare pHstreazH data de depozit a cererii multiple Ji, dupH caz, data prioritHKii acestei cereri. 3olicitantul poate sH divizeze din proprie iniKiativH cererea multiplH In cIteva cereri, repartizInd In aceste cereri desenele Ji modelele industriale enumerate In cererea multiplH. %ererile divizionare pHstreazH data de depozit a cererii multiple Ji, dupH caz, data prioritHKii acestei cereri. Prioritatea e e(punere $acH solicitantul cererii de Inregistrare a desenului sau a modelului industrial a dezvHluit produsele In care a fost integrat desenul sau modelul industrial ori cHrora li s-a aplicat desenul sau modelul industrial respectiv In cadrul e)poziKiilor internaKionale, el poate beneficia de dreptul de prioritate IncepInd cu data primei dezvHluiri a produselor, cu condiKia sH depunH cererea In termen de = luni de la data primei dezvHluiri a produselor respective. ? e)poziKie se considerH internaKionalH dacH este organizatH In mod oficial, dacH la ea participH producHtori din mai multe state Ji dacH informaKia despre aceastH e)poziKie a fost adusH la cunoJtinKH publicului In modul corespunzHtor. ? prioritate de e)punere nu prelungeJte termenul de prioritate. Invocarea prioritii 3olicitantul care doreJte sH beneficieze de dreptul de prioritate a unei cereri anterioare trebuie sH invoce aceastH prioritate Ji sH prezinte actele care -ustificH invocarea prioritHKii, InsoKite de o traducere a lor In limba moldoveneascH. 3olicitantul care doreJte sH beneficieze de dreptul prioritHKii de e)punere trebuie sH invoce aceastH prioritate Ji sH prezinte dovada, eliberatH de organul abilitat,
:+

cH a e)pus In cadrul e)poziKiei produsele In care a fost integrat desenul sau modelul industrial ori cHrora li s-a aplicat desenul sau modelul industrial respectiv, InsoKitH de o traducere In limba moldoveneascH. Actele care -ustificH invocarea prioritHKii pe baza cererii anterioare, InsoKite de o traducere a acestora In limba moldoveneascH, sau dovada prezentHrii In cadrul e)poziKiei a produselor In care a fost integrat desenul sau modelul industrial sau cHrora li s-a aplicat desenul sau modelul industrial Ji o traducere a dovezii In limba moldoveneascH se depun In termen de / luni de la data de depozit. ,ransmiterea reptului e prioritate $reptul de prioritate poate fi obiectul unui contract de cesiune. Mn cazul In care solicitantul invocH un drept de prioritate care aparKine unei alte persoane, la cererea de Inregistrare a desenului sau a modelului industrial se ane)eazH contractul de cesiune sau orice alt document din care sH rezulte cH solicitantul are dreptul sH invoce prioritatea In baza primei cereri. Mn acest caz, persoana care a depus cererea Ji a cedat dreptul de prioritate unei alte persoane decade din dreptul de prioritate conferit de prima cerere. %ontractul de cesiune a unui drept de prioritate se depune In formH scrisH odatH cu depunerea cererii sau In termen de / luni de la data invocHrii prioritHKii. Mn caz contrar, prioritatea invocatH nu se recunoaJte. ,+. Notiunea, particularitatile, 2unctiile si conditiile de protectie a marcii marc- orice semn susceptibil de reprezentare graficH, care serveJte la deosebirea produselor Ji(sau serviciilor unei persoane fizice sau -uridice de cele ale altor persoane fizice sau -uridice. marc colectivmarcH utilizatH de cHtre o asociaKie de fabricanKi, producHtori, prestatori de servicii sau comercianKi ori de cHtre alte organizaKii similare pentru a desemna produsele Ji(sau serviciile lor. marc e certi&icare 3 e con&ormitate4 - marcH utilizatH pentru a certifica anumite caracteristici ale unui produs Ji(sau serviciu. marc notorie - marcH larg cunoscutH In Republica 8oldova la data depunerii unei cereri de Inregistrare de marcH sau la data prioritHKii revendicate In cerere, In cadrul segmentului de public vizat pentru produsele Ji(sau serviciile cHrora li se aplicH marca, fHrH a fi necesarH Inregistrarea sau utilizarea mHrcii notorii In Republica 8oldova pentru a fi opusH. solicitant - persoanH fizicH sau -uridicH ori grup de persoane fizice Ji(sau -uridice In numele cHreia(cHruia este depusH o cerere de Inregistrare a unei mHrci. man atar autorizat - persoanH fizicH atestatH Ji InregistratH In modul stabilit, care reprezintH interesele persoanelor fizice Ji -uridice naKionale sau strHine Ji acordH acestora asistenKa necesarH In domeniul protecKiei obiectelor de proprietate industrialH. cerere internaional - cerere de Inregistrare internaKionalH a mHrcii, depusH conform Aran-amentului de la 8adrid, Protocolului referitor la Aran-ament sau conform ambelor acte, dupH caz. Inregistrare internaKionalH Inregistrare a unei mHrci conform Aran-amentului de la 8adrid sau Protocolului referitor la Aran-ament. )egistru internaional - colecKie oficialH, KinutH de <iroul InternaKional, care conKine date referitoare la InregistrHrile internaKionale a cHror Inscriere este prevHzutH de Aran-amentul de la 8adrid, de Protocolul referitor la Aran-ament sau de Regulamentul comun,
:/

indiferent de suportul pe care aceste date sInt pHstrate. )egulament comun- Regulamentul comun de aplicare a Aran-amentului de la 8adrid Ji a Protocolului referitor la Aran-ament. rile +niunii - KHri cHrora li se aplicH %onvenKia de la Paris Ji care sInt constituite In Fniunea pentru ProtecKia ProprietHKii Industriale. Protecia /uri ic $repturile asupra mHrcii sInt dobIndite Ji prote-ate pe teritoriul Republicii 8oldova prin& Inregistrare In condiKiile #. Inregistrare internaKionalH conform Aran-amentului de la 8adrid privind Inregistrarea internaKionalH a mHrcilor din 1! aprilie 1;:1, denumit In continuare Aran-amentul de la 8adrid, sau conform Protocolului referitor la Aran-amentul de la 8adrid privind Inregistrarea internaKionalH a mHrcilor din +2 iunie 1:;:, denumit In continuare Protocolul referitor la Aran-ament. recunoaJterea mHrcii ca fiind notorie. A96PI, este oficiul naKional In domeniul protecKiei proprietHKii intelectuale Ji unica autoritate care acordH pe teritoriul Republicii 8oldova protecKie mHrcilor In condiKiile #. A96PI& elaboreazH proiecte de acte legislative Ji de alte acte normative In domeniul mHrcilor, instrucKiuni, alte materiale necesare aplicHrii prezentei legi. recepKioneazH Ji e)amineazH cererile de Inregistrare a mHrcilor, InregistreazH Ji elibereazH, In numele statului, certificate de Inregistrare a mHrcilor, publicH date oficiale In <uletinul ?ficial de Proprietate IndustrialH al Republicii 8oldova, denumit In continuare <?PI. asigurH completarea Ji pHstrarea colecKiei naKionale de mHrci. IndeplineJte atribuKiile oficiului de origine pentru cererile de Inregistrare internaKionalH a mHrcilor avInd ca KarH de origine Republica 8oldova, depuse de cHtre solicitanKii naKionali sau strHini, In conformitate cu prevederile Aran-amentului de la 8adrid Ji ale Protocolului referitor la Aran-ament. Kine Registrul naKional al cererilor de Inregistrare a mHrcilor Ji Registrul naKional al mHrcilor. e)amineazH Ji InregistreazH contractele de licenKH, de cesiune, de ga- Ji de francAising privind drepturile asupra mHrcilor. e)ercitH Ji alte atribuKii prevHzute de lege. A96PI reprezintH Republica 8oldova In ?rganizaKia 8ondialH a ProprietHKii Intelectuale, In alte organizaKii internaKionale Ji interstatale pentru protecKia proprietHKii intelectuale, IntreKine cu ele relaKii de cooperare In domeniu. Pot constitui mHrci orice semne susceptibile de reprezentare graficH& cuvinte inclusiv nume de persoane", litere, cifre, desene, combinaKii de culori, elemente figurative, forme tridimensionale, In special forma produsului sau a ambala-ului acestuia, precum Ji orice combinaKii ale acestor semne, cu condiKia ca ele sH poatH servi la deosebirea produselor Ji(sau serviciilor unei persoane fizice sau -uridice de cele ale altor persoane fizice sau -uridice. Bitular al mHrcii este persoana fizicH sau -uridicH ori grupul de persoane fizice Ji(sau -uridice In numele cHreia(cHruia marca este prote-atH In conformitate cu prezenta lege. $repturile dobIndite prin Inregistrarea mHrcii In Registrul naKional al mHrcilor se confirmH prin titlul de protecKie - certificatul de Inregistrare a mHrcii. $repturile asupra mHrcii pot fi dobIndite individual sau In coproprietate In indiviziune. 8odul de utilizare a drepturilor In coproprietate asupra mHrcii se stabileJte prin acordul IncAeiat Intre coproprietari. Mn caz contrar, litigiul se soluKioneazH de instanKa de -udecatH competentH. 5unctiile marcii. 8arca indeplineste mai
:!

multe functii& 6,unctia de diferentiere a produselor- 8arca individualizeaza produsele aflate pe piata, punind pe producator la adapost de situatia ca marca sa fie utilizata de concuretii sai. 3ub acest aspect, marca devine un instrument de atragere a clientelei prin aprecierea de care se bucura in rindul cumparatorilor. Incepind prin a diferentia subiectele de marca, a-unge sa diferentieze obiectele sau subiectul material al drepturilor respective, fenomen numit o"iectivizarea marcii. Astfel, functia de diferentiere a producatorului a devenit o functie de diferentiere si identificare a produselor. 7,unctia de concurenta- %ontribuind la individualizarea produselor unui anumit producator si fiind un semn e)terior al valorii lor, marca permite orientarea optiunii cumparatorului catre produse care au dobindit o buna reputatie. Astfel, unele marci au a-uns sa se identifice cu produsul. Acest mecanism consolideaza functia de concurena, functie care s-a simplificat pina la denaturare odata cu dezvoltarea publicitatii, deoarece marca a devenit un mi-loc de presiune asupra cererii, prin diferentierea artificiala a produselor combinate cu publicitatea e)cesiva. $e la diferentierea produselor unor intreprinderi s-a a-uns la diferentierea marcilor aceleiasi intreprinderi pentru acelasi produs, ca urmare a multiplicarii modelelor, titlurilor, paletei coloristice sporindu-se vinzarea in -urul marcii diversificate. Abuzul publicitar tinde sa suplineasca diferentierea obiectiva cu diferentierea subiectiva. 8,unctia de garantie a calitatii-6ste indisolubil legata de functia de concurenta. %u a-utorul marcii, consumatorul a-unge sa identifice un anumit produs pe care il prefera datorita calitatilor sau modului de prezentare. 8arca devine pentru consumator o garantie a calitatii constante a unui anumit produs, fara ca aceasta garantie sa fie de natura -uridica. Prin marca se stabileste o legatura intre producator si consumator. Nementinerea calitatii de catre producator nu atrage o sanctiune -uridica, ci determina cumparatorul sa-si reorienteze optiunea catre alte produse. In unele domenii moda, cosmetice" unele marci devin un adevarat simbol al calitatii. In mod obisnuit, consumatorul nu are la dispozitie elementele necesare spre a constata singur calitatea produselor aflate pe piata, fiind informat numai pe cale publicitara. Astfel, diferentierea produselor in mod obiectiv, pe baza calitatii, se transforma in diferentiere subiectiva, bazata pe credinta cumparatorului, ceea ce il face sa prefere o anumita marca cu convingerea ca ea corespunde unei calitati superioare. 9.,unctia de organizare a pietii- In interactiunea dintre productie si consum, marca apare ca un instrument de organizare a pietii, ca mi-loc de corelare a cererii si ofertei. Aceasta functie se reflecta in special asupra distributiei, prin reducerea rolului distribuitorului la simplul atribut al aprovizionarii, fie prin transformarea sa intr-un responsabil al calitatii produsului. Noile forme de distributie autoserviri" reflecta faptul ca marca se vinde singura, astfel incit distribuitorii si-au creat marci proprii ori revendica e)clusivitatea marcii producatorului pe piata. %erintele economice si comerciale au transformat marca in principalul instrument al mar@eting-ului. 9,uncWia de monopol-,unctia de concurenta si organizare a pietii se transpune in anumite conditii intr-o functie de monopol, fiind spri-inita in acest sens de functia de reclama. Bendinta proliferarii artificiale a marcilor producatorilor ai aceea de
:5

asigurare a e)clusivitatii distribuirii au condus la transformarea concurentei stimulatoare in concurenta de monopol. 8ultiplicarea marcilor aceluiasi producator pentru acelasi tip de produse, fara sa e)iste o diferentiere obiectiva, devine cu timpul o frina a productiei. %rearea de prea multe varietati limiteaza randamentul marcilor, ceea ce determina o slabire a marcii. Producatorul tinde sa pretinda e)clusivitatea distributiei si sa influenteze pretul. ,unctia de monopol influenteaza si structura cererii, care devine tot mai comple)a, orientindu-se spre produse inutile. 8arca a-unge sa denatureze concurenta, consolidind un privilegiu ne-ustificat pentru marcile mari. :,unctia de reclama- Pentru consumator marca a-unge sa devina un simbol legat direct de reputatia unui produs, astfel incit ceea ce se impune cumparatorului este in primul rind marca in raport de provenienta sau calitatea produsului. Aceasta functie a aparut prin detasarea marcii de produsul destinat sa-l individualizeze. ,orta reclamei tine de insasi originalitatea marcii, de impresia pe care o produce asupra consumatorului. Prin forta de atractie pe care a dobindit-o, marca devine un element autonom al scAimbului comercial, depasind stadiul de element accesoriu al produsului. =,unctia de protectie a consumatorului Pentru consumator marca presupune o calitate constanta de aceea este important sa 67 o informare corecta a consumatorului, astfel incit sa fie prote-at impotriva inselaciunii. ,,. Sistemele de dobindire a D$lor s$ e asupra marcii 67 / sisteme de dobindire a $-lor s-ve asupra marcii& declarative, atributiv si mi)t. Mnregistrarea mHrcii conferH titularului dreptul e)clusiv asupra acesteia. Bitularul mHrcii este In drept sH interzicH terKilor sH utilizeze In activitatea lor comercialH, fHrH consimKHmIntul sHu& un semn identic cu marca pentru produse Ji(sau servicii identice cu cele pentru care marca este InregistratH. un semn care, din cauza identitHKii ori similitudinii cu marca InregistratH Ji identitHKii ori similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn Ji de marcH, genereazH riscul de confuzie In percepKia consumatorului. riscul de confuzie include Ji riscul de asociere Intre semn Ji marcH. un semn identic ori similar cu marca pentru produse Ji(sau servicii diferite de cele pentru care marca este InregistratH cInd aceasta din urmH a dobIndit un renume In Republica 8oldova, iar persoana terKH, In urma folosirii semnului, fHrH motive -ustificate, profitH de caracterul distinctiv ori de renumele mHrcii sau le aduce atingere acestora. Bitularul mHrcii poate cere sH fie interzise urmHtoarele acKiuni ale terKilor& aplicarea semnului pe produse sau pe ambala-e, precum Ji utilizarea lui In calitate de ambala-, In cazul mHrcilor tridimensionale. oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor In aceste scopuri sau, dupH caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn. importul sau e)portul produselor sub acest semn. utilizarea semnului pe documentele de afaceri Ji In publicitate. multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului. $reptul e)clusiv asupra mHrcii produce efecte pentru terKi IncepInd cu data publicHrii In <?PI sau cu data Inscrierii In Registrul internaKional a datelor referitoare la Inregistrarea mHrcii. BotodatH, poate fi cerutH o despHgubire rezonabilH, In limita pre-udiciului cauzat, pentru
:=

acele fapte, sHvIrJite dupH publicarea cererii de Inregistrare a mHrcii, care vor fi interzise dupH publicarea InregistrHrii mHrcii. InstanKa -udecHtoreascH sesizatH sH se ocupe de cazul respectiv nu poate sH decidH In fond atIta timp, cIt datele referitoare la Inregistrarea mHrcii nu au fost publicate. Bitularul mHrcii poate plasa alHturi de marcH un marca- de avertizare In formH de litera R, InscrisH Intr-un cerc, sau un te)t care indicH faptul cH marca este prote-atH In R8. ,-. .lasi2icarea marcilor in dependenta de di2erite criterii 1$upa modul de reprezentare grafica& verbala-o denumire, un slogan, scrise cu cAaracter standard. figurative- element grapAic care nu contine litere( cifre. combinata- denumire scrisa cu o grafica deosebita si( in culori( o denumire insotita de un element grapAic. tridimensionala- marca constituita din forma produsului( ambala-ului( orice alt semn specific tridimensional c(e permite identificarea unui produs( serviciu. +$upa solicitanti& individuala- a carei solicitant e(e P,(J. colectiva- se utilizeazH pentru a deosebi produsele Ji(sau serviciile membrilor unei asociaKii unui grup de persoane" de produsele Ji(sau serviciile altor persoane. de certificare- marca a c(I solicitant e(e o pJ legal abilitata sa e)ercite e)clusive controlul produselor si serviciilor in ceea ce priveste calitatea, materialul, modul de fabricatie. ,/. Marcile colecti e si marcile de certi2icare -rcile colective se utilizeazH pentru a deosebi produsele Ji(sau serviciile membrilor unei asociaKii unui grup de persoane" de produsele Ji(sau serviciile altor persoane. Pot solicita Inregistrarea unei mHrci colective asociaKiile de fabricanKi, de producHtori, de prestatori de servicii, de comercianKi, care, In temeiul legii, au capacitatea, In nume propriu, sH fie titulari ai unor drepturi sau obligaKii de orice naturH, sH IncAeie contracte sau sH IntocmeascH alte acte -uridice, sH intenteze acKiuni In instanKele -udecHtoreJti, precum Ji persoanele -uridice de drept public. Prin derogare pot constitui mHrci colective, semnele sau indicaKiile ce pot servi In comerK la desemnarea originii geografice a produselor Ji(sau serviciilor. ? marcH colectivH nu autorizeazH titularul sH interzicH unei persoane terKe utilizarea In comerK a unor asemenea semne sau indicaKii, cu condiKia ca ea sH le foloseascH In activitatea industrialH sau comercialH In conformitate cu uzanKele loiale. Mn special, o asemenea marcH nu poate fi opusH unei persoane terKe autorizate sH utilizeze o denumire geograficH. 3olicitantul unei mHrci colective va prezenta regulamentul de utilizare a mHrcii colective odatH cu depunerea cererii de Inregistrare a mHrcii sau In termenul stabilit In Regulament. Regulamentul de utilizare a mHrcii colective specificH persoanele autorizate sH utilizeze marca, condiKiile de afiliere la asociaKie, precum Ji condiKiile de utilizare a mHrcii, inclusiv sancKiunile, In cazul In care acestea e)istH. Regulamentul de utilizare a unei mHrci collective va autoriza orice persoanH, ale cHrei produse Ji(sau servicii provin din zona geograficH respectivH, sH devinH membrH a asociaKiei care este titulara mHrcii. Regulamentul de utilizare a mHrcii colective se publicH odatH cu cererea de Inregistrare. Mn afara motivelor de respingere a unei cereri de Inregistrare a mHrcii
:2

prevHzute In prezenta lege, cererea de Inregistrare a mHrcii colective se respinge dacH regulamentul de utilizare a mHrcii colective contravine ordinii publice sau bunelor moravuri. %ererea de Inregistrare a mHrcii colective se respinge Ji In cazul cInd e)istH riscul inducerii In eroare a consumatorului In ceea ce priveJte caracterul sau semnificaKia mHrcii Ji mai ales cInd aceasta nu este perceputH ca fiind marcH colectivH. %ererea nu se respinge In cazul cInd solicitantul, prin modificarea regulamentului de utilizare a mHrcii colective. Bitularul mHrcii colective va comunica A96PI orice modificare operatH In regulamentul de utilizare a mHrcii colective. 8odificarea nu este InscrisH In Registrul naKional al mHrcilor In cazul cInd regulamentul de utilizare a mHrcii collective sau cInd implicH un motiv de respingere. 8odificarea regulamentului de utilizare a mHrcii colective va avea efect IncepInd cu data Inscrierii menKiunii respective In Registrul naKional al mHrcilor. Privind drepturile licenKiaKilor se aplicH oricHrei persoane autorizate sH utilizeze o marcH colectivH. Bitularul unei mHrci colective poate cere, In numele persoanelor autorizate sH utilizeze marca, compensarea pre-udiciului suportat de acestea In urma utilizHrii neautorizate a mHrcii. Mn afara motivelor decHderii din drepturi, specificate In prezenta lege, titularul mHrcii colective este declarat decHzut din drepturi In urma unei cereri depuse la %urtea de Apel %AiJinHu sau a unei cereri reconvenKionale Intr-o acKiune de apHrare a drepturilor, depuse la aceeaJi instanKH, In cazul cInd& titularul nu ia mHsuri adecvate In vederea prevenirii unei utilizHri a mHrcii, incompatibile cu condiKiile de utilizare prevHzute de regulamentul de utilizare a mHrcii colective. modul In care titularul a utilizat marca a generat riscul inducerii In eroare a consumatorului. modificarea regulamentului de utilizare a mHrcii colective a fost InscrisH In Registrul naKional al mHrcilor, cu e)cepKia cazului cInd titularul mHrcii, printr-o nouH modificare a regulamentului de utilizare a mHrcii colective, se conformeazH acestor prevederi. Mn afara motivelor de nulitate prevHzute In prezenta lege, marca colectivH este declaratH nulH In urma unei cereri de anulare, depuse la %urtea de Apel %AiJinHu, sau a unei cereri reconvenKionale Intr-o acKiune de apHrare a drepturilor, depuse la aceeaJi instanKH, In cazul cInd marca a fost InregistratH contrar prevederilor, cu e)cepKia cazului cInd titularul mHrcii, printr-o nouH modificare a regulamentului de utilizare a mHrcii colective, se conformeazH acestor prevederi. -rcile e certi&icare 3 e con&ormitate4 pot fi Inregistrate la A96PI de cHtre organismele de certificare, acreditate pentru efectuarea certificHrii conformitHKii produselor sau serviciilor In condiKiile #egii nr.1;=-45 din +! aprilie +00/ cu privire la evaluarea conformitHKii produselor. Nu pot solicita Inregistrarea unei mHrci de certificare persoanele -uridice, altele decIt cele menKionate, care fabricH, importH sau vInd produse ori presteazH servicii. 3ub rezerva dispoziKiile # se aplicH In egalH mHsurH mHrcilor de certificare. 3olicitantul, odatH cu depunerea cererii de Inregistrare a unei mHrci de certificare sau In termenul stabilit In Regulament, va prezenta& regulamentul de utilizare a mHrcii de certificare. autorizaKia sau documentul din care sH rezulte desfHJurarea legalH a activitHKii de certificare ori, dupH caz, dovada InregistrHrii mHrcii de certificare In Kara de origine. Regulamentul de utilizare
:;

a mHrcii de certificare specificH persoanele autorizate sH utilizeze marca, elementele Ji caracteristicile care vor fi certificate prin marcH, modul In care organismul de certificare va verifica aceste caracteristici Ji va supravegAea utilizarea mHrcii, sancKiunile pentru IncHlcarea regulamentului, ta)ele care vor fi plHtite pentru utilizarea mHrcii, procedurile de reglementare a litigiilor. Ftilizarea unei mHrci de certificare va fi descAisH oricHrei persoane care oferH produse sau presteazH servicii conforme caracteristicilor stipulate In regulamentul de utilizare a mHrcii de certificare Ji care respectH prevederile acestuia. Bitularul mHrcii de certificare va autoriza persoanele IndreptHKite sH utilizeze marca pentru produsele sau serviciile care posedH caracteristicile stipulate In regulamentul de utilizare a acestei mHrci. $acH persoana IndreptHKitH sH utilizeze o marcH de certificare nu respectH regulamentul de utilizare a acestei mHrci, titularul poate sH retragH autorizaKia de utilizare a mHrcii sau sH aplice alte sancKiuni prevHzute de regulament. Mn afara motivelor de respingere prevHzute pentru cererea de Inregistrare a unei mHrci individuale, cererea de Inregistrare a unei mHrci de certificare va fi respinsH, precum Ji normelor legislaKiei privind certificarea. ? marcH de certificare nu poate fi obiectul unui contract de cesiune sau de ga- Ji nici obiectul unei e)ecutHri silite. Mn cazul dizolvHrii persoanei -uridice titularH a mHrcii de certificare, aceastH marcH poate fi transmisH altei persoane -uridice In condiKiile stabilite de lege. 8arca de certificare poate fi anulatH printr-o decizie emisH de instanKa -udecHtoreascH, la cererea oricHrei persoane interesate, In cazul In care marca nu IntruneJte condiKiile stabilite de #.Mn cazul In care o marcH de certificare a Incetat sH mai fie prote-atH, ea nu poate fi depusH spre Inregistrare Ji nu poate fi utilizatH In alte scopuri In decurs de 10 ani de la data IncetHrii protecKiei. Ba)ele prevHzute de # pentru mHrcile colective se aplicH Ji mHrcilor de certificare. -1. Similaritatea marcilor si similaritatea produselor pe care se aplica marcile -1. D$le s$ e asupra marcii -1. D$le s$ e asupra marcii e)ista / prerogative&-folosirea e)clusive,-dr de a interzice folosirea marcii- dr dea dispune folosirea marcii. $reptul conferit de Inregistrarea mHrcii.Mnregistrarea mHrcii conferH titularului dr e)clusiv asupra acesteia. Bitularul mHrcii este In dr sH interzicH terKilor sH utilizeze In activitatea lor comercialH, fHrH consimKHmIntul sHu& a" un semn identic cu marca pentru produse Ji(sau servicii identice cu cele pentru care marca este InregistratH. b" un semn care, din cauza identitHKii ori similitudinii cu marca InregistratH Ji identitHKii ori similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn Ji de marcH, genereazH riscul de confuzie In percepKia consumatorului. riscul de confuzie include Ji riscul de asociere Intre semn Ji marcH. c" un semn identic ori similar cu marca pentru produse Ji(sau servicii diferite de cele pentru care marca este InregistratH cInd aceasta din urmH a dobIndit un renume In Republica 8oldova, iar persoana terKH, In urma folosirii semnului, fHrH motive -ustificate, profitH de caracterul distinctiv ori de renumele mHrcii sau le aduce atingere
::

acestora. Bitularul mHrcii poate cere sH fie interzise urmHtoarele acKiuni ale terKilor a" aplicarea semnului pe produse sau pe ambala-e, precum Ji utilizarea lui In calitate de ambala-, In cazul mHrcilor tridimensionale b" oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor In aceste scopuri sau, dupH caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn c" importul sau e)portul produselor sub acest semn. d" utilizarea semnului pe documentele de afaceri Ji In publicitate. e" multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului In scopurile menKionate. $reptul e)clusiv asupra mHrcii produce efecte pentru terKi IncepInd cu data publicHrii In <?PI sau cu data Inscrierii In Registrul internaKional a datelor referitoare la Inregistrarea mHrcii. BotodatH, poate fi cerutH o despHgubire rezonabilH, In limita pre-udiciului cauzat, pentru acele fapte, sHvIrJite dupH publicarea cererii de Inregistrare a mHrcii, care vor fi interzise dupH publicarea InregistrHrii mHrcii. InstanKa -udecHtoreascH sesizatH sH se ocupe de cazul respectiv nu poate sH decidH In fond atIta timp, cIt datele referitoare la Inregistrarea mHrcii nu au fost publicate. Bitularul mHrcii poate plasa alHturi de marcH un marca- de avertizare In formH de litera R, InscrisH Intr-un cerc, sau un te)t care indicH faptul cH marca este prote-atH In Republica 8oldova. 6ste asimilatH utilizHrii effective a" utilizarea mHrcii sub o formH care diferH prin elemente ce nu scAimbH caracterul distinctiv al mHrcii In forma In care aceasta a fost InregistratH. b" aplicarea mHrcii pe produse sau pe ambala-ul acestora In Republica 8oldova e)clusiv In scopul e)portului. -2.Subiectii dreptului subiecti la marca.Limitarea dreptului subiecti .*puizarea dreptului Bitular al mHrcii este pers fiz sau -ur nat sau straini ori grupul de pers fizice Ji(sau -uridice In numele cHreia(cHruia marca este prote-atH In conformitate cu prezenta lege. $repturile dobIndite prin Inregistrarea mHrcii In Registrul naKional al mHrcilor se confirmH prin titlul de protecKie Q certificatul de Inregistrare a mHrcii. $r-le asupra mHrcii pot fi dobIndite individual sau In coproprietate In indiviziune. 8odul de utilizare a drepturilor In coproprietate asupra mHrcii se stabileJte prin acordul IncAeiat Intre coproprietari. Mn caz contrar, litigiul se soluKioneazH de instanKa de -ud competentH. Limitarea dreptului exclusi $r e)clusiv nu se e)tinde asupra elementelor mHrcii care, In conformitate cu prezenta lege, nu pot fi Inregistrate independent In calitate de mHrci, cum ar fi termenii descriptivi, cu condiKia folosirii loiale a acestor elemente Ji respectHrii intereselor legitime ale titularului mHrcii Ji ale terKilor. $r e)clusiv asupra mHrcii nu-i permite titularului sH interzicH unui terK sH utilizeze In activitatea sa industrialH sau comercialH, In concordanKH cu practicile oneste& a" propriul sHu nume sau adresa sa. b" indicaKiile referitoare la specia, calitatea, cantitatea, destinaKia, valoarea, originea geograficH, timpul fabricHrii produsului sau prestHrii serviciului, la alte caracteristici ale acestora. c" marca, In cazul cInd este necesar de a indica destinaKia unui produs Ji(sau serviciu, In special In calitate de accesoriu ori de piesH detaJabilH. *puizarea dreptului con2erit de marc9 Bitularul unei mHrci Inregistrate nu poate cere interzicerea utilizHrii de cHtre alte pers a acestei mHrci pe produse Ji(sau servicii care au fost plasate pe
100

piaKa R8 de el InsuJi ori cu consimKHmIntul sHu. Aceste prevederile nu se aplicH In cazul cInd titularul are motive temeinice sH se opunH comercializHrii produselor sau prestHrii serviciilor, In special cInd starea acestora este modificatH sau alteratH dupH plasarea lor pe piaKH. -3.Moti ele absolute si relati e de re2uz la inre#istrarea marcii -otive a"solute e re&uz 3e refuzH Inregistrarea& a" semnelor care nu Indeplinesc condiKiile& cuvinte inclusiv nume de persoane", litere, cifre, desene, combinaKii de culori, elemente figurative, forme tridimensionale, In special forma produsului sau a ambala-ului acestuia, precum Ji orice combinaKii ale acestor semne, cu condiKia ca ele sH poatH servi la deosebirea produselor Ji(sau serviciilor unei persoane fizice sau -uridice de cele ale altor persoane fizice sau -uridice.b" mHrcilor care sInt lipsite de caracter distinctiv. c" mHrcilor constituite e)clusiv din semne ori din indicaKii ce pot servi In comerK pu a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinaKia, valoarea, originea geograficH, timpul fabricHrii produsului sau prestHrii serviciului, alte caracteristici ale acestora. d" mHrcilor constituite e)clusiv din semne ori din indicaKii devenite uzuale In limba-ul curent sau In practicile comerciale loiale Ji constante. e" semnelor constituite e)clusiv din forma impusH de InsHJi natura produselor sau din forma produsului necesarH pentru obKinerea unui rezultat teAnic, sau din forma care confer valoare esenKialH produsului. f" mHrcilor care sInt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri ori pre-udiciazHimaginea Ji interesele statului. g" mHrcilor care pot induce In eroare consumatorul In ceea ce priveJte originea geograficH, calitatea ori natura produsului Ji(sau a serviciului. A" mHrcilor care conKin reproduceri sau imitaKii de steme, drapele Ji embleme de stat, denumiri oficiale sau istorice de state ori abrevierea lor, denumiri depline sau abreviate de organizaKii iK Ji interguvernamentale, semne, sigilii oficiale de control, de garanKie Ji de marcare, decoraKii Ji alte semne de distincKie care, In lipsa autorizaKiei autoritHKilor competente, trebuie refuzate In conformitate cu art.= ter din %onvenKia de la Paris pentru protecKia proprietHKii industriale din +0 martie 1;;/, denumitH In continuare %onvenKia de la Paris. i" mHrcilor care conKin reproduceri de insigne, de embleme sau de ecusoane, altele decIt cele prote-ate conform art.= ter din %onvenKia de la Paris, Ji care prezintH un interes public deosebit, cu e)cepKia cazurilor cInd Inregistrarea este autorizatH de autoritHKile competente. -" mHrcilor care conKin semne de InaltH valoare simbolicH, In special simboluri religioase. @" mHrcilor care conKin ori sInt constituite& - dintr-o indicaKie geograficH menitH sH identifice vinuri sau alte produse alcoolice. sau - dintr-o desemnare identicH ori similarH cu o indicaKie geograficH sau cu o denumire de origine prote-atH pe teritoriul R8, In cazurile cInd produsele nu au originea corespunzHtoare indicaKiei geografice sau denumirii de origine, cAiar dacH originea adevHratH a produsului este indicatH, ori dacH indicaKia geograficH sau denumirea de origine este utilizatH In traducere ori este InsoKitH de e)presii cum ar fi 'de genul*, 'de tipul*, 'de stilul*, 'imitaKie* sau de o e)presie similarH, precum Ji In cazul cInd mHrcile sInt solicitate pentru produse neacoperite de indicaKia geograficH sau de denumirea de origine prote-atH In mHsura In care aceste produse sInt comparabile cu cele pentru care indicaKia geograficH sau
101

denumirea de origine este prote-atH ori In mHsura In care utilizarea mHrcii solicitate, fHrH un motiv -ustificat, ar permite sH se obKinH un profit nemeritat din reputaKia indicaKiei geografice sau a denumirii de origine prote-ate IndicaKiile geografice Ji denumirile de origine prote-ate pe teritoriul R 8 pot fi incluse In marcH doar In cazul In care solicitantul deKine dreptul de utilizare a indicaKiei geografice sau a denumirii de origine prote-ate. IndicaKiile geografice ale altor state vor fi admise pentru utilizare In cadrul mHrcii In cazul In care aceastH utilizare nu contravine prevederilor prezentei legi Ji e)istH Inregistrarea In Kara de origine. IndicaKiile geografice Ji denumirile de origine prote-ate incluse In marcH vor constitui elementele neprote-ate ale mHrcii. Moti e relati e de re2uz a" este identicH cu o marcH anterioarH InregistratH pu produse Ji(sau servicii identice. b" este identicH ori similarH cu o marcH anterioarH Ji, din cauza identitHKii ori similitudinii produselor Ji(sau serviciilor pe care le desemneazH cele douH mHrci, e)istH riscul de confuzie pu consumator, inclusiv riscul de asociere cu marca anterioarH. c" este identicH ori similarH cu o marcH anterioarH Ji este solicitatH spre Inregistrare pentru produse Ji(sau servicii care nu sInt similare cu cele pentru care marca anterioarH este InregistratH, In cazul cInd marca anterioarH se bucurH de renume In R8 Ji dacH utilizarea mHrcii solicitate, fHrH un motiv -ustificat, ar aduce un profit nemeritat din caracterul distinctiv ori din renumele mHrcii anterioare sau le-ar aduce atingere acestora. ? marcH este refuzatH la Inregistrare, de asemenea, In cazul cInd agentul sau reprezentantul celui care este titularul mHrcii respective In una din KHrile Fniunii solicitHInregistrarea acesteia pe propriul sHu nume, fHrH autorizaKia titularului, cu e)cepKia cazului cInd agentul sau reprezentantul IJi -ustificH acKiunile. ? marcH este refuzatH la Inregistrare Ji In cazul cInd& a" drepturile, decurgInd dintr-un semn folosit In circuitul comercial, au fost dobIndite pInHla data de depozit a cererii de Inregistrare a mHrcii sau, dupH caz, pInH la data prioritHKii invocate In spri-inul cererii, In cazul In care acest semn conferH proprietarului dreptul de a interzice utilizarea unei mHrci ulterioare. b" aduce atingere unui drept anterior, c" aduce atingere unui drept anterior ce Kine de imaginea sau de numele unei personalitHKi notorii In R8. Natura produselor Ji(sau serviciilor pu care se solicitH Inregistrarea mHrcii In nici un caz nu constituie un obstacol la Inregistrarea acesteia. -!.Procedura de eliberare a certi2icatului de inre#istrare a marcii.8pozitiile,contestatiile, si obser atiile tertilor. Mn termen de o lunH de la data depunerii cererii de Inregistrare, A96PI e)amineazH Indeplinirea condiKiilor prevHzutede legislatie pu atribuirea unei date de depozit. Mn urma e)aminHrii efectuate A96PI& a" atribuie datH de depozit, In cazul In care se constatH cH cererea de Inregistrare a mHrcii IntruneJte condiKiile de acordare a unei date de depozit. b" notificH solicitantului iregularitHKile constatate Ji-i acordH pentru remedierea lor un termen de + luni de la data depunerii cererii In cazul In care se constatH cH cererea de Inregistrare a mHrcii nu IntruneJte condiKiile de acordare a unei date de depozit. Mn urma notificHrii A96PI& a" atribuie data de depozit la data la care au fost remediate toate iregularitHKile In cazul In care solicitantul remediazH iregularitHKile constatate In termenul prescris. b" considerH cererea de Inregistrare
10+

nedepusH, fapt care este notificat solicitantului, In cazul In care acesta nu remediazH iregularitHKile constatate In termenul prescris. A96PI Inscrie In Registrul naKional al cererilor de Inregistrare a mHrcilor datele referitoare la cererea cHreia i-a fost atribuitH data de depozit, fapt care este notificat solicitantului. Mn termen de o lunH de la data Inscrierii datelor referitoare la cerere In Registrul naKional al cererilor de Inregistrare a mHrcilor, A96PI e)amineazH dacH cererea de Inregistrare a mHrcii IndeplineJte celelalte condiKii de depunere, prevHzute de lege Ji de Regulament. Mn urma e)aminHrii efectuate A96PI& a" acceptH cererea In vederea publicHrii In cazul cInd constatH cH cererea IntruneJte condiKiile prevHzute de legeb" notificH solicitantului iregularitHKile constatate Ji-i cere sH le remedieze In termenele prevHzute de Regulament $acH, In urma notificHrii fHcute solicitantul nu remediazHiregularitHKile constatate In termenele prescrise, cererea se considerH retrasH, fapt care este notificat solicitantului. Nerespectarea dispoziKiilor ce Kin de revendicarea prioritHKii atrage pierderea dreptului de prioritate privind cererea. 8bser a:iile ter:ilor. Mn termen de / luni de la data publicHrii cererii de Inregistrare a mHrcii, orice pers fiz sau -ur, precum Ji orice grup de fabricanKi, producHtori, prestatori de servicii, comercianKi sau consumatori poate prezenta In scris la A96PI observaKii motivate privind necesitatea de a refuza Inregistrarea mHrcii. Persoanele care prezintHobservaKii nu dobIndesc calitatea de parte In cadrul procedurilor desfHJurate la A96PI. ?bservaKiile specificate sInt notificate solicitantului care, In termen de + luni de la data notificHrii, va putea sH-Ji e)punH punctul de vedere. Mn cazul In care solicitantul nu-Ji va e)pune punctul de vedere In termenul menKionat, observaKiile vor fi e)aminate In baza materialelor e)istente. 8pozi:ia. Mn termen de / luni de la data publicHrii cererii de Inregistrare a mHrcii, titularul unei mHrci anterioare sau al unei mHrci recunoscute notorii, titularul unui drept anterior cu privire la propriul nume sau imagine, la o indicaKie geograficH sau la o denumire de origine prote-atH, la un desen sau model industrial prote-at sau titularul unui drept de autor, precum Ji orice altH pers interesatH, poate formula o opoziKie la Inregistrarea mHrcii. ?poziKii la Inregistrarea mHrcii pot fi formulate, de asemenea, In termen de / luni de la data publicHrii modificHrilor In cererea de Inregistrare a mHrcii, In cazul cInd aceste modificHri se referH la reproducerea mHrcii sau la lista de produse Ji(sau servicii. ?poziKia argumentatH va fi prezentatH In scris la A96PI. ?poziKia se considerH depusH numai dupH acAitarea ta)ei stabilite. Pers care a formulat opoziKia poate prezenta, In termen de o lunH de la data depunerii acesteia, dovezi Ji argumente suplimentare In susKinerea opoziKiei. ?poziKiile menKionate In prezentul articol sInt notificate solicitantului care, In termen de + luni de la data notificHrii, va putea sH-Ji e)punH punctul de vedere. Mn cazul In care solicitantul nu-Ji va e)pune punctul de vedere In termenul menKionat, opoziKiile vor fi e)aminate In baza materialelor e)istente. .ontestarea deciziilor pri ind cererile de ;nre#istrare a m9rcilor . ?rice decizie privind cererile de Inregistrare a mHrcilor poate fi contestatH de cHtre pHrKi In termen de + luni de la data primirii ei sau de cHtre persoanele terKe care deKin informaKia referitor la Inregistrarea mHrcii Q In termenul cuprins
10/

Intre data emiterii deciziei Ji data InregistrHrii mHrcii. %ontestaKia are un efect suspensiv. %ontestaKia se depune la A96PI Ji se soluKioneazH de cHtre %omisia de contestaKii In conformitate cu regulamentul acesteia, aprobat de 9uvern. %ontestaKia, prezentatH In scris Ji argumentatH, se considerH depusH numai dupHacAitarea ta)ei stabilite. %omisia de contestaKii emite AotHrIri Ji IncAeieri conform competenKei. -&.Procedura de inre#istrare a marcii in strainatate4calea nationala si internationala5Rolul ()*PI in procesul de inre#istrare pe cale international Prevederile prezentei legi se aplicH mutatis mutandis Ji InregistrHrilor internaKionale, conform Aran-amentului de la 8adrid sau Protocolului referitor la Aran-ament, care au ca KarH de origine sau care IJi e)tind efectele In R8, cu e)cepKia cazurilor cInd aceste acte prevHd altfel. .ererea interna:ional9 %ererea inK conform Aran-amentului de la 8adrid pu o marcH InregistratH In Registrul naKional al mHrcilor sau cererea internaKionalH al Protocolului referitor la Aran-ament, dupH caz, pentru o marcH avInd ca KarH de origine R8, depusH spre Inregistrare sau InregistratH In Registrul naKional al mHrcilor, se depune la <iroul InternaKional al ?rganizaKiei 8ondiale de Proprietate IntelectualH, denumit In continuare <iroul InternaKional, prin intermediul A96PI. %ererea inK poate fi depusH de orice pers fiz sau -ur care are In R8 o Intreprindere industrialH sau comercialH efectivH Ji funcKionalH ori, In lipsa acesteia, IJi are aici domiciliul, ori, In lipsa acestora, este cetHKean sau resortisant al R8. %ererea int care trebuie sH se bazeze pe o marcH InregistratH, depusH la A96PI pInH la data InregistrHrii mHrcii, va fi consideratH depusH la A96PI la data InregistrHrii mHrcii In Registrul naKional al mHrcilor. %ererea inK va fi perfectatH In conformitate cu prevederile Regulamentului comun Ji va conKine menKiuni speciale referitoare la KHrile asupra cHrora se solicitH e)tinderea teritorialH a protecKiei ce rezultH din Inregistrarea inK. 0axele pentru cererea in:. #a depunerea cererii inK se vor acAita urmHtoarele ta)e& a" la A96PI Q pentru recepKionarea, verificarea, e)aminarea Ji transmiterea cererii la <iroul InternaKional. b" la <iroul InternaKional Q pentru Inregistrarea mHrcii, conform prevederilor Aran-amentului de la 8adrid Ji(sau Protocolului referitor la Aran-ament. Ba)ele specificate pu cererea inK menKionatH se vor acAita la data InregistrHrii mHrcii In Registrul naKional al mHrcilor. Ba)ele prevHzute pot fi acAitate direct sau pot fi transferate la <iroul InternaKional prin intermediul A96PI. Mn cazul neacAitHrii ta)elor, cererea inK se considerH nedepusH. Procedura de eri2icare a cererii interna:ionale la ()*PI Procedura int este reglmentata de aran-amentul de la 8adrid privind inregistrarea int a marcilor1;::.Prima etapasevrealizeaza depozitul si inregistrarea marcii la A96PI+ depunerea cererii intA%6PI,/dupa depunerea cererii int A96PIverificam corespunderea cererii int cu registrul cererilor nt la A96Pi.! e)pediaza cerere int catre biroul int ?NPI.5 <iroul transmite cererea in tarile desemnate de catre solicitant care o e)amineazasi se pronunta asupra acceptarii sau respingerii conf legislat nat.#a e)pirerea 5 ami de inregistrare inrmarca din tara desemnata
10!

devine independent de marca tarii de origine. Mn termen de o lunH de la data recepKionHrii, A96PI e)amineazH Ji verificH documentele cererii inK In vederea respectHrii Ji a corespunderii datelor cererii cu cele Inscrise In Registrul naKional al mHrcilor sau, dupH caz, In Registrul naKional al cererilor de Inregistrare a mHrcilor. $acH cererea corespunde prevederilor prezentei legi Ji ale Regulamentului comun, A96PI semneazH cererea, indicInd data depunerii cererii la A96PI, Ji e)pediazH un e)emplar al acesteia pe adresa <iroului InternaKional, iar un alt e)emplar Q solicitantului, drept confirmare a depunerii cererii. $atH a InregistrHrii internaKionale al Aran-amentului de la 8adrid sau, dupH caz, Protocolul referitor la Aran-ament, avInd ca KarH de origine R8, va fi consideratH data la care cererea internaKionalH a fost depusH la A96PI, cu condiKia ca aceasta sH fie primitH de <iroul InternaKional In termen de + luni de la data respectivH. Mn caz contrar, datH a InregistrHrii internaKionale va fi data la care cererea internaKionalH a fost primitH de <iroul InternaKional. $acH, sInt depistate greJeli sau ine)actitHKi a cHror corectare necesitH consimKHmIntul solicitantului, In particular concretizarea listei de produse, A96PI le notificH solicitantului Ji Il invitH sH remedieze greJelile sau ine)actitHKile Intrun termen rezonabil. -+.Marca notorie.Procedura de recunoastere a notorietatii a unei marci Mn cazul apariKiei unui conflict referitor la o marcH care este larg cunoscutH In R8, pers interesatH poate depune o cerere de recunoaJtere a notorietHKii mHrcii la %urtea de Apel %AiJinHu. %ererea de recunoaJtere a notorietHKii trebuie sH se refere la o singurH marcH. %ererea de recunoaJtere a notorietHKii mHrcii va conKine& a" o reproducere a mHrcii Ji descrierea acesteia. b" indicarea datei de la care se solicitH recunoaJterea notorietHKii mHrcii. #a cerere se ane)eazH& a" documentele ce conKin informaKii privind titularul sau utilizatorul mHrcii. b" lista produselor Ji(sau serviciilor cHrora li se aplicH marca. c" documentele ce demonstreazH gradul de cunoaJtere a mHrcii In cadrul segmentului de public vizat pentru produsele Ji(sau serviciile cHrora li se aplicH marca. d" documentele ce confirmH Inceputul Ji durata utilizHrii mHrcii. e" documentele ce conKin informaKii privind aria geograficH de utilizare a mHrcii In R8. 8Hrcii notorii i se acordH protecKie -uridicH In conformitate cu legea. $urata protecKiei mHrcii notorii este nelimitatH. %ondiKiile de perfectare Ji de depunere a cererii de recunoaJtere a notorietHKii mHrcii se stabilesc In Regulamentul privind recunoaJterea notorietHKii mHrcilor de produse Ji(sau servicii, aprobat de 9uvern. Nu poate fi recunoscutH notorie marca care a devenit larg cunoscutH In cadrul unui anumit segment de public dupH data prioritHKii invocate In susKinerea unei mHrci identice sau similare pentru produse Ji(sau servicii identice sau similare depuse pe numele unui alt solicitant. -,.Notiunea si clasi2icarea prioritatii marcii.Re endicarea prioritatii Dreptul e prioritatec ?rice pers care a depus reglementar o cerere de Inregistrare a unei mHrci Intr-un stat sau pentru un stat parte la %onvenKia de la Paris sau la Acordul de instituire a ?rganizaKiei 8ondiale a
105

%omerKului, dupH caz, ori succesorul de drepturi al acestei persoane beneficiazH, la depunerea In A96PI a cererii de Inregistrare a aceleiaJi mHrci pentru produse Ji(sau servicii identice cu sau cuprinse In cele pentru care a fost depusH cererea, de un drept de prioritate pentru un termen de = luni, IncepInd cu data de depozit a primei cereri de Inregistrare a mHrcii. $reptul de prioritate va fi recunoscut pentru orice depozit care are valoarea unui depozit naKional reglementar, conform legislaKiei naKionale a statului In care a fost constituit sau conform acordurilor bilaterale ori multilaterale. 5a fi consideratH ca primH cerere, a cHrei datH de depozit va fi punctul de plecare al termenului de prioritate, o cerere ulterioarH, depusH la A96PI, pentru aceeaJi marcH pentru produse Ji(sau servicii identice cu cele dintr-o primH cerere anterioarH cu condiKia ca, la data de depozit a cererii ulterioare, cererea anterioarH sH fi fost retrasH, abandonatH sau respinsH fHrH sH fi fost supusH e)amenului public Ji fHrH sH fi lHsat sH subziste careva drepturi valabile, precum Ji sHnu fi constituit IncH temei de revendicare a dreptului de prioritate. %ererea anterioarH nu va mai putea constitui, In acest caz, temei pu revendicarea dreptului de prioritate. Mn cazul cInd primul depozit al cererii a fost efectuat Intr-un stat care nu este parte la %onvenKia de la Paris sau la Acordul de instituire a ?rganizaKiei 8ondiale a %omerKului, se aplicH doar In mHsura In care legislaKia statului respectiv acordH, In baza unui prim depozit efectuat la A96PI, dreptul de prioritate In aceleaJi condiKii Ji avInd aceleaJi efecte ca cele prevHzute In prezenta lege. 6fectul dreptului de prioritate Prin efectul dreptului de prioritate, data de prioritate se considerH ca datH de depozit a cererii de Inregistrare a mHrcii In scopul stabilirii anterioritHKii drepturilor. Prioritatea de e)poziKie Mn cazul In care solicitantul Ji-a prezentat, sub marca depusH, produsele Ji(sau serviciile In cadrul unei e)poziKii internaKionale, la depunerea cererii de Inregistrare a mHrcii el poate invoca dreptul de prioritate, IncepInd cu data primei prezentHri a produselor Ji(sau serviciilor la e)poziKie, cu condiKia depunerii cererii de Inregistrare In termen de = luni de la data primei prezentHri a produselor Ji(sau serviciilor sub marca respectivH. ? e)poziKie se considerH inK dacH este organizatH In mod oficial, dacH la ea participH producHtori Ji prestatori de servicii din mai multe state Ji dacH informaKia despre aceastH e)poziKie a fost adusH la cunoJtinKH publicului In modul corespunzHtor. Invocarea prioritHKii. 3olicitantul care doreJte sH se prevaleze de dreptul de prioritate este obligat sH dea o declaraKie de prioritate odatH cu depunerea cererii de Inregistrare a mHrcii sau In termen de + luni de la data de depozit a cererii Ji sH prezinte, In termen de cel mult / luni de la aceastH datH, documentele care confirmH legitimitatea unei astfel de cerinKe, cu condiKia acAitHrii ta)ei stabilite. Actele care confirmH legitimitatea invocHrii dreptului de prioritate vor fi InsoKite de o copie a cererii iniKiale Ji de o traducere a acesteia In limba moldoveneascH sau, In cazul prioritHKii de e)poziKie, de dovada prezentHrii In e)poziKie a produselor sau serviciilor sub marca a cHrei Inregistrare este solicitatH. Mn cazul In care se invocH cIteva prioritHKi In aceeaJi cerere, ta)a se acAitH pentru fiecare prioritate invocatH.
10=

--.0ransmiterea drepturilor subiecti e asupra marcilor4cesiune, licenta,2ranciza,#a',aport la constituirea capitalului social a unei societati comerciale50ransmiterea drepturilor.$repturile asupra mHrcii pot fi transmise integral sau parKial prin cesiune, prin contract de licenKH, precum Ji prin succesiune. 8arca poate face obiectul unui ga-, al altor drepturi reale, precum Ji al unei e)ecutHri silite. $repturile ce rezultH din aplicarea prevederilor produc efecte pentru terKi Ji condiKioneazH modificarea statutului -ur al mHrcii din momentul Inscrierii datelor respective In Registrul naKional al cererilor de Inregistrare a mHrcilor sau In Registrul naKional al mHrcilor, cu condiKia acAitHrii ta)elor stabilite. $atele privind transmiterea dr-lor se publicHIn <?PI. $eciziile privind Inscrierea cesiunii sau licenKei In Registrul naKional al cererilor de Inregistrare a mHrcilor sau In Registrul naKional al mHrcilor pot fi contestate la A96PI de cHtre pHrKi In termen de /0 de zile de la data luHrii deciziei sau de cHtre persoanele terKe Q In termen de /0 de zile de la publicarea datelor. % ontractul de cesiune <i trans2erul Prin contract de cesiune a drepturilor asupra mHrcii, titularul unei mHrci cedent" transmite drepturile sale asupra mHrcii unei alte pers cesionar". $repturile asupra mHrcii pot fi transmise prin cesiune oricInd pe durata protecKiei mHrcii. 8arca, independent de transferul Intreprinderii, poate fi cesionatH pu toate sau pu o parte din produsele Ji(sau serviciile pentru care este InregistratH. Bransferul Intreprinderii In totalitate implicH cesiunea mHrcii. 6)cepKie fac cazurile cInd e)istH un contract ce prevede altfel sau cInd acest fapt rezultH clar din circumstanKe. $ispoziKia In cauzH se aplicH obligaKiei contractuale de transfer al Intreprinderii. ,HrH a aduce atingere celor e)puse, contractul de cesiune a mHrcii va fi perfectat In scris Ji semnat de pHrKile contractante, cu e)cepKia cazului cInd cesiunea rezultH dintr-o AotHrIre -ud. Mn caz contrar, cesiunea este nulH. A96PI va refuza Inregistrarea contractului de cesiune In cazul cInd este evident cH, In urma cesiunii, marca va genera riscul inducerii In eroare a consumatorului, In special In ceea ce priveJte natura, calitatea Ji originea geograficH a produselor Ji(sau a serviciilor pentru care este InregistratH, cu e)cepKia cazului cInd cesionarul acceptH sH limiteze Inregistrarea mHrcii la produsele Ji(sau serviciile In privinKa cHrora nu va e)ista riscul inducerii In eroare. Mn cazul In care o marcH este InregistratH pe numele agentului sau al reprezentantului celui care este titularul mHrcii respective In una din KHrile Fniunii fHrH autorizaKia titularului, acesta are dr sH ceara transferul InregistrHrii In favoarea sa, cu e)cepKia cazului cInd agentul sau reprezentantul IJi -ustificH acKiunile. .ontractul de licen:9 8arca poate face obiectul licenKelor e)clusive sau nee)clusive pentru toate sau pentru o parte din produsele Ji(sau serviciile pentru care este InregistratH. Prin contract de licenKH, titularul mHrcii Inregistrate licenKiar" transmite dr de utilizare a acesteia oricHrei alte pers licenKiat", rezervIndu-Ji dreptul de proprietate asupra mHrcii. #icenKa poate fi acordatH licenKiatului, solicitIndu-i-se sau nu sH plHteascH venituri licenKiarului. %ontractul de licenKH va include clauza ca produsele licenKiatului, dupH calitatea lor, sHnu fie inferioare celor ale licenKiarului Ji cH licenKiarul va e)ercita controlul Indeplinirii acestei clauze. Nu se admite includerea In contractul de licenKH a practicilor sau a condiKiilor ce
102

pot genera o folosinKH abuzivH a drepturilor asupra mHrcii, avInd un efect pre-udiciabil asupra concurenKei pe piaKa respectivH, cum ar fi clauza transmiterii obligatorii de cHtre licenKiat a informaKiei teAnice licenKiarului, condiKii care sH Impiedice contestarea validitHKii ori prezentarea unui pacAet obligatoriu de condiKii ale licenKierii. Bitularul mHrcii poate invoca drepturile conferite prin Inregistrarea mHrcii Impotriva licenKiatului care acKioneazH contrar prevederilor contractului de licenKH privind durata acestuia, forma In care marca InregistratH poate fi folositH, teritoriul pentru care poate fi aplicatH marca ori privind calitatea produselor furnizate sau a serviciilor prestate de licenKiat. ,HrH a aduce atingere clauzelor contractului de licenKH, licenKiatul poate iniKia o procedurH deapHrare a drepturilor asupra mHrcii doar cu consimKHmIntul titularului acesteia. Bitularul unei licenKe e)clusive poate iniKia o astfel de procedurH In cazul In care, dupH somaKie, titularul mHrcii nu a intentat el InsuJi o asemenea acKiune In termenul prescris. Pu a obKine despHgubirea pre-udiciului suportat, orice licenKiat este In drept sH intervinH In cadrul acKiunii de apHrare a dreptului la marcH, iniKiate de titularul mHrcii.6ranc%isin#ul este o modalitate noua de transmiterea dr de marca.In R8 aceasta modalitate a fost recunoscuta odat cu adptarea #egii cu privire la francAising 1::2 %ontractul de francAising Qo parte nunita francAiser se oblige sa-I acorde ceilalte parti-francAisi o recompense,dr de a folosi in activitatea sa de antreprenoriat un comple) de dr e)clusive,iar cealalta parte se obligade a folosi aceste dr strict conf conditiilor .$r care pot fi transmise Qdr la productie sis au comercializare,-dr la producerea marfurilor,-dr la comercializare,-dr la prestarea serviciilor in nume sau sub marca francAiseruluu- dr la primirea a-utorului etAnic. )a'ul.este o modalitate de transmitere a dr la macra.ga-ul esteo modalitate de garantare a e)ecutarii unei obligatiuni in al carui temei creditorul are dr de a fi satisfacut,cu preferinta fata de ceilalti creditori ,inclusiv statul din valoarea bunurilor sau dr-lor patrimoniale date in ga-,in cazul in care debitorul nu e)ecuta obligatiunea garantata prin ga-.Bransmiterea dr la marca se francAisingace prin succesiune.3uccesiunea se infaptuieste in virtutea legii sau prin testament. -/.Stin#erea dreptului subiecti asupra marcii $ecHderea din drepturile asupra mHrcii Bitularul mHrcii este decHzut din drepturile asupra mHrcii In urma unei cereri de decHdere din drepturi, depuse la %urtea de Apel %AiJinHu, sau a unei cereri reconvenKionale Intr-o acKiune de apHrare a dr-lor, depuse la aceeaJi instanKH, dacH& a" In decursul unei perioade neIntrerupte de 5 ani, fHrH motive -ustificate, marca nu a fHcut obiectul unei utilizHri efective In R8 pu produsele Ji(sau serviciile pu care a fost InregistratH. totodatH, nimeni nu poate cere ca titularul sH fie decHzut din drepturi dacH, In perioada de la e)pirarea termenului indicat pInH la depunerea cererii de decHdere din drepturi sau a cererii reconvenKionale, marca a fHcut obiectul unui contract de cesiune sau de licenKH ori obiectul unei Inceperi sau a unei reluHri de utilizare realH. cu toate acestea, dacH Inceperea sau reluarea utilizHrii mHrcii a avut loc cu / luni Inainte de depunerea cererii de decHdere sau a cererii reconvenKionale, termenul respectiv IncepInd cel mai
10;

devreme la e)pirarea perioadei neIntrerupte de 5 ani de neutilizare, utilizarea nu este luatH In considerare In cazul cInd pregHtirile pu Inceperea sau pentru reluarea utilizHrii au intervenit numai dupH ce titularul a aflat cH cererea de decHdere sau cererea reconvenKionalH ar putea fi depusH. b" prin activitatea sau prin inactivitatea titularului, marca a devenit denumire uzualH In comerKul cu un produs Ji(sau cu un serviciu pentru care a fost InregistratH. c" In urma utilizHrii mHrcii de cHtre titularul acesteia sau cu consimKHmIntul lui, marca poate induce In eroare consumatorul, In special In ceea ce priveJte natura, calitatea sau provenienKa geograficH a produselor Ji(sau a serviciilor pentru care a fost InregistratH. Mn cazul In care motivul decHderii din drepturi este valabil numai pentru o parte din produsele Ji(sau serviciile pentru care marca a fost InregistratH, titularul este declarat decHzut din drepturi numai pentru produsele Ji(sau serviciile respective. $ecHderea din drepturi produce efecte -uridice de la data rHmInerii definitive a AotHrIrii %urKii de Apel %AiJinHu. /1.(pararea dreptului subiecti asupra marcii. Metodele de aparare. 6ormele metodei 'urisdictionale.%unoastem + forme de aparare& -urisdictionala si ne-urisdictionala 8etode -%ivile repararea pre-udiciului moral"dare e mai numita si concurenta neloiala.actiunea ce ine de incalcarea unei obligattt.Pe plan int protectia dr la marca e infaptuita de legislat int conv de la paris 1;;/-orice produs care poarta in mod illicit o marca va fi secAestrat la import sau in acee tari ale Fniunii in care aceasta marca are protectie legala. QAdministrative amenda" %%A prevede fabricarea, folosirea, importul, e)portul, oferirea sau vinzare a obiectului proprietatii intelectuale fara autorizatia detinatorului titlului de protectie*-se prevede amenda 1 confiscarea produsului obtinut in mod illicit prin*inselarea clientilor*-amend QPenale contrafacerea este un fenome destul de actual,cel mai des sunt contrafacute marcile notorii care sunt cunoscute de marea ma-oritate,adca cele care au un renume pe piata ec-ca.%P R8 nu contine un art aparte care sa sanctioneze anume contrafacerea unei marci straine sunt stabilite prevederi generale sub incidenta careia se refera si dom protctiei intelectuale. Infractiuni ce cad in dom dr penal sunt producerea,importul,e)portul,stocare,oferite spre vinzare sau vinzarea unor marfuri cu mentiuni false privind originea si caracteristicile marfurilor,precum si numele producatorului dau vinzatorului cu scopul de ai adduce n eroare pe alti vinzatori sau beneficiari. #egea cu privire la protectia consumatorilor care ptevede ras material,rasa dm,sar penala sub forma de confiscare a produselor"cit si repararea pre-ud moral pu diferite actiuni considerate ca fiind iligale. /1.Notiunea si protectia 'ur a denumirilor de ori#ine a produselor si indicatiilor #eo#ra2ice $enumirea de origine a produsului- este denumirea unei regiuni,localitati,a unui loc determinat, in cazuri e)ceptionale a unei tari care serveste la desemnarea unui produs ca fiind originar din aceasta regiune si a carei calitate si caracteristici sint in mod e)clusive datorate mediului geografic si a carei producere si preparare are loc in aria geografica respective.
10:

Indicatia geografica -este indicatia ce serveste la identificarea unui produs ca fiind originar dintr-o tara ,teritoriu, regiune sau localitate a unei tari in cazul in care o calitate,un renume sau o alta anumita caracteristica pot fi atribuite in mod esential acestei regiuni geografice. 3e respinge sau se anuleaza inregistrarea unei marci care contine o indicatie geogarfica,pentru produse cae nu sint originare din teritoriul respective,daca folosirea acestei indicatii in marca pentru astfel de produse este de natura sa induca in eroare consumatorul in privinta locului adevarat de origine a produsului.Indicatiile geografice omonime pot fi folosite in cazul in care sint differentiate una de altaasigurind un tratament ecAitabil producatorilor respective si prevenind o eventuala inducere in eroare a consumatorului. /2. .aietul de sarcini.Pu a beneficia de o denumire de origine prote-atH sau de o indicaKie geograficH prote-atH ori pu a fi recunoscut ca specialitate tradiKionalH garantatH, un produs trebuie sH fie conform condiKiilor stabilite Intr-un caiet de sarcini, omologat printr-o decizie a autoritHKii competente. %aietul de sarcini pentru o denumire de origine sau pu o indicaKie geograficH trebuie sH conKinH& a" denumirea de origine sau indicaKia geograficH solicitatH spre Inregistrare. b" denumirea Ji descrierea produsului, inclusiv, dacH este cazul, a materiei prime, precum Ji principalele caracteristici fizice, cAimice, microbiologice Ji(sau organoleptice ale produsului. c" delimitarea ariei geografice. d" elemente care sH ateste cH produsul provine din aria geograficH delimitatH.e" descrierea metodei de obKinere a produsului Ji, dacH este cazul, a metodelor locale, loiale Ji constante, de obKinere a acestuia, precum Ji descrierea elementelor referitoare la ambala-, dacH solicitantul constatH Ji -ustificH necesitatea ambalHrii produsului In aria geograficH delimitatH, pu a pHstra calitatea, pentru a garanta originea sau pentru a asigura controlul. f" elemente care sH -ustifice, dupH caz& - legHtura dintre calitatea sau caracteristicele produsului Ji mediul geografic,- legHtura dintre o calitate specificH, reputaKie sau alte caracteristici ale produsului Ji originea sa geograficH,g" denumirile Ji adresele autoritHKilor competente sau ale organismelor abilitate sH verifice respectarea prevederilor caietului de sarcini, precum Ji precizarea misiunii lor. A" orice reguli specifice de eticAetare a produsului In cauzH. i" oricare alte eventuale cerinKe, stabilite de lege, ce trebuie respectate. %aietul de sarcini pentru o specialitate tradiKionalH garantatH trebuie sH conKinH& a" denumirea specialitHKii tradiKionale garantate, In una sau mai multe limbi, precum Ji o menKiune ce aratH cH grupul solicitant cere Inregistrarea cu rezervarea denumirii b" descrierea produsului agricol sau alimentar, cu indicarea principalelor proprietHKi fizice, cAimice, microbiologice sau organoleptice ale acestuia. c" descrierea metodei de producKie aplicate de producHtori, inclusiv, dacH este cazul, descrierea naturii Ji a caracteristicilor materiei prime sau a ingredientelor utilizate, a metodei de preparare a produsului agricol sau alimentar. d" elementele esenKiale care definesc specificitatea produsului Ji, dacH este cazul, sistemul de referinKH utilizat. e"
110

elementele esenKiale care atestH caracterul tradiKional al produsului,f" e)igenKele minime Ji procedurile de evaluare a specificitHKii produsului. /3.Denumirea de 2irma.Structura interna.Subiectii dreptului la denumirea de 2irma $enumirea de firma-nume propriu care individualizeaza un agent economic de alt agent ec-ic. 3rtuctura interna&-denumirea concreta-indicarea completa(prescurtata a formei organizatorico-ur -indicarea genului principal de activitate$e e).Itrepr. Indiv.(prenumele a cel putin a unui posesor 3ubiectii denumirii de firma &-cetatenii R8,care indeplinesc conditiile p(u a se ocupa cu activitatea de intreprinzator-cet . straini si apatrizii-pers. -ur-uniuni de intreprinderi $enumirea de firma individualizeaza un agent de alt agent,iar marca Qun produs de alt produs.$ de firma este verbala,iar marca-verbala,figurative,combinata$ de firma Qare o perioada nelimitata,iar marca-10 ani $ de firma se inregistreaza la %anera Inreg. $e 3tat,iar marca Qla A96PI $ de firma Q o persoana -ur reprezinta o singura firma ,iar marca-o persoana -ur poate inregistra mai multe marci /!.Limitele le#ale la ale#erea denumirii de 2irma #a alegerea denumirii de firma trebuie sa se tine cont de anumite limite&1.sa se bazeze pe principiile Qveridicitatii -e)clusivit Qstatorniciei +.nu poate folosi firma care& -coincide(se aseamana cu firma altei intreprinderi Q contine denumirea oficiala a ststului,a organelor sale,a AP# ori indica direct ori indirect ca interprinderea apartine acestor organe - nu contine datele stipulate e)pres de lege denumirea concreta,indicarea completa sau abreviata a formei organizatorico--uridica,indicarea genului de activitate principal al pers. -ur, -contine date ,semen grafice a caror utilizare e interzisa de legislatia R8 /&. Reprezentantii in proprietatea industriala. P,(J cu reJedinKH permanentH In R8 IJi gestioneazH afacerile In domeniul protecKiei obiectelor de proprietate industrialH personal sau prin reprezentanKi. Pers fiz domiciliate In strHinHtate Ji pers -ur strHine sau reprezentanKii autorizaKi ai acestora IJi gestioneazH afacerile din domeniul proprietHKii industriale prin intermediul reprezentanKilor, dacH tratatele internaKionale la care R8 este parte nu prevHd altfel. Mn R8 reprezentantul In proprietatea industrialH este pers fiz atestatH Ji InregistratH In Registrul reprezentanKilor In domeniul proprietHKii industriale In modul stabilit de A96PI". Activitatea reprezentantului constH In reprezentarea pers-lor fiz Ji -ur naK Ji strHine In condiKiile prevHzute de contractul de mandat sau de un alt contract cu un conKinut analogic Ji procura legalH de reprezentare Ji In acordarea asistenKei necesare acestora In domeniul protecKiei obiectelor proprietHKii industriale invenKii, desene Ji modele industriale, modele de utilitate, soiuri de plante, mHrci, topografii de circuite integrate etc." Poate dobIndi calitatea de reprezentant pers care IndeplineJte urmHtoarele condiKii a" este cetHKean al R8. b" are domiciliu In R8. c"
111

dispune de diploma de studii superioare licenKa".d" are o practicH de cel puKin / ani In domeniul protecKiei proprietHKii industriale ori are studii superioare In acest domeniu. e" a susKinut e)amenul In faKa %omisiei de atestare a reprezentanKilor In domeniul proprietHKii industriale din cadrul A96PI. f" cunoaJte limba de stat.g" nu este recunoscutH incapabilH sau cu capacitatea de e)erciKiu limitatH. ReprezentanKii IJi e)ercitH atribuKiile conform principiilor bunei credinKe, onestitHKii, Increderii Ji confidenKialitHKii.Asupra reprezentanKilor nu se admit nici un fel de presiuni din partea autoritHKilor publice, organizaKiilor asociaKiilor" obJteJti Ji politice, agenKilor ec-ci sau oricHror altor persoane. Reprezentantul poate sH-Ji desfHJoare activitatea profesionalH ca antreprenor, fHrH a se constitui ca pers -ur sau constituindu-se ca pers -ur pu prestarea serviciilor In domeniul proprietHKii industriale, precum Ji In calitate de salariat al unei instituKii, organizaKii sau Intreprinderi cu orice formH de organizare -uridicH. Reprezentantul, care lucreazH In calitate de antreprenor neInregistrat ca pers -ur, IJi desfHJoarH activitatea In baza contractelor privind prestarea serviciilor In domeniul proprietHKii industriale, IncAeiate cu clienKii. Reprezentantul, care s-a anga-at Intr-o Intreprindere, profilatH pe prestarea serviciilor In domeniul proprietHKii industriale, activeazH In baza contractelor IncAeiate de Intreprindere. Reprezentantul, care s-a anga-at ca lucrHtor permanent sau temporar In instituKii, organizaKii ori Intreprinderi cu alte profiluri, activeazH conform obligaKiilor sale de serviciu prevHzute In contractul de muncH. Mn instanKele de -ud, pu apHrarea dr-lor Ji intereselor clientului, reprezentantul poate beneficia, conform Imputernicirii acestuia, de un avocat sau consilier -uridic.

/+.Notiunea si conditiile de protectie a soiurilor de plante. soi Q grup de plante aparKinInd unui singur ta)on botanic de cel mai -os rang cunoscut, care, indiferent dacH corespunde pe deplin sau nu condiKiilor de acordare a protecKiei prin brevet, poate fi& - definit prin e)presia caracterelor rezultInd dintr-un anumit genotip sau dintr-o anumitH combinaKie de genotipuri. e)presia caracterelor materialului soiului de acelaJi tip poate fi variabilH sau invariabilH, gradul de variabilitate fiind determinat de genotip sau de combinaKia de genotipuri. - distinct faKH de orice alt grup de plante prin e)presia a cel puKin unuia dintre caractere. - considerat ca o entitate, avInd In vedere proprietatea sa de a fi reprodus fHrH vreo modificare. categorii ale soiului Q clona, linia, Aibridul. ProtecKia -uridicH a soiului$r-le asupra unui soi sInt obKinute Ji prote-ate pe teritoriul R8 prin acordarea unui brevet pentru soi de plantH denumit In continuare brevet" de cHtre AgenKia de 3tat pentru Proprietatea IntelectualH In conformitate cu prezenta lege Ji actele normative subordonate legii, precum Ji cu tratatele internaKionale la care R8 este parte. Mntinderea protecKiei -uridice prin brevet este determinatH de ansamblul caracterelor esenKiale ale soiului, e)puse In descrierea oficialH a acestuia.
11+

/,. Notiunea si conditiile de protectie a topo#ra2iilor circuitelor inte#rate Prin topogra&ie a unui circuit integrat, se intelege dispunerea tridimensionala, oricare ar fi e)presia ei, a unor elemente, dintre care cel putin unul este un element activ, si a tuturor intercone)iunilor circuitului integrat sau a unei parti din ele ori o astfel de dispunere tridimensionala pregatita pentru un circuit integrat destinat fabricarii.Prin circuit integrat se intelege un produs, sub forma sa finala sau sub o forma intermediara, destinat sa indeplineasca o functie electronica, in care elementele, dintre care cel putin unul este un element activ, si intercone)iunile, in totalitate sau partial, fac parte integranta din corpul sau suprafata unei piese material. Pot beneficia de protecKia unei topografii, pers fiz Ji -ur rezidente In R8. Pers fiz Ji -ur nerezidente In R8 beneficiazH de drepturile oferite de prezenta lege In condiKiile prevHzute de convenKiile inK la care R8 este parte, iar In lipsa acestora - pe bazH de reciprocitate. Persoanele IndreptHKite sH obKinH protecKia legalH a unei topografii IntreKin relaKii cu AgenKia personal sau prin reprezentantul, autorizat printr-o procurH, care activeazH In conformitate cu regulamentul aprobat de 9uvern. Persoanele fiz Ji -ur nerezidente In R8 IntreKin relaKii cu AgenKia numai prin reprezentantul In proprietate industrialH din R8. $reptul la protecKia unei topografii aparKine creatorului ei sau succesorului In drepturi al acestuia. Mn cazul In care e)istH mai mulKi creatori, dreptul la protecKia topografiei aparKine acestora In comun, dacH contractul IncAeiat Intre ei nu prevede altfel. Mn cazul In care topografia a fost creatH de un salariat In cadrul obligaKiilor de serviciu sau e)ecutInd o sarcinH concretH( IncredinKatH In scris topografie de serviciu", dreptul la protecKia topografiei aparKine sau creatorului, sau unitHKii, conform contractului IncAeiat Intre creator Ji unitate. $acH topografia a fost creatH de o persoanH la comanda unei alte pers, dreptul la protecKia topografiei aparKine pers indicateIn contractul IncAeiat Intre ele. $reptul asupra topografiei este recunoscut Ji prote-at pe teritoriul R8 prin Inregistrare, In condiKiile prezentei legi, la AgenKia de 3tat pentru Proprietatea IntelectualH, denumitH In continuare AgenKie, Ji eliberare a certificatului de Inregistrare.!" 3Int prote-ate, In condiKiile prezentei legi, topografiile originale, adicH cele create In urma efortului intelectual al creatorilor, dacH In momentul creHrii ele nu sInt cunoscute pentru creatorii de topografii Ji fabricanKii de circuite integrate. /-.Notiunea si particularitatile =no>$ %o>$lui.2oiunea e secret comercial Prin secret comercial se InKeleg informaKiile ce nu constituie secret de stat, care Kin de producKie, teAnologie, administrare, de activitatea financiarH Ji de altH activitate a agentului ec-ic, a cHror divulgare transmitere, scurgere" poate sH aducH atingere intereselor lui. InformaKiile ce constituie secret comercial sInt proprietate a agentului antreprenoriatului sau se aflH In posesia, folosinKa sau la dispoziKia acestuia In limitele stabilite de el In conformitate cu legislaKia. %erinKele faKH de informaKiile ce constituie secret comercial InformaKiile ce constituie secret comercial trebuie sH corespundH urmHtoarelor cerinKe& a" sH aibH valoare realH sau potenKialH pentru agentul antreprenoriatului. b" sH nu fie, conform legislaKiei, notorii sau accesibile. c" sH aibH menKiunea ce ar corespunde cu desfHJurarea de cHtre agenKii antreprenoriatului a mHsurilor
11/

respective necesare pentru pHstrarea confidenKialitHKii lor prin aplicarea sistemului de clasificare a informaKiilor date, elaborarea regulamentelor interne de secretizare, marcarea corespunzHtoare a documentelor Ji altor purtHtori de informaKie, organizarea lucrHrilor secrete de secretatiat. d" sH nu constituie secret de stat Ji sH nu fie prote-ate de dreptul de autor Ji de brevet.e" sH nu conKinH informaKii despre activitatea negativH a persoanelor fizice Ji -uridice care ar putea atinge interesele statului. $ivulgarea secretului comercial Prin divulgare a secretului comercial se InKeleg acKiunile intenKionate sau din imprudenKH ale funcKionarilor publici, demnitarilor de stat, lucrHtorilor agentului economic, precum Ji ale altor persoane care dispun de informaKii ce constituie secret comercial care le-au fost IncredinKate sau le-au devenit cunoscute In legHturH cu serviciul sau munca lor, ce au condus la dezvHluirea prematurH, folosirea Ji rHspIndirea necontrolatH a acestora. .e canale de scur#ere a =no>$ %o>$luiexista acum in RM"concurecta neloiala,spiona-ul ec-c mituire,ang-area pu obiectul unor infractiuni secret comercial //. Re#lementarea 'uridica a secretului comercial.'erinele &a e in&ormaiile ce constituie secret comercial InformaKiile ce constituie secret comercial trebuie sH corespundH urmHtoarelor cerinKe&a" sH aibH valoare realH sau potenKialH pentru agentul antreprenoriatului. b" sH nu fie, conform legislaKiei, notorii sau accesibile. c" sH aibH menKiunea ce ar corespunde cu desfHJurarea de cHtre agenKii antreprenoriatului a mHsurilor respective necesare pentru pHstrarea confidenKialitHKii lor prin aplicarea sistemului de clasificare a informaKiilor date, elaborarea regulamentelor interne de secretizare, marcarea corespunzHtoare a documentelor Ji altor purtHtori de informaKie, organizarea lucrHrilor secrete de secretatiat. d" sH nu constituie secret de stat Ji sH nu fie prote-ate de dreptul de autor Ji de brevet.e" sH nu conKinH informaKii despre activitatea negativH a persoanelor fizice Ji -uridice care ar putea atinge interesele statului. $ivulgarea secretului commercial Prin divulgare a secretului comercial se InKeleg acKiunile intenKionate sau din imprudenKH ale funcKionarilor publici, demnitarilor de stat, lucrHtorilor agentului economic, precum Ji ale altor pers care dispun de informaKii ce constituie secret comercial care le-au fost IncredinKate sau le-au devenit cunoscute In legHturH cu serviciul sau munca lor, ce au condus la dezvHluirea prematurH, folosirea Ji rHspIndirea necontrolatH a acestora. 111.Notiunile si 2ormele concurentei neloiale.Re#lementarea 'uridical aacesteia. concurenta neloiala - actiunile agentului economic de a obtine avanta-e neintemeiate in activitatea de intreprinzator, ceea ce contravine legislatiei cu privire la protectia concurentei, aduce sau poate aduce pre-udicii altor agenti economici sau poate pre-udicial reputatia lor in afaceri. Art ;. %oncurenta neloiala 1" Agentului economic i se interzice sa efectueze acte deconcurenta neloiala, inclusiv& a" sa raspindeasca informatii false sau neautentice care pot cauzadaune unui alt agent economic si sau" pot pre-udicia reputatia lui b" sa induca in eroare cumparatorul privitor la caracterul, modul si locul fabricarii, la proprietatile de consum, la
11!

utilitatea consumului,la cantitatea si calitatea marfurilor. c" sa compare neloial in scopuri publicitare marfurile produse saucomercializate de el cu marfurile altor agenti economici. d"sa foloseasca neautorizat, integral sau partial, marcacomerciala, emblema de deservire a altor obiecte ale proprietatiiindustriale, firma unui alt agent economic, sa copieze forma, ambala-ulsi aspectul e)terior al marfii unui alt agent economic. e"sa obtina nelegitim informatii ce constituie secretul comercialal unui alt agent economic, sa le foloseasca sau sa le divulge. Agentii economici, asociatiile lor, precum si organizatiile obstesti ale intreprinzatorilor si consumatorilor sint in drept sasolicite A96PI aparare impotriva concurentei neloiale. 111.8r#anizatiile nationale si internationale imputernicite cu promo area proprietatii intelectuale 1?rganizatii Nationale& A3$A%, AP?#?, uniuni de creatie, serviciul vamal, procuratura, organelle de politie. +?rganizatii Internationale& ?8PI, ?8%, ?85

115