Sunteți pe pagina 1din 80

1. Structura operei literare. Termenul structur din lat. construcie, ordine, sistem.

. Se utilizeaz i n tiin cu sensul de relaie reciproc dintre prile unui ntreg. O structur este i opera literar, o construcie din cuvinte, din material ligvistic. n concepie tradiionalist opera literar este determinat de dihotomia form/coninut. Interesul pentru form ia o deose it amploare n studiile formalitilor rui. !ee ce face ca o e"primare lingvistic s fie o oper de art este forma, nu coninutul. !ercul lingvistic de la #raga impune un nou model de e"isten a operei literare structuralismul. Structuralitii lanseaz i impun termenul structur n locul celui de form i a celui de sistem. #e parcursul timpului au aprut i s$au impus cteva modele de structur a operei literare. !ele mai iportante sunt% I.Modelul Roman-Ingarden care este organizat n & straturi ' (% a) $ str. formaiunilor fonetice ale lim ii* ) $ semnificaia cuvntului sau sensul frazei, fragmentului* c) $ o iectele reprezentate* d) $ imagini vizuale, auditive, imaginare prin care e nfiat lumea reprezentat. +"ist posi ilitatea unui al ,$lea strat% str. calitilor metafizice -su limul, tragicul, teri ilul, sacrul,care$i permit lui Ingarden s introduc pro leme legate de sensul filosofic al operei literare) II. Modelul Rene Wellek i Austin Warren disting . straturi din care se distind / straturi principale% sonor, semantic i al o iectelor reprezentate. III. Modelul Nicolae Hartman 0ilosoful german distinge 1 straturi n structura operei literare. IV. Modelul Basarabean n frunte cu 2natol 3avrilov i 2le"andru

.Raportul autor-nartorpersona!-cititor "n roman. n genul epic un rol important revine naraiunii. ntre autor i persona4 se interpune un autor sau mai muli naratori. 5nii teoreticieni consider c autorul rmne n afara operei literare. S$a produs o evoluie de la identificarea autorului cu scriitorul -persoana real), pn la negarea utilitii noiunii de autor n general. n anii 67 8oland 9arthes a declarat :moartea autorului;. 8elaia autor$narator$ persona4$cititor este foarte comple". <oiunea de narator nu poate fi identificat cu noiunea de autor. 5neori autorul este identic cu naratorul, alteori nu poate fi identificat cu autorul. 2cest lucru l$a demonstrat 9ahtin prin analiza a = culegeri de povestiri Povestirile unui vntor de I. Turghenev i Povestirile lui Belkin de 2. #u>in. 5neori confuzia dintre autor i narator -cnd naratorul este i un persona4) poate duce i la nelegerea eronat a poziiei autorului i respectiv a mesa4ului ideatic al operei literare analizate.-e"% ?anul 2ncuei, @ povestiri i un singur povestitor. #ovestitorul nu este autorul.) Auli critici au tratat legtura dintre autor i persona4 n / feluri% 1.5nii consider c persona4ele sunt proiecii de caracter sau personalitatea ale autorului. -0lau ert% :+ma sunt eu;)* . !oncepia o iectivitii epice -impersonale) a autorului n raport cu persona4ele sale. -autorul ne relateaz, prezint stri sufleteti fr a lua niciun fel de atitudine de simpatie sau antipatie) -Titu Aaiorescu, +ugen Bovinescu :teoria impersonalitii;)* #. 8elaia

$. Mi%ail Sado&eanu. Fraii Jderi. Anali'( literar(. +ste considerat unul dintre cei mai importani prozatori romCni din prima 4umtate a secolului DD. 8omanul istoric :0raEii Fderi; evoc epoca domniei lui Gtefan cel Aare ntre anii (&6@ Hi (&1I, fiind considerat o epopee, un amplu poem epic care povesteHte fapte eroice, mpletind datele istorice cu produsele ficEiunii Hi ale legendei. Tema% de astfel unic pentru toate romanele sale istorice este aceea a luptei pentru li ertatea naEional Hi social a poporului vzut n strCns legtur cu evoluEia Erii AJ. Trilogia :0raEii Fderi; este alctuit din romanele :5cenicia lui IonuE -(@/I), Izvorul$al -(@/6) Hi Oamenii Ariei sale fiind un roman epopeic sim olic pentru c ne gsim n faEa atCt a destinului individual cCt Hi cel colectiv, investite cu sensuri sim olice. Ucenicia lui Ionu $ ,olumul I $ este un roman al cunoaHterii primitive, empirice, al credinEelor n mituri Hi n minuni, al iniEierii, pentru c IonuE intr ucenic la ucenicia armelor din porunc domneasc spre a nvEa cum s devin ostaH adevrat. Intriga complicat Hi imprevizi il, situaEiile epice limit, culoarea local ce contri uie n un msur la realizarea tonalitEii, dau, evident, impresia de roman istoric. Intriga se nvCrteHte, mai ales n 4urul tentativei nereuHite a lui 3ogolea #ogonat de a$ l rpi pe !atalan. 2rmsarul domnesc are nsuHiri magice. n el este concentrat puterea voievodului. ,olumul urmtor$Izvorul-Alb este romanul cunoaHterii magice. n aceast carte se nmulEesc credinEele mitice care sunt ntrite Hi prin dimensiunea monumental Hi fantastic conferit, unor supuHi ai domnitorului. !etatea <eamE este locul de recluziune al lui IonuE Fder, un topos unde recunoaHtem tema e"ilului e"istenEial al individului, condiEie necesar reintegrrii sociale a inocentului. <ucleul narativ al

9urlacu. Teoria acestor critici nu este original dar este o sintez a celorlalte modele prezentate mai sus. n acest sens ei delimiteaz & straturi a operei literare% ( $ stratul sonor -al lim ii folosite)* = $ stratul semantic -al cuvintelor, procedeele le"icologiei i morfologiei poetice)* / $ stratul o iectelor reprezentate, adic a lumii fictive creat de scriitor -imaginea artistic, su iectul artistic, lucruri, aciuni, persona4e)* & $ stratul dez aterilor epico$filosofice -tema, ideea, motivul, laitmotivul, toposul .a.). 2ceste planuri se afl n relaie unele cu altele alctuind un ntreg unitar ca sens i ca funcie artistic. tratul sonor se refer la e"ploatarea resurselor fonetice ale lim ii n op.lit. Jevierile se manifest su forma aliteraiilor, a ritmului i a versului. Aliteraia const n repetarea unor sunete care imit sunete din natur. !ersul este alctuit din picioare de ritm -unitile ritmice minime), care pot cuprinde = sila e -troheu, iam ), / -dactilul, amfi rahul, anapestul), & -peon (, =, /, &). "ima este coincidena sunetelor n = cuv. ncepnd cu vocala accentuat. !lasificarea% () n funcie de accent% feminin, masculin* =) n funcie de locul ocupat n strof% mperechiat, ncruciat, m riat. Tipuri de strofe% monovers, distih, terin, catren, cvintet, se"tin, septin, octav. tratul semantic presupune studiul cuvintelor i al relaiilor dintre ele. Jevierile la nivel le"ical i gramatical se numesc figuri de stil / tropi ntorsturi ale cuv.spre un sens diferit dect cel o inuit% comparaia, metafora, personificarea, epitetul, metonimia, hiper ola, inversiunea, enumeraia,

dialogic dintre autor i persona4. 2ceast concepie i$ a gsit fundamentare convingtoare n lucrrile lui 9ahtin. Ba aza acstei concepii st teoria despre dualitatea omului -Aartin 9u er) i n teoria comunicrii e"isteniale -Karl Faspers). Aartin 9u er face delimitarea dintre +5 i T5* +5$ 2!+ST2i +5$2!+B2. 8aportul autor$persona4 este o interaciune dintre ideile autorului i ideile persona4elor. !uvntul care slluiete i interacioneaz simultan = voci% cea a autorului i cea a persona4ului, 9ahtin l$a numit :cuvnt bivoc# <aratarul este persoana cruia i se adreseaz discursul enunat. 0unciile naratarului sunt multiple% constituie o punte de legtur ntre povestitor i cititor, a4ut la precizarea cadrului naraiunii, servete la caracterizarea povestitorului, scoate n relief anumite teme, face s progreseze intriga etc. raportul dintre narator -autor) i naratar se modific n funcie de la un sistem de convenii la altul. Statutul cititorului este supraevaluat n teoria operei deschise. 8aportul dintre autor i cititor este foarte comple". #. )imba!ul artistic i alte limba!e. *r(s(turi speci+ice ale limba!ului poetic i pro'astic. Tipuri de lim a4% familiar, tiinific, estetic, literar, popular, eletristic/artistic. +lementele principale ale lim a4ului artistic/poetic% tropi, figuri de stil, le"ic poetic, morfologie poetic, sinta" poetic H.a. #oetica -prozaica) specific a romanului ca gen prin

volumului, unde Gtefan cel Aare apare n primplan, este scena vCntorii de la Izvorul 2l . Jin nou faptul real este proiectat n mit. ,Cntoarea domneasc devine un ritual de iniEiere. O servm c la Sadoveanu natura nu este decorativ. Omul intr n corespondenE cu natura, el este ncadrat cosmologic. IniEierea n cel mai nalt grad n tainele naturii o ntClnim la mag sau la nEelept. $amenii %riei sale, cel de$al treilea volum al trilogiei 0raEii Fderi, este un roman al cunoaHterii raEionale. Jac primele dou volume alctuiesc o cronic de familie, avCnd n vedere provizoriul, viaEa de toate zilele, fiind n acelaHi timp Hi o cronic social, care analizeaz procesul alctuirii unei noi societEi, n Aoldova, azat pe rCnduial Hi dreptate, ultimul volum este mai ncrcat de istorie, este o fresc a ntregii Aoldove, care se ntreHte pentru rz oiul cu turcii. 8omanul urmreHte evenimentele ce au avut loc la lupta de la #odul nalt. Aulte peripeEii din inima imperiului turcesc dau o not romantic acestui episod, ncheiat cu alte noi fapte de eroism prin supunerea Hi decapitarea unor oieri trdtori. 8omanul se ncheie cu lupta de la #odul $ nalt, unde Gtefan cel Aare a o Einut o rsuntoare victorie, cu pierderi grele ns din rCndurile ;oamenilor mriei sale;, pe care nsuHi Gtefan cel Aare i plCnge alturi de ntreg nordul. Jescrierea luptei se realizeaz n trei momente fiind realizat de ctre scriitor cu o art regizoral perfect* pregtirea luptei, desfHurarea Hi sfCrHitul ei. n realizarea ta loului luptei de la #odul $ nalt se recurge la procedeul amplificrii epopeice o Einut prin comparaEii Hi hiper ole. !ompoziEional ntregul pasa4 al descrierii este realizat prin alternarea imaginilor de la o ta r la alta. Sadoveanu depHeHte dimensiunile evenimentului istoric, proiectCndu$l n fantastic, ceea ce 4ustific

repetiia, anafora, epifora, interogaia poetic, invocaia etc. tratul lumii fictive sau a obiectelor reprezentate. 8ecunoaterea operei la acest nivel al lumii fictive este su iectul artistic i elementele lui, conflictul, modalitile de transfigurare a realitii ntr$un su iect artistic, modalitile compoziionale de structurare a su iectului, persona4e literare, figuri narative. tratul dezbaterilor epico-filosofice. !ercetrile mai recente privesc opera literar ca pe o alctuire le"ical care are o unitate de sens. 2ceast unitate se numete tem. O tem general se descompune n teme mai mici care se numesc motive i care nu mai sunt divizi ile. i motivele se clasific dup mai multe caracteristici% motive folclorice, mitologice, centrale / fundamentale, laterale / secundare, dinamice, statice, fluctuante -circul de la un scriitor la altul). 5n motiv reluat des n creaia unui autor sau a unei categorii de autori, devine laitmotiv. !onfiguraia sta il alctuit din mai multe motive i laitmotive constituie toposul -al case, al drumului, al vieii). !oncluzia afectiv ce se desprinde din interpretarea artistic a temei este ideea.

,. -enul epic i speciile lui. .aracteri'(ri i e/empli+ic(ri. 3enul epic cuprinde totalitatea creaiilor folclorice sau culte, n

e"celenE prozastic are lim a4ul artistic propriu, calitativ diferit de lim a4ul poetic al genurilor poetice -epopeea, tragedia, poemul, lirica H.a.). Bim a4ul poetic este rezultatul utilizrii particularizate a tuturor resurselor stilistice i prozodice oferite de lim , cu scopul producerii de efecte artistice i estetice. LBim a4ul poetic se caracterizeaz prin capacitatea sa de a evoca imagini. +l nu formuleaz preri, nici nu rezolv pro leme, ci evoc o lume ntr$ o plenitudine o iectuala. Jeoarece nu se refer, ca orice alt lim a4, la o o iectualitate e"istent n afara lim ii, ci mai degra a ia o creeaza el nsui, va folosi toate mi4loacele lingvistice care i pot fi de folos n acest scop.L Bim a4ului poetic i sunt caracteristice am iguitatea i deschiderea. Aaterialul folosit pentru construcia discursului poetic este oferit de compartimentele lim ii% fonetic, le"ical, morfologic i sintactic, care i com in n chip particular formele de e"primare, rezultnd ceea ce se numete stilul individual al operei literare sau, prin e"tensie, al unui poet, al unui curent literar, al unei epoci. $Se distinge prin caracterul individual, unic, original, inedit al comunicarii lingvistice* $ nsuirile e"presive - azate pe conotaie) ale lim a4ului sunt foarte marcate, funcia estetic fiind prioritar* $ n constituirea te"tului, se apeleaz la imaginea artistic, la convenie i la ficiune* $ Sunt asimilate elemente din toate celelalte stiluri

su stituarea urdiei prin imaginea unui alaur cu multe capete. Scena confruntrii cu alaurul se repet canonic, de$alungul ntregului te"t cptCnd astfel o funcEie compoziEional de relaEie ntre cele trei prEi ale acesteia. Aesa4ul patriotic, dimensiunea romantic localizarea temporal stau toate su imperiul persoanlitEii lui Gtefan, care miHc direct Hi indirect forEele anga4ate n lupt. +poca lui Gtefan cel Aare este situat la limita dintre fantastic Hi real, ntre mit Hi istorie, istorie Hi legend. %i&loacele limbii folosite de adoveanu% 8emarcm n special arhaicitatea te"tului care rezult din construcEii sintactice cronicreHti. Be"icul arhaic are funcEia unui element de sugestie, la care putem aduga cuvinte din universul caracteristic armatei moldoveneHti sau turceHti. ntClnim construcEii perifrastice cronicreHti, construcEii metaforice, construcEii arhaice Hi le"ic folosite cu sens figurat. #rocedeele sinta"ei poetice, concretizate n enumerri l a4ut pe Sadoveanu s detalieze tlia n momentele ei fundamentale.

0. Mi%ail Sado&eanu. Hanul Ancuei. Arta narati&(. +ste considerat unul dintre cei mai importani prozatori romCni din prima 4umtate a secolului DD. #ovestirea 'anul Ancuei, aparine perioadei de maturitate a scriitorului, este un volum de @ povestiri, o m inaie ideal a genului epic i liric 'anul Ancuei se evideniaz prin comple"itatea istorisirilor coninute n cele @ capitole. 5nul din aspectele pe care le putem remarca n aceste povestiri este gradul de implicare a naratorilor. 0iecare istorisire are ca povestiror un alt persona4 ce vine n lumina focului i particip la turnirul

versuri sau proz, a cror principal modalitate de transmitere a mesa4ului este naraiunea. Te"tul narativ se compune din discursul naratorului i al persona4ului. <araiunea are caracter procesual. +a e coloana verte ral a unei opere epice. Iar privit n datele ei intrinsece, e nararea vieii n timp. Speciile genului epic sunt% Orale -populare)* Scrise -culte). 2tCt cele orale ct i cele scrise se pot ntlni n vrsuri sau n proz. Speciile genului epic orale n versuri sunt% alada i legenda. Balada are un mic su iect cu caracter istoric, social, istoric, fantastic, referinduse totodat la destinul omului. !oninutul aladei e dramatic sau tragic, stilul naraiunii e lapidar. 2vem alade populare, istorice i culte. +".% %ioria( )mpratul uciga( Povestea teiului de A. +minescu. Legenda -n versuri sau proz) deose im legende populare -*egenda rndunicii) i legende culte -+umbrava "oie de ,. 2lecsandri). Speciile genului epic orale n proz sunt% legenda, asmul, snoava. Basmul -popular i cult) se nareaz ntmplri fantastice ale unor persona4e imaginare n confruntare cu diverse fore rele pe care pn la urm reuete s la nving. 2re un final glorificator. 0olosirea formulelor de nceput, de mi4loc i de sfrit. +".% ,t ,rumos din *acrim de A. +minescu. noava Speciile genului epic scris n versuri% alada, epopeea, legenda, fa ula, poemul. Epopeea oper poetic de volum mare n versuri cu mai muli eroi care istorisete evenimentede eroice de nsemntete crucial pentru popor. n epopeea antic, printre persona4e sunt zei i semizei

funcionale* $ Structura sintactic a enunurilor este foarte divers* topica e su iectiv* $ nglo eaz elemente din afara lim ii literare -din lim a4ul popular, familiar, argotic, arhaisme, neologisme, aspecte din variantele regionale)* $ Se utilizeaza intens figurile de stil sau retorice, 4ocurile de cuvinte, am iguitatea voit a sensurilor, sugestia i conotaia, nuanarea sinonimic, unitaile frazeologice neo inuite* 1.-enul liric i speciile lui 2 caracteri'(ri i e/empli+ic(ri. 3enul liric i 4ustific etimologia prin faptul c la vechii greci poezia era acompaniat de lir. Operele aparinnd acestul gen se caracterizeaz prin su iectivitate, autorul e"primndu$i n mod direct emoiile, sentimentele , impresiile. !reaia liric devine astfel, o proiecie a interioritii poetului asupra lumii e"terioare. Aodul de e"punere specific este descrierea. n poezia liric vi reaz rscolitoare sentimente ale iu irii i naturii, frumuseii femeii, motivul tristeii, disperrii. Omul n poezia liric se percepe pe sine nsui ca pe un univers aparte. Birica oral -popular)% Doina specie a poeziei populare n care sunt e"primate sentimente puternice -iu ire, ur, dor, 4ale, etc) ntr$ o form meteforic deose it. Joina poate fi% de dor, de 4ale, de dragoste, de nstrinare, de haiducie, sociale, etc. Cntecul specie aliricii populare n care sunt e"primate, ntr$o form simpl i melodioas, sentimente felurite, spontane.

narativ. !ei @ naratori sunt garania faptului c 'anul Ancuei nu va fi n totalitate nici plin de umor sau de prea mult seriozitate, melancolic sau trist, plin sau lipsit de suspans, fiecare dintre ei punndu$i amprenta pe cte un capitol. 2l zecelea, cel mai importent, naratorul principal, asigur continuitatea dintre istorisiri, fiind unul dintre asculttori. 0ie c sunt naratori persona& sau naratori martor( discursul narativ va fi ntotdeauna prezent, m inndu$se cu diegeza, predominnd fiecare n funcie de povestitor* la fel putem distinge i reacia asculttorilor innd cont de acelai criteriu, i anume tipul naratorului. 5n aspect ce poate fi comentat este felul n care acetea i aleg istorisirile, rmnnd ca apoi s fie sta ilite procedeele narative de care acetea sau folosit. Je asemenea putem o serva n fiecare capitol o -mai mult sau mai puin) scurta caracterizare a celui ce vine n lumina focului pentru a$i face cunoscut ntmplarea. #rocedee narative utilizate% gradaia, paralelismul, discursul narativ, naratorul necredita il, reprezentarea, narator persona4 .a. Arta narati&( "n ?anu 2ncuEei% $patosul cu care sunt rele&ate "nt3mpl(rile , fiind trite de eroii povestaHi ca ntCmplri din viaEa lor sau la care au fost prtaHi ori mcar martori. $ceremonialul cu care sunt relatate "nt3mpl(rile, ilustrat prin nceputul povestirii ?aralam ie, dar Hi prin modul n care cpitanul de mazCli, <eculai Isac, ncepe povestirea dup ultimul vers al lutarilor, elegie filosofic sau doin de 4ale pe tema scurgerii ireversi ile a timpului, n raport cu vCrsta povestitorului. $limba po&estirilor &olumului Hanu Ancu4ei are caracter popular5 cu aspect oral imprimat de eroii povestaHi Erani drumeEi nzestraEi cu darul vor irii, care se e"prim n graiul viu al poporului, n care a und. $ cu&intele 6i e/presiile populare% Mera un ceas tCrziu Hi !loHca cu pui trecuse de

-Odiseu, 2hile, ?ercule .a.), eroi naionali, legendari. 0aptele eroilor sunt idealizate. +popee naionale% -.ntecul llui "olland -fr.), -.ntecul /ibelurgilor -ger.), iganiada -rom.). Termenul de epopee se aplic i astzi n terminologia literar referitoare la romanele care reflect evenimente cruciale din viaa poporului. +". Tolstoi "zboi i pace( Stere )n prea&ma revoluiei etc. Fabula scurt povestire alegoric n proz sau versuri, satiriznd anumite forme de comportament sau trsturi caracterologice, cu o finalitate moral, povuitoare, e"primat e"plicit sau implicit. !reatorul fa ulei ca specie autonom este considerat +sop. !reatorul fa ulei moderne este Ba 0ontaine. n lit. rom. fa ula este cultivat de 2l. Jonici, !. Stamati, 3. 2sachi .a. Je cele mai multe ori fa ula este alctuit din = pri% (. !orpul fa ulei, =. Aorala fa ulei . 5neori aceast parte lipsete, cititorul urmnd s deduc singur morala. Poemul oper epic n care se proslvete un eveniment mre, caracter su lim, fapte minunate omeneti. #rezint eroi e"cepionali. Jeose im poeme eroice -+an -pitan de plai de 2lecsandri, )mprat i Proletar de +minescu), poeme romantice -!ntecul !idului, !ntecul lui 8oland), poeme realiste scriitorul zugrvete realitatea n mod o iectiv. Speciile genului epic scris n proz% anegdota, schia, nuvela, povestirea, romanul, reporta4ul, eseul, memoriile, 4urnalul. Schia forma cea mai succint de naraiune care reprezint un instantaneu cu caracter fragmentar. <umrul persona4elor redus, intrig simpl, aciune limitat la un episod semnificativ din viaa

n funcie de aceste sentimente cntecele pot fi% erotice, naionale, patriotice, de leagn etc. hicitoarea sp. a lit. pop. scris, n general n versuri, cu caracter alegoric, n care se prezint trsturile caracteristice ale unei fiine, lucru, fenomen, etc., pentru a fi recunoscute. Strig!tura specie a poeziei populare, limitat adesea la un catren, strigat la 4oc, coninutul ei privete puterea de adaptare a realitile vieii. Se mai numete chiuitur. Pro"erbul sp.a liricii populare n care se reflect, ntr$o e"primare concis i sugestiv, un adevr rezultat din e"periena de via a poporului. #ic!toarea specie de dimensiuni mai mici dect prover ul, constnd n e"primarea plastic, lapidar, eliptic a unui adevr de via. Birica scris -cult)% Pastelul specie creat de ,. 2lecsandri, care pentru a o defini, a preluat termenul francez pastel, folosit n pictur. Jescrie un peisa4, poetul e"primndui cu discreie, prin intermedioul acestuia, propriile sentimente. 2u mai scris pasteluri% 3. !o uc, I. #ilat .a. $dila specie a liricii peisagistice n care este prezentat viaa cmpeneasc sau pstoreasc. n idil accentu cade pe viaa pastoral, natura slu4ind ca decor. Aai este cunoscut i su numele de pastoral, ucolic, eglog. 2u scris idile% ,. 2lecsandri $ "odica, J. 9olintineanu $ an-%arino, 3. !o uc $ Pe lng boi .a. Elegia specie care e"prm sentimente de melancolie, tristee sau dureere adnc. 2utori de elegii% A. +minescu, B. 9laga, T. 2rghezi, 3. 9acovia .a. %omana sp.liric avnd un coninut

crucea nopEii N* Macesta nu$i ceas curat* Mse uita la dCnHii cu gura cscat* Me un de leac* Ms$a fcut crCncen carnea pe mine .a. $e/presie +olcloric( speci+ic( basmului popular7 Mde ce suspini Hi plCngi mata aHa ca dup mort O* Ms se moaie inimile de piatr . limba!ul eroilor po&esta6i este colorat cu regionalisme Hi variante fonetice regionale% spriet* mcar c$s niHte nevolnici, hCr , har uz, re, dic, duducuE, hitaH, n$am 4uruit, tuHinat. $e/presii ar%aiccomic(re6ti% a slo ozit cu vCnt* chiseaua cu dulceaE* purcegCnd la scaunul domniei* cum s$a apropiat, eu i$am nchinat oala Hi i$am poftit sntate. +unc4ia stitlistic( a limba!ului este ilustrat prin afirmaEia c, faE de eroii lui !reang, cei ai lui Sadoveanu au un lim a4 :stilizat;, sunt mai ceremonioHi, mitizCnd Hi creCnd adesea atmesfer de :tain; care se cere dezvluit. 'anaul Ancuei, considerat capodopera de la rscruce, este volulmul de povestiri unifPcate de rama narativ a hanului, ca loc al povestirii, i a toamnei m elugate, ca timp privilegiat al povestirii. ,olumul constituie un e"emplu de art narativ, de mpletire a mai multor stiluri ntr$acelai spaiu am ivalent i ntr$un timp fr secunde, ore, zile. 8. Imaginea artistic( a omului "n opera literar(. 9ersona!5 erou5 tip5 caracter literar. Bocul central ntr$o oper literar revine imaginii artistice a omului. n imaginea artistic se concentraz fondul tematic i ideatic al opere operei literare i coninutul umanistic al operei literare. Imaginea artistic a omului n opera literar este definit prin mai multe concepte% persona4, tip literar, carcter, erou literar, antierou, personalitate etc. Persona& fr., lat., gr., :persona; masc de teatru, rol. !aracteristic tuturor oamenilor implicai n aciunea relatat. #. este rodul unei

persona4elor. Tipuri% schi fiziologic -!. <egruzzi, ,iziologia provincialului( Istoria unei plcinte( ,asile 2lecsandri)* schi de cltorie -,. 2lecsandri, -ltorie n Africa)* schi umoristic -!izit de !aragiale). 'u"ela are un singur fir epic, cu un conflict concentrat, cu persona4e puine. Je o icei e construit n 4urul unui persona4 principal. +"% ultnica de 9. t. Jelavrancea, Ale0andru *puneanu de !. <egruzzi. Po"estirea o specie epic care se a"eaz pe un singur fapt epic, care const n relatarea o iectiv, impersonal a unei ntmplri. Se caracterizeaz prin modul original, captivant n care se face relatarea.prezentarea aciunii are loc din perspectiva unuia dintre persona4e. Trsturi% oralitate, ceremonialitate, atmosfera prin care se creeaz valloarea de schim a relaiei narator$ receptor, temporalitate. +"% 'anu Ancuei de A. Sadoveanu, Istoria unui galb.n de ,. 2lecsandri. %omanul creaie de mare amploare, cu aciune comple" i n care se deruleaz aspecte sociale i destine ale persona4elor. Intrig complicat, aspiraia ctre totalitate i crearea unui ta lou artistic comple" i totodat unitar al lumii i vieii umane., sursa de inspiraie este prezentul i contemporanietatea. 2u fost ela orate o mulime de clasificri pe diferite criterii. Tipuri de roman% istoric -/eamul omretilor, A. S2doveanu), contemporan -Ion, B. 8e reanu), rural -+escul, Qaharia Stancu), roman$eseu -+isc, 3. Aeniuc), de cltorie --ltoriile lui 1ulliver de F. SRit), o iectiv, si iectiv etc. :. Marin

sentimental$erotic, i o uoar not de tristee, cntat pe o melodie lin, melancolic. 2utori% 2l. Aacedons>i "omana frunzei de c2iparos, I. Aanolescu "omane pentru mai trziu .a. (d! snt e"primate sentimente de admiraiepentru eroi, pentru patrie. Oda poate fi% eroic, patriotic, personal etc. 2utori% A. +minescu $d n metru antic, I. ?.$8dulescu $d lui c2iller, O. +ftimie $d limmbii rom.ne. $mnul e"prim sentimente de laud i preamrire, fa de zei, eroi, persoane deose ite, evenimente etc. 2utori% ,. Slecsandri, A. +minescu, O. 3oga, J. 9olintineanu .a. !aracteristici% solemnitate i so rietate, caracter mo iliztor i militant. )editaia specie a poeziei filosofice. 2re ca punct de plecare un motiv -un element al naturii, un persona4, un o iect) care servete drept prete"t demersului refle"iv. 2utori% O. 3oga +imineaa, B. 9laga 1orunul, 3. 9acovia Amurg violet .a. Satira specie liric n care sunt ridicularizate moravuri, caractere, aspecte negative individuale sau sociale, se motiveaz prin raportarea autorului la nalte valori morale prin aderena lui la anumite principii. 2utori% +minescu -scrisorile), 2rghezi +uduia. Pam*letul 3 un te"t de mici dimensiuni, scris n versuri sau proz, care critic vehement aspectele negative ale societii folosind un lim a4 violent. Epigrama scurt te"t liric care satirizeaz defectele individuale sau sociale, ncheindu$se de o icei cu o poant. #oezii cu form fi"% Sonetul alctuit din (& Sorescu. versuri grupate n = catrene i

ficiuni artistice a autorului care este integrat prin intermediul lim a4ului n sistemul de imagini i de interaciuni al operei literare. 5neori metaforic, persona4ele pot fi considerate fiine supranaturale, fantastice, inumane% animale, o iecte, fenomene ale naturii. Erou fr., lat., gr. :semizeu;, persona4ele principale ale epopeelor homerice i tragediilor antice -n aciune se implicau i zeii). 2hile, 5lise aveau pe unul dintre prini om, pe altul zeu. Treptat noiune de erou sa e"tins i asupra oamenilor de o rie pur$uman. <oiunea a devenit o e"presie a categoriei estetice eroicul. n literatura realist i cea naturalist eroul i pierde tot mai mult caracterul su e"cepional i devine un persona4 principal, un catalizator al mesa4ului de idei al operei care ne intereseaz prin destinul i caracterul lui uman o inuit. 5nii folosesc noiunea de erou ideal, persona4 care ntruchipeaz un ideal de om. +ipul literar fr., lat., gr. :un zeu e"emplar;. n terminologia curent acest termen e folosit cu = accepii% a) persona4ul care ntrunete n modul cel mai plenar i e"presiv trsturile caracteristice ale unei categorii sociale, morale sau psihosociale, eroul are un alt grad de generalizare artistic. ) caracter invaria il, permanent, prin prezentarea cruia se renun la individualizarea persona4ului. +"% chipul parvenitului Ion de B. 8e reanu, chipul gelosului, inadaptatului $ tefan 3heorghidiu din 5ltima noapte de..., tipul avarului la Aoliere, 3. !linescu, 3ogol-#liu>in) .a. Caracter literar din fr. :semn gravat, pecete, amprent;. 2 o inut sensul de% ansam lu de trsturi morale prin care se definete modul de a fi al unui individ. <oiunea de caracter a suferit o evoluie esenial n romanul realist din sec. D,III$ DID, definind o imagine artistic a omului care e"prim unitatea dintre tipicitatea i individualitatea uman a persona4ului.

9ostmodernismul poe'iei i al pro'ei. A.S. reprezint acea generaie impuntoare de poei ca re s$a afirmat n lit. rom. ncepnd cu prima 4um. a anilor 67, perioad remarcat printr$un intens proces de cutare a unor soluii de modernizare a poeziei. n poezia sa vom ntlni i concentraia dramatic, i depozite ruraliste latente, i amprente em lematice ale legmntului dintotdeauna cu spaiul original. n (@6& A.S. i anun de utul editorial cu ingur ntre poei, volum ntmpinat de critic n mod diferit. 5nii i admirau umorul, alii i su liniau gravitatea temperamentului su. ,olumele care au urmat% Poeme( %oartea ceasului( Tinereea lui +on 4ui&ote .a. au artat c A.S. venea cu o formul liric ce surprindea o iectivul i su iectivul cu totul din alte perspective, viziunea sa fiind una de ar itrare a unghiurilor de vedere, a rsturnrii sau a rsucirii perspectivelor, a negrii sau a afirmrii negaiei. n poezia sa se poate uor o serva mimarea uor eronizat a unor stiluri sau formule poetice n vog, vizarea unor cliee din lirica poeilor romCni -<. Stnescu, T. 2rghezi) sau din poezia universal -9audelaire sau +senin). Stilul parodistic l va nsoi pe tot parcursul creaiei sale poetice. !u volumul Poeme, A. Sorescu marcheaz nceputul unei direcii contemporane a :antipoeziei; romCneti. #entru a rsturna stereotipul i a desctua poezia modern de nencrederea n propriile surse inovatoare, poetul avea nevoie de o viziune strategic neo inuit. +l se ntoarce la origini. !a i 9laga, A. S. e un tradiionalist modern, orientat

= terete, avnd msura de (( sila e, ritm iam ic. 5ltimul vers are o form sentenioas, aprnd ca o concluzie a ntregii poezii. +"% +minescu, Aacedonschi, Sha>espeare .a. %ondelul poezie cu form fi" alctuit din / catrene i un vers independent, avnd = rime i un refren, care deschide poezia, i care apare la mi4loc i la sfritul ei. -Aacedons>i). losa are un coninut sentenios, ncadrndu$se din acest punct de vedere n poezia filosofic. +"ist = variante ale glosei% cea francez cu 6 strofe i cea german cu (7 -+minescu. A. !odreanu). a,elul poezie cu form fi" format din distihuri. -+minesc, !o uc)

1;. Mi%ail Sado&eanu. Baltagul. Vi'iunea mitic( i istoric( a pro'atorului. A.S. important prozator inter elic, autor a numeroase povestiri Hi romane, fie c sunt de inspiraEie mitic, iniEiatic -Baltagul( -reanga de aur), fie istoric -,raii 5deri( 6odia -ancerului) 9altagul este un roman pt ca este specie epic n proz, de mari dimensiuni, cu o acEiune comple", un numar mare de persona4e, implicate n conflicte diferite. 8omanul e construit pe mai multe niveluri, care pstreaz la suprafaE convenEiile realiste, dar n structura de adCncime poate fi alegoric, mitic. *ema a&entura c(ut(rii5 a descoperirii ade&(rului ntr$ un univers ghidat mai ales de

1 . te+an Augustin <oina. Re&itali'area poe'iei. 2cestui poet i revine marele merit, alturi de, <. Ba i i <. Stnescu, de a fi ntors poezia romCn spre izvoarele ei, ntr$ o perioad a totalitarismului, cCnd dominat era poezia :anga4at;, proletcultist. 8eprezentant tipic al poetului intelectual, t. 2. Joina era convins c poezia se face cu idei i cu cuvinte. 2 pu licat mai multe volume de poezii% $mul cu compasul( -e mi s-a ntmplat cu dou cuvinte( Interviul unui poem etc. +l este cel care opereaz o micare a :sensului; imaginii din sfera reprezentrii n cea a comunicrii prin sim ol. 5nele motive ale operei sale, precum i anumite viziuni i imagini, vor esc despre predilecia autorului pentru curentul sim olist. m rind o tematic divers poezia sa se remarc printr$un sporit grad al reflectivitii, al meditaiei. #oet intelectual inspirat deopotriv din lecturi i mitologia universal, cu o larg deschidere spre metafizic i mistic, t. 2. Joina cultiv o poezie cele ral profund meditativ, ogat n viziuni transcendente i su stan metaforico$sim olic, poezie care se ntemeiaz pe poetica relurii i aprofundrii temelor, ocarea ilustreaz n modul cel mai viu impactul dintre cultur i creaie, dintre tradiie i modernitate. t. 2. Joina face parte din rndul poeilor preocupai n mod deose it de interferena ntre mitic i aladesc. Opera sa are diverse i multiple legturi cu mitul, pe care tinde n permanen s$l interpreteze din perspectiva timpurilor noi,

spre mit, analogie, sim ol i magie. A.S. demitizeaz mitul, reinstaureaz un nou program estetic, o nou pro lematic. 2ceasta i d posi ilitatea s polenizeze, s critice conveniile formatoare, avangardiste, agasante n literatur. !riticii au o servat c n poezia lui Sorescu apare des imaginea artistului demiurg, care ia chipul unor genii% Sha>espeare, +minescu, Jante, ?egel. Intenia e cea de a ne apropia de acea a sen, de a$i intui rvnita prezen sau chemare. 3. !linescu, ntr$o recenzie la placheta de de ut, o serv c A.S. :are o capacitate e"cepional de a surprinde latura imens a temelor comune;, moartea, condiia uman, timpul, perenitatea sunt temele nelipsite la ma4oritatea poeilor consacrai. A.S. are ns cura4ul de a le :dez rca; de haina tradiiei interpretative pentru a le proiecta prin optici inedite i a le ncon4ura cu o aureol de inefa il. Jespe moarte, de e"., poetul are o concepie aparte. Ba el moartea nseamn tot continuitate, ca i viaa, care la rndul ei e o lung pregtire pentru moarte. -:<oi cute;) A.S. e un poet al transcendentului. +l pune mare pre pe su iectiv, pe sufletul neles ca apa vie a lumii transcendente 5n alt aspect al aceleeai teme este untatea sufletului, pe care poetul o privete ca pe o eroare, fie c e dat prea devreme, fie c e oferit ca o povar, ca o pedeaps. O preocupare permanent a lui A.S. este nsui sensul condiiei umane. ntrega oper a lui A.S., privit din punctul de vedere al :antipoeziei;, se prezint ca o art poetic cu totul particular, ca un sistem de principii i

legile nescrise, de tradiEii, o iceiuri, superstiEii5 de aceea s$a spus ca romanul poate fi considerat Hi o monogra+ie a &ie4ii pastorale. TotuHi, romanul a eneficiat Hi de alte interpretri% respect schema specific unui roman poli4ist% crima, ancheta, decoperirea Hi dovedirea ucigaHilor, pedepsirea acestora, este roman mioritic prin motoul -:StapCne, stpCne/ Aai cheam Hi$un cCine;) si prin motivul transhumanEei -plecarea lui <echifor cu oile la munte), roman mitic5 re+ormulare a mitului Isis=siris, din mitologia egiptean, roman ini4iatic >bildungsroman? prin iniEierea lui 3heorghiE, care se maturizeaz, se formeaz ca r at, preluCnd n finalul romanului rolul tatlui , ntr$un proces de natural continuitate. mari planuri narati&e7 planul realist reconstituirea monografic a lumii pastorale 6i planul mitic sensul ritual al acEiunilor persona4ului principal. *e%nica narati&(% $ naraEiune la pers. a III$a, perspectiv auctorial* $ narator omniprezent, omniscient, o iectiv* $ predomin naraEiunea, completat de descriere -aspecte ale cadrului sau ale portretului persona4elor) Hi de dialog. In ciuda temei mitice, su iectul romanului transpune o poveste posi ila in realitatea o iectiva. 2tmosfera mitica a romanului este creata printr$un lim a4 cu incarcatura arhaica. 8omanul construieste sim olic un portret al spiritualitatii stravechi. Sim olurile mitice -drumul initiatic, visul premonitoriu, semnele vremii si viziunea finala a ,itoriei) contri uie de asemenea la

modernizndu$l. Orfeu, +uridice, 5lisse, #laton, Ovidiu, +mpidocle, sunt arhetipuri mitice care i$au gsit ntruparea unor tipuri$sim ol cu valoare generalizatoare n creaia lui t. 2. Joina. Tema mitului orific st la aza poeziei $rfeu. 2utorul reface sumar atmosfera mitic. <umele cntreului -Orfeu) apare doar n titlu, aceast a sen fiind complinut n su te"t prin cel al +uridicei. t. 2. Joina modific nelesul mitului antic, mprumutndu$i tlcuri noi. Jac n mitul grec +uridice este nfiat n situaia de captiv pe trmul morii, n poezia lui Joina, +uridice reprezint amintirea vie a cntreului. t. 2. J. 0ace o deschidere remarca il spre meditaie, face o poezie a miturilor poetice, iar poemele sale cele mai une au o frumoas transparen intelectual. #oetul este un maestru al aladei ca strategie. 9alada este forma superioar de poezie liric, un model de resurecie a aladei avem n %istreul cu coli de argint, care este e"presionist, fiindc tema, eroii, conflictul, su iectul e pe conceptul de cunoatere. #oate fi interpretat ca ars poetica, su iectul l formeaz poetul i poezia. 1$. 9oe'ia5 pro'a i eseistica lui -eorge Meniuc. 3.A. unicul care nu a aderat la poezia dogmatic. i$a nceput activitatea literar n anii /7. 9oe'ia. n volumul su Interior cosmic dezvolt o poezie filosofic inspirat din 9acovia, 2rghrzi, 9ar u sau din poezia francez din 9audelaire, 8im ou etc. O iectivile acestei poezii sunt% metamorfoza, evoluia, trecerea materiei dintr$un regn n altul, perenitatea, adic cultiv o poezie pur filosofic, impune o viziune dialectic. +"emple% /aufragiu( Poem de iarn( -lasa a treia( Pdurilor. n /aufragiu avem o viziune su acvatic prin care poetul e"prim procesuldezagregrii nsingurrii ca i la 9acovia. #oezia mai comport i inserii folclorice. n Poem de iarn

criterii inedite, antipoetice, motivul actului de creaie fiind unul fundamental. #oezia lui A.S. este o dezvluire a neo inuitului din o inuit. #entru A.S. lucrurile anale sunt purttoarele unor cifruri enigmatice, descifrarea lor ine de domeniul fantasticului, deci de universal. Aarele mit al lui A.S. este acela c el nu nterprinde spturi arheologice pentru a descoperi mitul. Jei A.S. e cunoscut mai mult ca poet. n ist.lit.rom. se impune n primul rnd ca dramaturg -piesele% Ionana( "ceala( *upoaica mea( !rul( 2akespeare( A treia eap). 2nume n sfera dramaticului autorul este a solut original, inimita il, incompara il. !ea mai realizat i totodat cea mai reprezentat oper sorescian e tragedia n & ta louri :Ioana#. 2ceast pies monolog, azat pe motivul i lic, al renvierii, e o oper ce poate fi interpretat din mai multe puncte de vedere. 2stfel, tema central poate fi singurtatea, cutarea, propriului +u, a li ertii, nempcarea cu nedreptile lumeti, cu legile profesioniste. Jintre piesele istorice, n care lupta cea mai crncen o d imaginaia, poate fi evideniat tragedia 7"ceala# n care tot ce se ntmpl e legat nemi4locit de figura lui ,lad epe. !aracterul postmodernist al operelor const n faptul c cititorul i alege varianta pereferat de interpretare a acesteia. <ar "n ce const( postmodernitatea poe'iei sorescieneO #erceperea a solutului* ptrunderea ntr$un Einut spiritual inconfunda il, ntr$o lume desvCrHit articulat, n orice fi r, avCnd puterea s dea un sens propriu desfHurrilor umane

conturarea unei dimensiuni sim olice a romanului Baltagul8 Sadoveanu creeaza un final 4ustitiar, in maniera romantica. 8omanul Baltagul porneste de la mitul e"istentei pastorale, transpus in alada %iorita( insa A.S. creeaza un cadru autentic, specific modului de viata al pastorilor din Tarcau. Begatura cu mitul mioritic se mentine doar la nivel metaforic. !hiar la inceputul romanului asaza o poveste despre destinul oierului roman. Stratul mitic al romanului este insa si mai ine sustinut prin inserarea unor credinte stravechi, definitorii pentru spiritualitatea romaneasca. Jintre acestea, visul premonitoriu prin care ,itoria capata convingerea ca <echifor Bipan este mort propune sim oluri mitice% ea viseaza ca Bipan trece calare o apa, in apusul soarelui, cu spatele spre casa. Semne ale mortii, apusul, calul psihopomp, trecerea apei nefaste au radacini adanci in istoria indo$europeana, tin de un spatiu al inceputului, iar Sadoveanu traieste o adevarata fascinatie a tiparelor originare8 Je aceea persona4ul sau apare conturat in conte"te mitice* ,itoria se conduce dupa semnele vremii, citeste in sufletele oamenilor, tine cont de evenimentele care intervin in drumul ei, are o viziune( venita din adancul intunecat al fiintei, ceea ce o a4uta sa afle adevarul si este incredintata de a4utorul divin8 Je asemenea, <echifor traieste in amintirile ,itoriei prin povestea despre pastori si Jumnezeu. Jrumul ,itoriei este descris in amanunte aproape realiste, dar, de$a lungul lui, persona4ul

avem deadreptu o viziune acovian, poetul mizeaz pe sim olul trecerii, al frigului, n contrast cu lemnul de mr prin care se ntrezrete o perspectiv optimist. n poezia -lasa a treia ne ntlnim cu motivul trecerii, micrii n infinit, ne impresioneaz sim olurile acoviene care e"prim efemerul. n anii rz oiului A. <u scrie poezie i nici n anii de dup rz oi, deci nu ader la o poezie dogmatic, din care cauz a fost criticat, cu toate c ncercri de a adera n$au lipsit. n schim sa dedicat prozei, eseisticii. @seistica. Aeniuc se consider printre eseitii de az. Bui i aparin volumele de eseuri ca% Iarba fiarelor( Tovarul nostru de drum poezia( 9seuri8 +seurile lui A. Se impun printr$un spirit aparte, ele reprezint nite poezii n proz. +seurile lui A. sunt meditaii care mizeaz cu precdere pe sim oluri% %area /eagr( Ineditul( 1aroafe i mesagii( )n ma2alaua icului8 n aceste eseuri, pe contul sim olului, se adncete n enigmele artei i creaiei, ne ofer ta louri, ecrane a unor procese, stri inedite ale creaiei. 9ro'a. 2 scris nuvele i un roman. <uvelele -oloian-trateaz pro lema artei i atitudinea fa de ea, pro lema talentului)( Anton 'orodinc( $ dragoste trzie( +elfinul( !agonul8 8omanul +isc este unul elegiac, care trateaz temele talentului, de un volum redus. #oetul apeleaz la modaliti postmoderne, are mai multe planuri, este psihoanalitic, are elemente suprarealiste, acioneaz = persona4e% 2ndrian i ,irgil Tenegaru. 0iecare capitola este intitulat ntr$un mod aparte. <u lipsesc incursiunile n fondurile istorice, dramele. 9oe'ia. n anii 17, dup ce avuse loc dezgheul hruovist, 3.A revine la poezie i scie ciclul Toamna lui $rfeu. 2utorul revine la instrumentele sale din anii /7, atunci cnd pu licase Interior cosmic. + preocupat de pro lema e"istenei, a destinului uman, al omului de creaie, mizeaz pe sim ol,

fundamentale* ermetismul aproape insonda il al practicilor magice Hi ntCmplrilor urleHti, care se ntretaie panoramic ntru renvierea, prin cuvCnt Hi n cuvCnt, a unei lumi disprute n care arhetipurile, miturile e"istenEei ErneHti asigurau fiinEei o permanent relaEie cu divinitatea. 2Hadar valorile postmoderne iruie pe cele moderne/neomoderne n crEile lui Aarin Sorescu Hi i se su stituie profita il deseori. 1#. 9o&etile lui Ion .reang(. Realismul i +unciile +antasticului. Po"estea lu Harap Alb. 0ondul povetilor crengiene este de factur popular, de circulaie universal. S$au gsit asemnri dintre -apra cu trei iezi i un motiv din fa ulele lui Ba 0ontaine, ntre oacra cu : nurori i un asm armean, ntre Pungua cu ; bani i povetile indiene, ntre Ivan Turbinc i povetile slave. Jei sunt creaii culte, principalul izvor de inspiraie l constituie folclorul romCnesc. 2stfel se e"plic prezena n povetile crengiene a elementelor de factur popular. *ema triumful inelui asupra rului* moti&e de factur popular a vieii, a morii, cltoria, peitul, pro a focului, iz nda mezinului etc.* persona!ele 8egina furnicilor, Setil, Spnul, mpratul 8ou, ,erde, Sf. ,inere* elementele miraculoase apa vie, moart* sim ioza dintre real i fa ulos nu se face distincia dintre cele = planuri* prezena +ormulelor tipice m$am suit pe$o roticic i v$am sous o minciunic* limba!ul se caracterizeaz prin oralitate, simplitate. +lementele folclorice nu le e"clud pe cele care au amprenta originalitii. 2cestea pot fi relevate la diferite niveluri% al artei narative, al fantasticului, al

intalneste un otez, o nunta, in final pregateste inmormantarea lui <echifor, ceea ce face ca intreaga ei calatorie sa para o para ola a vietii. !ea mai mare parte a romanului este ocupata de cautarile ,itoriei* calatoria spre Joma, in cautarea lui <echifor, are, de asemenea dimensiune sim olica. Sadoveanu introduce sugestii si sim oluri care dau acestui drum un sens initiatic pentru am ele persona4e. In primul rand, decizia de$a pleca in cautarea lui <echifor este luata dupa o lunga perioada de pregatiri, intocmai ca in asme. ,itoria isi impartaseste temerile preotului, merge la o vra4itoare, tine vinerea neagra( are visul prevestitor de moarte. 2poi pleaca impreuna cu fiul ei, 3heor$ghita, in susul 9istritei, drum ascensional si de intoarcere la origini. Si momentul plecarii este sim olic% ei pornesc primavara -pe (7 martie), intr.$o vinere, la rasaritul soarelui* aceasta fi"are intr.$un timp al inceputului, intr.$o zi fast, su liniaza cu insistenta caracterul initiatic ala acestui drum. Je asemenea, este de retinut ca granita dintre Aagura si lumea necunoscuta este apa 9istritei. Trecerea raului este si ea semnificativa pentru de utul unei calatorii, care presupune mari incercari legate de introducerea intr$o alta ordine a cunoasterii.Toate opririle sunt hotarate de semne dumnezeiesti* de pilda, a4ungand la 0arcasa, pentru ca se porneste vant din senin, ,ictoria spune% asta-i porunca sa poposim aici. Tot sim olic este si faptul ca pe drum calatorii intalnesc un otez -la 9orca), o nunta -la !ruci), iar in final are loc inmormantarea

pe mit. 10. Vasile Vasilac%e. Ansemnele postmoderniste "n roman i nu&ele. ,asile ,asilache a fost un scriitor romCn. 2 de utat n (@6= cu nuvela :#riveghiul mrgineanului;. +ste autor al unor e"cepEionale nuvele Hi romane, -:#riveghiul mrgineanului;, :#ovestea cu cucoHul roHu;, :+legie pentru 2na$Aaria;, :SurCsul lui ,ishnu;), al unor crEi pentru copii -:Aama mare, profesoar de istorie;), precum Hi a unor profunde eseuri. ,asilache se va afirma ns ca scriitor cu nuvelele din +ou mere igance-(@6&) Hi cu romanul$ para ol Povestea cu coco<ul ro<u -(@66), n crEile sale ,asilache se dovedeHte un povestitor atent la cele mai su tile nuanEe ale vor irii Hi comportamentului unor persona4e, nscute din una cunoaHtere a psihologiei Hi mentalitEii omului simplu. Jincolo de spectacolul analitEii zilnice Hi al lim a4ului neaoH, se pot citi adevruri esenEiale despre om Hi despre viaE. +"emplul cel mai concludent l ofer nuvela Tcere, cu un persona4 remarca il, moH !linaH, cu nenumrate amnunte referitoare la e"istenEa omului de la Ear n anii rz oiului Hi, n final, cu puternica sugestie a ngemnrii vieEii cu moartea. Scrierea cea mai iz utit a lui ,asilache, analizat de multe ori n maniere divergente, dar care s$a impus n cele din urm ca o pies de rezistenE a literaturii asara ene din anii S67, este romanul para olic Povestea cu coco<ul ro<u8 Scriere semifolcloric, apropiat de tehnica asmului, de o savoare aparte, n care autorul se dovedeHte un maestru al vor ei n pilde, cu variate Hi surprinztoare su nEelesuri, un mCnuitor iscusit al carnavalescului, cartea are drept miz aprarea valorilor etice perene. +pica se a"eaz pe o antrenant disput n pro lema frumosului Hi a utilului, dus de dou persona4e $

erudiiei paremiologice -prover e, zictori), al lim a4ului etc. Jeose iri de asmul popular% (. n central naraiunii se afl persona4ul, nu linia su iectului* =. Se accentueaz trsturile fizice i se adncesc cele morale ale eroilor* /. Schema povetii fantastice se completeaz cu elemente realiste* &. Bocalizarea fantasticului i al aciunii* I. Se introduc elmente de umor care se nscriu n categoria estetic a comicului* 6. #rezena dialogului* 1. 0olosirea prover elor i zictorilor* .. #rezena unui sens sim olic -fantasticul practic este nlocuit cu realul). 9o&estea lui Harap Alb are ca surs de inspiraie asmul popular, de la care autorul pstreaz motivele narative tipice -superioritatea mezinului, cltoria, supunerea prin vicleug, ncercarea puterii n trei mpre4urri diferite, iz Cnda, demascarea spCnului, pedeapsa, peitul, pro ele, cstoria), persona4ele -!raiul ,erde$ mparat, mparatul 8os, ?arap$ 2l -0at$0rumos), fata mparatului 8os, a4utoarele venite n spri4inul inelui, unele elemente magice -apa vie, apa moart, cele trei smicele). 0ormulele tipice inoveaz pentru asmul cult umanizarea fantasticului prin comportament, gestic, psihologia i lim a4ul persona4elor. #ersona4ele fa uloase, supranaturale, se comport, n general, ca oamenii, ns umanizarea lor este convenional, a stract, far particulariti psihice, sociale, naionale. !aracteristica lui !reang este localizarea fantasticului. #rin detalii realiste, lumea fa uloas co oar ntr$un plan de e"isten care poate fi localizat geografic i istoric. #ersona4ele se

lui <echifor. !ele trei eveni$ mente ale vietii $ nasterea, nunta si moartea$ sugereaza ca acest drum reprezinta o metafora a vietii. Totodata, el nu este o simpla trecere( caci intoarcerea de la Jorna la Sa asa presupune incercarea ultima, marcata ritualic de viziunea ,itoriei si prin intermediul careia ea are in sfarsit acces la adevar. Sim olic, drumul inseamna cunoastere, maturizare, dar si pregatire pentru moarte. 11. B.9.-Hasdeu. <rama istoric( %!,"an i "idra. Jeclarandu$se discipol al lui Sofocle si Sha>espeare, 9ogdan #etriceicu ?asdeu ramane convins ca Ltrecutul unui popor poate sa invie numai intr$o drama istoricaL, asa ca scrie piesa L8azvan si ,idraL, prima drama istorica de factura romantica, in versuri, intr$o viziune pasoptista asupra trecutului, in spiritul ideilor de la LJacia literaraL. Sursele de inspiratie se afla in LBetopisetul Tarii AoldoveiL al lui Airon !ostin, in studiul lui <icolae 9alcescu, L8azvan$,odaL, precum si in folclorul romanesc sau in operele culte cu eroi tigani ale lui #us>in, Benau, 2lecsandri, 9olliac, <egruzzi. 9.#.?. marturiseste intentia de a infatisa Listoria epocii in genere si istoria lui 8azvan In parteL si prezinta succint trasaturile persona4elor sale% Lcaracterul infocat, generos, eroic si impresiona il al lui 8azvan* caracterul am itios, imperativ si orgolios al ,idrei* caracterul avar si las al lui S ierea* doua caractere de taran romanesc, personificate in mos Tanase si in 8azasul...L. *ema dramei o constituie evocarea unui moment din realitatile social$istorice ale

Serafim #onoar Hi 2nghel 0arfurel $ aparent diferite, totuHi asemntoare, pCn la un punct chiar identice, mai ntCi prin nume. ,asile ,asilache este, deci, un scriitor postmodernist, un scriitor original, unic n felul su la noi. O confirm scrierile sale 9o&estea cu coco6ul ro6u5 @legie pentru AnaMaria5 Sur3sul lui Vi6nu5 I'&orul 'ilei a patraB #rin formula adoptat, prin structura psihologico$ social a scrisului, prin lim a4ul inedit, inconfunda il, prin viziunea aci ironic, aci parodistic, prin misterul pe care$l creeaz, printr$o con4ugare a fanteziei, intuiEiei, structurii lingvistico$stilistice a frazei, prin multe alte aspecte specifice literaturii. 2utorul Htie a crea atmosfere, face proiecEii ale lumii luntrice a persona4elor, punCndu$le n relaEie cu lumea, cu universul, astfel evidenEiind sensul e"istenEei lui pe pmCnt. !o oar n mitologie, cutCnd piatra unghiular -filosofal) Hi creCnd stri afiliate prin semnificaEiile lor, cum ar fi starea de mit, sentimentul de aHteptare a ceva necunoscut, a ceva ce e"ist dincolo de percepEia noastr, adic dincolo de e"istenEa terestr. Gi aceste stri te urmresc n toate scrierile Jomniei sale. Je multe ori timpul este sacrificat, acEiunea se desfHoar parc n afara timpului, scriitorul sugerCnd ideea, mai mult chiar, stimulCnd ncrederea cititorului c poate avea, chiar Hi n momentele cele mai dificile, o Hans. #articipi, ntr$un fel, la procesul zmislirii artistice, eHti parte din acest proces, intri parc ntr$ o relaEie de persona4$timp sau persona4$realitate$mit, n care 4ocul ntre real Hi a surd te invit la punerea n lumin a unor idei, semnificaEii e"istenEiale #roza e de o rar forE e"presiv Hi n curgerea ei lent, uneori greoaie, cu ezitri, cu precipitri, cu ocoliHuri Hi ascunziHuri;N #roza lui -mai ales romanul 9o&estea cu coco6ul ro6u) este para olic, cu alegorii Hi

comport rnete i vor esc moldovenete. n =Povestea lui 'arap -Alb=( amestecul de real i fa ulos are o anume originalitate% atmosfera atemporal i unic din asmele populare >=A fost odata ca niciodata ...L) este LumplutL cu povestea a doi frai care nu se vzuser de mult vreme* mo ilul cltoriei este practic -motenirea tronului mpratului ,erde), fiul cel mic ieind nvingtor nu datorit unor puteri supranaturale, ci datorit milosteniei sale* n sfarit, Spnul i mpratul 8os nu sunt zmeii din asme, ci par a fi oameni o inuii, dar care ies din norm prin nfiarea lor -natura i$a LnsemnatL pentru a le arta rutatea). 11. .e este lit.5 antilit. i metalit. C )iteratura este arta compoziiilor scrise. Termenul de LliteraturL are diverse sensuri, n funcie de uzul acestuia. n linii mari, poate desemna orice nregistrare sim olic, cuprinzCnd totul de la imagini i sculpturi la scrisori. 5n neles mai concentrat ar fi doar te"tul compus din litere sau sim oluri precum hieroglifele egiptene. 5n sens chiar mai condensat este acela a unui te"t cu form fizic. L2rt al crei mi4loc este cuvntul scris. n sens curent, reprezint totalitatea operelor scrise ntr$o lim -sau n toate lim ile) cu valoare estetic. n sens restrns, mai ales n formularea :literatur de specialitate;, reprezint totalitatea lucrrilor pu licate ntr$un domeniu, i liografia necesar aprofundrii unei pro lemeL. Antiliteratura este o creaie literar care nu respect principiile estetice generale acceptate. !reaie literar fr valoare artistic. 2ntiliteratura reprezint creaia generaiilor tinere, presupune o reacie

Aoldovei in invol uratul si insangeratul secol al D,I$lea, ilustrand idealurile, pasiunile si am itiile unor persona4e romantice anga4ate cu patos in conflictele sociale, psihologice si morale ale epocii. Jrama este structurata in cinci LcanturiL, fiecare purtand un titlu sugestiv si avand cate un moto semnificativ pentru su iectul actului respectiv. Ba fiecare LcantL sunt prezentate persona4ele, carora ?asdeu le spune LfeteL si este precizat locul in care urmeaza sa se desfasoare actiunea. 8azvan, persona4ul principal al dramei, este un erou romantic, atestat istoric, un persona4 e"ceptional care evolueaza in impre4urari e"ceptionale si care traieste emotii e"ceptional, de la ucuria maririi la amaraciunea si desertaciunea caderii. #ersona4ul este real si il intruchipeaza pe Stefan 8azvan, care a fost domnitorul Aoldovei timp de patru luni, in anul (I@I. In vremea aceea, pe teritoriul provinciilor romanesti, tiganii erau ro i, aflati in dependenta totala fata de stapan, care dispunea de viata lor si caruia ii apartineau pe deplin. n .antul I intitulat L5n ro pentru un gal enL, actiunea se petrece intr$o piata din Iasi -pe atunci, capitala a Aoldovei), in timpul domniei lui #etru ,oda. Tanase -un taran a4uns cersetor, din pricina ca vecinii, Ldin rea pizmaL i$au luat pamantul), ii cere oierului S ierea, Lun anutL, dar este refuzat* tot atunci insa zgarcitul isi pierde punga pe care o gaseste un tigan dezro it $ 8azvan. Ailos, acesta i$o ofera lui Tanase, dar cersetorul isi pastreaza un singur gal en, nu fara a$si e"prima rusinea de

sim oluri :plon4ante;, vor a lui 2l. 9urlacu, n care grotescul, comicul, a surdul se su stituie tragicului, motivul lumii rsturnate, adic ntoars pe dos, contopindu$ne cu spectacolul lumii, al lumii ca teatru, n care se schim doar actorii, celelalte componente rmCnCnd aceleaHiN +ste o lume identificat cu teatrul, deseori un teatru al a surduluiN

18. Ion )uca .aragiale. .omicul caragialesc. ( scrisoare piedut!. Anali'a literar(. Ion luca !aragiale este cel mai mare dramaturg romCn. !ritica literar a remarcat e"epionala nzestrare a lui !aragiale pentru comic n comedii, i pentru analitic -analiza sufleteasc, psihologic) n nuvele i n drama <epasta. Jeci se vor ete de ivalena spiritului caragian. Schielor i comediilor le este proprie viziunea comic asupra e"istenei. Intreaga oper comic este o parodie a e"istenei. !omicul lui !. se a"eaz pe contradicia dintre esen i aparen, adic dintre ceea ce este n realitate persona4ul i ceea ce vrea el s par c este, dintre situaia real i faeta aparent a acestei situaii. Senzaia care ne$o las comediile i schiele este senzaia de 4oc mecanic. Total se nvrte ntr$ un spaiu nchis. Situaiile se

critic i polemic la tradiia trecut, dar i la cea imediat. !reaie literar n care nu se ine seama de procesele artistice tradiionale. <oiunea de metaliteratur( e o creaie destul de recent a voca ularului critic. Aetaliteratura este literatura despre literatur, acel tip de te"t care se construiete din materia unor te"te literare pree"istente. +ste o form de reflecie asupra literaturii, dar i o modalitate de transformare a acesteia n nsi su stana scrisului. Aetaliteratura e, aadar, o literatur de gradul II. 0enomenul metaliteraturii e motivat nu doar de faptul c orice te"t se scrie cu a4utorul altor te"te, ci i de interesul pe care literatura l arat propriei sale naturi. 1,. )i&iu Rebreanu. $on. Anali'a te/tului. Rebreanu% prozator ardelean, din perioada inter elic, creator al romanului modern n literatura romCn prin DIonE, T#adurea spCnzuraEilor; si T8scoala;. #rin Ion, roman modern realist, a crui tem( o constituie condiEia Eranului nsetat de pamCnt, pe fundalul vieEii unui sat ardelenesc la nceputul secolului al DD$lea, 8e reanu a contri uit la modernizarea prozei romCneHti, eli erCnd$o de e"cesele idilice ale prozei semntoriste sau de nota moralizatoare din romanele lui Slavici. 0iind un roman, acEiunea este ampl Hi se desfHoar pe mai multe planuri narative% viaEa Eranilor din satul #ripas este prezentat alternativ, prin contrapunct, cu viaEa intelectualilor. Jac primul plan narativ are n prim$plan conflictul dintre Ion Hi ,asile 9aciu, viaEa intelectualilor este marcat de conflictul dintre

a primi pomana de la un tigan. Se contureaza astfel conflictul interior -nascut in sufletul unui om care are constiinta calitatilor sale), suferinta pe care persona4ul o traieste din pricina originii sale. 2ceasta suferinta se va converti intr$un conflict e"terior ai carui termeni sunt inegali% 8azvan si lumea% LBumea$si ate 4oc de mineU 8ade lumea de 8azvanU ... / O sa raz si eu de lumeU... Ja, vom rade fiecare% /$ +a de mine cu trufie, eu de dansa cu tur areU ...L Jeocamdata, LlumeaL fiind reprezentata de #etru ,oda, 8azvan lipeste pe un stalp, un pamflet scris de el insusi la adresa voievodului. #rins de vataful 9asota, 8azvan este condamnat la spanzurare, dar LsalvatL de S ierea care il ia ro -pentru gal enul dat lui Tanase). Osandit de pre4udecata pu lica -asa cum afirma !alinescu), 8azvan este osandit si de la ilitatea legilor tarii, pierzandu$si li ertatea. .antul al II-lea $ intitulat L8az unareaL va dezvolta inca un moment al conflictului dintre persona4 si lume% de data aceasta, actiunea se petrece, in !odrii Orheiului, unde 8azvan -evadat din ro ie) devenise capetenie de haiduci. Intr$una din zile, oierul 3anea le cere haiducilor s$o rapeasca, pentru el, pe frumoasa ,idra, nepoata lui Aotoc. Aomentul aducerii acesteia coincide cu o noua aparitie a lui S ierea -prins de haiduci si adus in fata capeteniei lor). 2cum, 8azvan isi schim a atitudinea in Lraz oiulL lui cu lumea, daruindu$i, generos, viata fostului sau stapan. Impresionata, ,idra va decide sa ramana alaturi de acest om adus de soarta, contri uind, ulterior, ea insasi la marirea si

desfoar n cerc nee"istnd un conflict ine determinat. Bui !. i sunt proprii diferite tipuri de comic pe care acesta le m in armonios% (. -omicul de situaie se creeaz n aza schemelor tipice modalitilor cunoscute n lit. comic universal% ncrctura, confuzia, coincidena, su stituirea, repetiia situaiilor .a. =. -omicul de caracter se creeaz n aza situaiilor n care nimerete persona4ul, acesta rezult din contrastul dintre preteniile persona4ului i esena sa. 2stfel creeaz tipuri de persona4e% tipul demagogului, slugarnicului, prostului, ipocritului, rmolitului etc. -omicul de limba& este cel care se suprapune comicului de caracter. Je cele mai multe ori comicul de lim a4 provine din incultura persona4elor. 2cetea fac graeli de voca ular, deformeaz cuvintele, nlocuiesc unii termeni cu alii, asociaz cuvinte necompati ile. +"% industria romCn este admira il su lim dar lipsete cu desvrire, (= trecut de fi" etc. <u mai puin comice sunt i ticurile ver ale, care este o modalitate de a caracteriza persona4ul. +"% ai puintic r dare -Trahanache), eu cu cine votezO, nu m$mpinge c$ameesc -!eteanul Turmentat). -omicul de nume o modalitate de a caracteriza persona4ul. 2stfel, numele lui ,asile Trahanache sugereaz capacitatea de a se modela uor. +l se ndoaie i se modeleaz dup cum vor mai marii si -numele vine de la trohan turt moale), numele lui !aavelcu de la :a ci; i sugereaz demagogia, 9rnzovinescu are rezonane culinare. <umele lui Tristanda vine de la un 4oc moldovenesc n care se ate pasul pe loc, ceea ce defapt l caracterizeaz pe persona4. !omicul se propune prin asociere. 3eniul lui !aragiale const n faptul c acesta a creat caractere individuale, inconfunda ile, reprezentative pentru diferite categorii social$umane. 5neori i o iectele nensufleite capt valoare de persona4% scrisoarea din $ scrisoare pierdut. Aai mult,

preot Hi nvEtor, dar Hi de modul n care romCnii sunt persecuaEi de autoritEi* de asemenea, cutarea unui drum n viaE de ctre Titu ?erdelea reprezint un important fir narativ al romanului intelectualilor. -ene'a7 Ba aza operei stau fapte reale, e"puse de prozator n volumul :Arturisiri;. 2cEiunea romanului se desfHoar n satul #ripas, n 2rdeal, la nceputul secolului al DD$lea. SpaEiul este fictiv, iar incipitul romanului prezint drumul ctre universul rural prin tehnica detaliului Hi a restrCngerii perspectivei, prin selectarea unor toponime reale Hi fictive, prin surprinderea unor detalii cu funcEie sim olic. Ion esdte structurat n dou mari prEi, avCnd titluri metaforice% :3lasul pmCntului; Hi :3lasul iu irii;, i(/ capitole. 8omanul are o structur specific operelor realiste prin simetria incipit$final, prin relatarea cronologic a faptelor Hi prin evoluEia gradat, coerent, fr lovituri de teatru, a acEiunii. Incipitul const n fi"area indicilor spaEiali prin descrierea drumului spre satul #ripas, loc fictiv. #rete"tul narativ prin care sunt adunate toate persona4ele n aceeai scen l constituie hora, care are triplu rol% prezentarea persona4elor, pe categorii sociale, n aceeaHi scen, prefigurarea conflictelor dintre Ion si ,asile 9aciu, dintre Ion si 3eorge, realizarea unei pagini etnografice prin descrierea unei realitEi esenEiale din viaEa satului. Finalul prezint adunarea persona4elor la sfinEirea noii iserici cldite de 9elciug, care sim olizeaz purificarea spaEiului, apoi drumul parcurs de ?erdeleni spre ieHirea din

caderea lui 8azvan. n .antul al III-lea $ L<epoata lui AotocL actiunea este plasata intr$o ta ara militara poloneza, in apropiere de 8usia. 24uns ofiter in oastea polona, alaturi de vechii sai tovarasi de haiducie $8azasul si ,ulpoi, 8azvan are nostalgia plaiurilor natale. 2laturi de el se afla insa am itioasa ,idra care$i sadeste in suflet dorul de marire. Staruinta ei da roade, astfel incat, in .antul IV $ Linca un pasL $ 8azvan simte gustul puterii. Invitat in Aoldova, de catre noul domnitor $2ron ,oda $8azvan accepta, cu ucurie functia de hatman, care i$ar fi adus la picioare LlumeaL -aflata in Lraz oiL cu el, din pricina originii tiganesti)* nemultumita este tot ,idra care$I indeamna sa faca Linca un pasL si sa ia tronul. .antul V $ LAarireaL evoca tocmai acest LpasL% organizand rascoala contra lui 2ron ,oda, 8azvan se inscauneaza ca domnitor si primeste ofrandele multimii. nca o data, destinul sau se intersecteaza cu acela al lui S ierea, care tradeaza, deschizandu$le polonezilor portile cetatii de scaun, iar 8azvan se arunca vite4este in lupta, alaturi de capitanii sai, iz utind sa invinga pe dusmani, dar este grav ranit. n lupta, 8azvan este ranit de moarte, iar ultimele lui cuvinte rostite cu glas sla % L2m iruit si morUL, dandu$si seama a ia acum cat de pretioasa este viata si cat de periculoasa este( lacomia. 9atranul Tanase murise aparandu$( in lupta pe 8azvan.

scrisoarea este a"a n 4urul creia se rotete ntreaga aciune a piesei. Jintre comediile lui !aragiale -$ noapte furtunoas( -onu *eonida n fa cu reaciunea( +-ale -arnavalului) cea mai reuit este considerat $ scrisoare pierdut, creat n aza principiilor clasice. #iesa se integreaz n realismul o iectiv. Toate persona4ele piesei sunt mprite n = grupuri% grupul de la putere care odat cu pierderea scrisorii i pierde i sperana de a mai rmne n viaa politic* grupul al doilea care odat gsind scrisoarea are mare speran de a fi ales n parlament. !eteanul Turmentat este persona4ul care reprezint ntreg electoralul. 2stfel, prin metonimie, !aragiale prezint o ntreag ptur social. Scrisoarea alctuiete persona4ul aparte, de gsirea i pierderea creia depinde soarta unui sau altui grup de persona4e. Jin comedie se desprind cteva idei generale% (. Ideia sau mesa4ul clasic cnd doi se ciart i al treilea ctig* =. Sistemul politic romCnesc este att de fragil nct poate fi manevrat dup unul plac al oamenilor politici.

#ripas. 0inal are un caracter du lu% este nchis pt c deznodmCntul este cert, conflictul soluEionCndu$se prin moartea ptotagonistului, pe de alt parte, finalul este deschis% imaginea roEilor cruEei prin pietriH paralel cu imaginea timpului ce se scurge indiferent la evenimentele din sat. .on+licte% de esenE social, au la az dorinEa protagonistului de a parveni social. Aiza $ pmCntul vzut ca o entitate ce confer statut persona4elor n ochii celorlalEi. Ba nivel naratologic, Ion este un roman realist o iectiv prin naratiunea la persoana a III$a, naratorul omniprezent/omniscient, caruia ii corespunde o viziune :din spate; si o perspectiva auctoriala. (.e"terioare% Ion$,9, Ion$ ?erdelea, Ion$preot, Ion$Simion Bungu, preot$nvEtor, romCni$ autoritEi. =.Interioare% Ion ntre glasul iu irii Hi glasul pmCntului, care domin succesiv sufletul persona4ului, 2na conflic tragic ntre datoria faE de tat Hi dragostea pt Ion, ?edrelea spiritul patriotic Hi o ligaEia de preda n maghiar, sentimentul patern neputinEa de a le oferi fetelor zestre. ;. -rigore Vieru. <imensiunile &alorice ale creaiei. Izvort dintr$o imens dragoste faE de Ear Hi plaiul natal, de realitatea n care trim, faE de om Hi natur, poezia lui 3.,ieru contri uie din plin la modelarea sufletului micului cititor, cultiv adevrul Hi frumosul, cinstea Hi generozitatea, hrnicia Hi demnitatea. #oezia pentru maturi, ca Hi poezia pentru copii se caracterizeaz n fond prin aceiaHi sinceritate Hi

1:.9oe'ia lui -rigore Vieru. *endine i modernitate. *eme5 moti&e5 simboluri. <scut n (@/I, la #ererta, pe malul stCnd al #rutului, a devenit un sim ol al ncercrii de renatere spirirual i naional n 9asara ia post elic. Sa afirmat ca unul dintre cei mai talentai poei din 8.A. ,olumele sale% !ersuri -(@6I), /umele tu -(@6.), Aproape -(@1&), ,iindc iubesc -(@.7), Taina care m apar -(@./) etc. au constituit adevrate capodopere n lit.rom. 2 de utat n (@I1 cu a plachet de versuri pentru copii, Alarma. #oezia sa a coincis cu orizontul de ateptare a omului asara ean, nstrinat de fora destinului de spaiul su material, sa identificat cu structuara sa ontologic, dar i cu puterea sa de percepie i nelegere a lit. n conte"tul vremii, cCnd scena literar era ocupat n principal de poeii aservii politic, scrisul su reprezenta un contrat iz itor. !onceptul su de poeticitate avea ca madel etalonul romantic eminescian, ns la acesta sa adugat un filon autohton specific, str tut de sim oluri i motive vierene relevante, cum ar fi% mama,

$. Figurile narati&e ale modului i ale aspectului. Se tie c naraiunea este relatarea, evocarea unei aciuni ce se desfoar n timp. <aratologii de orientare semiotic aplic la studierea naraiunii categoriile ver ului% timpul, modul, aspectul .a. care, adoptate la specificul literaturii epice, devin categorii ale discursului narativ sau figuri narative. Figurile narati&e ale modului. <oiunea de AOJ desemneaz organizarea informaiei narative. Se disting = tipuri de naraiuni, dup 3enette, distincia dintre :povestirea de evenimente; i :povestirea de cuvinte;. Aodul se refer la cel de$al doilea tip de relatare, mai e"act, la diferite variante, diferite forme de a reda vor irea persona4ului prin naraiunea auctorial. Sunt urmtoarele moduri -registre) discursive. 'araiunea ca e-punere .telling/ .cine "orbete0/1 ?8 +iscursul reprodus etunci cnd cuvintele cuiva sunt redate ntocmai -e"% vor irea direct, monologul interior, memoria involuntar, flu"ul contiinei). Stilul direct. ;8 +iscursul transpus n relatarea naratorului -stilul indirect, stilul indirect li er). Stilul indirect ceea ce a spus persona4ul, dar cu cuvintele autorului. Stilul indirect li er n ceea ce a spus persona4ul se intercaleaz i nite cuvinte ale persona4ului. :8 +iscursul narativizat -povestit) nregistreaz numai coninutul actului vor irii, fr a reine din el un element. 'araiunea ca repre,entare .shoing/ .cine "ede0/1 @8 Perspectiva narativ >punctul de vedeA evenimentele sunt relatate de naratorul autor, naratorul persona4, persona4ul reflector -Aimi din ,ecioare despletite de ?. #.$ 9engescu), prin prisma mai multor persona4e. Aonoperspectivism -tefan 3heorghidiu). #oliperspectivism -Patul lui Procust). Se distind / tipuri de perspective% &.(. perspectiv nefocalizat >focalizare

spontanietate a inspiraEiei, prin simplitate Hi so rietate stilistic Hi imagistic. Temele Hi motivele lirice fundamentale ale poeziei lui 3.,ieru sunt urmtoarele% mama, Eara Hi plaiul, munca Hi rostul omului pe pmnt, pacea, rz oiul, dragostea. ns tema mamei surs nesecat de lirism cetEenesc profund rscolitor constituie a"a central n creaEia poetului, tem ce predomin n toate culegerile de versuri. 3. ,. este un poet prin e"celenE al Aamei Hi maternitEii. Aama poetului, concret, real, veghetoare Hi nsufleEitoare a spaEiului copilriei care este unul, matern, devine Aama <aturii Hi a !osmosului, Aum n genere. 3rigore ,ieru este un poet remarca il al copilriei ca stare plenar, ca al doilea univers, creat de copil, adevrat homo ludens. 5n capitol aparte n creaEia sa l constituie poezia de inspiraEie LnaEional Hi social pe linia tradiEional +minescuV 2lecsandri V !oH uc V Aateevici V 3oga, poezia V strigt e"istenEial, oracular V mesianic Hi nverHunat$ pamfletar. #e versurile lui 3rigore ,ieru, structural$canta ile, au fost compuse numeroase cCntece, foarte populare n 9asara ia Hi n ntreg spaEiul romCnesc.

patria, casa printeasc, femeia iu it, rdcina, dorul, doina, izvorul, clipa, lacrima, focul, lumina, prover e, copilria, cCntecul ... O sesia :ntoarcerii la izvoare;, la primordielitatea pierdut alumii, o nedesimulat etic a suferinei, precum i puritatea rostirii, delicateea i frgezimea metaforic, prospeimea simurilor au configurat n scurt timp o paradigm vierean ncrcat de o sim olistic naional i de motive folclorice a unei poezii limpezi i spontane, neele orate, pe care o poate nelege chiar i cititorul mediu, nefamiliarizat cu su tilitile i conveniile artei poetice. O alt faet a liricii vierene o reprezint poezia modern i postmodern, care $l caracterizeaz doar parial i nu n mod definitoriu. 2cesat poezie s$a nscut ca un strigt e"istenial de propria iogafie i, implicit, a istoriei trite. #oezia lui ,ieru continua s ai , n general vor ind, o receptare critic favora il datorit faptului c ntr$un conte"t literar complicat confuz i sofisticat, ntr$un timp marcat de sindromul demolrilor i :demitizrilor;, i pstreaz statutul de creaie autentic, formula sa proprie, inconfunda il. Teme% mama -n faa mamei, #asrea, 0ptura mamei), . Ion <ru(. Po"ara graiul matern -n lumea ta, bun!t!ii noastre. +oiagul 3raiul), meleagul natal -!ntec p!storiei. Aspecte de diminea, Je la tine), problematice i stlistice. iu ita -#dure verde pdure). #ro lema relatiilor dintre parinti si copii este a ordata de 1. )etopiseul lui -rigore Ion<ruta si in romanul #ovara Grec%e. 3. 5reche -(I@7/(I@I unatatii noastre. 2vem in $ (6&1) primul mare cronicar vedere linia de su iect Onache al nostru. 0ace studii la !ara us, fiica sa <uta, ginerele colegiul iezuit din Biov i Aircea. In intregimea sa acest deine mai multe funcii n stat.

zeroA naraiune a naratorului omniscient i omniprezent -viziune auctorial) n romanul doric, n ma4oritatea naraiunilor tradiionale. 2utorul tie i vede mai multe dect tie i vede persona4ul. &.=. focalizare inten autorul ne relateaz evenimente din interiorul persona4ului sau a mai multor persona4e. 2utorul tie i vede ct tie i vede persona4ul. n romanul ionic, naraiunile moderniste. &./. focalizare e0tern autorul ne nareaz din afara persona4ului, dar nu ca autor omniscient, ci ca cel care tie mai puin dect persona4ul -'aralambie din 'anul Ancuei). Figuri narati&e ale aspectului >problematica H&ociiE? !ategoria 2S#+!T5B5I -sau :vocii;) se refer la cine povestete, la instana narativ, implicnd raportul dintre narator, pe de o parte, i discurs ' poveste, ficiune, pe de alt parte. ,izeaz poziia celui care nareaz fa de propriul discurs i fa de evenimentele narative. !ategoria aspectului presupune o delimitare precis ntre autor$narator$ persona4.3. 3enette n ,iguri n raport cu raportul autor$narator$ persona4 a delimitat = pro leme% (. nivelele narative% a) nivelul e"tradiegetic n care se situeaz autorul operei, o persoan care ela oreaz opera -autor de gr. ()* ) nivelul intradiegetic n care se situeaz oricare dintre persona4ele care relateaz o ntmplare, pe care autorul l situeaz cu funcie de narator -autor de gr. =). =. relaiile autorului cu faptele povestite% a) r. heterodiegetice naratorul ne relateaz fapte la care el nu particip nici ca protagonist, nici ca martor ocular* ) r. homodiegetice naratorul ne relateaz despre ntmplri la care particip fie ca unul dintre protagoniti, fie ca martor. 0. Ion <ru( 2 dramaturgul. 9robleme. .on+licte. *ipologii. Aspectele stilistice. Ion J85T2 este si un dramaturg valoros marcat de su iectivitate in

roman nu se reduce la relatiile din sanul unei familii si, mai larg, al unui sat. #ovara unatatii noastre este o fresca ogata, multiaspectuala, cu nenumarate o servatii adanci asupra valorilor etice netrecatoare si cu dez ateri efectuate artistic asupra destinului istoric al meleagului dintre #rut si <istru si al oamenilor lui. ,arianta ultima a romanului, cea din Scrieri, incepe cu capitolul Airuirea, sugestie e"trem de puternica a napastelor ce se a ateau mereu asupra satelor noastre la inceputul secolului. Bupii faceau ravagii in campia Sorocii. Jar cineva avea gri4a deoameni, ii ocrotea. Joi tarani din satul <uielusi, sortiti se parea pieirii, descopera pe neasteptate ca Aarele 2parator al campiei Sorocii era cateaua Aolda. 2sa apare in roman elementul mitologic. Intreaga naratiune este o ingemanare organica a realului cu fictiunea, cu legendarul. 0ie ca vor este despre intoarcerea lui Onache !ara us din primul raz oi mondial, fie ca a4unge cu naratiunea la cel de$al doilea raz oi mondial, cand e"ploreaza din plin si cu multa indemanare artistica sim olul macilor, sugestie policroma a flacarilor raz oiului, I.<. o tine e"presii dense si convingatoare ale principalelor evenimente istorice prin care trec persona4ele romanului. <u lipseste comentariul pu licistic, facut cu economie ver ala, in cuvinte calde, marcate de participarea afectiva a autorului. Sunt frecvente digresiunile lirice de un farmec e"ceptional, situatiile$ limita care vor esc cititorului mai mult si mai convingator decat zeci sau chiar sute de pagini de istorisire. 8omanul #ovara unatatii noastre cuprinde viata 9asara iei de la

Betopiseul rii Aoldovii % $ s$a pstrat n mai multe copii* $ a fost scris spre sfCritul vieii dup (6&=, an n care o ine dregtoria de vornic mare* $ nfieaz evenimentele de la :desclecatul al doilea;, ntemeierea Aoldovei -(/I@), pCn la a doua domniei a lui 2ron ,od -(I@()* $ este unica surs inter p/u perioada anilor (I1&$(I@I, n care descrie evenimentele istorice ce au avut loc n Aoldova* $ a fost pu licat prima dat n (.I= de ctre A. KogClniceanu. Betopiseul e scris cu scopul de a rmCne drept izvor de nelepciune care s ofere oglinda vieii strmoilor, ncepCnd cu actul naterii unui popor i continuCnd cu alte momente importante ale evoluiei. 5reche consider c un popor fr istorie -scris ca nvtur) e ca fiarele i do itoacele mute i fr minte. +l cuprinde relatarea despre domniile lui #etru 8are, 2. Bpuneanu, Jespot ,od, 2ron ,od .a., domnii care se sting repede n raport cu strlucita figur a lui tefan cel Aare, ca apare ca un persona4 e"emplar, aprtor al neamului i a ntregii cretinti. 3. 5reche se arat preocupat de fi"area identitii etnice a poporului su. Istoria rom. tre uie privit n corelaie cu a altor popoare. 0ace consideraii asupra originii , continuitii i unitii de neam a romCnilor -de la 8im se trag). 0cCnd etimologie i apropiind cuvintele romCneti de cuvinte latineti , 5reche, constat c l .rom. este de origine latin. 3. 5. 8espect succesiunea cronologic dat totodat i alctuiete letopiseul potrivit concepiei sale despre fiina$

anii cind se incadrase in procesul de trezire a constiintei nationale.5na din operele in care sciitorul a vadit o intelegere profunda a specificului artei teatrale si a a ordat pro lemele etice de o importanta vitala este opera;!2S2 A28+;.2ceasta e o drama adinc psihologica si de mare rafinament su diverse aspecte, o opera profund poetica cu un su te"t ogat. Ion Jruta este un scriitor al ideii, al ideii nedespartite de vesmintul ei artistic .n raportul lor eroii lui Jruta vesnic pun pe cintar omenia si frumusetea lor morala,care se afla intr$un conflict permanent si necurmat de neomenia si neadevarul. Jramaturgia lui J. s$a impus de la un nceput prin originalitatea su iectelor, a eroilor Hi a conflictelor prezentate, precum Hi prin noutatea procedeelor artistice utilizate. Jrama L!asa mareL cucereHte prin acuitatea dramatismului Hi prin gingHia lirismului ce nvluie destinul eroinei principale $ tCnra vduv de rz oi ,asiluEa, care rmCne fidel memoriei soEului czut n lupt. +nigma dramaturgiei lui JruE e nsuHi sufletul autorului. Jramele lui Ion JruE nglo eaz n sine vieEi omeneHti distincte, caractere tipice, colizii ascuEite, ce se consum su ochii spectatorului. 8eplicile sunt deose it de e"presive, ele completnd sugestiv ideea anunEat n titlu. O particularitate a compozitiei #asarilor tineretii noastre consta in faptul ca persona4ele principale se intalnesc fata$n fata o singura data, spre sfarsitul dramei. Se intalnesc nu atat pentru confruntare, cat pentru a$ si clarifica un adevar etern ca si unul si celalalt au avut, in fond, acelasi ideal in viata, atat ca unul si l$a vazut sim olizat de cocoare, celalalt de ciocarlii. + chiar ideea de aza a dramei% permanenta idealului in viata omului. O alta particularitate a dramei consta in desfasurarea permanenta a actiunii pe doua planuri real si imaginar. !ea de$a treia particularitate a compozitiei dramei

primul raz oi mundial pana in anii colectivizarii agriculturii si ai formarii asa$numitei elite colhoznice, pentru care prinde gust ginerele lui Onache !ara us, sotul <utei, Aircea Aoraru. Scriitorul n$a ocolit evenimentele si fenomenele negative, ca foametea organizata de comunisti cu scopul de a aga mai usor lumea in gospodarii colective, deportarile operate de sovietici, prigonirea o iceiurilor nationale dupa raz oi, impozitele si impru muturile care apasau nemilos taranimea. Joua cupluri familiale, Onache !ara us Tincuta si Aircea Aoraru <uta, constituie o iectele celei mai mari atentii din partea lui I.<. Jesi un se reduce la atat, romanul avand nenumarate persona4e memora ile, inclusiv cele episodice, ca invatatorul Aiculescu sau ?aralam ie cel Jestept, principalele pro leme ale #overii unatatii noastre sunt a ordate de autor mai ales prin mi4locirea acestor patru persona4e. Onache !ara us si Tincuta sunt pastratorii virtutilor si traditiilor nationale, purtatorii principali in cadrul romanului ai ideilor de vatra parinteasca, munca cinstita ca izvor al vietii si dainuirii, optimism, afirmat chiar si in cele mai cumplite conditii ale realitatii, cinste etc. Onache !ara us si Aircea Aoraru sim olizeaza doua moduri de viata, doua modalitati de a vedea si de a intelege lumea. Onache !ara us este un persona4 viu datorita, in primul rand, propriilor sale actiuni, atitudini, sentimente si idei, unele sim olice si sugestive. #entru a sugera armonia sufletului persona4ului, starea fireasca a modului acestuia de a$ si trai veacul, I.<. recurge la mi4loace sim olice, ca acela al

istorico$politic a unui neam% natere, dezvoltare, declin. !hiar dac e o lucrare de istoriografie, are i valoare literar. <araiunea se apropie de epicul pur% $ liniar -din punct de vedere cronologic)* $ cu puine amnunte i divagaii* $ stil indirect folosit p/u redarea spuselor vreunui persona4* $ se ntlnesc pasa4e narative autonome* $ intervenii directe% interogaii, e"clamaii, ironii. Aaterialul epic se organizeaz n 4urul a dou nuclee cu efect literar deose it% naraiunea, portretul. Izvoare interne cronica de la curtea lui tefan cel Aare. Izvoare e"terne cronica polonez i ungureasc.

#. Nu&ela "n creaia lui .ostac%e Negru''i. Ale-andru L!puneanu. Anali'( literar(. !ostache <egruzzi se definete drept o personalitate comple" a perioadei paoptisteU (./7$ (.67), a ordnd n operele sale toate cele trei genuri literare. Se impune ns ca valoare artistic incontesta il n domeniul prozei, fiind catalogat drept un mare prozatorL, cel dinti prozator romanticL i unul dintre cei mai de seama.L !riticul i istoricul literar rmCn +ugen Bovinescu mparte creaia original n proz a lui !.<. n / categorii estetice% (. <uvela romantic* =. <uvela istoric* /. Scrisorile din ciclul /egru pe alb. 2ceste / grupe au fost otezate cu titlul generic de :#catele tinereilor;. Jin prima categorie, nuvela romantic, fac parte Amintirile din &unee, nuvelele 6oe( $

#asarile tineretii noastre o constituie monologul interior. 1. 9oe'ia lui -eorge Baco&ia. Arta poetic(. M(tile eului poetic. Antisimbolismul baco&ian. 9acovia este unul dintre marii poei originali de dup +minescu. 2tmosfera luntric particular este cum spunea +. Bovinescu, deprimant% Lde toamne reci, cu ploi putrede,... atmosfer de plum ... n care plutete o sesia morii i neatuluiL. 3sim n poezia lui 9acovia influene din +. #oe i din sim olismul francez% 8ollinat, Baforgue, 9audelaire, ,erlaine $ prin atmosfera de nervoz, gustul pentru satanic, ideea morii, cromatica i predilecia pentru . Impresiile sunt sugerate prin corespontente muzicale, dar i prin culoare, poetul fiind influenat de pictori impresioniti, ca 8enoir si Jegas. 2rta poeziei. Ba 3. 9acovia, Lsensi ilitatea fuzioneaz cu tema liric* astfel nct liric devine un act e"istenialL. Tudor ,ianu vor ea de doua procedee de realizare estetic. #oetul face asociaii decorative i individualizeaz impresia. Je fapt, 9acovia nu realizeaz sugestia printr$ o tehnic impresionist* nu e"ist nuane n culorile acoviene* culorile sale sunt concentrate, ele devin strigte ale sufletului, ale tririi. Trirea e"istenial a durerii, sentimentul de pustietate i singurtatea sunt elemente e"presioniste realizate ns de poet prin corespontente ntre sentiment i culoare, sentiment i muzic. 3ama de culori este restrns, concentrat pe cteva motive tipic sim oliste% urtul, plictisul, tristetea, vaga onda4ul, monotonia, ele avnd corespontente n lumea instrumentelor muzicale. Aelancolia grav este sugerat de vioar i de clavir* sentimentul de monotonie l dau culoarea violet, armonica i fanfara. #entru nevroz $ verdele crud, al astrul, rozul, iar muzical ea este susinut de violin i flaut. Sunetele devin i ele prelungiri ale

muzicantilor care$l insotesc toata viata. #ovara unatatii noastre ne farmeca si printr$o seama de digresiuni lirice captivante, una devenind chiar laitmotiv al romanului cea referitoare la campia Sorocii. Sunt atatea poezii in proza, gratie carora Ion <ruta o tine o e"presie adecvata a cadrului fizic, material, in care se desfasoara actiunea, isi e"teriorizeaza in mod inspirat ati tudinea sufleteasca fata de persona4e, ne vra4este prin frumusetile lingvistice ale scrisului sau. n Toiagul pstoriei, autorul condamn nstrinarea, surzenia sufleteasc, mpietrirea spiritual, de singurtatea omului ntre oameni. #roza ne propune un sistem ine definit de credine i valori, iar printre ele un loc aparte ocup setea de comunicare, setea de cellalt om. n te"tul nuvelei vi reaz tema aspiraiilor zadarnice. #rozatorul creeaz viziunea unei lumi n care tWate natura, o iectele se ncadreaz ntr$o ordine moral. #storul este un depositar al unor nsuiri omeneti din cele mai alese. Qguduitoarea, grea i apstoarea alad Toiagul pstoriei, este aadar un poem filosofic. Su iectul cuprinde mai multe episoade la grania realului cu ficiunea, a tririi imediate i a imaginarului. Jru utilizez un lim a4 coerent, fraze largi, care se leag uneori n cadenele unui cntec de 4ale, alteori n gamele doinirii solemne. Aai reamintim repetiiile ver ale, metaforele izvorte din al ia poeziei. Jru a e"plorat aici cteva situaii a sarde, ntemeiate pe zvonuri i presupuneri i ne$a artat ce fel de oameni suntem noi atunci cnd numai n vor e ne numim frai, surori, oameni

alergare de cai, n care intriga devine condus i plin de interes i care vor deveni primele modele de literatur melodramatic din lit. noastr. n aceast grup intr i scrierea ,iziologia provincialului, anecdota n stil italian Au mai pito i alii , povestea Toderic( &uctorul de cri. Jintre fragmentele ce alctuiesc grupa a doua, nuvela istoric, cea mai nsemnat lucrare este Ale0andru *puneanu, din aceasta mai face parte i ovec2ii i rom.nii( "egele Poloniei i domnul %oldaviei( -ntec vec2i .a. *ema nuvelei Ale0andru *puneanu este evocarea artistic a unui moment z uciumat din istoria Aoldovei de la mi4locul secolului al D,I $lea i anume a doua domnie a lui 2le"andru Bapunenul. #erspectiva naraiunii este reprezentat de ctre un narator o iectiv, omniscient si omniprezent i de naraiuniea la persoana a IIIa. <uvela este alcatuita din patru capitole, fiecare capitol avand cate un moto semnificativ, care sugereaza, e"prima tensiunea capitolului respectiv. !apitolul I Jaca voi nu ma vreti, eu va vreu * !apitolul II 2i sa dai sama, doamnaU * !apitolul III !apul lui Aotoc vrem * !apitolul I, Je ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu. Incipitul nuvelei l constitue revenirea la tron a lui Bapuneanu i atitudinea lui vindicativ, iar finalul consemneaz sfritul tiranului n mod concis i o iectiv, amintind de stilul cronicarului L2cest fel fu sfCritul lui 2.B., care las o pat de snge n istoria AoldoveiL. #incipalul conflict e"terior al nuvelei care pune n eviden personalitatea

naturii. +a trimite mesa4e rutale% L<atura scoate arpegii, acodruri, armonii, ...muzica sonoriza orice atomL. Jeci poetul triete realitatea intens, Lel co oar n infernL, ntr$un ogat registru psihologic, care atinge desperarea i dezordinea lumii organice* poetul este un nsingurat ntr$o lume care trece printr$o criza intr n descompunere. Atile eului poetic. #oetul se autodefinete drept ufon, monstru, eiv, solitar, mort, etc. Toate acestea sunt nite mti. 2ntisim olismul. Ba un capt al poeziei lui se produce o dezintegrare a lim a4ului% prin sincop i prin recurgerea la forme voit prozaice i nearticulate. Ba un alt capt, poetica sim olist este supralicitat i uneori compromis prin patetism. #este tot simim rn4etul, nuana de sarcazm a vocii, ori un fel de a monta imaginile ce indic ntr$o manier e"cesiv parodia sim olismului decadent. #oezia a fost mpins pe nesimite spre = poli% (. #roza analul lim ii comunne* =. #oza lim a4ul limfatic, convenie e"cer at -mpins la limit). 9acovia este ntiul nostru antipoet n sensul modern% e"presivitatea lui e"cesiv, disonanele, primitivismul, coloristica intens, amestecul de patetic i umor, l face s traverseze despre sim olism spre epoca modern. Auzica lui 9. este dizarmonic, sincopat, ipat la tronpet, isteric. Ba 9. culoarea devine persistent, opsesiv i de o mare materialitate ca la e"presioniti. Orice reprezentare este distrus, desfigurat. ,ioletul, negrul, al ul, rozul invadeaz lucrurile i sunt totodat halucinante prin intensitate, i prin aceasta 9. e pictoral. Aircea Scarlat l numete rncu al poeziei. #rin repetiia mecanic, 9. creeaz o lume marionet, de ppui de ciar care fac salturi groteti ca nite fiine dezarticulate. 9. e modern i se remarc prin intensitatea senzaiei de sunet, culoare sau cinetic, prim mrirea e"presivitii uneori pn dincolo de limita suporta il.

de acelai neam. n Povara buntii noastre avem un Jru, iar n Toiagul pstoriei un altul. ,. Figuri narati&e ale timpului. .aracteri'(ri i e/empli+ic(ri. Se tie c naraiunea este relatarea, evocarea unei aciuni ce se desfoar n timp. <aratologii de orientare semiotic aplic la studierea naraiunii categoriile ver ului% timpul, modul, aspectul .a. care, adoptate la specificul literaturii epice, devin categorii ale discursului narativ sau figuri narative. n naraiune categoria timpului e"prim relaii temporale dintre te"t -enun narativ) i poveste-diegez, istorie povestit). Identificm / tipuri de relaii posi ile , care se refer la % (. Ordine -succesiune), =. Jurat, /. 0recven. Fiiguri narati"e care e-prim! ordinea. O8JI<+2 privete raporturile dintre felul cum se succed evenimentele din discursul narativ i succesiunea lor n poveste -n universul imaginar). 2vem = temporaliti care nu pot fi niciodat perfect paralele% (. Analepsa >retrospeciuneaA ntoarcerea napoi a naraiunii* =. Prolepsa >prospeciuneaA anticiparea, precizarea unor fenomene, evenimente care urmeaz s se ntmple* /. ilepsa >ncadrareaA ntroducerea povestirii una n alta, povestire ncadrat sau n ram -e"% $ mie i una de nopi( +ecameronul( 'anul AncueiA8 Figuri narati"e care e-prim! durata. J582T2 sau :viteza; temporal se refer la raportul dintre durata varia il a segmentelor ficiunii -povestii) i durata relatrii lor n discurs. (. 9lipsa const n omisiunea unei perioade de timp din durata

domnitorului este de ordin politic% lupta pt. putere ntre domnitor i oieri, iar cel secundar ntre 2.B. i Aooc. .apitolul I $ LJac voi nu m vrei, eu v vreuNL 2cest capitol cuprinde e"poziiunea i intriga. n acest capitol 2le"andru Bapuneanul se ntoarce n Aoldova hotrt s$ i reia tronul i s se rz une. :2i s dai seam, doamnU; n capitolul II se desfoar aciunea dup reluarea tronului de ctre 2le"andru Bpuneanu% fuga lui tefan Toma n Auntenia, ncendierea cetilor, desfiinarea armatei pmntene, confiscarea averilor oiereti ct i ncercarea 8u"andrei, care este prezentat n antitez cu persona4ul principal, de a pune capt omorurilor. .apitolul III se deschide cu cererea vendicativ a norodului :!apul lui Aooc vremN; i conine mai multe scene romantice printre care i discursul inut de domnitor la mitropolie, ospul de la palat i uciderea celor &1 de oieri, ct i :leacul de fric; pentru doamna 8u"andra. !apitolul cuprinde punctul culminant. .apitolul IV :Je m voi scula, pe muli am s poposesc i euN; 2ici este nfiat deznodmntul, moartea tiranului prin otrvire. #ersona4ul principal al operei este domnitorul Aoldovei, 2le"andru Bpuneanu, surprins n ultimii I ani dina doua sa domnie. #ersona4 n 4urul cruia graviteaz intriga i aciunea nuvelei este persona4ul real, cu atestare istoric, ntruchipnd n oper pe tiranul crud, sngeros, rz untor i viclean. <uvela prezint fapte verosimile, care pot fi crezute, avnd un conflicto concentrat

ocheaz cu imaginaia etc.

ochiul,

urechea,

#0. Ansemnele romanului doric. 8omanul doric tradiionalist, de tip alzacian, re renian, este structurat pe mai multe planuri de actiune si e mpartit formal n capitole, volume.Se scrie la persoana a III$a, scriitorul este omniscient -tie tot despre eroii lui) i omniprezent -vede tot), 0a ula coincide cu su iectul, construcie nchis, inelar, veridicitate. Bumea rom. doric e omogen, corect i plin de sens. !aracterele sunt puternice, persona4ele sunt tipice. ,alorile dominante sunt economicul, preponderena conflictului e"terior asupracelui interior, se"ualitatea ca luarea n posesie, acaparare, ofensiv masculin. 0orm nchis, tehnica pailor mici - dup relaia 2nei cu Ion percepem ca va fi nsarcinat). +picul se azeaz pe e"punerea logic a faptelor. 2ici se ncadreaz romanele fresc, romanul istoric sau romanul cronic. !onflict e"teriorizat, impuntor ca volum, cuprinde mai multe povestiri, nimic nu este ar irar, este finit, cu ce ncepe cu aceea se termin, tragedii care nu modific sensul pozitv al lumii, viziunea doric este auctorial, provine de la autor, viaa apare ca superioar i refleciei i simirii, persona4e virile, cu spirit de ntreprinztor. Repre'entanti ai romanului doric7 Aihail Sadoveanu T9altagul;, L0ratii FderiL. Biviu 8e reanu $ LIonL,L8ascoalaL, #durea spCnzurailor .3eorge !alinescu$ T+nigma Otiliei;. #;..(mil 9etrescu. Structura romanului modern. Anali'a. Istoricii literari disting n evoluia romanului psihologic romCnesc inter elic / variante principale% (.,arianta :dostoevschian;* =.varianta :proustiana;* /.varianta :autentist; sau :e"perianialist; #rima variant era reprezentat de critici i prozatoride la revista :3ndirea; -<. !rainic, 3i . I. Aihilescu). Ultimile ; variante sunt

aciuii din poveste* =. Pauza -suspendarea) oprirea n loc a timpului -se recurge la descrierea locului naraiunii, persona4ului, interiorului..., n cazul refleciilor autorului de natur filosofic, moral, divagaii lirice)% /. "ezumatul -comprimarea timpului) situaie n care perioade ntinse -(7$(I ani)din viaa persona4ului sunt relatate sumar, n cteva propoziii, fraze* &. cena temporalitatea discursului coincide ci temporalitatea povestirii, ficiunii. 2tunci cnd naraiunea se face n stilul direct -monolog interiot), cnd aciunea ne este prezentat la timpul prezent, adic timpul aciunii -diegezei) coincide cu timpul povestirii -naraiunii)* I. +ilatarea timpul discursului este mai lung dect timpul povestei -reluri de fraze, pasa4e etc.) Figuri narati"e prin care se e-prim! *rec"ena e"enimentului po"estirii. 08+!,+<2 privete raporturile dintre capacitatea iterativ -repeta ilitatea) discursul narativ i aceea a povestei. (. Povestirea singulativ discursul relateaz o singur dat ceea ce sa ntmplat o singur dat* =. Povestirea repetativ ni se relateaz de repetate ori evenimente petrecute o singur dat. -!nd persona4ul retriete a =$a oar, a /$a oar un eveniment din viaa sa, care l$a marcat puternic, autorul ne povestete de fiecare dat aducnd ceva nou. 2celai fapt de via poate fi relatat de un persona4 sau mai multe persona4e) e"% #atul lui #rocust% Joamna T, 0red ,asilescu, +milia, Badima, interpretarea autorului. #1. )iteratura rom3n( a&angardist(

de natur e"terioar. Intriga este riguros construit, iar accentul se pune pe cacterizarea persona4elor i un pe aciune. $1. A+irmarea nu&elei clasice rom3neti. Moara cu noroc de Ioan Sla&ici. Slavici este considerat printele nuvelisticii romCneti. n opera lui Slavici, elementul psihologic este n dependen direct de elementul social. Societatea influeneaz asupra individului. +ste unul dintre cei mai mari scriitori ardeleni si clasic al literaturii romane. 2ccentul este pus pe trasaturile persona4ului si pe evolutia acestuia. 2ctiunea este impartita pe momente ale su iectului, perspectiva narativa se caracterizeaza de o icei prin naratiune la persoana a III$a, naratorul find omniscient si omniprezent. Aoara cu noroc este o nuvele realista, psihologica, prezentand aspecte din societatea ardeleneasca de la inceputul secolului al DD$lea, in acelasi timp accentul este pus pe analiza psihologica a persona4ului principal care se degradeaza su puterea anului. <uvela este realista, de factura clasica, avand o structura viguroasa unde fiecare episod aduce elemente esentiale si a solut necesare pentru firul epic, conflictul se desfasoara liniar si ascendent. Tema o constituie consecintele nefaste din cauza lacomiei i ispita pentru ani. nceputul nuvelei il constituie faptul ce se va dovedi providential, rostit de atrana soacra a lui 3hita, atunci cand afla de intentia ginerului de a lua in arenda hanul X Aoara cu noroc Y % X $ Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vor a,

legate de numele lui !. #etrescu, pe care !linescu l numete :un teoritician al romanului;. #rincipalele sale idei despre noua structur a romanului sec.=7 i$au gsit o formul sintetizat n eseul :<oua structur i opera lui Aarcel #roust;. !. #etrescu i$a fondat concepia sa despre roman pe o analiz ampl a schim rilor calitative ce s$au produs de la nceputul sec. =7 n modul de a cunoate i nelege lumea n structura mentalului. Toate aceste schimri deriv din nlocuirea n teoria culturii a concepiei raionaliste i mecaniciste cu o concepie neovital. Se produc schim ri pe plan gnosiologic. Se afirm un nou su iect de cunotere, care se izuie n primul rCnd pe propria intuiie. O iectul principal al cunoaterii devine nsi viaa. <oul o iect de cunoatere este conceput ca o totalitate organic. O iectul principal al cunoaterii este tot un :eu;, n e"istena lui actual, ca un coninut prezent, i nu un :el; prezent n trecutul lui, adic reprezint o realitate su iectiv, interioar i nu o realitate o iectiv, e"terioar. 2ceste mutaii de ordin gnosiologic condiioneaz i o nou structur a operei literare n general, a romanului n special. <oua structur a romanului este una spontan i fle"i il, este o structur a flu"ului contiinei. #rin crearea persona4ului, noul roman urmrete s prezinte fluiditatea interioar a tririi :eului;. 2utorul tre uie s renune la pretenia demiurgic i s ntruchipeze onestitatea cunoaterii de sine i mrturisirea limitelor cunoaterii de ctre autor a persona4ului. !.#. vedea revoluia proustian n dezvoltarea romanului n faptul c :aducea instaurarea concretului;. Aodalitatea artistic principal n romanul lui !. #etrescu este :memoria involuntar;. n romanul su !. #. formuleaz insistent ideea de autenticitate. 2utenticitatea constituie pentru !. #. scopul

A&angarda sau a&angardismul reprezint tendinele de ma"im actualitate aplicate n art la un moment considerat. 2vangardismul este caracterizat prin spiritul de frond -nemulumire), prin negarea violent a formelor de art consacrate, cutCnd proclamarea noului. 2rtitii avangardei dau dovada unui activism susinut i se concentreaz asupra creaiei ca proces, neinteresCndu$se de rezultatul ei -opera). 2ciune de oc, avangarda are funcie regeneratoare i deschiztoare de drum n arte. n literatura romCn, denumirea de avangard sau avangardism reprezint o serie de tendine e"perimentale, nonconformiste, proprii creaiilor literare din perioada inter elic. Jin literatura rom. 2vangardist face parte Jadaismul $ manifestarea cea mai puternic a avangardei literare romCneti se regsete n micarea Jada, iniiat n (@(6 de ctre studentul romCn Tristan Tzara, devenit ulterior poet de lim francez. Tristan Tzara cultiv antiliteratura, antimuzica, antipictura, inventCnd tehnici de creaie dintre cele mai diverse i izare iar dadaismul refuz conveniile de orice fel, cutCnd noul, fiind o sedat de autenticitate. #rintre procedeele noi ale avangardismului, se numr i dicteul automat, monta4ul, cola4ul, tehnica reporta4ului, toate acestea fiind procedee ale asocierii li ere, spontane. 2depii dadaismului considerau c raiunea, contiina, funcioneaz ca un fel de cenzur ce nu las spiritul uman s se e"prime li er, desctuat de orice regul, de orice norm. O ramur a avangardismului este constructivismul, iniiat la noi de

nu ogatia, ci linistea coli ei tale te face fericit Y. 2ctiunea nuvelei se defineste printr$o constructie epica riguroasa, un singur plan narativ, care se refera la dezumanizarea lui 3hita din cauza lacomiei pentru ani, o intriga ine evidentiata azata pe valorile morale si setea nestapanita de im ogatire, in cadrul careia se manifesta un conflict interior -psihologic) si unul e"terior -social). Ba aza nuvelei se afla convingerea autorului ca goana dupa ani zdruncina tihna si amaraste viata omului, genereaza numeroase rele, iar in cele din urma duce la pierzanie. :. 9oe'ia lui *udor Arg%e'i "ntre structuri. Ars poetica. @terogenitatea poe'iei. )irica e/istenial(. Psalmi. Anali'( literar(. n anul (@=1 i apare volumul de poezii L!uvinte potriviteL, care constituie unul dintre cele mai importante momente pentru poezia romCneasc inter elic. n (@/( apare volumului L0lori de mucigaiL. +ste primul poet romCn care valorific estetica urCtului nsemnCnd utilizarea unor cuvinte urCte care sunt considerate a sfida unul sim, descoperite ns ca avCnd o puternic e"presivitate. n viziunea arghezian, orice categorie se poate transforma n contrariul su % materialul n spiritual, urCtul n frumos, nepoeticul n poetic. #rin transfigurarea i sintetizare realitatea se schim , iar urCtul devine o iect estetic. #oezia lui Tudor 2rghezi se aseamn cu cea a lui 9oudelaire -depersonalizare, grotesc, dictatur fanteziei, timp crepuscular, estetica urtului, cretinism n ruine, idealitate

principal i valoarea suprem, pentru care pot fi sacrificate i compoziia i unitatea stilistic a frazei. +seul :<oua structur i opera lui #roust; nu a generat proustianismul romCnesc, dar el a constituit cea mai solid i original fundamentare filozofico$literar a acestui curent n romanul romCnesc post elic, reprezentat de ?. #apadat$9engescu, !. #etrescu, 2nton ?ol an .a. ce$i drept :proustienii; n$au urmat n creaiile lor numaidecCt ideile lui !. #etrescu despre romanul proustian. nsui !. #etrescu n romanele sale :5ltima noapte de dragoste,...; i :#atul lui #rocust; a deviat considera il de la romanul proustian, aceste romane sunt opere originale i se deose esc n mai multe privine de romanul proustian% tensiunea dramatic, poliperspictivismul n ultimul roman, .a 5nii critici au negat chiar proustianismul romanelor sale, ceea ce ni se pare o e"agerare polemic. #rincipiul :autenticitii; sau al :e"perienei trite; au 4ucat un rol important n modernitatea romanului romCnesc inter elic. #$. 9oe'ia intim( a lui M. @minescu. Moti&e5 eu+orie5 mesa!. >Sara pe deal2 Lacul2 Dorina s.a?. Romantismul eminescian. Jin cele mai vechi timpuri, dragostea a fost preaslavita sau condamnata de catre poeti, prozatori si de cantareti. +a este sentimentul divin ce te poate ridica instantaneu in al @$lea cer sau ea te pot arunca cu violenta in al @$lea iad. Jatorita dragostei neimpartasite, aproape toate poeziile de dragoste ale lui Aihai +minescu descriu cu tristete acest sentiment. Jragostea este personificata fiind considerata o fiinta. #rin alegorie, ea devine ceva concret, real, aproape palpa il. In viziunea autorului dragostea este o parte a vietii, o 4ertfa ceruta de destin, o oala, un lestem al >armei si o legatura foarte puternica. ISara pe dealI nu este nici pastel nici idila ci este un poem eminescian specific in care temele naturii si iu irii

poetul Ion ,inea i de revista T!ontimporanul;. Ion ,inea pledeaz pentru realizarea unor corespondene ntre art i spiritul contemporan, dominat de arta modern, i Suprarealismul. n literatura romCn se poate vor i despre un avangardism activ mai ales n anii (@==$(@/=, prin intermediul revistelor !ontemporanul, 5rmuz, 2lge. 5n precursor al avangardei literare poate fi socotit 5rmuz, care anun a surdul suprarealist prin prozele sale. #rintre reprezentanii din literatura romCn se pot meniona Tudor 2rghezi, 2le"andru Aacedons>i, <icolae Javidescu .a. # . =pera lui Miron .ostin. .omentariu de ansablu. !iaa *umii$ este prima sa oper original, un poem filozofic, scris cam n aceeai perioad cu psalmii lui Josoftei. Aare reprezentant al culturii romCneHti din secolul D,II. A. !ostin a lsat posteritEii o ogat moHtenire spiritual crturreasc. #rincipala sa oper este L*etopiseul Brii %oldovei8 *etopiseul rii %oldovei de la Aron vod ncoace( continu cronica lui 5reche. Opera are n ultima parte un caracter memorialistic. Tonul naraiunii este mai puin senin, pentru c triete vremuri grele. BetopiseEul este mprEit n == de capitole neintitulate, iar acestea n paragrafe, numite LzacialeL, Hi cuprinde o descriere desfHurat a istoriei Erii ntre anii (I@I$(66(, ncheindu$se cu relatarea morEii lui GtefniE vod Bupu Hi nmormntarea sa. Betopiseul s$a pstrat n I6 de copii manuscrise. Jesprindem urmtoarele trsturi ale operei lui A. !ostin% a) caracter mai modern dect al cronicii lui 5reche% e"plic fenomenele ist.

goal, deformare, a straciune i ara esc) i cea a lui Zalt Zitman -vitalism, discursivitate ocant, gigantism, viaa e preferat artei, vitalismul diminueaz esteticul, eterogenitatea poetic). #oezie cu caracter programatic, Testament figureaz, n mod semnificativ,n fruntea intiului volum de versuri, !uvinte potrivite, pu licat de Tudor 2rghezi n (@=1 fiind Lars poeticaL arghezian. #oezia Testament sintetizeaz esena gCndirii estetice argheziene. Ideea fundamental a poeziei este legtura indisolu il, organic, statornicit ntre poet i strmoii lui, Lramura o scurL, oameni simpli, Lro i cu saricile pline de osemintele vrsate$n mineL. 2rta poetic arghezian const n valorificarea, rafinarea, su limarea tuturor elementelor ce intr n sfera realitii pure, nenfrumuseate romantic, smntorist etc., ndeose i, a elementelor ce aparin apoeticului, urCtului, grotescului, infernalului / monstruosului etc. *.A. este un inovator al lim a4ului artistic n poezie. !reaia sa poetic este impresionant prin diversitatea tematic i prin profunzimea ideilor. 2rghezi a ordeaza mai multe teme n poeziile sale.O tem ine reprezentat la 2rghezi este cea a frmCntrii metafizice. +l i pune ntre ri asupra condiiei umane si mediteaz asupra locului omului n univers,asupra posi ilitii sale de cunoatere chiar si asupra e"istenei lui Jumnezeu, o alt tem este cea a omului prsit de !reatorul, aceea a cutrii disperate a unei dovezi n legtur cu e"istena

fuzioneaza, si in care se creaza imaginea paradisul adolescentilor in care aspiratia spre iu ire este pura, poetul crezind in idealurile iu irii. Spatiul natural este larg dimensionat, un spatiu in care pluteste melancolic cu 4ale cintul uciumului ca un ecou a starii sufletesti a poetului indragostit. Tacerea necuprinsului creata prin armonie muzicala e o tacere care este perceputa cu sufletul. n poezia de dragoste LSara pe dealL +minescu sugereaz natura prin cele trei elemente apoape nelipsite% motivul lunii% LBuna pe cer trece$aHa sfCnt Hi clarL* motivul codrului, codrul fiind sim olizat prin prezenEa unui salcCm% LSu un salcCm drag m$aHtepEi tu pe mineL* Hi motivul izvorului% Lapele plCng clar izvorCnd din fCntCneL In L<orintaL apare motivul codrului si al izvoarelor% L,ino$n codru la izvorul care tremura pe prundL, acestea impletindu$se cu motivul florilor de tei% L0lori de tei deasupra noastra or sa cada randuri randuriL.n poezia LJorinEaL natura este sugerat de trei motive literare% motivul codrului Hi al izvoarelor% L,ino$n codru la izvorul, !are tremur pe prundL, LngCnane$vor c$ un cCnt, Singuratece izvoare,L Hi motivul florilor de tei% LIar n pr, nfiorate, O s$Ei cad flori de tei. n primul ta lou al poeziei )acul, predomin imaginile vizuale i cromatice, sugernd o atmosfer feeric de asm. Aai apoi ntClnim imaginile auditive prin care e sugerat un sunet stins, domol i armonios, realizate prin epitete antepuse% unduiaoasa ap sune, vCntu$n trestii lin fonete, ngCnai de glas de ape... Auzicalitatea deose it a naturii care acompaniaz fericirea celor doi ndrgostii, este realizat poetic i prin intermediul aliteraiei i al asonanei. +minescu poet romantic inspirat de temele i motivele cultivate de romantici a a ordat teme ca netura, iu irea, condiia omului de geniu, folclorul. #,. Ion .reang(. Amintiri din copil(rie. Anali'( literar(.

din punct de vedere economic, politic i social* ) folosirea frecvent a dialogului% opera e plin de conversaii fermectoare i de replici e"traordinare. c) aplecarea spre culisele istoriei% comunic, atunci cnd tie* d) stilistica frazei% fraza este lung i plin de cadene, cu ver ul la sfrit, dup model latin. +e neamul moldovenilor $ lucrare neterminat, pstrat n =@ de copii manuscrise i pu licat pentru prima dat de A. Koglniceanu n (.I=, are un caracter savant i o no lee a ideilor care o va face cartea de cpti a colii 2rdelene. nzestrat cu o nalt miestrie de povestitor, Airon !ostin a rmas n primul rnd istoric, cutnd s$Hi ntemeieze opera sa istoric pe o larg az documentar. Ba ela orarea cronicii sale crturarul a apelat pe larg la un Hir de lucrri ale istoricilor transilvneni Hi polonezi. O alt oper costinian este L-ronica %oldovei <i a %untenieiL, scris n (611. n cteva mici capitole autorul descrie cuceririle romane n Jacia. n ultimii ani de viaE, Airon !ostin a lucrat asupra unei alte opere de larg rezonanE Hi nalt Einut HtiinEific, intitulat L+e neamul moldovenilor( din ce ar au ie<it strmo<ii lorL. Opera contst din (1 capitole, n care autorul vor eHte despre Imperiul 8oman, despre Jacia Hi cucerirea acesteia de ctre Traian, despre strmutarea populaEiei romCneHti din AaramureH n Aoldova, despre cetEile moldovene, despre m rcmintea, o iceiurile Hi datinile moldovenilor etc. Scopul urmrit de autor const n a artta originea no il roman a poporului su, precum Hi originea comun latin a

creatorului. <egsind ceea ce cauta apare ndoiala,tgada. O alt tem este timpul care trece i distruge omul. n opera sa Tudor 2rghezii are i elemente moderniste prin temele lirice prelucrate, prin lim a4ul folosit i e"trasele din toate registrele lim ii arhaice, isericeti, cotidiane i rurale, dar i titlul ocant al poeziei L0lori de mucigaiL. Birica e"istenial este ilustrat de L#salmiL, a cror tem general e"prim raportul spiritual dintre om i Jivinitate, definirea omului i a Jivinitii ntr$o viziune filozofic. Tudor 2rghezi a creat psalmii ntre anii (@=1$ l@61 i i$a pu licat n mai multe volume de poezii% @ psalmi fac parte din volumul de de ut, L!uvinte potriviteL, iar ceilali din volumele L0runzeL, L#oieme noiL, LSila eL, L<oapteL. 0aptul demonstreaz preocuparea permanent a lui 2rghezi pentru pro lematica filozofic a relaiei omului cu Jumnezeu, aceast creaie artistic fiind definitca liric e"istenial, ca poezie :monumental i grea a z orului sufletesc ctre lumin;. -3. !linescu) n L#salmiiL arghezieni, +ugen Simion delimiteaz patru su teme% ($ religioas $ n sensul c Jumnezeu este atotputernic i se identific n mod desvrit cu ntreaga fire, ntr$o viziune de factur popular* =$ gnoseologic $ Jivinitatea este adevrul a solut i idealul suprem al fiinei umane* /$ etica $ Jivinitatea vegheaz Lvoia de ine, frumos i adevrL a omului* & $ estetica $ Jumnezeu este visul purificator al omului% L+ti visul meu, din toate, cel frumosL.

#ovestitor plin de farmec i har, Ion !reang este unul dintre cei mai cunoscuti i ndrgii scriitori romCni. Amintiri din copil!rie este una dintre principalele lucrri ale scriitorului romCn Ion !reang. !ea mai mare dintre cele dou lucrri ale sale aparinCnd genului memorialistic, ea conine unele dintre cele mai caracteristice e"emple de naraiune la persoana ntCi din literatura romCn, fiind considerat de critici capodopera lui !reang. Structurat n capitole separate scrise de$a lungul mai multor ani. !artea ofer o relatare detaliat a copilriei lui Ion !reang, descriind relaiile dintre eroul principal, cunoscut n acest conte"t ca /ic al lui tefan a Petrei i diversele persoane cu care interacioneaz. +a urmrete maturizarea lui <ic, de la o vCrst idilic n satul ?umuleti. !ursul naraiunii este ntrerupt adesea de ndelungate monologuri ce e"prim cugetrile i sentimentele lui !reang. Te"tul nsui este remarca il prin utilizarea unui voca ular caracteristic ogat n particulariti dialectale din zona Aoldovei. 8elatarea lui !reang[(\ ncepe cu un monolog e"tensiv i cu o descriere nostalgic a locului naterii sale, cu o scurt prezentare a istoriei ?umuletiului i a statutului social al familiei. #rimul capitol se concentreaz pe mai multe persona4e legate direct de primii ani de coal ai lui <ic. 2l doilea capitol ncepe cu un alt monolog nostalgic, la rCndul su introdus prin cele rul pasa4% :<u tiu alii cum sunt, dar eu, cCnd m gCndesc la locul naterii mele, la ?umuleti, la stClpul hornului unde lega mama o far ..... 2ceast introducere este urmat de o prezentare a interaciunilor ntre tatl lui <ic, artat drept un persona4 distant i cu toane, dar adesea amuzat de poznele iatului, i mam, care i supravegheaz n mod direct copiii i$l critic pe tefan c nu o urmeaz n aceasta. +l i amintete de sine participCnd direct la ritualurile

tuturor romCnilor. ##. )i&iu Rebreanu5 constructor al romanului modern. 2paritia lui 8e reanu in literatura romana inseamna un moment de raspantie . +ste creatorul romanului realist rural, al romanului de analiza psihologica. 8eprezinta o voce originala, puternic individualizata in cadrul romanului realist din proza inter elica.8omanul lui Biviu 8e reanu se situeaz intre traditie si modernitate, el aseaza in centrul romanului un erou voluntar, produs sim olic al unei realitati social$ istorice. Jar el ii confera monumentalitate. 5rmandu$l pe Ioan Slavici creeaza imaginea unui taran intrat in circuitul vietii moderne, azata pe principiul ca : anul inchide si deschide toate usile;. #rin Biviu 8e reanu se pun azele romanului romanesc modern. Originalitatea si modernitatea romanului re renian rezulta din insasi viziunea artistica a scriitorului, care e"prima un crez artistic realist % :pentru mine arta inseamna creatie de oameni si de viata;. #rin 8e reanu literatura noastra creeaza primul ei romancier o iectiv, atras de marile miscari ale vietii multimilor anonime. !reeaz romanul modern introducCnd structurile artistice cum ar fi% vocatia constructiva, lucreaza cu migala fiecare detaliu, fiecare structura a intregului ansam lu arhitectonic . #une accent pe simetria si unitatea ansam lului, romanele sale creand imaginea unui corp sferoid, sim ol al perfectiunii in arta . 2utorul insusi marturiseste % :In cursul ela orarii am cautat sa realizez imprtirea fiecarui capitol in mici diviziuni care cuprind cate o

T.2. ncearc s se apropie de Jumnezeu prin negaie, osciland mereu ntre LcredinL i LtgadL, cernd, uneori imperativ, alteori smerit, dovezi palpa ile din partea acestuia privind e"istena Sa. L#salmiiL arghezieni sunt concepui su forma unor dialoguri imaginare cu Jumnezeu, ntr$un lim a4 patetic sau acuzator, cu speran sau cu deznde4de, fapt interpretat de critica literar ca trufie a artistului de a scormoni cu mintea misterul universal care$( fascineaz, de a se convinge prin dovezi concrete de e"istena a sttract a forei supreme. T.2. ilustreaz n L#salmiL -(() un raport direct al omului cu divinitatea, percepndu$( pe Jumnezeu n cele mai surprinzatoare ipostaze, n funcie de starea poetic interioar. !uprinznd marea ntre are fr de rspuns, drureroas i dramatic, psalmii arghezieni reflect continua lupt a gndirii poetului cu ndoiala, cu neputina de a renuna la cutate, cu nesioasa sete de a se convinge dac Jivinitatea e"ist sau nu cu adevrat. #oetul i d seama de zdrnicia z aterilor sale luntrice n goan dup marea himer a4unge s proclame categoric ine"istena lui Jumnezeu. #salmul de tain, singurul, de altfel, care este astfel denumit de poet, se constituie ntr$un monolog sfietor n care sentimentul dragostei adevrate i al credinei se ntreptrund ca$ ntr$un cntec al nemuririi, al speranei, al dorului, al dragostei de dragoste. 8. <imitrie .antemir. Viaa i acti&itatea tiini+ic( i literar(. Romanul alegoric

de SfCntul ,asile -2nul <ou)....... #rima parte a celui de$al treilea capitol al crii el ofer mai multe detalii despre istoria ?umuletiului, ncepCnd de la rz oi. 2ceast prezentare l determin pe narator s concluzioneze c :humuletenii nu$s trii ca n Crlogul ursului. 2l patrulea -i ultimul) capitol al Amintirilor din copilrie ncepe cu prezentarea ndoielilor pe care le are !reang privind plecarea din ?umuleti nspre ndeprtatul Iai% :5rsul nu 4oac de un voieL. <aratorul se folosete de aceast ocazie pentru a descrie lucrurile cele mai dragi lui n ?umuleti% peisa4ul, familia i tovarii, i o iceiurile locale legate de petreceri i dans. #lanurile sale de a rmCne acas sau de a se clugri sunt zdrnicite de mama sa Smaranda, care invoc reputaia strmoilor pentru a$l convinge s plece la Socola i s$i fac un nume ca preot mirean. !apitolul i volumul se ncheie rusc cu o descriere a elevilor din toate colile Aoldovei adunai n curtea mnstirii Socola. #:. -. .o!buc. Nunta 'am+irei5 Moartea lui Fulger. )irismul obiecti&. 9erspecti&ele mitice5 +ilo'o+iceJ aspectele pro'odice. In Nunta Kam+irei !os uc urmeaza pe +minescu din !alin file din poveste, insa cu mi4loace a solut proprii. <unta Qamfirei este nunta a stracta si concreta totodata. !eremonialul taranesc e tipic. 5rmeaza hora romaneasca, pe care rapsodul a prins$o in versuri de o tehnica perfecta neintalnita pana la !os uc in prozodia noastra. <unta lui !os uc este nunta o steasca, eveniment capital, ca nasterea si moartea, o ceremonie de neinlaturat, la care se supune toata suflarea. 9alada 3)oartea lui Fulger4 !a si in 7/unta 6am&irei=( cei care iau parte la acest eveniment par a fi eroi de asm* in realitate, o iceiurile sunt taranesti. +ste o alada culta si are ca tema ceremonialul inmormantarii, cu

scena, cate un moment . Toate acestea apoi au tre uit innodate in anume fel ca sa se poata intoarce in cuprinsul actiunilor principale .2ctiunile principale la sfarsit tre uiau sa se uneasca, sa se rotun4easca, sa ofere imaginea unei lumi unde inceputul se confunda cu sfarsitul;. Semnificative in acest sens sunt paginile cu care se deschid si se sfarsesc romanele . Aetafora drumului descris la inceputul si sfarsitul romanului Ion, precum si imaginea spanzuratorii din #adurea Spanzurtilor inchid in paginile cartii drame umane, fiind, in acelasi timp, un sever avertisment . !ompozitia ipolara a cartilor. -In Ion 3lasul pamantului si 3lasul iu irii * 8asaritul si 2pusul in 8ascoala), planurile paralele si evolutia gradata a conflictului dezvluie imaginea unei constructii solid articulat. 2similCnd datele romCneHti tradiEionale, 8e reanu creaz diferite tipuri de roman, de la romanul social, cu virtuEi monografice -Ion) Hi de tip epopee-8scoala) pCn la romanul de analiz psihologic -#durea spCnzuraEilor, !iuleandra). Originalitatea Hi modernitatea romanului su este susEinut Hi de vocaEia constructiv a scriitorului, compara il cu aceea a marilor creatori de formule epice. !titorul romanului romCnesc modern modeleaz cu migal fiecare structur a ntregului ansam lu arhitectonic. n compoziEia crEilor sale, 8e reanu pune accent pe simetria ansam lului. Toate acestea apoi au tre uit nnodate n anume fel ca s se poat ntoarce n cuprinsul acEiunilor principale. 2cEiunile principale la sfCrHit ter uiau s se uneasc, s se rotun4easc, s

$storia ierogli*ic!. Jimitrie !antemir -=6 oct. (61/ =( aug. (1=/) se nate n familia lui !onstantin !antemir. Ba avut ca profesor pe Ieremia !acavelas. Timp de (1 ani petrecui la !onstantinopol are parte de profesori uni% filosofi, matematicieni i muzicieni cu renume. 2 domnit o lun i, s$a ntors la !onstantinopol, implicCnduse n intrigile cu !onstantin 9rCncoveanu. !Cnd reveni la tron se aliase cu #etru cel Aare. Jup tlia de la Stlineti -(1(() lu drumul e"ilului la Aoscova, unde i desfoar n mare parte activitatea literar i tiinific. 2 fost numit de ctre mprat #rincipe al Imperiului, iar 2cademia din 9erlin l$a ales mem ru al ei. n (6@. scrie +ivanul sau 1lceava neleptului cu lumea sau 5udeul sufletului cu trupul, lucrare de factur filozofic conceput n tradiie clasic, su forma unui dialog$ disput ntre spirit i trup. Te"tul nu e lipsit de reuita stilistic, punctul forte al scriitorului fiind descriptivul. Jac +ivanul este inegal valoric, dar l anun pe literatul de e"cepie, Istoria ieroglific este opera literar prin e"celen. Scriitorul se dovedete un fin psiholog, o servator atent al comportamentului uman , dar i un fantezist de mare calitate, capa il s asocieze mti animaliere, presupuse sau reale o iceiuri ale acestora i o realitate nu tocmai senin. 'ronicul vec2imei a rom.nomoldo-vla2ilor este cea de$a treia oper ce$l intereseaz n mod deose it, aprut n (1(.. !antemir evoc perioada nceputurilor, pCn la desclecat, dar o face ntr$o

grave rezonante de ocet popular, ilustrat prin tul uratoarea disparitie prematura a unui erou. Se manifests astfel, in acest poem, lirismul o iectiv, adica poetul isi o iectiveaza sensi ilitatea traind orice emotie prin persona4ele care intruchipeaza simtirea poporului roman, credintele si ritualurile stra une ce fac parte din practica inmormantarii. 3eorge !alinescu remarca faptul ca cele doua alade $ L<unta QamfireiL si LAoartea lui 0ulgerL$ sunt Lnumai superficial epiceL, alcatuite ca Lniste monoloageL care ilustreaza Llirismul in forma aceasta o iectivaL, un mecanism al Lmiscarilor sufletestiL e"teriorizate in trairea celor doua evenimente ma4ore din viata omului% nunta si moartea. #e langa lirismul o iectiv, se manifests in aceasta alada o lirica La rolurilorL, in care eul liric nu se autocomunica si o lirica La mastilorL, prin care poetul isi e"prima ideile si sentimentele apeland la Lo mascaL. Titlul ilustreaza un moment esential din e"istenta umana, moartea, iar numele tanarul, 0ulger, trimite la ideea unei vieti scurte, dar care a stralucit puternic asemenea fenomenului naturii precizat atat de direct. n timp ce primul poem evoc i omagiaz tinereea, frumuseea, vigoarea, al doilea plCnge tinereea stins nainte de vreme, z orul curmat, durerea pierderii. O importan aparte n definirea mesa4ului poemului o are trCnul unchia. Qicerile lui cuprind i e"prim gCnduri din nelepciunea i filozofia poporului, monologul reprezentCnd ceva esenial din mesa4ul etico$filozofic al poemului. Sunt gCnduri despre via i moarte, despre destinul omului. #oetul construiete un ntreg organic i armonios% versurile au un formic fonic deose it% e". #rin vulturi vCntul viu vuia... 8itmul adecvat al versurilor scurte, pulsaia sintetic a frazei. n poem se o serv tendina hiper olozatoare -mult soare, mult lume, muli nuntai, mult voie un). ,ersul este scurt i cu o

ofere imaginea unei lumi unde nceputul se confund cu sfCrHitul;. #rezentarea unor fapte Hi ntCmplri, schiEa iografic, prerea altor persona4e sunt procedee artistice ce Ein de tradiEia romCneasc.

#1. *ropii i +igurile de stil. <e+iniii i interpret(ri. Figurile de stil sunt procedee prin care se modific nelesul propriu al unui cuvCnt sau construcia gramatical. 0igurile de stil pot fi definite drept cuvinte sau grupuri de cuvinte -e"presii) ce modific raporturile fireti dintre semnificant i semnificat. Stilul se mai realizeaz i prin modificarea sensului unor cuvinte n conte"tul frazei. 2ceste procedee prin care se modific sensul fundamental al cuvCntului au fost numite tropi. Tropii sunt figuri de stil care, dup cum arat etimologia -gr. Tropos ntorstur), sunt ntorsturi ale cuvintelor spre un sens diferit decCt cel cel o inuit. +"ist numeroi tropi% ] comparaia - este una dintre cele mai frecvente figuri de stil i const n alturarea a doi sau mai muli termeni cu scopul evidenierii primului termen. e". 2nii ti se par clipe/clipe dulci se par ca veacuri* 7Pe un deal rsare luna( ca o vatr de &raticC -A. +minescu, -lin file din poveste)* 7 oarele rotund i palid se prevede printre nori D -a un vis de tineree printre anii trectoriC -,. 2lecsandri, Iarna). Meta+ora este figura de stil prin care se trece de la sensul o inuit al unui cuvCnt la alt sens, prin intermediul unei comparaii su nelese. +". Bun

perspectiv mult mai larg -comparativ cu predecesorii si% !ostin, !antacuzino). Ba cererea 2cademiei din 9erlin, prinul scrie prima lucrare de etnografie romCneasc +escriptio %oldaviae / Jescrierea Aoldovei-(1(&) n care precizeaz o multitudine de aspecte, de la !luari la ... lim a4ul femeilor, de la economia rii, la o iceiurile de logodn, nunt ori nmormCntare, cinurile oiereti, spaiul geografic i o multitudine a faptelor de via. Bucrarea care la consacrat pe J. !antemir ca om al timpului su european este Istoria pentru creterea i descreterea -urii Aliosmneti8 Istoria ieroglific n dousprdzece pri( ai&derea cu EFG de senteni frumos mpodobit( la nceptur cu scar a numerelor dezvluitoare( iar la sfrit cu a numerelor streine tlcuitoare titlul complet. 2 fost scris ntre (17&$(17I. % $ cea mai important lucrare, $ caracter istoric, $ vor ete despre evenimentele ce sau petrecut n Aoldova n sec al D,III$ sf.sec.D,II, $ dup structur are o form de roman, $ este considerat primul roman n Aoldova, $ linii de su iect ine determinate, $ persona4e ine definite, $ iografia persona4elor, $ reflect relaiile dintre familia !antemiretilor i 9rncovenetilor unde se ncadreaz otomanii, $ roman alegoric -toate persona4ele poart mti), $ Aoldova este ara leului, psri rpitoare, cei care fac politic sunt peti. J. !. pornete de la o realitate istoric transfigurCndo artistic% personalitile timpului apar oglindite deformat de

rigoare metric.

$#. )iteratura rom3n( din Basarabia7 generaii5 repre'entani5 stiluri. 2flat ntr$o perioad de inerEie, mprginit de ideologii, cu ncercri -suficiente) de a o salva, dar eHuate din pricina politicii a erante a unui regim olnav su care mai zacem Hi astzi, totuHi literatura din stnga #rutului Hi$a creionat individualitatea n cadrul valoric al literaturii romCneHti. #oezia romCneasc din 9asara ia cunoate I etape. #rima generaie a lui Aeniuc i Bupan din care fac parte% +milian 9ucov, 3eorge Aeniuc, Biviu Jeleanu .a. 2ceast generaie i$a nceput activitatea nc n anii /7, cCnd i$au pu licat primele volume i au dezvoltat activitatea dup rz oi. #oezia lor este n mare parte dogmatic, a servit ideologia realist$socialist, cu mici i rare e"cepii. 2 doua generaie, a lui 3rigore ,ieru, generaia s$a ocupat pentru a vitaliza poezia, o poezie care se ntoarce la izvoarele e"istenei noastre cCnd totul se dezmotenea. O poezie care trateaz motivele% mama, atina, l. naional, legmCntul pmCntului, casa tineasc. Biviu Jamian, Ion ,atamanu, J. Aatcovschi, ,ictor Teleuc, 2natol !iocanu, 3h. ,od. III. 3eneraia 67, <. Ba i, <. Stnescu, 2drian #unescu, 2na 9landiana, Biviu Jamian. I,. 3eneraia 17, 2drian #opescu, ?oria 9descu, Beo 9utnaru, <icolae 8otaru. ,. 3eneraia .7, Aircea !rtrescu, <icolae Sava, 8adu 0lorescu, 2ugustin #op. Biteratura romCn din 9asara ia de dup =777, an care era vzut ca un fel de sfrHit al lumii, Hi$a continuat cursul, dezvoltndu$se firesc, ma4oritatea :tinerelor speranEe; de dup (@.@ confirmnd Hi aprnd la

tu, stpCn$a mrii, pe a lumii olt luneci. 9ersoni+icareaL este figura de stil -procedeul artistic) prin care lucrurilor, o iectelor li se atri uie nsuiri umane -e"emplu% norii plCng* soarele rCde* stelele clipesc* psrelele optesc* vCntul alearg* slciile triste* pisica vor ete lin). @pitetul este figura de stil constCnd n determinarea unui su stantiv sau ver printr$un ad4ectiv, adver etc., menit s e"prime acele nsuiri ale o iectului care nfieaz imaginea lui. +". +urerea noastr surd i amarT. Metonimia^$figur de stil nrudit cu metafora, care const n nlocuirea cauzei prin efect, a efectului prin cauz, +"%;Ba noi sunt cCntece i flori, i lacrimi multe, multeN; 3oga. Sinecdoca este o figur de stil care const n lrgirea sau restrCngerea sensului unui cuvCnt prin folosirea ntregului n locul prii -i invers), a particularului n locul generalului. +". n propoziia :2ceast firm deine cele mai une creiere din ar.T, :creiereT desemneaz oamenii cu cele mai strlucite mini. Hiperbola este un procedeu artistic prin care se e"agereaz intenionat, mrind sau micornd, trsturile unei fiine, ale unui lucru, fenomen, sau eveniment, pentru a$i impresiona pe cititori. +"% L3igantic poart$o cupol pe frunteL. Antite'a^ este o figur de stil care const n opoziia dintre dou cuvinte, fapte, persona4e, idei, situaii. +". :+a un nger ce se roag +l un demon ce viseaz* +a o inima de aur +l un suflet apostat.; -A. +minescu). In&ersiunea const n rsturnarea cuvintelor n propoziie, pentru a pune n eviden un anumit termen.

su iectivitatea autorului. Important este valoarea estetic a romanului% construcia savant$ aroc a naraiunii, strlucirea stilistic a unor pagini, capacitatea autorului de a$i caracteriza persona4ele prin propriile cuvinte i gesturi. 5n portret se ncheag prin aportul discursului eroului, prerile altora despre acesta, gesturile i trsturile fizice caracterizante pentru un anume tip uman, iar 4ocurile de cuvinte i au rolul lor precis n am undena de mi4loace i procedee artistice -de tip aroc). Je mare for artistic este fragmentul :plCngerii Inorogului;, impresionant prin tonul adCnc elegiac i prin participarea ntregii naturi la 4alea celui aflat singur, prsit chiar de fratele su, 0ilul -care a fost numit stpCn, n locul Struocmilei). !antemir i construiete mult mai viguros persona4ele pe care le urte. 3ama posi ilitilor artistice este deose it de larg% el trece uor de la sarcasm la caligrafia fin, de la adCnca vi raie liric la lestem i caricatur.

orizont Hi alEi scriitori mai mult sau mai puEin importanEi. 2poi, nici scriitorii afirmaEi n vremea comunismului n$au stat pe margine, unii dintre ei fiind la fel de activi ca tinerii scriitori, dintre care s$au evidenEiat clar 2ureliu 9usuioc, ,ladimir 9eHleag, <icolae +sinencu, Beo 9utnaru, dar Hi cei mai dincoace, adunaEi o vreme n 4urul revistei :!ontrafort; sau cei de la :9asara ia; -chiar dac revista nu mai e"ist). Se pare c ntre timp mulEi poeEi au trecut la proz, ncercnd s fug de poezia care se Eine scai, totuHi, de ei. $$. M. @minescu. 9oemul )ucea+(rul. -ene'a5 &ariantele i e&oluia concepiei. SBuceafarulS este e"presia desavarsita a geniului eminescian, aparand ca o sinteza a gandirii sale poetice. #oemul are ca sursa principala de inspiratie asmul popular romanesc S0ata in gradina de aurS, cules de germanul Kunisch, valorificat mai intai intr$un asm si apoi prelucrat in cinci variante succesive. 5n alt izvor, in afara de cel folcloric, care a penetrat enefic in poemul deplinei sale maturitati artistice, este vasta si profunda cultura eminesciana. SBuceafarulS devine astfel un poem filozofic in care tema romantica a conditiei omului de geniu capata stralucire desavarsita. Jupa insemnarile poetului, capodopera sa este un poem alegoric% Sdaca geniul nu cunoaste nici moarte si numele lui scapa de noapte uitarii, pe de alta parte aici pe pamant nici nu e capa il de a ferici pe cineva, nici capa il de a fi fericit. +l n$are moarte dar n$are nici norocS. #ro lema geniului este privita din perspectiva filozofului Schoppenhauer, potrivit careia, cunoasterea lumii este accesi ila numai omului de e"ceptie, capa il sa depaseasca sfera su iectivitatii, sa se depaseasca pe sine, inaltandu$se in sfera o iectivului. In plus, preluind date din mitologia greaca, indiana si crestina, +minescu

+"emple% Impertinentul participant a fost scos afar din sala de conferine8 +esteptul copil a luat nota ?G8 Ana+ora $ care const n repetarea unui cuvCnt sau a unei e"presii n propoziie i a unor propoziii n fraz, pentru a accentua o anumit idee. +".% 9ra casa pe care i-o dorise din copilrie( casa pe care o visase de at.tea ori( casa pe care de at.tea ori o desenase( casa perfectH casa pe care nu i-o putea ns permite8 @pi+ora $ care const n reluarea unui cuvCnt la sfCritul unei propoziii sau a unei propoziii la sfCrit de fraz. +".% )n guvern se fur( n parlament se fur( n &ustiie se fur( p.n i din Biseric se fur8 #8. Ansemnele romanul ionic. 8omanul modernist, de tip proustian, camilpetrescian, refle"iv, se manifesta prin interiorizare. Bumea rom. ionic rmCne plin de sdens, dar i pierde omogenitatea, e vazuta prin ochii unui persona4, ce este naratorul si reprezentantul autorului. ,alorile dominante sunt de ordin personal, su iectivitate, fragmentarism, interioritate, intimitate, interioritate, se"ulalitate ca frustrare, neputin, idealism. 0uncia naratorului revine unui sau mai multor persona4e. Se scrie la persoana I, se foloseste adesea flu"ul amintirilor. Se foloseste scrisoarea, 4urnalul, pentru a le deduce sentimentele. <u mai sunt prezentate sentimentele altora, eventual cele care sunt deduse de Lpersona4ul cheieL, nu mai e"ista omniprezenta, totul rezultCnd fie din dosarul de e"istente, fie din ntClnirile directe ale persona4elor. 8omanul e mult mai veridic. <aratorul e un persona4, conflict

$,. Interte/tualitatea. Relaii interte/tuale. Interte"tualitatea e un concept de larg circulaie n ultimile decenii ale secolului trecut. F. Kristeva l$a preluat n esena sa de la teoreticianul rus Aihail 9ahtin care a fundamentat dialogistica, tiina despre structuri dialogice% a) !uvCntul ivoc -cuvCnt care se umple de dou sau mai multe semnificaii)* ) !onstrucia hi rid -cuvCntul strin n discursul autorului, naratorului, persona4ului) i c) #lurilingvismul -lim a4ele persona4elor). 8omanul eun ansam lu de lim a4e, stiluri. Jac pro lema fundamental a teoriei poeziei e sim olul, apoi pro lema fundamental a teoriei prozei e cuvCntul ivoc. Jup 9ahtin, aceast :relaie a fiecrui enun cu alte enunuri; e o caracteristic fundamental a discursului. F. Kristeva declar determinant pentru e"istena te"tului literar, relaia acestuia cu alte te"te -literare i neliterare), pe care o numete interte"tualitate. :Orice te"t se construiete ca mozaic de citate, orice te"t este absorbie i transformare a unui alt te"t;. 8eluat de numeroase ori, definiia F. Kristeva, se nuaneaz, se m ogete continuu. :Bim a4ul poetic apare ca un dialog de te"te* orice secven se face n raport cu o alta provenind dintr$un alt corpus;. Iha ?assan consider opera postmodern o sintez a tuturor stilurilor. (. #utem avea un interte"t la nivelul mare al construciei* =. Interte"tualitatea la nivelul fragmentelor de te"t -atCt n construcie, cCt i n semnificaie)* /. Interte"tualitatea la un anumit

le confera sensuri filozofice adanci si noi, in cadrul conte"tului. Si totusi, SBuceafarulS este un poem liric, schema epica fiind doar cadrul, persona4ele si intamplarile $ sim oluri lirice, metafore, pentru a sintetiza idei filozofice. 2ceasta interferenta de genuri confera poeziei o mare profunzime si posi ilitati multiple de interpretare -poveste fantastica de iu ire, alegorie pe tema geniului, poezie de viziune sim olica). #oemul se desfasoara pe un vag fir epic intr$o suita de metafore si sim oluri prin care se sugereaza idei filosofice. +ste deci in egala masura un poem de dragoste si un poem filosofic. $1. Ansemnele romanul corintic. +ste supranumit Hi postmodernist sau neomodernist poate Hi un roman li er. nfieaz o vCrst a ironiei. Se poate scrie la persoana I sau III, poate fi un amestec ntre tipul ionic si doric, se a ordeaz un stil li er, mai adCnc. Sentimentele sunt spuse direct, simplu, de ctre persona4ul$narator, care este ntruparea uneia din ipostazele autorului. Ju larea i multiplicarea nceputurilor, finalurilor i aciunilor narate. Tratarea pe picior de egalitate a aciunii i ficiunii, a realitii i mitului, a adevrului i minciunii. 0a ula i su iectul alctuiesc o para ol. !onstrucie hi rid, roman n roman, roman despre roman. 2m iguitate, povestire filozofic, mit. Bumea romanului corintic este neomogen, incoerent, vid. +"prim o mentalitate derutant i a uziv fr discernmCnt sau autoritar. ,alorile dominante sunt de ordin politic. 8efelcia este superioar i vieii i simirii/raiunii. ,iziunea corintic este ironic% artificiul, ludicul, masca, caricatura. 0orma este alegoric, sim olic i de aceea se face intenionat, confuzie ntre su iect i o iect. <aratorul e supraindividual. Includem aici romanul$para ol, sau romanul mitic, metaromanul. Repre'entanti ai romanului corintic7 !raii de la curtea veche de Aateiu !aragiale, ,Cntoarea regal

interiorizat, fa ula nu coincide cu su iectul. Jramele personale nici nu modific nici las intact sensul lumii. Simirea este superioar vieii i adesea refleciei.,iziunea ionic este relativist. !onflictul interiorizat, construcie deschis.Se produce o trucare srtuctural prin asimilarea formei romCneti la forma liricului. Repre'entanti ai romanului ionic7 !amil #etrescu $ L5ltima noapte de dragoste, ntCia noapte de raz oiL, L#atul lui#rocustL .Aircea +liade TAa_trei;, ?. #apadat$9engescu !oncert de muzica de 9ach. Alti repre'entanti 7 Aarin #reda $ L,iata ca o pradaL si L!el mai iu it dintre pamanteniL $;. Ion Barbu i conceptul modern de poeticitate. @tapele poe'iei lui Ion Barbu. 2 fost unul dintre cei mai importani poei romCni inter elici, reprezentant al modernismului literar romCnesc. Ion 9ar u a fost constiinta artistica ce a incercat sa regandeasca intreaga poeticitate cu toate articulatiile ei, propunand o opera profunda, un spatiu nou al poeziei, un lim a4 poetic inedit. !reaia lui Ion 9ar u era mprit de acesta n patru etape% parnasian, antonpanesc, e"presionist i aradist. Tudor ,ianu reducea aceast clasificare la doar trei etape% parnasian, aladic$ oriental i ermetic. 2ceast din urm mprire a devenit clasic. #rima etap este cea a versurilor pu licate ntre (@(@ $ (@=7 n revista burtorul, perioad numit convenional de unii critici LparnasianL. Scurte i riguroase ca form $ cCteva sunt sonete $, poeziile propun un univers tematic divers. 9ar u descrie peisa4e mineralizate, forme ale geologicului i ale

tip de compoziie -glos, sonet, gazel, rondel, hai>u etc.)* &. O aluzie interte"tual fie la un titlu de oper literar sau autor -:Bevantul; lui A !rtrescu trimite 0ederico 0ellini* Aa" Torpedo :3hici cine trage n tineO;, traducere de ,itoria Bipan). Interte"tualitatea ca procedeu e foarte veche, dar ea a cunoscut o amplificare deose it n literatura sec. DD, n special n a doua 4umtate. n proza romCneasc modern vom remarca pe !ristian Teodorescu care realizeaz un dialog interte"tual cu I. B. !aragiale, dar i pe 3heorghe !rciun, care a reluat romanul :Japhinis i !hloe; n :!ompunere cu paralele inegale;. #hilippe Sollers -:<ivelurile semantice ale unui te"t modern;) su linia c un te"t se scrie cu te"te i nu cu fraze i cuvinte. Te"tele, afirm Sollers, presupun trei niveluri principale% (. un strat profund% :scriitura; ca punere n scen i nglo are a reprezentrii* =. un strat intermediar% interte"tualitatea corpul material care relanseaz funcia narativ* /. un strat superficial% cuvinte, fraze, secvene rime. Te"tul se descifreaz de la nivelul / la (. <egli4area stratului interte"tual n cazul romanului lui Foece face imposi il descifrarea te"tului sau accesul la :stratul profund;. Iat de de nu putem citi romanul :5lise; decCt dup lectura :Odiseei; lui ?omer. "elaii interte0tuale >forme( modaliti metaliterareA ?8citatul reluarea unui fragment de te"t cu ghilimele sau nu, cu sau fr referin precis. !itatul presupune

de J. 8. #etrescu, #ovestea cu cocoul rou de ,. ,asilache, 3esturi de +m. 3.$#un. $8. Mitul ca +orm( a cunoaterii. Miturile +undamentale ale culturii rom3ne. Aitul este o povestire fa uloas care cuprinde credinele popoarelor -antice) despre originea universului -cosmogenez) i a fenomenelor naturii, despre zei i eroi legendari. Aitul implic fiinte spirituale, precum Jumnezeu, nger sau demoni, si persona4e fantastice ca de e"emplu% oameni$animale, precum i e"istena unei alte lumi. 2vCnd o factur folcloric i transmiCndu$se oral, mitul multor popoare au fost culese la un moment dat i transformate n epopei, care reprezint adevrate monumente ale vechilor culturi i fac parte din tezaurul culturii. Scopul cunoaHterii ar fi de a descoperi acest principiu Hi nlnEuirea logic a derivaEiilor de la el la formele concrete de e"istenE. 3eorge !linescu constat c & mituri sunt nutrite din ce n ce mai mult de mediile literare i acestea sunt% Traian i Jochia mitul etnogenezei romCneti* Aioria sim olizCnd e"istena pastoral a poporului romCn* Aeterul Aanole mitul estetic, indicCnd concepia noastr despre creaie, care e rod al suferinei* i Q urtorul care e mitul erotic, personificarea invaziei instinctului pu eral. Aiturile rom. se nfieaz astzi fragmentar i mai ales n form liric, chiar cCnd e vor a de alad sau colind% dou treimi din Aiorita sunt acoperite de testamentul cio anului. Su aparena epic a desfurrii ntCmplrilor, n alada despre Anstirea 2rgeului clocotete z uciumul sufletesc a lui Aanole sau ni se relev puternica dragoste a 2nei pentru marele meter. !u alte cuvinte, miturile romCneti menionate ntregesc concepia poporului nostru despre istorie i evoluie, despre munc i creaie, despre e"isten. Aitul desore

florei, evoc zeiti mitologice sau surprinde procese de contiin, cum ar fi solemnul legmCnt al lepdrii de pcatul contemplaiei a stracte n favoarea voinei de a tri cu frenezie, ntr$o total consonan cu ritmurile vii ale naturii. la Ion 9ar u, su mpietrita i recea marmur a versului, se rsucesc pasiuni violente, neliniti i aspiraii tul uri, ceea ce denot o structur romantic . +l tinde spre o alt formul poetic, deprtat de romantism, spre Lun lirism omogen, instruind de lucrurile eseniale, delectCnd cu viziuni paradisiace L, pe care a realizat$o n urmtoarele etape ale creaiei sale. +tapa doua indic orientarea spiritului poetului spre concretul lumii, cum i anunase n 5manizare. 2ici pot fi integrate poeme ca% Jup melci, 8iga !r_pto i lapona +nigel, Jomnioara ?us, IsarlC>. Aai toate sunt lungi, datorit n mare msur pasa4elor descriptive, consecin imediat a preocuprii de concret* au un caracter narativ, L aladicL , pentru c n ele Lse ziceL o poveste* n sfCrit evoc o lume pitoreasc, de inspiraie autohton sau alcanic, asemntoare cu cea din viziunea lui 2nton #ann. +"cepional este acum sugestia pictural. +"presia este proaspt i pregnant dezvluind n I. 9ar u un poet al cuvCntului, nu numai al ideii i viziunii, cum l cunoatem la nceput. n ultima etap se pstreaz nc legtura cu etapa anterioar atCt prin pasa4ele descriptive cCt i prin cele narative, care fac poezia mai uor de neles i descifrat. 3eorge !linescu susine c de fapt aici e"ist ermetismul autentic al poeziilor lui Ion 9ar u, pentru c se azeaz pe sim oluri, cel din Foc

decuparea i retransmiterea unui pasa4 dintr$un te"t strin. ;8adaptarea implic transpunerea unei opere n alte dimensiuni stilistice sau n alte modaliti. -+". fa ulele) :8prelucrarea reluarea unor te"te n alte forme -te"te filosofice sau evanghelice transpuse n versuri), dar cu adugiri, eliminri. Biteratura popular. :#saltirea; lui Josoftei. @8imitaia mimarea, cu foarte puine variaii, a formei i coninutului unui te"t. I8parafraza o dezvoltare mai larg ntr$o formulare personal a unei opere. :+neida; lui ,irgiliu e o parafraza a :Odiseei; lui ?omer. Operele dramatice ale tragicilor greci -+shil, Sofocle, +uripide) sunt parafraze ale miturilor 3reciei antice. :Buceafrul; lui +minescu e o parafraz a asmului :0ata din grdina de aur;. F8Paradia -:para; din gr. alturi, ode $ cCntec) e o imitaie satiric a unei opere serioase, cunoscut. #arodia presupune o sintez de procedee% imitaie, parafraz, citare, luzie etc. :Bevantul; lui A. !rtrescu este n acelai timp o parodie i o pasti a stilurilor poeziei noastre culte. E8Plagiatul un mprumut de te"te nedeclarat dar literar

etnogenez, de pild, a fost formulat de 3h. 2sachi% Jochia, urmrit de Traian, mpietrte mpreun cu oile sale. 2sachi pleaca de la elementele de legend pe care i le$a pus la ndemCn tradiia oral. Aitul z urtorului capt forma e"plicit la modul artistic, n alada lui ?eliade 8dulescu, ori devine un motiv romantic n !lin -file din poveste) de A. +minescu, ori cumuleaz semnificaii mai nalte, ntr$un poem cu implicaii mitologice mai numerose, ca Buceafrul. Jup aceast enumerare, istoricul literar 3eorge !linescu las deschis calea unei posi ile descoperiri n mediile folclorice i a altor mituri. I/. 3enul dramatic i speciile lui caracterizri i e"emplificri. -enul dramatic7 e"prima ideile autorului numai prin intermediul persona4elor care participa la actiunea su iectului literar, autorul fiind prezent numai in indicatiile scenice si de regie. +".% ,,8azvan si ,idra`` de 9ogdan #etriceicu ?asdeu 3enul dramatic in scena* intamplarile nu sunt relatate ci ele se desfasoara in fata cititorului* $ modul de e"punere specific este dialogul, $structural operele dramatice sunt impartite in acte si scene $ indentificam in opera dramatica un conflict deose it de puternic si dinamic. 2lte referate despre% genul dramatic, o scrisoare pierduta apartenenta la genul dramatic. .omedia 3enul dramatic cuprinde opere literare destinate pentru a fi 4ucate pe scena. 2stfel acEiunea impune anumite limite in ceea ce priveHte amploarea in timp si spaEiu. J.p.d.v compoziEional este structurata in acte si scene.Intamplarile se petrec in capitala unui 4udeE de munte, in prea4ma alegerilor. Aodul de e"punere principal este dialogul cruia i se adaug monologul

secund nefiind decCt un ermetism de L dificultate filologic L, inCnd de o sinta" poetic dificil. #oeziile amintite se nvCrtesc, metaforic vor ind, pe ideea L nunii L neleas ca ptrundere n miracolul creaiei universale. LOul dogmaticL este chiar un sim ol al misterului L nunii L, un soi de cosmoid, pentru c n structura lui dual se reprezint lumea dinaintea nuntirii, creaia de dinaintea 3enezei. 9analul ou demonstreaz c Lmrunte lumi pstreaz dogmaL, c macrocosmosul se repet n microcosmos. Je aceea el este fcut s devin o iect de contemplaie% L+ dat acestui trist norod i oul sterp ca de mCncare, Jar viul ou la vCrf cu plod 0cut e s$l privim la soareUL ,zut n lumina soarelui, oul relev nsi esena universului. 2spiraia spre a solut se mplinete doar prin atingerea contemplaiei poetice, prin viziunea direct a principiului universal. $ . Nic%ita St(nescu. <e la modernitatea t3r'ie la postmodernism. .onceptul de poeticitate.@tapele de creaie. <.S. aparine temporal, structural i formal, poeziei moderniste sau neo$ modernismului romCnesc din anii (@67$(@17. #oezia lui <ichita Stanescu se constituie intr$un univers autonom de o frapanta modernitate si de o mare diversitate tematica. +l aduce insa o alta perspectiva decat cea din poezia anterioara lui. 8omantic in esenta si model in e"presie, <. Stanescu a ordeaza marile teme ale liricii universale -iu irea, destinul, istoria, moartea, focul, etc). Jistingem trei etape ale liricii sale. 9rima etap( de

$0. 9oe'ia lui Ale/ei Matee&ici despre ar( i grai. )imba noastr(. Anali'a literar(. #oezia sa aparine patrimoniului cultural naional i, dei este considerat un poet care a scris poezii care se recitau la ser rile colare sau populare, creaia sa l recomand drept un autor mre al literaturii romCne, un om cu un gust literar desvrit i un autor deose it, care nu poate lipsi din manualele colare nici n ziua de azi. ara i graiul sunt patrimoniul cel valoros care ni l$au putut oferi stmpii iar poeii au ncercat s le pun n versuri i melodii. Bim a este o trstur definitorie a unui popor, a unui neam, a unei naiuni. Tezaurul spiritual al unui popor se gsete ascuns ntr$o comoar, n lim . Je aceea poetul ncepe poezia Bim a noastr cu versul% Bim a noastr$i o comoar. 2ceast comoar spiritual definete cel mai ine o naiune, fiindc ea se nate din adCncul fiinei. Imn, dar n acelasi timp oda si elegie, poezia LBim a noastraL da glas sentimentelor neretinute de dragoste, de pretuire, de respect si de admiratie ale poetului fata de graiul neamului. LBim a noastraL, asa cum este ea nfatisata n prima strofa, este creatia fara egal a poporului nostru, rasarita o data cu el din adCncul veacurilor, devenind prin vreme ogatia noastra cea mai de pret. +a este, asadar, veche si ogata si a fost vor ita pe ntreg teritoriul tarii, capatCnd prin rostire straluciri de pietre rare% LBim a noastra$i o comoara/n adCncuri nfundata./5n sirag de piatra

dramatic. 2lte referate despre% comedia, comedia o scrisoare pierduta, caracterizarea lui pristanda din comedia o scrisoare pierduta *ragedia7 e o specie a genulei dramatic, in versuri sau in proza, prezentand persona4e puternice anga4ate in lupta cu destinul potrivnic, cu ordinea e"istenta a lumii ori cu propriile lor sentimente, acest conflict solutionandu$se cu infrangerea sau moartea eroului. +".% ,,2ntigona`` de Sofocle. <rama este o specie a genului dramatic, caracterizata prin ilustrarea vietii reale printr$un conflict comple" si puternic al persona4elor individualizate sau tipice, cu ntCmplari si situatii tragice, n care eroii au un destin nefericit. drama istorica -L8azvan si ,idraL de 9.#. ?asdeu, LJespot$,odaL de ,asile 2lecsandri, L2pus de soareL de 9ar u stefanescu Jelavrancea etc.). drama mitologica -LAesterul AanoleL, de Bucian 9laga) Aai pomenim aici farsa de mici dimensiuni, nrudit cu comedia* ,odevilul cCntec satiric, introdus de p icei n comedii* Aelodrama o pies de teatru sentimental, cu intrig simpl i deznodmCnt facil, iar te"tu pe alocuri e nsoit de muzic.

55. Hortensia PapadatBengescu. Concert din muzic de Bach. Polifonia romanului. Alturi de L. Rebreanu H.P.B. este !ntemeietoarea unui roman modern utiliz"nd analiza psihologic. #a este creatoarea !n lit. rom. a romanului citadin analist analist al sufletului femenin. Romanul apartine seriei de romane-cronic de familie cronica familiei Halipa. Aici se !nf$i%eaz e&olu$ia mai multor familii din clanul

crea4ie5 a e/uberan4ei5 cuprinde volumele de tinereEe . ensul iubirii = viziune a sentimentelor). #rima este lirica, sentimentala, adolescentina in care predomina idealurile romanticii, Iu irea ca asentiment originar al nasterii cuvantului` este tema primcipala a primelor doua volume. !ea de-a doua etapa este cea a anecuvintelor` cea a maturitatii creatoare in care poetul descopera efectul timpului aspupra cuvantului iar eul liric isi incepe aventura in cunoastere. 2ceasta etapa incepe cu aJreptul la timp` si culmineaza cu (( elegii cuprinzand si volumele aOul si sfera`, aIn dulcele stil clasic`. #oetul descopera miturile iar viziunea asupra spatiului si timpului se schim a. In ultima etapa a afrigului` temei frigului i se adauga atema mortii`, aAaretia frigului`, aOperele imperfecte`, a<oduri si semne`). 0rigul este e"presia lipsei sentimentelor, ceea ce inseamna evadarea din timp. +ul poetic se transforma din Su iect al cunoasterii` in ao iect de cunoastere`. Aoartea, tema fundamentala a acestei etape lirice este o e"perienta limita insemnand intoarcerea in mit, in necuvant. ,olumele urmtoare reiau tema cuvintelor Hi a necuvintelor, continu o sesia mitului creaEiei. $:. Marin 9reda. Moromeii5 .el mai iubit dintre p(m3nteni. 9ropriet(ile originale ale realismului. Aarin #reda va sustine ca adevarata literatura este cea realista, ca scriitorii tre uie sa se aplece asupra istoriei si a realitatii cotidiene, ca o opera are valoare numai daca

rara/#e mosie revarsata.L ,echimea, frumusetea si ogatia ei sunt puse n evidenta prin comparatiile metaforice cu functie sintactica de nume predicativ multiplu, Llim a... $/ o comoara..., un sirag...L, avCnd determinarile atri utive Ln adCncuri nfundataL si Lde piatra rara/ #e mosie revarsataL care contin epitetele LnfundataL, LraraL, LrevarsataL. Tainica ei ogatie ascunsa vreme ndelungata este sugerata prin e"presia metaforica Ln adCncuri nfundataL. Bim a este cCntec, deci naltare, visare, sensi ilitate, dar un anume cCntec, particularizat n Ldoina dorurilor noastreL, acea cCntare a cCntarilor neamului nostru, duioasa, 4alnica, melancolica, e"primCnd nazuintele permanente ale poporului -Ldorurile noastreL) mereu prezente, mereu rostite tainic de$a lungul e"istentei. !u alte cuvinte, lim a reflecta ntregul trecut de munca al naintasilor, caci i$a nsotit n truda lor continua, ea nsasi nascCndu$se si dezvoltCndu$se n focul muncii. Bim a romCna este o lim a inecuvCntata, harazita -LaleasaL) sa e"prime adevarurile permanente atCt n forma ci de comunicare familiara, cCt si ca lim a de cult% LBim a noastra i aleasa/ Sa ridice slava$n ceruri,/ Sa ne spuie$n hram si$acasa/ ,esnicele adevaruri.L Truda noastra va fi rasplatita si rasplata va fi imensa% graiul se va m ogati si se va revarsa fecund, enefic si generos pentru ntinderile tarii% LSi$ti avea n revarsare/ 5n potop nou de cuvinte./<u veti plCnge atunci amarnic/!a vi$i lim a prea saraca/Si$ti vedea cCt e de darnic/3raiul tarii noastre

Hallipa care au reu%it s se !mbog$easc iar urma%ii acestora manifest o lips de interes pentru acumulare descoperind lu'ul %i deliciile lumii mondene. Romanul prezint imaginea burgheziei tinere rom"ne%ti dez&luind deficien$ele ei precum snobismul %i par&enitismul. (u sunt ac$iuni propriu-zise ci mai mult comentarii %i analize. 8omanul este construit $ in principal $ pe destinul a trei cupluri. n cadrul fiecarui cuplu intervine un intrus, care desta ilizeaza relatiile familiale ale partenerilor. !ele trei casnicii s$au realizat din interes. +lementul central al romanului este pregatirea si sustinerea concertului din muzica de 9ach in saloanele +lenei Jraganescu, un eveniment monden, care se impiedica in tot felul de amanunte organizatorice, fiind amanat de mai multe ori. !oncertul din muzica de 9ach constituie principalul eveniment monden al anului pentru societatea inalta a 9ucurestilor, mai ales ca, in cadrul programului muzical, urma sa participe si ,ictor Aarcian, un virtuoz pianist de talie europeana, care se intamplase sa revina pentru o scurta vreme in tara. +lena este fascinata de farmecul si talentul lui Aarcian si$i devine amanta. !oncertul este precedat de inmormantarea Siei. Toti mimeaza decena si reculegerea, in realitate, fiecare se gandeste la pro lemele si preocuparile sale. n tot cursul romanului se insist asupra eforturilor persona4elor ca familia s par, din e"terior, nealterat, cu toate c fiecare dintre ei tiu originile o scure ale unor sno i, pcatele moale, relaiile du ioase dintre persona4e. !oncertul din muzica de 9ach va fi un triumf pentru melomani, dar va marca destramarea familiei Jraganescu. +lena va pleca in strainatate, in compania muzicianului de care se indragostise, admirandu$I prestanta si

transmite un adevar social si psihologic. 8omanul )oromeii are ca tem satul i ranul n perioada dintre cele dou rz oaie mondiale. Aarin #reda a creat un roman original, cu o viziune modern asupra lumii rurale. !ele doua volume ale romanului LAorometiiL se constituie intr$o adevarata monografie artistica a satului romanesc surprins intr$o perioada decriza a istoriei sale % destramarea clasei taranesti, purtatoare a unei civilizatii milenare. Si intr$ adevar, #reda relateaza povestea acestei familii de tarani din !ampia Junarii, care $ de$a lungul unui sfert de secol $ cunoaste o profunda si sim olica destramare. 2ctiunea incepe sa se desfasoare cu trei ani inaite de primul raz oi mondial in satul Silistea$3umesti din !ampia Junarii, aproape de 9ucuresti. +ste o perioada in care nu se petrec evenimente mari, iar timpul este foarte ra dator cu oamenii, semn ca familia lui Aoromete ducea o tihnita viata patriarhala. Scriitorul nareaza lent, punand accent pe amanunt, pe gest si pe mimica. Scriitorul foloseste tehnica detaliului si a acumularii progresive, conturandatmosfera din casa Aoromete. 5n alt roman profund realist, comple" i de o mare densitate a ideilor, .el mai iubit dintre p(m3nteni, nfieaz societatea romCneasc cu toate proprietile originale ale realismului. !el mai iu it dintre pmCnteni este o confesiune -scris la persoana ntCi, semn al autenticitEii), eroul fiind martor Hi narator. +roul se afl deci ntr$o situaEie limit* scriind Hi retrieHte viaEa Hi ncearc sC$i nEeleag resorturile intime, erorile, s descifreze

draga.L #rima si singura data lim a este asociata cu patria -Lgraiul tarii noastre dragaL), anticipCnd parca remarca lui <ichita Stanescu% L!e patrie minunata este aceasta lim aUL #oetul evidentiaza n ntreaga poezie nsusirile alese ale lim ii, ogatia, vechimea, frumusetea, e"presivitatea, armonia, puterea mo ilizatoare, precum si capacitatea ei de a e"prima trecutul de munca si de lupta, sufletul poporului si aspiratiile lui. 11. =pera lui Ion Neculce. Ion Neculce a fost un cronicar moldovean, mare oier care a ocupat diferite demniti importante n perioada domniei lui Jimitrie !antemir. Bucrarea de cpetenie a lui <eculce $ n afar de compilarea cronicilor anterioare $ este Betopiseul rii Aoldovei de la Ja i4a ,od pCn la domnia lui !onstantin Aavrocordat . Inaintea Betopisetului , cronicarul a asezat un numar de patruzeci si doua de legende istorice, pe care le$a intitulat TO sama de cuvinte;, care nareaza diferite intamplari din viata unor domnitori, mai cu seama din a lui Stefan cel Aare. 2ci se cuprind o sum de tradiiuni relative la diferii domni i care au format su iectele legendelor i poemelor din literatura noastr modern. <eculce nu era prea nvat, dar era om cu un sim, cu pricepere de a 4udeca lucrurile. +l tie foarte adesea s gseasc cuvCntul 4ust pentru a zugrvi o situaie sau pe un om. Stilul lui este simplu i, prin aceasta, foarte atrgtor. !ine vrea s afle modele de stil din cronicarii moldoveni, tre uie s caute n

virtuozitatea muzicala. 1:. <umitru Radu 9opescu. Romanul V3n(toarea Regal(. Aspecte postmoderniste. 8omanul, un fel de Jecameron, compus dintr$o suita de povestiri senzationale, apartinand diverselor persona4e ale romanului, ilustreaza toate caracteristicile naratiunilor lui J. 8 #opescu. !apitolele poart nite titluri corespunztoare stilului narativ al autorului postmodernist. +ste ales un spaiu straniu un stadion la un meci de fot al, persona4ul este unul malefic, nuit de crime greu de dovedit ntrucCt acest individ nu face, nu ntreprinde nimic cu mCna lui. ntCmplrile a4ung n pagin dup ce trec printr$un lan de naratori, de nuieli, de tipi cu mintea sucit, cu lim a4 am iguu. #lanurile se cufund ca ntr$un teatru al apsurdului. ,iaa persona4elor se dezvolt n simultanietate. !artea se impune prin arta de aconstrui perspective epice suprapuse, in care tragicul coe"ista cu grotescul, iar supranaturalul se converteste in ordinea realului. Specifica prozei lui J. 8. #opescu nu e numai evocarea satului dunarean, n momentul cCnd o puternica furtuna sociala i pra useste structurile milenare, ci si evidentierea unei alte ipostaze a lumii taranesti. Taranul de peste Olt nu mai e clasicul contemplativ din proza de inspiratie taraneasca, ci omul energic, activ, dinamic, vital, e"altat, omul atitudinilor contrastante, al pasiunilor devastatoare. In proza lui se remarca prezenta tragicului si a grotescului, a spectaculosului enorm, prin reprezentatie cu datini pitoresti si stranii, venite din stadiul unei civilizatii totemice. !onflictele sunt acut tensionate, cu scene de o cruzime e"trema, coe"istCnd grotescul cu supranaturalul. Aonstruozitatea acestei e"traordinare vanatori de oameni provine din faptul ca organizatorii crimei nu sunt sefii vreunei organizatii secrete, ci oficialii acelor

cauzalitEile prin raportarea la mecanismele sociale Hi politice. +l devine o conHtiinE lucid care nregistreaz Hi sancEioneaz datele realitEii. !el mai iu it dintre pmCnteni este o sintez a unor teme Hi motive disparate care m rEiHeaz e"istenEa n totalitatea ei% naHterea, dragostea, moartea, pierderea religiei, nstrinarea de prinEi, familia -susEinut cu trie), ucuria scrisului, nsingurarea, violenEa relaEiilor sociale, tragismul condiEiei umane ca 4ucrie a soartei H,a. Inceput cu o lung reflecEie asupra morEii, romanul se ncheie cu acele cunoscute cuvinte din +vanghelie $ Ldac dragoste nu e, nimic nu eL, e"primCnd ferm valoarea suprem a iu irii, ncrederea n mitul fericirii prin iu ire. !el mai iu it dintre pmCnteni este ultima capodoper a nemuritorului Aarin #reda. +ste un cCntec al iu irii Hi al li ertEii spiritului, garanEie a demnitEii umane, o cald pledoarie pentru dreptul la puritate, la adevr, la viaE interioar al oamenilor. 5). Lucian Blaga. *diseea initiatic a eului poetic. Poezia lui Blaga este interpretat mai cu seam ca o scriitur a imaginarului. +on Pop demonstreaz cu lu' de argumente c poezia lui Blaga este o oper organic articulat. Aceast idee obsesi& e urmrit subtil !n cele trei sec,iuni ale studiului- .. +postazele eului/ 0. 1igurile spa,iului/ 2. 34thos 5i logos iar coeren,a operei blagiene este rele&at sub trei aspecte fundamentale- .6

primul rCnd n <eculce, apoi n Airon !ostin i 3rigore 5reche. !eea ce conteaz n cronica lui <eculce este oralitatea e"traordinar a autorului, care d o anumit familiaritate evenimentului istoric. <eculce este primul nostru mare povestitor moldovean, anticipCnd apariia lui !reang. Je$a lunul anilor, opera lui Ion <eculce a atras atentia istoricilor literari romani, reprezentand filonul folcloric din care se desprind materia istoriei si valorile narativ$stilistice. Betopisetul, continuare a cronicii ilustrului predecesor Airon !ostin, este o opera memorialistica, azata in principal pe faptele traite de autor. 0iind un atent o servator al grelei stari in care se aflau tarile romane, <eculce acuza dominatia otomana si pe fanarioti de relele ce apasau epoca. Jragostea fata de pamantul romanesc, stors de ogatii fara mila, de cei ce erau datori sa vegheze asupra lui, l$ au facut sa e"prime cu mult patetism si multa durere. Opera lui Ion <eculce este deose it de importanta in dezvoltarea literaturii romanesti, scriitori ca ,asile 2lecsandri, Jimitrie 9olintineanu, !ostache <egruzzi, 3eorge !os uc, Aihail Sadoveanu gasind in ea ogate su iecte de inspiratie. 1;. .re'ul poetic eminescian. 9oemele @pigonii5 Scrisoarea II. Anali'( literar(. +pigon b urmas nedemn al unui inaintas ilustru. +minescu se incadreaza pe sine in randul epigonilor, chiar prin aceasta poezie se distinge de contemporani. Titlul poeziei a fost imprumutat din literatura germana. #oezia e construita pe aza antitezei intre trecutul

locuri, vanatoarea aceasta fiind, prin urmare, oficiala, regala. Oficialitatea, regalitatea acelei vremi e o regalitate sui$generis, caci faptele depasesc, prin cruzimea si insolitul lor, orice amintire istorica si orice conventie literara.

pornind de la - Cine &orbe5te !n poezie7 85i nu ne g"ndim desigur la eul empiric al poetului6/ 06 pri&ind felul cum se restructureaz spa,iul imaginar adic uni&ersul e'terior la care se raporteaz subiectul liric 5i 26 analiza limba9ului care construie5te acest imaginar adic raportul dintre subiectul rostitor 5i rostirea !ns5i. :n sec,iunea +postazele eului ni se rele& odiseea blagian. Pe urmele eului poetic simplific"nd mult criticul ca un detecti& demonstreaz c !ntr-o prim etap a crea,iei sale anterioar &olumului :n marea trecere ;protagonistul; spectacolului liric este modelat !n esen, dup chipul schi,at !n #u nu stri&esc corola de minuni a lumii. :ntr-ade&r este acum momentul dominat de ipostaza interogati& a eului al e'cesului de problematizare 5i al suferin,ei pro&ocate de pierderea contactului nemediat cu uni&ersultimp al ;triste,ii metafizice; 5i al nostalgiei ne&indecate a spa,iului edenic din care omul se simte respins. <i !n cele din urm se contureaz o dat cu (ebnuitele trepte 5i acea ;schimbare a zodiei; sub semnul creia obser& criticul are loc reconcilierea dintre subiectul uman trecut ca printr-un purgatoriu 5i uni&ersul recuperat !n dimensiunile sale ini,iale- noua epoc ;clasic; a deplinului

maret si prezentul 4osnic. #oetul ii elogiaza pe inaintasii sinceri, animati de no ile idealuri, si ii critica pe contemporanii superficiali lipsiti de idealuri, sceptici. Imaginea trecutului este paradisiac. +minescu nu face economie de epitete Hi metafore.#ersist ecouri din poezia naintasilor dar apar Hi accente eminesciene. 5rmeaz apoi un Hir de caracterizri lirice care au n vedere personalitatea Hi operele naintaHilor. Se pare c spaEiul pe care$l consacr unuia sau altuia este direct proporEional cu valoarea pe care le$o atri uie. Aetaforele si epitetele primei strofe visari dulci si senine, dulci si mandre primaveri amintesc lim a4ul poetic pasoptist. 3andirea si cantarea sunt dominante si in aceasta poezie. Strofa deschide prima parte a poeziei inchinata trecutului. !a si Scrisorile, +pigonii are o structura iplana* Strofa I poate fi considerat ca un fel de preludiu al unei :apologii;, a unei laude nemsurate. #artea I $ oda inchinata trecutului, partea a II -. strofe) contine elemente de satira. #artea a doua, alcatuita din . stofe, este o satira la adresa contemporanilor poetului. Se o serva contrastul dintre trecutul luminat de credinta si prezentul sceptic si in4osit, imporiva caruia se ridica sarcasmul satirei. 2cest contrast e realizat prin antiteza dintre pronumele noi$voi. #oetul se integreaza in randul epigonilor, dar se distinge chiar prin aceasta pozie...

echilibru numai accidental zdruncinat de &reo ;&"rst de fier; efemer. Acesta este itinerarul ini,iatic !n care aflm cum anume eul poetic cunoa5te 1iin,a.

5=. (icolae Breban. Buna&estire. Problematica. >trategii stilistice ale romanului. 8omanul se remarc prin stilul sarcastic, prin relaEia neconvenEional dintre narator Hi persona4, prin structura o"imoronic a persona4ului principal. JeHi este de o valoare mare romanul Bunavestire este de natur corintic. #ersona4ele nu reuHesc s se individualizeze prin nimic un, faptul c sunt supuse greHelilor Hi mizeriilor la fel ca fiecare dintre noi. Aetamorfoza nu este atCt de nspimCnttoare i de radical. n romanul lui <. 9re an avem de a face cu persona4ul real, avem portretul fizic i pshihologic al acestui persona4. n roman se pune pro lema nelegerii unot factori nedeterminai care rezolv destinul omului. Totul este logic. #erspectiva romanului privit din dreptul persona4ului central are = planuri% (. !el de nelegere al lui 3ro ei i a Biliei* =. l reprezint provincia hipercelest a zeilor, care dispun cu grosolnie de soarta ieilor eroi. 8omancierul i cunoate romanul la fel de ine cum naratorul i cunoate persona4ele i faptele lor. 2utorul renunE la convenEia realist Hi n primul rCnd la logica perfect, infaili il. ntre area care se isc n conte"tul romanului% Oare tot ce ni se ntCmpl e logicO...

Su intitulata ,,Satira;, ,,Scrisoarea II; concretizeaza sila si dispretul poetului fata de degradarea raporturilor umane. #oetul su liniaza faptul ca arta s$a degradat tot atCt cCt si gCndirea, ntr$un fel care 4igneste pe artistul adevarat. n aceste conditii, poetul de geniu si refuza capacitatea creatoare, nemaiavCnd cui sa$si transmita mesa4ul. Aotivele artei adevarate au disparut, iar el nu vrea sa scrie vreo ,,istorie pe apa; pe gustul mediocrilor, nici sa$si faca din creatie o tram ulina sociala* nu vrea sa scrie nici pentru glorie, nici pentru idealuri, nici pentru dragoste, pentru ca nimic nu mai este pur si adevarat% ,,Je$ oi urma sa scriu n versuri teama mi$e ca nu cumva /Oamenii din ziua de astazi sa ma$nceapa$a lauda /Jaca port cu usurinta si cu zCm et a lor ura /Baudele lor desigur m$ar mChni peste masura;. 2stfel, alaturi de alte poezii -,,+pigonii;), ,,Scisoarea II; pune n lumina conceptia lui +minescu despre menirea n lume a poeziei si a poetului. Sentimentul de pericol grav, iminent, provocat de invazia turceasca, este atenuat de poet printr$un vers cu radacini nfipte adCnc n folclorul national% ,,<uma$n zarea departata suna codrul de ste4ari;, vers ce sugereaza prezenta ostenilor romCni la adapostul codrilor, gata sa$si apere glia stra una. 2sadar, prima parte a poeziei se ncheie cu un alt ta lou, tot descriptiv, care fi"eaza momentul de odihna al ostenilor nvingatori, n timp ce Buna, ,,doamna marilor si$a noptii varsa liniste si somn;. #oetul introduce aici, n contrast cu tumultul scenei anterioare, o nota idilica,

8omanul continu cu o linie a crizei sensului, adic 9unavestire, ca orice roman corintic vizeaz o lume din care motivaiile au disprut. 2adar, n acest roman avem de a face cu o micare n vid, n suspans. Je vreme ce n roman se aud mai multe voci definete polifonia acstui roman. 8omanul reprezint o imagine comple" a apocalipsului micului urghez.

accentuata de scrisoarea feciorului de domn trimisa ,,dragei sale de la 2rges mai departe;, scrisoare preluata de +minescu dupa o doina de catanie culeasa de el nsusi. #artea a doua a poemului este o imagine a prezentului, deci a celuilalt termen al antitezei. 0ormula lirica este a satirei, dar nu a unei satire care pastreza limitele ironiei clasice, ci a uneia vehemente, puternic contestatare, cu un 10. Vladimir Beleag(. Kbor lim a4 violent, de mascator. +r3nt. Anali'a literar(. +ste romancierul cu o vocaEie narativ modern Hi profund, ntr$o literatur dominat de poeEi. 2devratul nceput accepta il al scriitorului este romanul Q or frCnt, pe tema e"perienEei rz oiului. Jar ,. 9eleag vine cu un mod nou de tratare, care const n utilizarea cCtorva modaliti artistice, anume, rz oiul este privit prin prisma unui copil. 2cest roman presupune un mesa4 foarte comple", trit la nalt tensiune artistic. 2utorul nu anga4eaz un persona4 de vCrst mic, dar se include pe sine n psihologia acestui copil, adic autorul triete fiorii sinceri ai copilului, el se transfigureaz n lumea copilului. Imaginile rz oiului sunt plasate pe o secven scurt de timp, pentru a putea fi mai lesne prinse n privire, surprinse !anoanele literaturii n memorie, cuprinse n cele mai I=. diverse ipostaze i analizate cCt romCne. #rin noiunea de canon, mai amnunit. Jei z orul din tineree i$a fost frCnt, Isai trage nelegem de regul, o dogm din e"periena lui dramatic isericeasc, list de te"te ucur de concluzii optimiste. 2nevoiasa sacre, care se cale a cunoaterii de sine i d autoritate deplin n cadrul pCn la urm motive s fie unei religii. Sau regul care fericit. 2ceasta este o adevrat face parte dintr$un ansam lu iruin. 8oman surprinztor de procedee artistice, specifice prin ruptura de tot ce autorul unei epoci. #entru ca un canon scrisese pCn atunci Hi prin lit. s e"iste este nevoie de cel ruptura de ntreaga epoc puin / elemente% valoare, anterioar. ,ladimir 9eHleag succes, un amalgan eterogen

are, n Q or frCnt, o rar capacitate artistic de a sugera strile de conHtiinE prin imagini recurente -lstunii n z or ameninEtor, apa nvol urat a <istrului, orizontul aprins, sCngeriu). Jificil la lectur pentru c e dificil ca scriitur, ela orat cu efort aprecia il Hi cu voinE de concentrare a intensitEilor afective, Q or frCnt e un roman de virtuozitate narativ, cu o un tehnic a analizei psihologice. :n romanul psihologic ?. 1. @. Be%leag &ine cu un nou mod de e'presie A monologul interior romanul fiind plasat !ntre dou planuri cel al prezentului %i cel al trecutului.

de factori sociali, morali, politici i religioi. 2stfel n lit. romCn se pot delimita & canoane literare% !anonul paoptist i gsete formularea literar tiinific n cele ra introducie la Jacia literar de A. KogClniceanu, care va meniona c% dorul imitaiei s$a fcut la noi o manie prime4dioas pentru c omoar n noi duhul naional. n aceast perioad se afirm cu diferit intensitate toate cele trei genuri lit., sunt puse azele primelor specii lit. cum ar fi% meditaia, elegia, pastelul, alada, satira, epistola, fa ula, idila...8eprezentanii romantismului paoptist introduc n operele lor teme vechi precum iu irea, destinul, fericirea, moartea. Se manifest n ansam lu = tendine de ordin literar% (. Jeschiderea spre cultura i lit. lumii* =. 8evenirea spre valorile morale i artistice ale spiritualitii romCneti. #rincipalii repr.% KogClniceanu, 2. 8usso, !. <egruzzi, ,. 2lescandri, J. 9olintineanu... !anonul 4unimist ia fiin la Iai, societatea Funimea i pu licaia ei !onvor iri literare. 0ormele fr fond, com ate direcia de astzi i militeaz pentru o direcie nou. Introduc spiritul critic, criteriul adevrului, com ate mediocritatea. Titu Aaiorescu pledeaz pentru autonomia esteticului. !anonul 4unimist pune accent pe doctrina e"presiv a poeziei, pe poetica viziunii, pe lim a4ul refle"iv, pe diverse ipostaze i mti ale eului poetic. 8eprez.% A. +minescu, Titu Aaiorescu, I. !reang, I. Slavici, !aragiale, !o uc, 3oga... !anonul modernist teoreticianul care pune azele can. Aod. +ste

+ugen Bovinescu, care lanseaz teoria sincronismului. Aodernitii pledeaz pentru trecerea de la o lit. preponderent rural la o lit. de inspiraie ur an. !anonul mod. cuprinde epoca inter elic. !anonul mod. mimeaz pe doctrina imaginativ a poeziei, dispariia eului poetic, pe ideea poeta artifae" -poet artificial), pe lumi virtuale, pe li ertatea a solut a inspiraiei. 2re loc interte"tualizarea prozei i a poeziei care devine sr toare a intelectului. 2re loc criza identitii poetului. Se propune dictatura fanteziei, estetica urCtului, crearea unui nou lim a4 poetic. 8eprezentani% B. 8e reanu, A. Sadoveanu, A. +liade, !. #etrescu, B. 9laga, 9acovia, 2rghezi... !anonul postmodernist 2stzi se pune la ndoial e"ist. canonului postmod. deoarece scriitorii care l$au propagat n lit noastr, au renunat n cele din urm la ideile propuse la nceput. Aanolescu admite ideea c ncepCnd cu gen optzecist, totui are loc o schim are de canon, astfel n locul can mod, se impune logic postmodernismul.#rima iz ucnire serioas a postmod s$ a produs n anii .7 cCnd un grup de poei din 4urul lui Aanolescu au format cenaclul de luni. Trsturile cele mai evidente ale postmod sunt% amestecul de narativitate i lirism n poezie, oralitatea, e"presia, parodia, cola4ul, 4ocurile de lim a4, imitaia. 8eprezentani% A. !rtrescu, Ioan 3roan, 2l. Auina, +. 3alaicu$#un, 2. urcanu... 18. Aureliu Busuioc. Hronicul -(inarilor. Stilul

parodic. 2ureliu 9usuioc a scris romane pentru toat literatura asara ean de dup @7 ncoace. <$a scris romane ca un grafoman. Jar, periodic, la /$& ani scotea cCte o carte. 2ureliu 9usuioc contrazice imaginea consacrat a scriitorului asara ean. <u este patriarhal, ci monden, nu este patetic, ci ironic. n scris are eleganE Hi o autoritate fireasc. Jac se 4oac, o face ca un aristocrat, nu ca un clovn. +popeea cuprinde cronologic toate Lmomentele crucialeL prin care a trecut satul 3ainari.

1. Structura operei literare. Termenul structur din lat. construcie, ordine, sistem. Se utilizeaz i n tiin cu sensul de relaie reciproc dintre prile unui ntreg. O structur este i opera literar, o construcie din cuvinte, din material ligvistic. n concepie tradiionalist opera literar este determinat de dihotomia form/coninut. Interesul pentru form ia o deose it amploare n studiile formalitilor rui. !ee ce face ca o e"primare lingvistic s fie o oper de art este forma, nu coninutul. !ercul lingvistic de la #raga impune un nou model de e"isten a operei literare structuralismul. Structuralitii lanseaz i impun termenul structur n locul celui de form i a celui de sistem. #e parcursul timpului au aprut i s$au impus cteva modele de structur a operei literare. !ele mai iportante sunt% I.Modelul Roman-Ingarden care este organizat n & straturi ' (% a) $ str. formaiunilor fonetice ale lim ii* ) $ semnificaia cuvntului sau sensul frazei, fragmentului* c) $ o iectele reprezentate* d) $ imagini vizuale, auditive, imaginare prin care e nfiat lumea reprezentat. +"ist posi ilitatea unui al ,$lea strat% str. calitilor metafizice -su limul, tragicul, teri ilul, sacrul,care$i permit lui Ingarden s introduc pro leme legate de sensul filosofic al operei literare) II. Modelul Rene Wellek i Austin Warren disting . straturi din care se distind / straturi principale% sonor, semantic i al o iectelor reprezentate. III. Modelul Nicolae Hartman 0ilosoful german distinge 1 straturi n structura operei literare. IV. Modelul Basarabean n frunte cu 2natol 3avrilov i 2le"andru 9urlacu. Teoria acestor critici nu este original dar este o sintez a celorlalte modele prezentate mai sus. n acest sens ei delimiteaz & straturi a operei literare% ( $ stratul sonor -al lim ii folosite)* = $ stratul semantic -al cuvintelor, procedeele le"icologiei i morfologiei poetice)* / $ stratul o iectelor reprezentate, adic a lumii fictive creat de scriitor -imaginea artistic, su iectul artistic, lucruri, aciuni, persona4e)* & $ stratul dez aterilor epico$filosofice -tema, ideea, motivul, laitmotivul, toposul .a.).

2ceste planuri se afl n relaie unele cu altele alctuind un ntreg unitar ca sens i ca func ie artistic. tratul sonor se refer la e"ploatarea resurselor fonetice ale lim ii n op.lit. Jevierile se manifest su forma aliteraiilor, a ritmului i a versului. Aliteraia const n repetarea unor sunete care imit sunete din natur. !ersul este alctuit din picioare de ritm -unitile ritmice minime), care pot cuprinde = sila e -troheu, iam ), / -dactilul, amfi rahul, anapestul), & -peon (, =, /, &). "ima este coincidena sunetelor n = cuv. ncepnd cu vocala accentuat. !lasificarea% () n funcie de accent% feminin, masculin* =) n funcie de locul ocupat n strof% mperechiat, ncruciat, m riat. Tipuri de strofe% monovers, distih, terin, catren, cvintet, se"tin, septin, octav. tratul semantic presupune studiul cuvintelor i al relaiilor dintre ele. Jevierile la nivel le"ical i gramatical se numesc figuri de stil / tropi ntorsturi ale cuv.spre un sens diferit dect cel o inuit% comparaia, metafora, personificarea, epitetul, metonimia, hiper ola, inversiunea, enumeraia, repetiia, anafora, epifora, interogaia poetic, invocaia etc. tratul lumii fictive sau a obiectelor reprezentate. 8ecunoaterea operei la acest nivel al lumii fictive este su iectul artistic i elementele lui, conflictul, modalitile de transfigurare a realitii ntr$un su iect artistic, modalitile compoziionale de structurare a su iectului, persona4e literare, figuri narative. tratul dezbaterilor epico-filosofice. !ercetrile mai recente privesc opera literar ca pe o alctuire le"ical care are o unitate de sens. 2ceast unitate se numete tem. O tem general se descompune n teme mai mici care se numesc motive i care nu mai sunt divizi ile. i motivele se clasific dup mai multe caracteristici% motive folclorice, mitologice, centrale / fundamentale, laterale / secundare, dinamice, statice, fluctuante -circul de la un scriitor la altul). 5n motiv reluat des n creaia unui autor sau a unei categorii de autori, devine laitmotiv. !onfiguraia sta il alctuit din mai multe motive i laitmotive constituie toposul -al case, al drumului, al vieii). !oncluzia afectiv ce se desprinde din interpretarea artistic a temei este ideea. .Raportul autor-nartor-persona!-cititor "n roman. n genul epic un rol important revine naraiunii. ntre autor i persona4 se interpune un autor sau mai muli naratori. 5nii teoreticieni consider c autorul rmne n afara operei literare. S$a produs o evoluie de la identificarea autorului cu scriitorul -persoana real), pn la negarea utilitii noiunii de autor n general. n anii 67 8oland 9arthes a declarat :moartea autorului;. 8elaia autor$narator$persona4$cititor este foarte comple". <oiunea de narator nu poate fi identificat cu noiunea de autor. 5neori autorul este identic cu naratorul, alteori nu poate fi identificat cu autorul. 2cest lucru l$a demonstrat 9ahtin prin analiza a = culegeri de povestiri Povestirile unui vntor de I. Turghenev i Povestirile lui Belkin de 2. #u>in. 5neori confuzia dintre autor i narator -cnd naratorul este i un persona4) poate duce i la nelegerea eronat a poziiei autorului i respectiv a mesa4ului ideatic al operei literare analizate.-e"% ?anul 2ncuei, @ povestiri i un singur povestitor. #ovestitorul nu este autorul.) Auli critici au tratat legtura dintre autor i persona4 n / feluri% 1.5nii consider c persona4ele sunt proiecii de caracter sau personalitatea ale autorului. -0lau ert% :+ma sunt eu;)* . !oncepia o iectivitii epice -impersonale) a autorului n raport cu persona4ele sale. -autorul ne relateaz, prezint stri sufleteti fr a lua niciun fel de atitudine de simpatie sau antipatie) -Titu Aaiorescu, +ugen Bovinescu :teoria impersonalitii;)* #. 8elaia dialogic dintre autor i persona4. 2ceast concepie i$a gsit fundamentare convingtoare n lucrrile lui 9ahtin. Ba aza acstei concepii st teoria despre dualitatea omului -Aartin 9u er) i n teoria comunicrii e"isteniale -Karl Faspers). Aartin 9u er face delimitarea dintre +5 i T5* +5$2!+ST2 i +5$ 2!+B2. 8aportul autor$persona4 este o interaciune dintre ideile autorului i ideile persona4elor. !uvntul care slluiete i interacioneaz simultan = voci% cea a autorului i cea a persona4ului, 9ahtin l$a numit :cuvnt bivoc# <aratarul este persoana cruia i se adreseaz discursul enunat. 0unciile naratarului sunt multiple% constituie o punte de legtur ntre povestitor i cititor, a4ut la precizarea cadrului naraiunii, servete la caracterizarea povestitorului, scoate n relief anumite teme, face s progreseze intriga etc. raportul dintre narator -autor) i naratar se modific n funcie de la un sistem de convenii la altul.

Statutul cititorului este supraevaluat n teoria operei deschise. 8aportul dintre autor i cititor este foarte comple". #. )imba!ul artistic i alte limba!e. *r(s(turi speci+ice ale limba!ului poetic i pro'astic. Tipuri de lim a4% familiar, tiinific, estetic, literar, popular, eletristic/artistic. +lementele principale ale lim a4ului artistic/poetic% tropi, figuri de stil, le"ic poetic, morfologie poetic, sinta" poetic H.a. #oetica -prozaica) specific a romanului ca gen prin e"celenE prozastic are lim a4ul artistic propriu, calitativ diferit de lim a4ul poetic al genurilor poetice -epopeea, tragedia, poemul, lirica H.a.). Bim a4ul poetic este rezultatul utilizrii particularizate a tuturor resurselor stilistice i prozodice oferite de lim , cu scopul producerii de efecte artistice i estetice. LBim a4ul poetic se caracterizeaz prin capacitatea sa de a evoca imagini. +l nu formuleaz preri, nici nu rezolv pro leme, ci evoc o lume ntr$o plenitudine o iectuala. Jeoarece nu se refer, ca orice alt lim a4, la o o iectualitate e"istent n afara lim ii, ci mai degra a ia o creeaza el nsu i, va folosi toate mi4loacele lingvistice care i pot fi de folos n acest scop.L Bim a4ului poetic i sunt caracteristice am iguitatea i deschiderea. Aaterialul folosit pentru construcia discursului poetic este oferit de compartimentele lim ii% fonetic, le"ical, morfologic i sintactic, care i com in n chip particular formele de e"primare, rezultnd ceea ce se numete stilul individual al operei literare sau, prin e"tensie, al unui poet, al unui curent literar, al unei epoci. Se distinge prin caracterul individual, unic, original, inedit al comunicarii lingvistice* nsuirile e"presive - azate pe conotaie) ale lim a4ului sunt foarte marcate, funcia estetic fiind prioritar* n constituirea te"tului, se apeleaz la imaginea artistic, la convenie i la ficiune* Sunt asimilate elemente din toate celelalte stiluri funcionale* Structura sintactic a enunurilor este foarte divers* topica e su iectiv* nglo eaz elemente din afara lim ii literare -din lim a4ul popular, familiar, argotic, arhaisme, neologisme, aspecte din variantele regionale)* Se utilizeaza intens figurile de stil sau retorice, 4ocurile de cuvinte, am iguitatea voit a sensurilor, sugestia i conotaia, nuanarea sinonimic, unitaile frazeologice neo inuite* $. Mi%ail Sado&eanu. Fraii Jderi. Anali'( literar(. Aihail Sadoveanu -I noie (..7, #acani $ (@ oct (@6(, 9ucureti) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician i om politic romCn. +ste considerat unul dintre cei mai importani prozatori romCni din prima 4umtate a secolului DD. 8omanul istoric :0raEii Fderi; evoc epoca domniei lui Gtefan cel Aare ntre anii (&6@ Hi (&1I, fiind considerat o epopee, un amplu poem epic care povesteHte fapte eroice, mpletind datele istorice cu produsele ficEiunii Hi ale legendei. Tema% de astfel unic pentru toate romanele sale istorice este aceea a luptei pentru li ertatea naEional Hi social a poporului vzut n strCns legtur cu evoluEia Erii Aoldovei. Trilogia :0raEii Fderi; este alctuit din romanele :5cenicia lui IonuE -(@/I), Izvorul$al -(@/6) Hi Oamenii Ariei sale fiind un roman epopeic sim olic pentru c ne gsim n faEa atCt a destinului individual cCt Hi cel colectiv, investite cu sensuri sim olice. Ucenicia lui Ionu $ ,olumul I $ este un roman al cunoaHterii primitive, empirice, al credinEelor n mituri Hi n minuni, al iniEierii, pentru c IonuE intr ucenic la ucenicia armelor din porunc domneasc spre a nvEa cum s devin ostaH adevrat. Intriga complicat Hi imprevizi il, situaEiile epice limit, culoarea local ce contri uie n un msur la realizarea tonalitEii, dau, evident, impresia de roman istoric. Intriga se nvCrteHte, mai ales n 4urul tentativei nereuHite a lui 3ogolea #ogonat de a$l rpi pe !atalan. 2rmsarul domnesc are nsuHiri magice. n el este concentrat puterea voievodului. ,olumul urmtor $ Izvorul - Alb este romanul cunoaHterii magice. n aceast carte se nmulEesc credinEele mitice care sunt ntrite Hi prin dimensiunea monumental Hi fantastic

conferit, unor supuHi ai domnitorului cum ar fi fraEii !liman, feciorii starostelui <echifor !liman* Onofrei -Sfarm $ #iatr) Hi Samoil -StrCm $ Bemne). !etatea <eamE este locul de recluziune al lui IonuE Fder, un topos unde recunoaHtem tema e"ilului e"istenEial al individului, condiEie necesar reintegrrii sociale a inocentului. <ucleul narativ al volumului, unde Gtefan cel Aare apare n primplan, este scena vCntorii de la Izvorul 2l . Jin nou faptul real este proiectat n mit. ,Cntoarea domneasc devine un ritual de iniEiere. O servm c la Sadoveanu natura nu este decorativ. Omul intr n corespondenE cu natura, el este ncadrat cosmologic. IniEierea n cel mai nalt grad n tainele naturii o ntClnim la mag sau la nEelept. $amenii %riei sale, cel de$al treilea volum al trilogiei 0raEii Fderi, este un roman al cunoaHterii raEionale. Jac primele dou volume alctuiesc o cronic de familie, avCnd n vedere provizoriul, viaEa de toate zilele, fiind n acelaHi timp Hi o cronic social, care analizeaz procesul alctuirii unei noi societEi, n Aoldova, azat pe rCnduial Hi dreptate, ultimul volum este mai ncrcat de istorie, este o fresc a ntregii Aoldove, care se ntreHte pentru rz oiul cu turcii. 8omanul urmreHte evenimentele ce au avut loc la lupta de la #odul nalt. Aulte peripeEii din inima imperiului turcesc dau o not romantic acestui episod, ncheiat cu alte noi fapte de eroism prin supunerea Hi decapitarea unor oieri trdtori. 8omanul se ncheie cu lupta de la #odul $ nalt, unde Gtefan cel Aare a o Einut o rsuntoare victorie, cu pierderi grele ns din rCndurile ;oamenilor mriei sale;, pe care nsuHi Gtefan cel Aare i plCnge alturi de ntreg nordul. Jescrierea luptei se realizeaz n trei momente fiind realizat de ctre scriitor cu o art regizoral perfect* pregtirea luptei, desfHurarea Hi sfCrHitul ei. n realizarea ta loului luptei de la #odul $ nalt se recurge la procedeul amplificrii epopeice o Einut prin comparaEii Hi hiper ole. !ompoziEional ntregul pasa4 al descrierii este realizat prin alternarea imaginilor de la o ta r la alta. Sadoveanu depHeHte dimensiunile evenimentului istoric, proiectCndu$l n fantastic, ceea ce 4ustific su stituarea urdiei prin imaginea unui alaur cu multe capete. Scena confruntrii cu alaurul se repet canonic, de$alungul ntregului te"t cptCnd astfel o funcEie compoziEional de relaEie ntre cele trei prEi ale acesteia. Aesa4ul patriotic, dimensiunea romantic localizarea temporal stau toate su imperiul persoanlitEii lui Gtefan, care miHc direct Hi indirect forEele anga4ate n lupt. +poca lui Gtefan cel Aare este situat la limita dintre fantastic Hi real, ntre mit Hi istorie, istorie Hi legend. %i&loacele limbii folosite de adoveanu% 8emarcm n special arhaicitatea te"tului care rezult din construcEii sintactice cronicreHti Hi din muzica domoal a cuvCntului ales cu gri4, pentru funcEia lui evocatoare. Be"icul arhaic are funcEia unui element de sugestie, la care putem aduga cuvinte din universul caracteristic armatei moldoveneHti sau turceHti. ntClnim construcEii perifrastice cronicreHti, construcEii metaforice, construcEii arhaice Hi le"ic folosite cu sens figurat, folosirea perfectului compus care e"prim acEiuni de scurt durat Hi de mare frecvenE dar care dinamizeaz acEiunea. ntClnim de asemenea schim area frecvent a diatezelor, alternarea perfectului simplu cu prezentul indicativ Hi punctarea naraEiunii cu form refle"iv. #rocedeele sinta"ei poetice, concretizate n enumerri l a4ut pe Sadoveanu s detalieze tlia n momentele ei fundamentale. 1.-enul liric i speciile lui 2 caracteri'(ri i e/empli+ic(ri. 3enul liric i 4ustific etimologia prin faptul c la vechii greci poezia era acompaniat de lir. Operele aparinnd acestul gen se caracterizeaz prin su iectivitate, autorul e"primndu$i n mod direct emoiile, sentimentele , impresiile. !reaia liric devine astfel, o proiecie a interioritii poetului asupra lumii e"terioare. Aodul de e"punere specific este descrierea. n poezia liric vi reaz rscolitoare sentimente ale iu irii i naturii, frumuseii femeii, motivul tristeii, disperrii. Omul n poezia liric se percepe pe sine nsui ca pe un univers aparte.

Birica oral -popular)% Doina specie a poeziei populare n care sunt e"primate sentimente puternice -iu ire, ur, dor, 4ale, etc) ntr$o form meteforic deose it. Joina poate fi% de dor, de 4ale, de dragoste, de nstrinare, de haiducie, sociale, etc. Cntecul specie aliricii populare n care sunt e"primate, ntr$o form simpl i melodioas, sentimente felurite, spontane. n funcie de aceste sentimente cntecele pot fi% erotice, naionale, patriotice, de leagn etc. hicitoarea sp. a lit. pop. scris, n general n versuri, cu caracter alegoric, n care se prezint trsturile caracteristice ale unei fiine, lucru, fenomen, etc., pentru a fi recunoscute. Strig!tura specie a poeziei populare, limitat adesea la un catren, strigat la 4oc, coninutul ei privete puterea de adaptare a realitile vieii. Se mai numete chiuitur. Pro"erbul sp.a liricii populare n care se reflect, ntr$o e"primare concis i sugestiv, un adevr rezultat din e"periena de via a poporului. #ic!toarea specie de dimensiuni mai mici dect prover ul, constnd n e"primarea plastic, lapidar, eliptic a unui adevr de via. Birica scris -cult)% Pastelul specie creat de ,. 2lecsandri, care pentru a o defini, a preluat termenul francez pastel, folosit n pictur. Jescrie un peisa4, poetul e"primndui cu discreie, prin intermedioul acestuia, propriile sentimente. 2u mai scris pasteluri% 3. !o uc, I. #ilat .a. $dila specie a liricii peisagistice n care este prezentat viaa cmpeneasc sau pstoreasc. n idil accentu cade pe viaa pastoral, natura slu4ind ca decor. Aai este cunoscut i su numele de pastoral, ucolic, eglog. 2u scris idile% ,. 2lecsandri $ "odica, J. 9olintineanu $ an%arino, 3. !o uc $ Pe lng boi .a. Elegia specie care e"prm sentimente de melancolie, tristee sau dureere adnc. 2utori de elegii% A. +minescu, B. 9laga, T. 2rghezi, 3. 9acovia .a. %omana sp.liric avnd un coninut sentimental$erotic, i o uoar not de tristee, cntat pe o melodie lin, melancolic. 2utori% 2l. Aacedons>i "omana frunzei de c2iparos, I. Aanolescu "omane pentru mai trziu .a. (d! snt e"primate sentimente de admiraiepentru eroi, pentru patrie. Oda poate fi% eroic, patriotic, personal etc. 2utori% A. +minescu $d n metru antic, I. ?.$8dulescu $d lui c2iller, O. +ftimie $d limmbii rom.ne. $mnul e"prim sentimente de laud i preamrire, fa de zei, eroi, persoane deose ite, evenimente etc. 2utori% ,. Slecsandri, A. +minescu, O. 3oga, J. 9olintineanu .a. !aracteristici% solemnitate i so rietate, caracter mo iliztor i militant. )editaia specie a poeziei filosofice. 2re ca punct de plecare un motiv -un element al naturii, un persona4, un o iect) care servete drept prete"t demersului refle"iv. 2utori% O. 3oga +imineaa, B. 9laga 1orunul, 3. 9acovia Amurg violet .a. Satira specie liric n care sunt ridicularizate moravuri, caractere, aspecte negative individuale sau sociale, se motiveaz prin raportarea autorului la nalte valori morale prin aderena lui la anumite principii. 2utori% +minescu -scrisorile), 2rghezi +uduia. Pam*letul 3 un te"t de mici dimensiuni, scris n versuri sau proz, care critic vehement aspectele negative ale societii folosind un lim a4 violent. Epigrama scurt te"t liric care satirizeaz defectele individuale sau sociale, ncheindu$se de o icei cu o poant. #oezii cu form fi"% Sonetul alctuit din (& versuri grupate n = catrene i = terete, avnd msura de (( sila e, ritm iam ic. 5ltimul vers are o form sentenioas, aprnd ca o concluzie a ntregii poezii. +"% +minescu, Aacedonschi, Sha>espeare .a. %ondelul poezie cu form fi" alctuit din / catrene i un vers independent, avnd = rime i un refren, care deschide poezia, i care apare la mi4loc i la sfritul ei. -Aacedons>i). losa are un coninut sentenios, ncadrndu$se din acest punct de vedere n poezia filosofic. +"ist = variante ale glosei% cea francez cu 6 strofe i cea german cu (7 -+minescu. A. !odreanu). a,elul poezie cu form fi" format din distihuri. -+minesc, !o uc) 0. Mi%ail Sado&eanu. Hanul Ancuei. Arta narati&(. +ste considerat unul dintre cei mai importani prozatori romCni din prima 4umtate a secolului DD.

#ovestirea 'anul Ancuei, aparine perioadei de maturitate a scriitorului, este un volum de @ povestiri, o m inaie ideal a genului epic i liric 'anul Ancuei se evideniaz prin comple"itatea istorisirilor coninute n cele @ capitole. 5nul din aspectele pe care le putem remarca n aceste povestiri este gradul de implicare a naratorilor. 0iecare istorisire are ca povestiror un alt persona4 ce vine n lumina focului i particip la turnirul narativ. !ei @ naratori sunt garania faptului c 'anul Ancuei nu va fi n totalitate nici plin de umor sau de prea mult seriozitate, melancolic sau trist, plin sau lipsit de suspans, fiecare dintre ei punndu$i amprenta pe cte un capitol. 2l zecelea, cel mai importent, naratorul principal, asigur continuitatea dintre istorisiri, fiind unul dintre asculttori. 0ie c sunt naratori persona& sau naratori martor( discursul narativ va fi ntotdeauna prezent, m inndu$se cu diegeza, predominnd fiecare n funcie de povestitor* la fel putem distinge i reacia asculttorilor innd cont de acelai criteriu, i anume tipul naratorului. 5n aspect ce poate fi comentat este felul n care acetea i aleg istorisirile, rmnnd ca apoi s fie sta ilite procedeele narative de care acetea sau folosit. Je asemenea putem o serva n fiecare capitol o -mai mult sau mai puin) scurta caracterizare a celui ce vine n lumina focului pentru a$i face cunoscut ntmplarea. #rocedee narative utilizate% gradaia, paralelismul, discursul narativ, naratorul necredita il, reprezentarea, narator persona4 .a. Arta narati&( "n ?anu 2ncuEei% $patosul cu care sunt rele&ate "nt3mpl(rile , fiind trite de eroii povestaHi ca ntCmplri din viaEa lor sau la care au fost prtaHi ori mcar martori. $ceremonialul cu care sunt relatate "nt3mpl(rile , ilustrat prin nceputul povestirii ?aralam ie, dar Hi prin modul n care cpitanul de mazCli, <eculai Isac, ncepe povestirea dup ultimul vers al lutarilor, elegie filosofic sau doin de 4ale pe tema scurgerii ireversi ile a timpului, n raport cu vCrsta povestitorului. $limba po&estirilor &olumului Hanu Ancu4ei are caracter popular5 cu aspect oral imprimat de eroii povestaHi Erani drumeEi nzestraEi cu darul vor irii, care se e"prim n graiul viu al poporului, n care a und. $ cu&intele 6i e/presiile populare% Mera un ceas tCrziu Hi !loHca cu pui trecuse de crucea nopEii N* Macesta nu$i ceas curat* Mse uita la dCnHii cu gura cscat* Me un de leac* Ms$a fcut crCncen carnea pe mine .a. $e/presie +olcloric( speci+ic( basmului popular7 Mde ce suspini Hi plCngi mata aHa ca dup mort O* Ms se moaie inimile de piatr . limba!ul eroilor po&esta6i este colorat cu regionalisme Hi variante fonetice regionale% spriet* mcar c$s niHte nevolnici, hCr , har uz, re, dic, duducuE, hitaH, n$am 4uruit, tuHinat. $e/presii ar%aiccomic(re6ti% a slo ozit cu vCnt* chiseaua cu dulceaE* purcegCnd la scaunul domniei* cum s$a apropiat, eu i$am nchinat oala Hi i$am poftit sntate. +unc4ia stitlistic( a limba!ului este ilustrat prin afirmaEia c, faE de eroii lui !reang, cei ai lui Sadoveanu au un lim a4 :stilizat;, sunt mai ceremonioHi, mitizCnd Hi creCnd adesea atmesfer de :tain; care se cere dezvluit. 'anaul Ancuei, considerat capodopera de la rscruce, este volulmul de povestiri unifPcate de rama narativ a hanului, ca loc al povestirii, i a toamnei m elugate, ca timp privilegiat al povestirii. ,olumul constituie un e"emplu de art narativ, de mpletire a mai multor stiluri ntr$ acelai spaiu am ivalent i ntr$un timp fr secunde, ore, zile. ,. -enul epic i speciile lui. .aracteri'(ri i e/empli+ic(ri. 3enul epic cuprinde totalitatea creaiilor folclorice sau culte, n versuri sau proz, a cror principal modalitate de transmitere a mesa4ului este naraiunea. Te"tul narativ se compune din discursul naratorului i al persona4ului. <araiunea are caracter procesual. +a e coloana verte ral a unei opere epice. Iar privit n datele ei intrinsece, e nararea vieii n timp. Speciile genului epic sunt% Orale -populare)* Scrise -culte). 2tCt cele orale ct i cele scrise se pot ntlni n vrsuri sau n proz. Speciile genului epic orale n versuri sunt% alada i legenda. Balada are un mic su iect cu caracter istoric, social, istoric, fantastic, referinduse totodat la destinul omului. !oninutul aladei e dramatic sau tragic, stilul naraiunii e lapidar. 2vem alade populare, istorice i culte. +".% %ioria( )mpratul uciga( Povestea teiului de A. +minescu. Legenda -n versuri sau proz) deose im legende populare -*egenda rndunicii) i legende culte -+umbrava "oie de ,. 2lecsandri).

Speciile genului epic orale n proz sunt% legenda, asmul, snoava. Basmul -popular i cult) se nareaz ntmplri fantastice ale unor persona4e imaginare n confruntare cu diverse fore rele pe care pn la urm reuete s la nving. 2re un final glorificator. 0olosirea formulelor de nceput, de mi4loc i de sfrit. +".% ,t ,rumos din *acrim de A. +minescu. noava Speciile genului epic scris n versuri% alada, epopeea, legenda, fa ula, poemul. Epopeea oper poetic de volum mare n versuri cu mai muli eroi care istorisete evenimentede eroice de nsemntete crucial pentru popor. n epopeea antic, printre persona4e sunt zei i semizei -Odiseu, 2hile, ?ercule .a.), eroi naionali, legendari. 0aptele eroilor sunt idealizate. +popee naionale% -.ntecul llui "olland -fr.), -.ntecul /ibelurgilor -ger.), iganiada -rom.). Termenul de epopee se aplic i astzi n terminologia literar referitoare la romanele care reflect evenimente cruciale din viaa poporului. +". Tolstoi "zboi i pace( Stere )n prea&ma revoluiei etc. Fabula scurt povestire alegoric n proz sau versuri, satiriznd anumite forme de comportament sau trsturi caracterologice, cu o finalitate moral, povuitoare, e"primat e"plicit sau implicit. !reatorul fa ulei ca specie autonom este considerat +sop. !reatorul fa ulei moderne este Ba 0ontaine. n lit. rom. fa ula este cultivat de 2l. Jonici, !. Stamati, 3. 2sachi .a. Je cele mai multe ori fa ula este alctuit din = pri% (. !orpul fa ulei, =. Aorala fa ulei . 5neori aceast parte lipsete, cititorul urmnd s deduc singur morala. Poemul oper epic n care se proslvete un eveniment mre, caracter su lim, fapte minunate omeneti. #rezint eroi e"cepionali. Jeose im poeme eroice - +an -pitan de plai de 2lecsandri, )mprat i Proletar de +minescu), poeme romantice -!ntecul !idului, !ntecul lui 8oland), poeme realiste scriitorul zugrvete realitatea n mod o iectiv. Speciile genului epic scris n proz% anegdota, schia, nuvela, povestirea, romanul, reporta4ul, eseul, memoriile, 4urnalul. Schia forma cea mai succint de naraiune care reprezint un instantaneu cu caracter fragmentar. <umrul persona4elor redus, intrig simpl, aciune limitat la un episod semnificativ din viaa persona4elor. Tipuri% schi fiziologic -!. <egruzzi, ,iziologia provincialului( Istoria unei plcinte( ,asile 2lecsandri)* schi de cltorie -,. 2lecsandri, -ltorie n Africa)* schi umoristic -!izit de !aragiale). 'u"ela are un singur fir epic, cu un conflict concentrat, cu persona4e puine. Je o icei e construit n 4urul unui persona4 principal. +"% ultnica de 9. t. Jelavrancea, Ale0andru *puneanu de !. <egruzzi. Po"estirea o specie epic care se a"eaz pe un singur fapt epic, care const n relatarea o iectiv, impersonal a unei ntmplri. Se caracterizeaz prin modul original, captivant n care se face relatarea.prezentarea aciunii are loc din perspectiva unuia dintre persona4e. Trsturi% oralitate, ceremonialitate, atmosfera prin care se creeaz valloarea de schim a relaiei narator$ receptor, temporalitate. +"% 'anu Ancuei de A. Sadoveanu, Istoria unui galb.n de ,. 2lecsandri. %omanul creaie de mare amploare, cu aciune comple" i n care se deruleaz aspecte sociale i destine ale persona4elor. Intrig complicat, aspiraia ctre totalitate i crearea unui ta lou artistic comple" i totodat unitar al lumii i vieii umane., sursa de inspiraie este prezentul i contemporanietatea. 2u fost ela orate o mulime de clasificri pe diferite criterii. Tipuri de roman% istoric -/eamul omretilor, A. S2doveanu), contemporan -Ion, B. 8e reanu), rural -+escul, Qaharia Stancu), roman$eseu -+isc, 3. Aeniuc), de cltorie --ltoriile lui 1ulliver de F. SRit), o iectiv, si iectiv etc. :. Marin Sorescu. 9ostmodernismul poe'iei i al pro'ei. Aarin Sorescu reprezint acea generaie impuntoare de poei ca re s$a afirmat n lit. rom. ncepnd cu prima 4umtate a anilor 67, perioad remarcat printr$un intens proces de cutare a unor soluii de modernizare a poeziei. n poezia sa vom ntlni i concentraia dramatic, i depozite ruraliste latente, i amprente em lematice ale legmntului dintotdeauna cu spaiul original. n (@6& A.S. i anun de utul editorial cu ingur ntre poei, volum ntmpinat de critic n mod diferit. 5nii i admirau umorul, alii i su liniau gravitatea temperamentului su. ,olumele care au urmat% Poeme( %oartea ceasului( Tinereea lui +on 4ui&ote .a. au artat c A.S. venea cu o formul liric ce surprindea o iectivul i su iectivul cu totul din alte perspective, viziunea sa fiind una de ar itrare a unghiurilor de vedere, a rsturnrii sau a rsucirii perspectivelor, a

negrii sau a afirmrii negaiei. ,olumele sale de poezii l defineau drept un poet fundamental, cu o viziune trecut prin spectrul fantasticului lucrurilor simple, al parado"ului i a surdului, al metafizicului i al ludicului. n poezia sa se poate uor o serva mimarea uor oronizat a unor stiluri sau formule poetice n vog, vizarea unor cliee din lirica poeilor romCni -<. Stnescu, T. 2rghezi) sau din poezia universal -9audelaire sau +senin). Stilul parodistic l va nsoi pe tot parcursul creaiei sale poetice. !u volumul Poeme, A. Sorescu marcheaz nceputul unei direcii contemporane a :antipoeziei; romCneti. #entru a rsturna stereotipul i a desctua poezia modern de nencrederea n propriile surse inovatoare, poetul avea nevoie de o viziune strategic neo inuit. +l se ntoarce la origini. !a i 9laga, A. S. e un tradiionalist modern, orientat spre mit, analogie, sim ol i magie. A.S. demitizeaz mitul, reinstaureaz un nou program estetic, o nou pro lematic. 2ceasta i d posi ilitatea s polenizeze, s critice conveniile formatoare, avangardiste, agasante n literatur. !riticii au o servat c n poezia lui Sorescu apare des imaginea artistului demiurg, care ia chipul unor genii% Sha>espeare, +minescu, Jante, ?egel. Intenia e cea de a ne apropia de acea a sen, de a$i intui rvnita prezen sau chemare. 3. !linescu, ntr$o recenzie la placheta de de ut, o serv c A.S. :are o capacitate e"cepional de a surprinde latura imens a temelor comune;, moartea, condiia uman, timpul, perenitatea sunt temele nelipsite la ma4oritatea poeilor consacrai. A.S. are ns cura4ul de a le :dez rca; de haina tradiiei interpretative pentru a le proiecta prin optici inedite i a le ncon4ura cu o aureol de inefa il. Jespe moarte, de e"., poetul are o concepie aparte. Ba el moartea nseamn tot continuitate, ca i viaa, care la rndul ei e o lung pregtire pentru moarte. -:<oi cute;) A.S. e un poet al transcendentului. +l pune mare pre pe su iectiv, pe sufletul neles ca apa vie a lumii transcendente 5n alt aspect al aceleeai teme este untatea sufletului, pe care poetul o privete ca pe o eroare, fie c e dat prea devreme, fie c e oferit ca o povar, ca o pedeaps. O preocupare permanent a lui A.S. este nsui sensul condiiei umane. n concepia i viziunea scriitorului, e"istena uman e o form sau o component a e"istenei n genere, considerat o ntmplare a timpului i a spaiului sau o aventur a spiritului% :!u mine se petrece / !eva. / O via de om; -:ntmplare;) ntrega oper a lui A.S., privit din punctul de vedere al :antipoeziei;, se prezint ca o art poetic cu totul particular, ca un sistem de principii i criterii inedite, antipoetice, motivul actului de creaie fiind unul fundamental. #oezia lui A.S. este o dezvluire a neo inuitului din o inuit. #entru A.S. lucrurile anale sunt purttoarele unor cifruri enigmatice, descifrarea lor ine de domeniul fantasticului, deci de universal. Aarele mit al lui A.S. este acela c el nu nterprinde spturi arheologice pentru a descoperi mitul. Jei A.S. e cunoscut mai mult ca poet. n ist.lit.rom. se impune n primul rnd ca dramaturg -piesele% Ionana( "ceala( *upoaica mea( !rul( 2akespeare( A treia eap ). 2nume n sfera dramaticului autorul este a solut original, inimita il, incompara il. !ea mai realizat i totodat cea mai reprezentat oper sorescian e tragedia n & ta louri : Ioana#. nsui autorul, pentru care Ioana e totul, va mrturisi mai trziu% :mi vine pe lim s strig c Ioana sunt eu...; 2ceast pies monolog, azat pe motivul i lic, al renvierii, e o oper ce poate fi interpretat din mai multe puncte de vedere. 2stfel, tema central poate fi singurtatea, cutarea, propriului +u, a li ertii, nempcarea cu nedreptile lumeti, cu legile profesioniste. Jintre piesele istorice, n care lupta cea mai crncen o d imagina ia, poate fi eviden iat tragedia 7"ceala# n care tot ce se ntmpl e legat nemi4locit de figura lui ,lad epe. !aracterul postmodernist al operelor const n faptul c cititorul i alege varianta pereferat de interpretare a acesteia. <ar "n ce const( postmodernitatea poe'iei soresciene O #erceperea a solutului* ptrunderea ntr$un Einut spiritual inconfunda il, ntr$o lume desvCrHit articulat, n orice fi r, avCnd puterea s dea un sens propriu desfHurrilor umane fundamentale* ermetismul aproape

insonda il al practicilor magice Hi ntCmplrilor urleHti, care se ntretaie panoramic ntru renvierea, prin cuvCnt Hi n cuvCnt, a unei lumi disprute n care arhetipurile, miturile e"istenEei ErneHti asigurau fiinEei o permanent relaEie cu divinitatea. 2Hadar valorile postmoderne iruie pe cele moderne / neomoderne n crEile lui Aarin Sorescu Hi i se su stituie profita il deseori. 8. Imaginea artistic( a omului "n opera literar(. 9ersona!5 erou5 tip5 caracter literar. Bocul central ntr$o oper literar revine imaginii artistice a omului. n imaginea artistic se concentraz fondul tematic i ideatic al opere operei literare i coninutul umanistic al operei literare. Imaginea artistic a omului n opera literar este definit prin mai multe concepte% persona4, tip literar, carcter, erou literar, antierou, personalitate etc. Persona& fr., lat., gr., :persona; masc de teatru, rol. !aracteristic tuturor oamenilor implicai n aciunea relatat. #. este rodul unei ficiuni artistice a autorului care este integrat prin intermediul lim a4ului n sistemul de imagini i de interaciuni al operei literare. 5neori metaforic, persona4ele pot fi considerate fiine supranaturale, fantastice, inumane% animale, o iecte, fenomene ale naturii. Erou fr., lat., gr. :semizeu;, persona4ele principale ale epopeelor homerice i tragediilor antice -n aciune se implicau i zeii). 2hile, 5lise aveau pe unul dintre prini om, pe altul zeu. Treptat noiune de erou sa e"tins i asupra oamenilor de o rie pur$uman. <oiunea a devenit o e"presie a categoriei estetice eroicul. n literatura realist i cea naturalist eroul i pierde tot mai mult caracterul su e"cepional i devine un persona4 principal, un catalizator al mesa4ului de idei al operei care ne intereseaz prin destinul i caracterul lui uman o inuit. 5nii folosesc noiunea de erou ideal, persona4 care ntruchipeaz un ideal de om. +ipul literar fr., lat., gr. :un zeu e"emplar;. n terminologia curent acest termen e folosit cu = accepii% a) persona4ul care ntrunete n modul cel mai plenar i e"presiv trsturile caracteristice ale unei categorii sociale, morale sau psihosociale, eroul are un alt grad de generalizare artistic. ) caracter invaria il, permanent, prin prezentarea cruia se renun la individualizarea persona4ului. +"% chipul parvenitului Ion de B. 8e reanu, chipul gelosului, inadaptatului $ tefan 3heorghidiu din 5ltima noapte de..., tipul avarului la Aoliere, 3. !linescu, 3ogol-#liu>in) .a. Caracter literar din fr. :semn gravat, pecete, amprent;. 2 o inut sensul de% ansam lu de trsturi morale prin care se definete modul de a fi al unui individ. <oiunea de caracter a suferit o evoluie esenial n romanul realist din sec. D,III$DID, definind o imagine artistic a omului care e"prim unitatea dintre tipicitatea i individualitatea uman a persona4ului. 1;. Mi%ail Sado&eanu. Baltagul. Vi'iunea mitic( i istoric( a pro'atorului. Aihail Sadoveanu important prozator inter elic, autor a numeroase povestiri Hi romane, fie c sunt de inspiraEie mitic, iniEiatic -Baltagul( -reanga de aur), fie istoric -,raii 5deri( 6odia -ancerului) 9altagul este un roman pt ca este specie epic n proz, de mari dimensiuni, cu o acEiune comple", un numar mare de persona4e, implicate n conflicte diferite. 8omanul e construit pe mai multe niveluri, care pstreaz la suprafaE convenEiile realiste, dar n structura de adCncime poate fi alegoric, mitic. *ema - a&entura c(ut(rii5 a descoperirii ade&(rului ntr$un univers ghidat mai ales de legile nescrise, de tradiEii, o iceiuri, superstiEii5 de aceea s$a spus ca romanul poate fi considerat Hi o monogra+ie a &ie4ii pastorale. TotuHi, romanul a eneficiat Hi de alte interpretri% respect schema specific unui roman poli4ist% crima, ancheta, decoperirea Hi dovedirea ucigaHilor, pedepsirea acestora, este roman mioritic prin moto$ul -:StapCne, stpCne/Aai cheam Hi$un cCine;) si prin motivul transhumanEei -plecarea lui nechifor cu oile la munte), roman mitic5 re+ormulare a mitului Isis-=siris, din mitologia egiptean, roman ini4iatic >bildungsroman? prin iniEierea lui 3heorghiE, care se maturizeaz, se formeaz ca r at, preluCnd n finalul romanului rolul tatlui , ntr$un proces de natural continuitate. mari planuri narati&e7 planul realist reconstituirea monografic a lumii pastorale 6i planul mitic sensul ritual al acEiunilor persona4ului principal.

*e%nica narati&(% $ naraEiune la pers. a III$a, perspectiv auctorial* $ narator omniprezent, omniscient, o iectiv* $ predomin naraEiunea, completat de descriere -aspecte ale cadrului sau ale portretului persona4elor) Hi de dialog In ciuda temei mitice, su iectul romanului transpune o poveste posi ila in realitatea o iectiva. 2tmosfera mitica a romanului este creata printr$un lim a4 cu incarcatura arhaica. 8omanul construieste sim olic un portret al spiritualitatii stravechi. Sim olurile mitice -drumul initiatic, visul premonitoriu, semnele vremii si viziunea finala a ,itoriei) contri uie de asemenea la conturarea unei dimensiuni sim olice a romanului Baltagul8 Sadoveanu creeaza un final 4ustitiar, in maniera romantica. 8omanul Baltagul porneste de la mitul e"istentei pastorale, transpus in alada %iorita( insa Aihail Sadoveanu creeaza un cadru autentic, specific modului de viata al pastorilor din Tarcau. Begatura cu mitul mioritic se mentine doar la nivel metaforic. !hiar la inceputul romanului asaza o poveste despre destinul oierului roman. Stratul mitic al romanului este insa si mai ine sustinut prin inserarea unor credinte stravechi, definitorii pentru spiritualitatea romaneasca. Jintre acestea, visul premonitoriu prin care ,itoria capata convingerea ca <echifor Bipan este mort propune sim oluri mitice% ea viseaza ca Bipan trece calare o apa, in apusul soarelui, cu spatele spre casa. Semne ale mortii, apusul, calul psihopomp, trecerea apei nefaste au radacini adanci in istoria indo$europeana, tin de un spatiu al inceputului, iar Sadoveanu traieste o adevarata fascinatie a tiparelor originare8 Je aceea persona4ul sau apare conturat in conte"te mitice* ,itoria se conduce dupa semnele vremii, citeste in sufletele oamenilor, tine cont de evenimentele care intervin in drumul ei, are o viziune( venita din adancul intunecat al fiintei, ceea ce o a4uta sa afle adevarul si este incredintata de a4utorul divin% 9ra si-o 2otarare mai de sus - catra care inima ei intruna sta ingenunc2iata8 Je asemenea, <echifor traieste in amintirile ,itoriei prin povestea despre pastori si Jumnezeu. Jru$ mul ,itoriei este descris in amanunte aproape realiste, dar, de$a lungul lui, persona4ul intalneste un otez, o nunta, in final pregateste inmormantarea lui <echifor, ceea ce face ca intreaga ei calatorie sa para o para ola a vietii. !ea mai mare parte a romanului este ocupata de cautarile ,itoriei* calatoria spre Joma, in cautarea lui <echifor, are, de asemenea dimensiune sim olica. Sadoveanu introduce sugestii si sim oluri care dau acestui drum un sens initiatic pentru am ele persona4e. In primul rand, decizia de$a pleca in cautarea lui <echifor este luata dupa o lunga perioada de pregatiri, intocmai ca in asme. ,itoria isi impartaseste temerile preotului, merge la o vra4itoare, tine vinerea neagra( are visul prevestitor de moarte. 2poi pleaca impreuna cu fiul ei, 3heor$ghita, in susul 9istritei, drum ascensional si de intoarcere la origini. Si momentul plecarii este sim olic% ei pornesc primavara -pe (7 martie), intr.$o vinere, la rasaritul soarelui* aceasta fi"are intr.$un timp al inceputului, intr.$o zi fast, su liniaza cu insistenta caracterul initiatic ala acestui drum. Je asemenea, este de retinut ca granita dintre Aagura si lumea necunoscuta este apa 9istritei. Trecerea raului este si ea semnificativa pentru de utul unei calatorii, care presupune mari incercari legate de introducerea intr$o alta ordine a cunoasterii. Toate opririle sunt hotarate de semne dumnezeiesti* de pilda, a4ungand la 0arcasa, pentru ca se porneste vant din senin, ,ictoria spune% asta-i porunca sa poposim aici. Tot sim olic este si faptul ca pe drum calatorii intalnesc un otez -la 9orca), o nunta -la !ruci), iar in final are loc inmormantarea lui <echifor. !ele trei evenimente ale vietii $ nasterea, nunta si moartea$ sugereaza ca acest drum reprezinta o metafora a vietii. Totodata, el nu este o simpla trecere( caci intoarcerea de la Jorna la Sa asa presupune incercarea ultima, marcata ritualic de viziunea ,itoriei si prin intermediul careia ea are in sfarsit acces la adevar. Sim olic, drumul inseamna cunoastere, maturizare, dar si pregatire pentru moarte. 11. .e este literatura5 antiliteratura i metaliteratura C )iteratura este arta compoziiilor scrise. Termenul de LliteraturL are diverse sensuri, n funcie de uzul acestuia. n linii mari, poate desemna orice nregistrare sim olic, cuprinzCnd totul de la imagini i sculpturi la scrisori. 5n neles mai concentrat ar fi doar te"tul compus din litere sau sim oluri precum hieroglifele egiptene. 5n sens chiar mai condensat este acela a unui te"t cu form fizic. L2rt al crei mi4loc este cuvntul scris. n sens curent, reprezint totalitatea

operelor scrise ntr$o lim -sau n toate lim ile) cu valoare estetic. n sens restrns, mai ales n formularea :literatur de specialitate;, reprezint totalitatea lucrrilor pu licate ntr$un domeniu, i liografia necesar aprofundrii unei pro lemeL. Antiliteratura este o creaie literar care nu respect principiile estetice generale acceptate. !reaie literar fr valoare artistic. 2ntiliteratura reprezint creaia generaiilor tinere, presupune o reacie critic i polemic la tradiia trecut, dar i la cea imediat. !reaie literar n care nu se ine seama de procesele artistice tradiionale. <oiunea de metaliteratur( e o creaie destul de recent a voca ularului critic. Aetaliteratura este literatura despre literatur, acel tip de te"t care se construiete din materia unor te"te literare pree"istente. +ste o form de reflecie asupra literaturii, dar i o modalitate de transformare a acesteia n nsi su stana scrisului. Aetaliteratura e, aadar, o literatur de gradul II. 0enomenul metaliteraturii e motivat nu doar de faptul c orice te"t se scrie cu a4utorul altor te"te, ci i de interesul pe care literatura l arat propriei sale naturi. 1 . te+an Augustin <oina. Re&itali'area poe'iei. 2cestui poet i revine marele merit, alturi de, <. Ba i i <. Stnescu, de a fi ntors poezia romCn spre izvoarele ei, ntr$o perioad a totalitarismului, cCnd dominat era poezia :anga4at;, proletcultist. 8eprezentant tipic al poetului intelectual, t. 2. Joina era convins c poezia se face cu idei i cu cuvinte. 2 pu licat mai multe volume de poezii% $mul cu compasul( -e mi s-a ntmplat cu dou cuvinte( Interviul unui poem etc. +l este cel care opereaz o micare a :sensului; imaginii din sfera reprezentrii n cea a comunicrii prin sim ol. 5nele motive ale operei sale, precum i anumite viziuni i imagini, vor esc despre predilecia autorului pentru curentul sim olist. m rind o tematic divers poezia sa se remarc printr$un sporit grad al reflectivitii, al meditaiei. #oet intelectual inspirat deopotriv din lecturi i mitologia universal, cu o larg deschidere spre metafizic i mistic, t. 2. Joina cultiv o poezie cele ral profund meditativ, ogat n viziuni transcendente i su stan metaforico$sim olic, poezie care se ntemeiaz pe poetica relurii i aprofundrii temelor, ocarea ilustreaz n modul cel mai viu impactul dintre cultur i creaie, dintre tradiie i modernitate. t. 2. Joina face parte din rndul poeilor preocupai n mod deose it de interferena ntre mitic i aladesc. Opera sa are diverse i multiple legturi cu mitul, pe care tinde n permanen s$l interpreteze din perspectiva timpurilor noi, modernizndu$l. Orfeu, +uridice, 5lisse, #laton, Ovidiu, +mpidocle, sunt arhetipuri mitice care i$au gsit ntruparea unor tipuri$sim ol cu valoare generalizatoare n creaia lui t. 2. Joina. Tema mitului orific st la aza poeziei $rfeu. 2utorul reface sumar atmosfera mitic. <umele cntreului -Orfeu) apare doar n titlu, aceast a sen fiind complinut n su te"t prin cel al +uridicei. t. 2. Joina modific nelesul mitului antic, mprumutndu$i tlcuri noi. Jac n mitul grec +uridice este nfiat n situaia de captiv pe trmul morii, n poezia lui Joina, +uridice reprezint amintirea vie a cntreului. t. 2. J. 0ace o deschidere remarca il spre meditaie, face o poezie a miturilor poetice, iar poemele sale cele mai une au o frumoas transparen intelectual. #oetul este un maestru al aladei ca strategie. 9alada este forma superioar de poezie liric, un model de resurecie a aladei avem n %istreul cu coli de argint, care este e"presionist, fiindc tema, eroii, conflictul, su iectul e pe conceptul de cunoatere. #oate fi interpretat ca ars poetica, su iectul l formeaz poetul i poezia. 1#. 9o&etile lui Ion .reang(. Realismul i +unciile +antasticului. Po"estea lu Harap Alb. 0ondul povetilor crengiene este de factur popular, de circulaie universal. S$au gsit asemnri dintre -apra cu trei iezi i un motiv din fa ulele lui Ba 0ontaine, ntre oacra cu : nurori i un asm armean, ntre Pungua cu ; bani i povetile indiene, ntre Ivan Turbinc i povetile slave. Jei sunt creaii culte, principalul izvor de inspiraie l constituie folclorul romCnesc. 2stfel se e"plic prezena n povetile crengiene a elementelor de factur popular. *ema triumful inelui asupra rului* moti&e de factur popular a vieii, a morii, cltoria, peitul, pro a focului, iz nda mezinului etc.* persona!ele 8egina furnicilor, Setil, Spnul,

mpratul 8ou, ,erde, Sf. ,inere* elementele miraculoase apa vie, moart* sim ioza dintre real i fa ulos nu se face distincia dintre cele = planuri* prezena +ormulelor tipice m$am suit pe$o roticic i v$am sous o minciunic* limba!ul se caracterizeaz prin oralitate, simplitate. +lementele folclorice nu le e"clud pe cele care au amprenta originalitii. 2cestea pot fi relevate la diferite niveluri% al artei narative, al fantasticului, al erudiiei paremiologice -prover e, zictori), al lim a4ului etc. Jeose iri de asmul popular% (. n central naraiunii se afl persona4ul, nu linia su iectului* =. Se accentueaz trsturile fizice i se adncesc cele morale ale eroilor* /. Schema povetii fantastice se completeaz cu elemente realiste* &. Bocalizarea fantasticului i al aciunii* I. Se introduc elmente de umor care se nscriu n categoria estetic a comicului* 6. #rezena dialogului* 1. 0olosirea prover elor i zictorilor* .. #rezena unui sens sim olic -fantasticul practic este nlocuit cu realul). 9o&estea lui Harap Alb are ca surs de inspiraie asmul popular, de la care autorul pstreaz motivele narative tipice -superioritatea mezinului, cltoria, supunerea prin vicleug, ncercarea puterii n trei mpre4urri diferite, iz Cnda, demascarea spCnului, pedeapsa, peitul, pro ele, cstoria), persona4ele -!raiul ,erde$mparat, mparatul 8os, ?arap$2l -0at$0rumos), fata mparatului 8os, a4utoarele venite n spri4inul inelui, unele elemente magice -apa vie, apa moart, cele trei smicele). 0ormulele tipice inoveaz pentru asmul cult umanizarea fantasticului prin comportament, gestic, psihologia i lim a4ul persona4elor. #ersona4ele fa uloase, supranaturale, se comport, n general, ca oamenii, ns umanizarea lor este convenional, a stract, far particulariti psihice, sociale, naionale. !aracteristica lui !reang este localizarea fantasticului. #rin detalii realiste, lumea fa uloas co oar ntr$un plan de e"isten care poate fi localizat geografic i istoric. #ersona4ele se comport rnete i vor esc moldovenete. n =Povestea lui 'arap -Alb=( amestecul de real i fa ulos are o anume originalitate% atmosfera atemporal i unic din asmele populare >=A fost odata ca niciodata ...L) este LumplutL cu povestea a doi frai care nu se vzuser de mult vreme* mo ilul cltoriei este practic -motenirea tronului mpratului ,erde), fiul cel mic ieind nvingtor nu datorit unor puteri supranaturale, ci datorit milosteniei sale* n sfarit, Spnul i mpratul 8os nu sunt zmeii din asme, ci par a fi oameni o inuii, dar care ies din norm prin nfiarea lor -natura i$a LnsemnatL pentru a le arta rutatea). 1$. 9oe'ia5 pro'a i eseistica lui -eorge Meniuc. 3.A. unicul care nu a aderat la poezia dogmatic. i$a nceput activitatea literar n anii /7. 9oe'ia. n volumul su Interior cosmic dezvolt o poezie filosofic inspirat din 9acovia, 2rghrzi, 9ar u sau din poezia francez din 9audelaire, 8im ou etc. O iectivile acestei poezii sunt% metamorfoza, evoluia, trecerea materiei dintr$un regn n altul, perenitatea, adic cultiv o poezie pur filosofic, impune o viziune dialectic. +"emple% /aufragiu( Poem de iarn( -lasa a treia( Pdurilor. n /aufragiu avem o viziune su acvatic prin care poetul e"prim procesuldezagregrii nsingurrii ca i la 9acovia. #oezia mai comport i inserii folclorice. n Poem de iarn avem deadreptu o viziune acovian, poetul mizeaz pe sim olul trecerii, al frigului, n contrast cu lemnul de mr prin care se ntrezrete o perspectiv optimist. n poezia -lasa a treia ne ntlnim cu motivul trecerii, micrii n infinit, ne impresioneaz sim olurile acoviene care e"prim efemerul. n anii rz oiului A. <u scrie poezie i nici n anii de dup rz oi, deci nu ader la o poezie dogmatic, din care cauz a fost criticat, cu toate c ncercri de a adera n$au lipsit. n schim sa dedicat prozei, eseisticii. @seistica. Aeniuc se consider printre eseitii de az. Bui i aparin volumele de eseuri ca% Iarba fiarelor( Tovarul nostru de drum poezia( 9seuri8 +seurile lui A. Se impun printr$un spirit aparte, ele reprezint nite poezii n proz. +seurile lui A. sunt meditaii care mizeaz cu precdere pe sim oluri% %area /eagr( Ineditul( 1aroafe i mesagii( )n ma2alaua icului8 n aceste eseuri, pe contul sim olului, se adncete n enigmele artei i creaiei, ne ofer ta louri, ecrane a unor procese, stri inedite ale creaiei.

9ro'a. 2 scris nuvele i un roman. <uvelele -oloian-trateaz pro lema artei i atitudinea fa de ea, pro lema talentului)( Anton 'orodinc( $ dragoste trzie( +elfinul( !agonul8 8omanul +isc este unul elegiac, care trateaz temele talentului, de un volum redus. #oetul apeleaz la modaliti postmoderne, are mai multe planuri, este psihoanalitic, are elemente suprarealiste, acioneaz = persona4e% 2ndrian i ,irgil Tenegaru. 0iecare capitola este intitulat ntr$un mod aparte. <u lipsesc incursiunile n fondurile istorice, dramele. 9oe'ia. n anii 17, dup ce avuse loc dezgheul hruovist, 3.A revine la poezie i scie ciclul Toamna lui $rfeu. 2utorul revine la instrumentele sale din anii /7, atunci cnd pu licase Interior cosmic. + preocupat de pro lema e"istenei, a destinului uman, al omului de creaie, mizeaz pe sim ol, pe mit. 11. B.9.-Hasdeu. <rama istoric( %!,"an i "idra. Jeclarandu$se discipol al lui Sofocle si Sha>espeare, 9ogdan #etriceicu ?asdeu ramane convins ca Ltrecutul unui popor poate sa invie numai intr$o drama istoricaL, asa ca scrie piesa L8azvan si ,idraL, prima drama istorica de factura romantica, in versuri, intr$o viziune pasoptista asupra trecutului, in spiritul ideilor de la LJacia literaraL. Sursele de inspiratie se afla in LBetopisetul Tarii AoldoveiL al lui Airon !ostin, in studiul lui <icolae 9alcescu, L8azvan$,odaL, precum si in folclorul romanesc sau in operele culte cu eroi tigani ale lui #us>in, Benau, 2lecsandri, 9olliac, <egruzzi. 9.#.?. marturiseste intentia de a infatisa Listoria epocii in genere si istoria lui 8azvan In parteL si prezinta succint trasaturile persona4elor sale% Lcaracterul infocat, generos, eroic si impresiona il al lui 8azvan* caracterul am itios, imperativ si orgolios al ,idrei* caracterul avar si las al lui S ierea* doua caractere de taran romanesc, personificate in mos Tanase si in 8azasul...L. *ema dramei o constituie evocarea unui moment din realitatile social$istorice ale Aoldovei in invol uratul si insangeratul secol al D,I$lea, ilustrand idealurile, pasiunile si am itiile unor persona4e romantice anga4ate cu patos in conflictele sociale, psihologice si morale ale epocii. Jrama este structurata in cinci LcanturiL, fiecare purtand un titlu sugestiv si avand cate un moto semnificativ pentru su iectul actului respectiv. Ba fiecare LcantL sunt prezentate persona4ele, carora ?asdeu le spune LfeteL si este precizat locul in care urmeaza sa se desfasoare actiunea. 8azvan, persona4ul principal al dramei, este un erou romantic, atestat istoric, un persona4 e"ceptional care evolueaza in impre4urari e"ceptionale si care traieste emotii e"ceptional, de la ucuria maririi la amaraciunea si desertaciunea caderii. #ersona4ul este real si il intruchipeaza pe Stefan 8azvan, care a fost domnitorul Aoldovei timp de patru luni, in anul (I@I. In vremea aceea, pe teritoriul provinciilor romanesti, tiganii erau ro i, aflati in dependenta totala fata de stapan, care dispunea de viata lor si caruia ii apartineau pe deplin. n .antul I intitulat L5n ro pentru un gal enL, actiunea se petrece intr$o piata din Iasi -pe atunci, capitala a Aoldovei), in timpul domniei lui #etru ,oda. Tanase -un taran a4uns cersetor, din pricina ca vecinii, Ldin rea pizmaL i$au luat pamantul), ii cere oierului S ierea, Lun anutL, dar este refuzat* tot atunci insa zgarcitul isi pierde punga pe care o gaseste un tigan dezro it $ 8azvan. Ailos, acesta i$o ofera lui Tanase, dar cersetorul isi pastreaza un singur gal en, nu fara a$si e"prima rusinea de a primi pomana de la un tigan. Se contureaza astfel conflictul interior -nascut in sufletul unui om care are constiinta calitatilor sale), suferinta pe care persona4ul o traieste din pricina originii sale. 2ceasta suferinta se va converti intr$un conflict e"terior ai carui termeni sunt inegali% 8azvan si lumea% LBumea$si ate 4oc de mineU 8ade lumea de 8azvanU ... / O sa raz si eu de lumeU... Ja, vom rade fiecare% /$ +a de mine cu trufie, eu de dansa cu tur areU ...L Jeocamdata, LlumeaL fiind reprezentata de #etru ,oda, 8azvan lipeste pe un stalp, un pamflet scris de el insusi la adresa voievodului. #rins de vataful 9asota, 8azvan este condamnat la spanzurare, dar LsalvatL de S ierea care il ia ro -pentru gal enul dat lui Tanase). Osandit de pre4udecata pu lica -asa cum afirma !alinescu), 8azvan este osandit si de la ilitatea legilor tarii, pierzandu$si li ertatea. .antul al II-lea $ intitulat L8az unareaL va dezvolta inca un moment al conflictului dintre persona4 si lume% de data aceasta, actiunea se petrece, in !odrii Orheiului, unde 8azvan -evadat din ro ie) devenise capetenie de haiduci. Intr$una din zile, oierul 3anea le cere haiducilor s$o rapeasca, pentru el, pe frumoasa ,idra, nepoata lui Aotoc. Aomentul aducerii acesteia coincide

cu o noua aparitie a lui S ierea -prins de haiduci si adus in fata capeteniei lor). 2cum, 8azvan isi schim a atitudinea in Lraz oiulL lui cu lumea, daruindu$i, generos, viata fostului sau stapan. Impresionata, ,idra va decide sa ramana alaturi de acest om adus de soarta, contri uind, ulterior, ea insasi la marirea si caderea lui 8azvan. n .antul al III-lea $ L<epoata lui AotocL actiunea este plasata intr$o ta ara militara poloneza, in apropiere de 8usia. 24uns ofiter in oastea polona, alaturi de vechii sai tovarasi de haiducie $8azasul si ,ulpoi, 8azvan are nostalgia plaiurilor natale. 2laturi de el se afla insa am itioasa ,idra care$i sadeste in suflet dorul de marire. Staruinta ei da roade, astfel incat, in .antul IV $ Linca un pasL $ 8azvan simte gustul puterii. Invitat in Aoldova, de catre noul domnitor $2ron ,oda $8azvan accepta, cu ucurie functia de hatman, care i$ar fi adus la picioare LlumeaL -aflata in Lraz oiL cu el, din pricina originii tiganesti)* nemultumita este tot ,idra care$I indeamna sa faca Linca un pasL si sa ia tronul. .antul V $ LAarireaL evoca tocmai acest LpasL% organizand rascoala contra lui 2ron ,oda, 8azvan se inscauneaza ca domnitor si primeste ofrandele multimii. nca o data, destinul sau se intersecteaza cu acela al lui S ierea, care tradeaza, deschizandu$le polonezilor portile cetatii de scaun, iar 8azvan se arunca vite4este in lupta, alaturi de capitanii sai, iz utind sa invinga pe dusmani, dar este grav ranit. n lupta, 8azvan este ranit de moarte, iar ultimele lui cuvinte rostite cu glas sla % L2m iruit si morUL, dandu$si seama a ia acum cat de pretioasa este viata si cat de periculoasa este( lacomia. 9atranul Tanase murise aparandu$( in lupta pe 8azvan. 10. Vasile Vasilac%e. Ansemnele postmoderniste "n roman i nu&ele. ,asile ,asilache a fost un scriitor romCn. 2 de utat n (@6= cu nuvela :#riveghiul mrgineanului;. +ste autor al unor e"cepEionale nuvele Hi romane, -:#riveghiul mrgineanului;, :#ovestea cu cucoHul roHu;, :+legie pentru 2na$Aaria;, :SurCsul lui ,ishnu;), al unor crEi pentru copii -:Aama mare, profesoar de istorie;), precum Hi a unor profunde eseuri. ,asilache se va afirma ns ca scriitor cu nuvelele din +ou mere igance-(@6&) Hi cu romanul$ para ol Povestea cu coco<ul ro<u -(@66), n crEile sale ,asilache se dovedeHte un povestitor atent la cele mai su tile nuanEe ale vor irii Hi comportamentului unor persona4e, nscute din una cunoaHtere a psihologiei Hi mentalitEii omului simplu. Jincolo de spectacolul analitEii zilnice Hi al lim a4ului neaoH, se pot citi adevruri esenEiale despre om Hi despre viaE. +"emplul cel mai concludent l ofer nuvela Tcere, cu un persona4 remarca il, moH !linaH, cu nenumrate amnunte referitoare la e"istenEa omului de la Ear n anii rz oiului Hi, n final, cu puternica sugestie a ngemnrii vieEii cu moartea. Scrierea cea mai iz utit a lui ,asilache, analizat de multe ori n maniere divergente, dar care s$a impus n cele din urm ca o pies de rezistenE a literaturii asara ene din anii S67, este romanul para olic Povestea cu coco<ul ro<u8 Scriere semifolcloric, apropiat de tehnica asmului, de o savoare aparte, n care autorul se dovedeHte un maestru al vor ei n pilde, cu variate Hi surprinztoare su nEelesuri, un mCnuitor iscusit al carnavalescului, cartea are drept miz aprarea valorilor etice perene. +pica se a"eaz pe o antrenant disput n pro lema frumosului Hi a utilului, dus de dou persona4e $ Serafim #onoar Hi 2nghel 0arfurel $ aparent diferite, totuHi asemntoare, pCn la un punct chiar identice, mai ntCi prin nume. ,asile ,asilache este, deci, un scriitor postmodernist, un scriitor original, unic n felul su la noi. O confirm scrierile sale 9o&estea cu coco6ul ro6u5 @legie pentru Ana-Maria5 Sur3sul lui Vi6nu5 I'&orul 'ilei a patraB #rin formula adoptat, prin structura psihologico$social a scrisului, prin lim a4ul inedit, inconfunda il, prin viziunea aci ironic, aci parodistic, prin misterul pe care$l creeaz, printr$o con4ugare a fanteziei, intuiEiei, structurii lingvistico$stilistice a frazei, prin multe alte aspecte specifice literaturii. 2utorul Htie a crea atmosfere, face proiecEii ale lumii luntrice a persona4elor, punCndu$le n relaEie cu lumea, cu universul, astfel evidenEiind sensul e"istenEei lui pe pmCnt. !o oar n mitologie, cutCnd piatra unghiular -filosofal) Hi creCnd stri afiliate prin semnificaEiile lor, cum ar fi starea de mit, sentimentul de aHteptare a ceva necunoscut, a ceva ce e"ist dincolo de percepEia noastr, adic dincolo de e"istenEa terestr. Gi aceste stri te urmresc n toate scrierile Jomniei sale. Je multe ori timpul este

sacrificat, acEiunea se desfHoar parc n afara timpului, scriitorul sugerCnd ideea, mai mult chiar, stimulCnd ncrederea cititorului c poate avea, chiar Hi n momentele cele mai dificile, o Hans. #articipi, ntr$un fel, la procesul zmislirii artistice, eHti parte din acest proces, intri parc ntr$o relaEie de persona4$timp sau persona4$realitate$mit, n care 4ocul ntre real Hi a surd te invit la punerea n lumin a unor idei, semnificaEii e"istenEiale #roza e de o rar forE e"presiv Hi n curgerea ei lent, uneori greoaie, cu ezitri, cu precipitri, cu ocoliHuri Hi ascunziHuri;N #roza lui -mai ales romanul 9o&estea cu coco6ul ro6u) este para olic, cu alegorii Hi sim oluri :plon4ante;, vor a lui 2l. 9urlacu, n care grotescul, comicul, a surdul se su stituie tragicului, motivul lumii rsturnate, adic ntoars pe dos, contopindu$ne cu spectacolul lumii, al lumii ca teatru, n care se schim doar actorii, celelalte componente rmCnCnd aceleaHiN +ste o lume identificat cu teatrul, deseori un teatru al a surduluiN 1,. )i&iu Rebreanu. $on. Anali'a te/tului. Rebreanu% prozator ardelean, din perioada inter elic, creator al romanului modern n literatura romCn prin DIonE, T#adurea spCnzuraEilor; si T8scoala;. #rin Ion, roman modern realist, a crui tem( o constituie condiEia Eranului nsetat de pamCnt, pe fundalul vieEii unui sat ardelenesc la nceputul secolului al DD$lea, 8e reanu a contri uit la modernizarea prozei romCneHti, eli erCnd$o de e"cesele idilice ale prozei semntoriste sau de nota moralizatoare din romanele lui Slavici. 0iind un roman, acEiunea este ampl Hi se desfHoar pe mai multe planuri narative% viaEa Eranilor din satul #ripas este prezentat alternativ, prin contrapunct, cu viaEa intelectualilor. Jac primul plan narativ are n prim$plan conflictul dintre Ion Hi ,asile 9aciu, viaEa intelectualilor este marcat de conflictul dintre preot Hi nvEtor, dar Hi de modul n care romCnii sunt persecuaEi de autoritEi* de asemenea, cutarea unui drum n viaE de ctre Titu ?erdelea reprezint un important fir narativ al romanului intelectualilor. -ene'a7 Ba aza operei stau fapte reale, e"puse de prozator n volumul :Arturisiri;. 2cEiunea romanului se desfHoar n satul #ripas, n 2rdeal, la nceputul secolului al DD$lea. SpaEiul este fictiv, iar incipitul romanului prezint drumul ctre universul rural prin tehnica detaliului Hi a restrCngerii perspectivei, prin selectarea unor toponime reale Hi fictive, prin surprinderea unor detalii cu funcEie sim olic. Ion esdte structurat n dou mari prEi, avCnd titluri metaforice% :3lasul pmCntului; Hi :3lasul iu irii;, i(/ capitole. 8omanul are o structur specific operelor realiste prin simetria incipit$ final, prin relatarea cronologic a faptelor Hi prin evoluEia gradat, coerent, fr lovituri de teatru, a acEiunii. Incipitul const n fi"area indicilor spaEiali prin descrierea drumului spre satul #ripas, loc fictiv. #rete"tul narativ prin care sunt adunate toate persona4ele n aceeai scen l constituie hora, care are triplu rol% prezentarea persona4elor, pe categorii sociale, n aceeaHi scen, prefigurarea conflictelor dintre Ion si ,asile 9aciu, dintre Ion si 3eorge, realizarea unei pagini etnografice prin descrierea unei realitEi esenEiale din viaEa satului. Finalul prezint adunarea persona4elor la sfinEirea noii iserici cldite de 9elciug, care sim olizeaz purificarea spaEiului, apoi drumul parcurs de ?erdeleni spre ieHirea din #ripas. 0inal are un caracter du lu% este nchis pt c deznodmCntul este cert, conflictul soluEionCndu$se prin moartea ptotagonistului, pe de alt parte, finalul este deschis% imaginea roEilor cruEei prin pietriH paralel cu imaginea timpului ce se scurge indiferent la evenimentele din sat. .on+licte% de esenE social, au la az dorinEa protagonistului de a parveni social. Aiza $ pmCntul vzut ca o entitate ce confer statut persona4elor n ochii celorlalEi. Ba nivel naratologic, Ion este un roman realist o iectiv prin naratiunea la persoana a III$a, naratorul omniprezent/omniscient, caruia ii corespunde o viziune :din spate; si o perspectiva auctoriala. (.e"terioare% Ion$,9, Ion$?erdelea, Ion$preot, Ion$Simion Bungu, preot$nvEtor, romCni$ autoritEi. =.Interioare% Ion ntre glasul iu irii Hi glasul pmCntului, care domin succesiv sufletul persona4ului, 2na conflic tragic ntre datoria faE de tat Hi dragostea pt Ion, ?edrelea spiritul patriotic Hi o ligaEia de preda n maghiar, sentimentul patern neputinEa de a le oferi fetelor zestre.

1:.9oe'ia lui -rigore Vieru. *endine i modernitate. *eme5 moti&e5 simboluri. <scut n (@/I, la #ererta, pe malul stCnd al #rutului, a devenit un sim ol al ncercrii de rena tere spirirual i naional n 9asara ia post elic. Sa afirmat ca unul dintre cei mai talentai poei din 8.A. ,olumele sale% !ersuri -(@6I), /umele tu -(@6.), Aproape -(@1&), ,iindc iubesc -(@.7), Taina care m apar -(@./) etc. au constituit adevrate capodopere n lit.rom. 2 de utat n (@I1 cu a plachet de versuri pentru copii, Alarma. #oezia sa a coincis cu orizontul de ateptare a omului asara ean, nstrinat de fora destinului de spaiul su material, sa identificat cu structuara sa ontologic, dar i cu puterea sa de percepie i nelegere a lit. n conte"tul vremii, cCnd scena literar era ocupat n principal de poeii aservii politic, scrisul su reprezenta un contrat iz itor. !onceptul su de poeticitate avea ca madel etalonul romantic eminescian, ns la acesta sa adugat un filon autohton specific, str tut de sim oluri i motive vierene relevante, cum ar fi% mama, patria, casa printeasc, femeia iu it, rdcina, dorul, doina, izvorul, clipa, lacrima, focul, lumina, prover e, copilria, cCntecul ... O sesia :ntoarcerii la izvoare;, la primordielitatea pierdut alumii, o nedesimulat etic a suferinei, precum i puritatea rostirii, delicateea i frgezimea metaforic, prospeimea simurilor au configurat n scurt timp o paradigm vierean ncrcat de o sim olistic naional i de motive folclorice a unei poezii limpezi i spontane, neele orate, pe care o poate nelege chiar i cititorul mediu, nefamiliarizat cu su tilitile i conveniile artei poetice. O alt faet a liricii vierene o reprezint poezia modern i postmodern, care $l caracterizeaz doar parial i nu n mod definitoriu. 2cesat poezie s$a nscut ca un strigt e"istenial de propria iogafie i, implicit, a istoriei trite. #oezia lui ,ieru continua s ai , n general vor ind, o receptare critic favora il datorit faptului c ntr$un conte"t literar complicat confuz i sofisticat, ntr$un timp marcat de sindromul demolrilor i :demitizrilor;, i pstreaz statutul de creaie autentic, formula sa proprie, inconfunda il. Teme% mama -n faa mamei, #asrea, 0ptura mamei), graiul matern -n lumea ta, 3raiul), meleagul natal -!ntec de diminea, Je la tine), iu ita -#dure verde pdure). 18. Ion )uca .aragiale. .omicul caragialesc. ( scrisoare piedut!. Anali'a literar(. Ion luca !aragiale este cel mai mare dramaturg romCn. !ritica literar a remarcat e"epionala nzestrare a lui !aragiale pentru comic n comedii, i pentru analitic -analiza sufleteasc, psihologic) n nuvele i n drama <epasta. Jeci se vor ete de ivalena spiritului caragian. Schielor i comediilor le este proprie viziunea comic asupra e"istenei. Intreaga oper comic este o parodie a e"istenei. !omicul lui !. se a"eaz pe contradicia dintre esen i aparen, adic dintre ceea ce este n realitate persona4ul i ceea ce vrea el s par c este, dintre situaia real i faeta aparent a acestei situaii. Senzaia care ne$o las comediile i schiele este senzaia de 4oc mecanic. Total se nvrte ntr$un spaiu nchis. Situaiile se desfoar n cerc nee"istnd un conflict ine determinat. Bui !. i sunt proprii diferite tipuri de comic pe care acesta le m in armonios% (. -omicul de situaie se creeaz n aza schemelor tipice modalitilor cunoscute n lit. comic universal% ncrctura, confuzia, coincidena, su stituirea, repetiia situaiilor .a. =. -omicul de caracter se creeaz n aza situaiilor n care nimerete persona4ul, acesta rezult din contrastul dintre preteniile persona4ului i esena sa. 2stfel creeaz tipuri de persona4e% tipul demagogului, slugarnicului, prostului, ipocritului, rmolitului etc. -omicul de limba& este cel care se suprapune comicului de caracter. Je cele mai multe ori comicul de lim a4 provine din incultura persona4elor. 2cetea fac graeli de voca ular, deformeaz cuvintele, nlocuiesc unii termeni cu alii, asociaz cuvinte necompati ile. +"% industria romCn este admira il su lim dar lipsete cu desvrire, (= trecut de fi" etc. <u mai puin comice sunt i ticurile ver ale, care este o modalitate de a caracteriza persona4ul. +"% ai puintic r dare -Trahanache), eu cu cine votezO, nu m$mpinge c$ameesc -!eteanul Turmentat). -omicul de nume o modalitate de a caracteriza persona4ul. 2stfel, numele lui ,asile Trahanache sugereaz capacitatea de a se modela uor. +l se ndoaie i se modeleaz dup cum vor mai marii si -numele vine de la

trohan turt moale), numele lui !aavelcu de la :a ci; i sugereaz demagogia, 9rnzovinescu are rezonane culinare. <umele lui Tristanda vine de la un 4oc moldovenesc n care se ate pasul pe loc, ceea ce defapt l caracterizeaz pe persona4. !omicul se propune prin asociere. 3eniul lui !aragiale const n faptul c acesta a creat caractere individuale, inconfunda ile, reprezentative pentru diferite categorii social$umane. 5neori i o iectele nensufleite capt valoare de persona4% scrisoarea din $ scrisoare pierdut. Aai mult, scrisoarea este a"a n 4urul creia se rotete ntreaga aciune a piesei. Jintre comediile lui !aragiale -$ noapte furtunoas( -onu *eonida n fa cu reaciunea( +ale -arnavalului) cea mai reuit este considerat $ scrisoare pierdut, creat n aza principiilor clasice. #iesa se integreaz n realismul o iectiv. Toate persona4ele piesei sunt mprite n = grupuri% grupul de la putere care odat cu pierderea scrisorii i pierde i speran a de a mai rmne n viaa politic* grupul al doilea care odat gsind scrisoarea are mare speran de a fi ales n parlament. !eteanul Turmentat este persona4ul care reprezint ntreg electoralul. 2stfel, prin metonimie, !aragiale prezint o ntreag ptur social. Scrisoarea alctuiete persona4ul aparte, de gsirea i pierderea creia depinde soarta unui sau altui grup de persona4e. Jin comedie se desprind cteva idei generale% (. Ideia sau mesa4ul clasic cnd doi se ciart i al treilea ctig* =. Sistemul politic romCnesc este att de fragil nct poate fi manevrat dup unul plac al oamenilor politici. ;. -rigore Vieru. <imensiunile &alorice ale creaiei. Izvort dintr$o imens dragoste faE de Ear Hi plaiul natal, de realitatea n care trim, faE de om Hi natur, poezia lui 3.,ieru contri uie din plin la modelarea sufletului micului cititor, cultiv adevrul Hi frumosul, cinstea Hi generozitatea, hrnicia Hi demnitatea. #oezia pentru maturi, ca Hi poezia pentru copii se caracterizeaz n fond prin aceiaHi sinceritate Hi spontanietate a inspiraEiei, prin simplitate Hi so rietate stilistic Hi imagistic. Temele Hi motivele lirice fundamentale ale poeziei lui 3.,ieru sunt urmtoarele% mama, Eara Hi plaiul, munca Hi rostul omului pe pmnt, pacea, rz oiul, dragostea. ns tema mamei surs nesecat de lirism cetEenesc profund rscolitor constituie a"a central n creaEia poetului, tem ce predomin n toate culegerile de versuri 3rigore ,ieru este un poet prin e"celenE al Aamei Hi maternitEii. Aama poetului, concret, real, veghetoare Hi nsufleEitoare a spaEiului copilriei care este unul, matern, devine Aama <aturii Hi a !osmosului, Aum n genere. 3rigore ,ieru este un poet remarca il al copilriei ca stare plenar, ca al doilea univers, creat de copil, adevrat homo ludens. 5n capitol aparte n creaEia sa l constituie poezia de inspiraEie LnaEional Hi social pe linia tradiEional +minescu V 2lecsandri V !oH uc V Aateevici V 3oga, poezia V strigt e"istenEial, oracular V mesianic Hi nverHunat$pamfletar. #e versurile lui 3rigore ,ieru, structural$canta ile, au fost compuse numeroase cCntece, foarte populare n 9asara ia Hi n ntreg spaEiul romCnesc. 1. )etopiseul lui -rigore Grec%e. 3. 5reche -(I@7/(I@I $ (6&1) primul mare cronicar al nostru. 0ace studii la colegiul iezuit din Biov i deine mai multe funcii n stat. Betopise ul rii Aoldovii % $ s$a pstrat n mai multe copii* $ a fost scris spre sfCritul vieii dup (6&=, an n care o ine dregtoria de vornic mare* $ nfieaz evenimentele de la :desclecatul al doilea;, ntemeierea Aoldovei -(/I@), pCn la a doua domniei a lui 2ron ,od -(I@()* $ este unica surs inter p/u perioada anilor (I1&$(I@I, n care descrie evenimentele istorice ce au avut loc n Aoldova* $ a fost pu licat prima dat n (.I= de ctre A. KogClniceanu. Betopiseul e scris cu scopul de a rmCne drept izvor de nelepciune care s ofere oglinda vieii strmoilor, ncepCnd cu actul naterii unui popor i continuCnd cu alte momente importante ale evoluiei. 5reche consider c un popor fr istorie -scris ca nvtur) e ca fiarele i do itoacele mute i fr minte. +l cuprinde relatarea despre domniile lui #etru 8are, 2. Bpuneanu, Jespot ,od, 2ron ,od .a., domnii care se sting repede n raport cu strlucita figur a lui tefan cel Aare, ca apare ca un persona4 e"emplar, aprtor al neamului i a ntregii cretinti.

3. 5reche se arat preocupat de fi"area identitii etnice a poporului su. Istoria rom. tre uie privit n corelaie cu a altor popoare. 0ace consideraii asupra originii , continuitii i unitii de neam a romCnilor -de la 8im se trag). 0cCnd etimologie i apropiind cuvintele romCneti de cuvinte latineti , 5reche, constat c l .rom. este de origine latin. 3. 5. 8espect succesiunea cronologic dat totodat i alctuiete letopiseul potrivit concepiei sale despre fiina$istorico$ politic a unui neam% natere, dezvoltare, declin. !hiar dac e o lucrare de istoriografie, are i valoare literar. <araiunea se apropie de epicul pur% $ liniar -din punct de vedere cronologic)* $ cu puine amnunte i divagaii* $ stil indirect folosit p/u redarea spuselor vreunui persona4* $ se ntlnesc pasa4e narative autonome* $ intervenii directe% interogaii, e"clamaii, ironii. Aaterialul epic se organizeaz n 4urul a dou nuclee cu efect literar deose it% naraiunea, portretul. Izvoare interne cronica de la curtea lui tefan cel Aare. Izvoare e"terne cronica polonez i ungureasc. . Ion <ru(. Po"ara bun!t!ii noastre. +oiagul p!storiei. Aspecte problematice i stlistice. #ro lema relatiilor dintre parinti si copii este a ordata de Ion<ruta si in romanul #ovara unatatii noastre. 2vem in vedere linia de su iect Onache !ara us, fiica sa <uta, ginerele Aircea. In intregimea sa acest roman nu se reduce la relatiile din sanul unei familii si, mai larg, al unui sat. #ovara unatatii noastre este o fresca ogata, multiaspectuala, cu nenumarate o servatii adanci asupra valorilor etice netrecatoare si cu dez ateri efectuate artistic asupra destinului istoric al meleagului dintre #rut si <istru si al oamenilor lui. ,arianta ultima a romanului, cea din Scrieri, incepe cu capitolul Airuirea, sugestie e"trem de puternica a napastelor ce se a ateau mereu asupra satelor noastre la inceputul secolului. Bupii faceau ravagii in campia Sorocii. Jar cineva avea gri4a deoameni, ii ocrotea. Joi tarani din satul <uielusi, sortiti se parea pieirii, descopera pe neasteptate ca Aarele 2parator al campiei Sorocii era cateaua Aolda. 2sa apare in roman elementul mitologic. Intreaga naratiune este o ingemanare organica a realului cu fictiunea, cu legendarul. 0ie ca vor este despre intoarcerea lui Onache !ara us din primul raz oi mondial, fie ca a4unge cu naratiunea la cel de$al doilea raz oi mondial, cand e"ploreaza din plin si cu multa indemanare artistica sim olul macilor, sugestie policroma a flacarilor raz oiului, Ion<ruta o tine e"presii dense si convingatoare ale principalelor evenimente istorice prin care trec persona4ele romanului. <u lipseste comentariul pu licistic, facut cu economie ver ala, in cuvinte calde, marcate de participarea afectiva a autorului. Sunt frecvente digresiunile lirice de un farmec e"ceptional, situatiile$limita care vor esc cititorului mai mult si mai convingator decat zeci sau chiar sute de pagini de istorisire. 8omanul #ovara unatatii noastre cuprinde viata 9asara iei de la primul raz oi mundial pana in anii colectivizarii agriculturii si ai formarii asa$numitei elite colhoznice, pentru care prinde gust ginerele lui Onache !ara us, sotul <utei, Aircea Aoraru. Scriitorul n$a ocolit evenimentele si fenomenele negative, ca foametea organizata de comunisti cu scopul de a aga mai usor lumea in gospodarii colective, deportarile operate de sovietici, prigonirea o iceiurilor nationale dupa raz oi, impozitele si impru muturile care apasau nemilos taranimea. Joua cupluri familiale, Onache !ara us Tincuta si Aircea Aoraru <uta, constituie o iectele celei mai mari atentii din partea lui Ion <ruta. Jesi un se reduce la atat, romanul avand nenumarate persona4e memora ile, inclusiv cele episodice, ca invatatorul Aiculescu sau ?aralam ie cel Jestept, principalele pro leme ale #overii unatatii noastre sunt a ordate de autor mai ales prin mi4locirea acestor patru persona4e. Onache !ara us si Tincuta sunt pastratorii virtutilor si traditiilor nationale, purtatorii principali in cadrul romanului ai ideilor de vatra parinteasca, munca cinstita ca izvor al vietii si dainuirii, optimism, afirmat chiar si in cele mai cumplite conditii ale realitatii, cinste etc. Onache !ara us si Aircea Aoraru sim olizeaza doua moduri de viata, doua modalitati de a vedea si de a intelege lumea. Onache !ara us este un persona4 viu datorita, in primul rand, propriilor sale actiuni, atitudini, sentimente si idei, unele sim olice si sugestive. #entru a sugera

armonia sufletului persona4ului, starea fireasca a modului acestuia de a$si trai veacul, Ion <ruta recurge la mi4loace sim olice, ca acela al muzicantilor care$l insotesc toata viata. #ovara unatatii noastre ne farmeca si printr$o seama de digresiuni lirice captivante, una devenind chiar laitmotiv al romanului cea referitoare la campia Sorocii. Sunt atatea poezii in proza, gratie carora Ion <ruta o tine o e"presie adecvata a cadrului fizic, material, in care se desfasoara actiunea, isi e"teriorizeaza in mod inspirat ati tudinea sufleteasca fata de persona4e, ne vra4este prin frumusetile lingvistice ale scrisului sau. n Toiagul pstoriei, autorul condamn nstrinarea, surzenia sufleteasc, mpietrirea spiritual, de singurtatea omului ntre oameni. #roza ne propune un sistem ine definit de credine i valori, iar printre ele un loc aparte ocup setea de comunicare, setea de cellalt om. n te"tul nuvelei vi reaz tema aspiraiilor zadarnice. #rozatorul creeaz viziunea unei lumi n care tWate natura, o iectele se ncadreaz ntr$o ordine moral. #storul este un depositar al unor nsu iri omeneti din cele mai alese. Qguduitoarea, grea i apstoarea alad Toiagul pstoriei, este aadar un poem filosofic. Su iectul cuprinde mai multe episoade la grania realului cu ficiunea, a tririi imediate i a imaginarului. Jru utilizez un lim a4 coerent, fraze largi, care se leag uneori n cadenele unui cntec de 4ale, alteori n gamele doinirii solemne. Aai reamintim repetiiile ver ale, metaforele izvorte din al ia poeziei. Jru a e"plorat aici cteva situaii a sarde, ntemeiate pe zvonuri i presupuneri i ne$a artat ce fel de oameni suntem noi atunci cnd numai n vor e ne numim frai, surori, oameni de acelai neam. n Povara buntii noastre avem un Jru, iar n Toiagul pstoriei un altul. #. Nu&ela "n creaia lui .ostac%e Negru''i. Ale-andru L!puneanu. Anali'( literar(. !ostache <egruzzi se definete drept o personalitate comple" a perioadei paoptisteU (./7$ (.67), a ordnd n operele sale toate cele trei genuri literare. Se impune ns ca valoare artistic incontesta il n domeniul prozei, fiind catalogat drept un mare prozatorL, cel dinti prozator romanticL i unul dintre cei mai de seama.L !riticul i istoricul literar rmCn +ugen Bovinescu mparte creaia original n proz a lui !.<. n / categorii estetice% (. <uvela romantic* =. <uvela istoric* /. Scrisorile din ciclul /egru pe alb. 2ceste / grupe au fost otezate cu titlul generic de :#catele tinereilor;. Jin prima categorie, nuvela romantic, fac parte Amintirile din &unee, nuvelele 6oe( $ alergare de cai, n care intriga devine condus i plin de interes i care vor deveni primele modele de literatur melodramatic din lit. noastr. n aceast grup intr i scrierea ,iziologia provincialului, anecdota n stil italian Au mai pito i alii, povestea Toderic( &uctorul de cri. Jintre fragmentele ce alctuiesc grupa a doua, nuvela istoric, cea mai nsemnat lucrare este Ale0andru *puneanu, din aceasta mai face parte i ovec2ii i rom.nii( "egele Poloniei i domnul %oldaviei( -ntec vec2i .a. Tema nuvelei Ale0andru *puneanu este evocarea artistic a unui moment z uciumat din istoria Aoldovei de la mi4locul secolului al D,I $lea i anume a doua domnie a lui 2le"andru Bapunenul. #erspectiva naraiunii este reprezentat de ctre un narator o iectiv, omniscient si omniprezent i de naraiuniea la persoana a IIIa. <uvela este alcatuita din patru capitole, fiecare capitol avand cate un moto semnificativ, care sugereaza, e"prima tensiunea capitolului respectiv. !apitolul I Jaca voi nu ma vreti, eu va vreu * !apitolul II 2i sa dai sama, doamnaU * !apitolul III !apul lui Aotoc vrem * !apitolul I, Je ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu. Incipitul nuvelei l constitue revenirea la tron a lui Bapuneanu i atitudinea lui vindicativ, iar finalul consemneaz sfritul tiranului n mod concis i o iectiv, amintind de stilul cronicarului L2cest fel fu sfCritul lui 2.B., care las o pat de snge n istoria AoldoveiL. #incipalul conflict e"terior al nuvelei care pune n eviden personalitatea domnitorului este de ordin politic% lupta pt. putere ntre domnitor i oieri, iar cel secundar ntre 2.B. i Aooc.

!apitolul I $ LJac voi nu m vrei, eu v vreuNL 2cest capitol cuprinde e"pozi iunea i intriga. n acest capitol 2le"andru Bapuneanul se ntoarce n Aoldova hotrt s$i reia tronul i s se rz une. :2i s dai seam, doamnU; n capitolul II se desfoar aciunea dup reluarea tronului de ctre 2le"andru Bpuneanu% fuga lui tefan Toma n Auntenia, ncendierea cetilor, desfiinarea armatei pmntene, confiscarea averilor oiereti ct i ncercarea 8u"andrei, care este prezentat n antitez cu persona4ul principal, de a pune capt omorurilor. !apitolul III se deschide cu cererea vendicativ a norodului :!apul lui Aooc vremN; i conine mai multe scene romantice printre care i discursul inut de domnitor la mitropolie, ospul de la palat i uciderea celor &1 de oieri, ct i :leacul de fric; pentru doamna 8u"andra. !apitolul cuprinde punctul culminant. !apitolul I, :Je m voi scula, pe muli am s poposesc i euN; 2ici este nf i at deznodmntul, moartea tiranului prin otrvire. #ersona4ul principal al operei este domnitorul Aoldovei, 2le"andru Bpuneanu, surprins n ultimii I ani dina doua sa domnie. #ersona4 n 4urul cruia graviteaz intriga i aciunea nuvelei este persona4ul real, cu atestare istoric, ntruchipnd n oper pe tiranul crud, sngeros, rz untor i viclean. <uvela prezint fapte verosimile, care pot fi crezute, avnd un conflicto concentrat de natur e"terioar. Intriga este riguros construit, iar accentul se pune pe cacterizarea persona4elor i un pe aciune. $. Figurile narati&e ale modului i ale aspectului. Se tie c naraiunea este relatarea, evocarea unei aciuni ce se desfoar n timp. <aratologii de orientare semiotic aplic la studierea naraiunii categoriile ver ului% timpul, modul, aspectul .a. care, adoptate la specificul literaturii epice, devin categorii ale discursului narativ sau figuri narative. Figurile narati&e ale modului. <oiunea de AOJ desemneaz organizarea informaiei narative. Se disting = tipuri de naraiuni, dup 3enette, distincia dintre :povestirea de evenimente; i :povestirea de cuvinte;. Aodul se refer la cel de$al doilea tip de relatare, mai e"act, la diferite variante, diferite forme de a reda vor irea persona4ului prin naraiunea auctorial. Sunt urmtoarele moduri -registre) discursive. 'araiunea ca e-punere .telling/ .cine "orbete0/1 ?8 +iscursul reprodus etunci cnd cuvintele cuiva sunt redate ntocmai -e"% vor irea direct, monologul interior, memoria involuntar, flu"ul contiinei). Stilul direct. ;8 +iscursul transpus n relatarea naratorului -stilul indirect, stilul indirect li er). Stilul indirect ceea ce a spus persona4ul, dar cu cuvintele autorului. Stilul indirect li er n ceea ce a spus persona4ul se intercaleaz i nite cuvinte ale persona4ului. :8 +iscursul narativizat -povestit) nregistreaz numai coninutul actului vor irii, fr a reine din el un element. 'araiunea ca repre,entare .shoing/ .cine "ede0/1 @8 Perspectiva narativ >punctul de vedeA evenimentele sunt relatate de naratorul autor, naratorul persona4, persona4ul reflector -Aimi din ,ecioare despletite de ?. #.$9engescu), prin prisma mai multor persona4e. Aonoperspectivism -tefan 3heorghidiu). #oliperspectivism -Patul lui Procust). Se distind / tipuri de perspective% &.(. perspectiv nefocalizat >focalizare zeroA naraiune a naratorului omniscient i omniprezent -viziune auctorial) n romanul doric, n ma4oritatea naraiunilor tradiionale. 2utorul tie i vede mai multe dect tie i vede persona4ul. &.=. focalizare inten autorul ne relateaz evenimente din interiorul persona4ului sau a mai multor persona4e. 2utorul tie i vede ct tie i vede persona4ul. n romanul ionic, naraiunile moderniste. &./. focalizare e0tern autorul ne nareaz din afara persona4ului, dar nu ca autor omniscient, ci ca cel care tie mai puin dect persona4ul -'aralambie din 'anul Ancuei). Figuri narati&e ale aspectului >problematica H&ociiE? !ategoria 2S#+!T5B5I -sau :vocii;) se refer la cine povestete, la instana narativ, implicnd raportul dintre narator, pe de o parte, i discurs ' poveste, ficiune, pe de alt parte. ,izeaz poziia celui care nareaz fa de propriul discurs i fa de evenimentele narative. !ategoria aspectului presupune o delimitare precis ntre autor$narator$persona4.3. 3enette n ,iguri n raport cu raportul autor$narator$ persona4 a delimitat = pro leme% (. nivelele narative% a) nivelul e"tradiegetic n care se situeaz autorul operei, o persoan care ela oreaz opera -autor de gr. ()* ) nivelul intradiegetic n care

se situeaz oricare dintre persona4ele care relateaz o ntmplare, pe care autorul l situeaz cu funcie de narator -autor de gr. =). =. relaiile autorului cu faptele povestite% a) r. heterodiegetice naratorul ne relateaz fapte la care el nu particip nici ca protagonist, nici ca martor ocular* ) r. homodiegetice naratorul ne relateaz despre ntmplri la care particip fie ca unul dintre protagoniti, fie ca martor. 1. 9oe'ia lui -eorge Baco&ia. Arta poetic(. M(tile eului poetic. Antisimbolismul baco&ian. 9acovia este unul dintre marii poei originali de dup +minescu. 2tmosfera luntric particular este cum spunea +. Bovinescu, deprimant% Lde toamne reci, cu ploi putrede,... atmosfer de plum ... n care plutete o sesia morii i neatuluiL. 3sim n poezia lui 9acovia influene din +. #oe i din sim olismul francez% 8ollinat, Baforgue, 9audelaire, ,erlaine $ prin atmosfera de nervoz, gustul pentru satanic, ideea morii, cromatica i predilecia pentru . Impresiile sunt sugerate prin corespontente muzicale, dar i prin culoare, poetul fiind influenat de pictori impresioniti, ca 8enoir si Jegas. 2rta poeziei. Ba 3. 9acovia, Lsensi ilitatea fuzioneaz cu tema liric* astfel nct liric devine un act e"istenialL. Tudor ,ianu vor ea de doua procedee de realizare estetic. #oetul face asociaii decorative i individualizeaz impresia. Je fapt, 9acovia nu realizeaz sugestia printr$o tehnic impresionist* nu e"ist nuane n culorile acoviene* culorile sale sunt concentrate, ele devin strigte ale sufletului, ale tririi. Trirea e"istenial a durerii, sentimentul de pustietate i singurtatea sunt elemente e"presioniste realizate ns de poet prin corespontente ntre sentiment i culoare, sentiment i muzic. 3ama de culori este restrns, concentrat pe cteva motive tipic sim oliste% urtul, plictisul, tristetea, vaga onda4ul, monotonia, ele avnd corespontente n lumea instrumentelor muzicale. Aelancolia grav este sugerat de vioar i de clavir* sentimentul de monotonie l dau culoarea violet, armonica i fanfara. #entru nevroz $ verdele crud, al astrul, rozul, iar muzical ea este susinut de violin i flaut. Sunetele devin i ele prelungiri ale naturii. +a trimite mesa4e rutale% L<atura scoate arpegii, acodruri, armonii, ...muzica sonoriza orice atomL. Jeci poetul triete realitatea intens, Lel co oar n infernL, ntr$un ogat registru psihologic, care atinge desperarea i dezordinea lumii organice* poetul este un nsingurat ntr$o lume care trece printr$o criza intr n descompunere. Atile eului poetic. #oetul se autodefinete drept ufon, monstru, eiv, solitar, mort, etc. Toate acestea sunt nite mti. 2ntisim olismul. Ba un capt al poeziei lui se produce o dezintegrare a lim a4ului% prin sincop i prin recurgerea la forme voit prozaice i nearticulate. Ba un alt capt, poetica sim olist este supralicitat i uneori compromis prin patetism. #este tot simim rn4etul, nuan a de sarcazm a vocii, ori un fel de a monta imaginile ce indic ntr$o manier e"cesiv parodia sim olismului decadent. #oezia a fost mpins pe nesimite spre = poli% (. #roza analul lim ii comunne* =. #oza lim a4ul limfatic, convenie e"cer at -mpins la limit). 9acovia este ntiul nostru antipoet n sensul modern% e"presivitatea lui e"cesiv, disonanele, primitivismul, coloristica intens, amestecul de patetic i umor, l face s traverseze despre sim olism spre epoca modern. Auzica lui 9. este dizarmonic, sincopat, ipat la tronpet, isteric. Ba 9. culoarea devine persistent, opsesiv i de o mare materialitate ca la e"presioniti. Orice reprezentare este distrus, desfigurat. ,ioletul, negrul, al ul, rozul invadeaz lucrurile i sunt totodat halucinante prin intensitate, i prin aceasta 9. e pictoral. Aircea Scarlat l numete rncu al poeziei. #rin repetiia mecanic, 9. creeaz o lume marionet, de ppui de ciar care fac salturi groteti ca nite fiine dezarticulate. 9. e modern i se remarc prin intensitatea senzaiei de sunet, culoare sau cinetic, prim mrirea e"presivitii uneori pn dincolo de limita suporta il. ocheaz cu ochiul, urechea, imaginaia etc.

0. Ion <ru( 2 dramaturgul. 9robleme. .on+licte. *ipologii. Aspectele stilistice. Ion J85T2 este si un dramaturg valoros marcat de su iectivitate in anii cind se incadrase in procesul de trezire a constiintei nationale.5na din operele in care sciitorul a vadit o intelegere profunda a specificului artei teatrale si a a ordat pro lemele etice de o importanta vitala este

opera;!2S2 A28+;.2ceasta e o drama adinc psihologica si de mare rafinament su diverse aspecte, o opera profund poetica cu un su te"t ogat. Ion Jruta este un scriitor al ideii, al ideii nedespartite de vesmintul ei artistic .n raportul lor eroii lui Jruta vesnic pun pe cintar omenia si frumusetea lor morala,care se afla intr$un conflict permanent si necurmat de neomenia si neadevarul. Jramaturgia lui J. s$a impus de la un nceput prin originalitatea su iectelor, a eroilor Hi a conflictelor prezentate, precum Hi prin noutatea procedeelor artistice utilizate. Jrama L!asa mareL cucereHte prin acuitatea dramatismului Hi prin gingHia lirismului ce nvluie destinul eroinei principale $ tCnra vduv de rz oi ,asiluEa, care rmCne fidel memoriei soEului czut n lupt. +nigma dramaturgiei lui JruE e nsuHi sufletul autorului. Jramele lui Ion JruE nglo eaz n sine vieEi omeneHti distincte, caractere tipice, colizii ascuEite, ce se consum su ochii spectatorului. 8eplicile sunt deose it de e"presive, ele completnd sugestiv ideea anunEat n titlu. O particularitate a compozitiei #asarilor tineretii noastre consta in faptul ca persona4ele principale se intalnesc fata$n fata o singura data, spre sfarsitul dramei. Se intalnesc nu atat pentru confruntare, cat pentru a$si clarifica un adevar etern ca si unul si celalalt au avut, in fond, acelasi ideal in viata, atat ca unul si l$a vazut sim olizat de cocoare, celalalt de ciocarlii. + chiar ideea de aza a dramei% permanenta idealului in viata omului. O alta particularitate a dramei consta in desfasurarea permanenta a actiunii pe doua planuri real si imaginar. !ea de$a treia particularitate a compozitiei dramei #asarile tineretii noastre o constituie monologul interior. ,. Figuri narati&e ale timpului. .aracteri'(ri i e/empli+ic(ri. Se tie c naraiunea este relatarea, evocarea unei aciuni ce se desfoar n timp. <aratologii de orientare semiotic aplic la studierea naraiunii categoriile ver ului% timpul, modul, aspectul .a. care, adoptate la specificul literaturii epice, devin categorii ale discursului narativ sau figuri narative. n naraiune categoria timpului e"prim relaii temporale dintre te"t -enun narativ) i poveste-diegez, istorie povestit). Identificm / tipuri de relaii posi ile , care se refer la % (. Ordine -succesiune), =. Jurat, /. 0recven. Fiiguri narati"e care e-prim! ordinea. O8JI<+2 privete raporturile dintre felul cum se succed evenimentele din discursul narativ i succesiunea lor n poveste -n universul imaginar). 2vem = temporaliti care nu pot fi niciodat perfect paralele% (. Analepsa >retrospeciuneaA ntoarcerea napoi a naraiunii* =. Prolepsa >prospeciuneaA anticiparea, precizarea unor fenomene, evenimente care urmeaz s se ntmple* /. ilepsa >ncadrareaA ntroducerea povestirii una n alta, povestire ncadrat sau n ram -e"% $ mie i una de nopi( +ecameronul( 'anul AncueiA8 Figuri narati"e care e-prim! durata. J582T2 sau :viteza; temporal se refer la raportul dintre durata varia il a segmentelor ficiunii -povestii) i durata relatrii lor n discurs. (. 9lipsa const n omisiunea unei perioade de timp din durata aciuii din poveste* =. Pauza -suspendarea) oprirea n loc a timpului -se recurge la descrierea locului naraiunii, persona4ului, interiorului..., n cazul refleciilor autorului de natur filosofic, moral, divagaii lirice)% /. "ezumatul -comprimarea timpului) situaie n care perioade ntinse -(7$(I ani)din viaa persona4ului sunt relatate sumar, n cteva propoziii, fraze* &. cena temporalitatea discursului coincide ci temporalitatea povestirii, ficiunii. 2tunci cnd naraiunea se face n stilul direct -monolog interiot), cnd aciunea ne este prezentat la timpul prezent, adic timpul aciunii -diegezei) coincide cu timpul povestirii -naraiunii)* I. +ilatarea timpul discursului este mai lung dect timpul povestei -reluri de fraze, pasa4e etc.) Figuri narati"e prin care se e-prim! *rec"ena e"enimentului po"estirii. 08+!,+<2 privete raporturile dintre capacitatea iterativ -repeta ilitatea) discursul narativ i aceea a povestei. (. Povestirea singulativ discursul relateaz o singur dat ceea ce sa ntmplat o singur dat* =. Povestirea repetativ ni se relateaz de repetate ori evenimente petrecute o singur dat. -!nd persona4ul retriete a =$a oar, a /$a oar un eveniment din viaa sa, care l$a marcat puternic, autorul ne povestete de fiecare dat aducnd ceva nou. 2celai fapt de via

poate fi relatat de un persona4 sau mai multe persona4e) e"% #atul lui #rocust% Joamna T, 0red ,asilescu, +milia, Badima, interpretarea autorului. :. 9oe'ia lui *udor Arg%e'i "ntre structuri. Ars poetica. @terogenitatea poe'iei. )irica e/istenial(. Psalmi. Anali'( literar(. Tudor 2rghezi a fost poet, prozator si gazetar cu o cariera literar ntinsa si foarte ogat, unul dintre autorii de prim rang ai poeziei inter elice. n anul (@=1 i apare volumul de poezii L!uvinte potriviteL, care constituie unul dintre cele mai importante momente pentru poezia romCneasc inter elic. n (@/( apare volumului L0lori de mucigaiL. +l menine cCteva linii tradiionaliste dar se poate contesta c el inoveaza pe aza tradiiei fiind considerat un modernist clasicizant. +ste primul poet romCn care valorific estetica urCtului nsemnCnd utilizarea unor cuvinte urCte care sunt considerate a sfida unul sim, descoperite ns ca avCnd o puternic e"presivitate. n viziunea arghezian, orice categorie se poate transforma n contrariul su % materialul n spiritual, urCtul n frumos, nepoeticul n poetic. #rin transfigurarea i sintetizare realitatea se schim , iar urCtul devine o iect estetic. #oezia lui Tudor 2rghezi se aseamn cu cea a lui 9oudelaire -depersonalizare, grotesc, dictatur fanteziei, timp crepuscular, estetica urtului, cretinism n ruine, idealitate goal, deformare, a straciune i ara esc) i cea a lui Zalt Zitman -vitalism, discursivitate ocant, gigantism, viaa e preferat artei, vitalismul diminueaz esteticul, eterogenitatea poetic). #oezie cu caracter programatic, Testament figureaz, n mod semnificativ,n fruntea intiului volum de versuri, !uvinte potrivite, pu licat de Tudor 2rghezi n (@=1 fiind Lars poeticaL arghezian. #oezia Testament sintetizeaz esena gCndirii estetice argheziene. Ideea fundamental a poeziei este legtura indisolu il, organic, statornicit ntre poet i strmoii lui, Lramura o scurL, oameni simpli, Lro i cu saricile pline de osemintele vrsate$n mineL. 2rta poetic arghezian const n valorificarea, rafinarea, su limarea tuturor elementelor ce intr n sfera realitii pure, nenfrumuseate romantic, smntorist etc., ndeose i, a elementelor ce aparin apoeticului, urCtului, grotescului, infernalului / monstruosului etc.% *udor Arg%e'i este un inovator al lim a4ului artistic n poezie. !reaia sa poetic este impresionant prin diversitatea tematic i prin profunzimea ideilor. 2rghezi a ordeaza mai multe teme n poeziile sale.O tem ine reprezentat la 2rghezi este cea a frmCntrii metafizice.+l i pune ntre ri asupra condiiei umane si mediteaz asupra locului omului n univers,asupra posi ilitii sale de cunoatere chiar si asupra e"istenei lui Jumnezeu, o alt tem este cea a omului prsit de !reatorul, aceea a cutrii disperate a unei dovezi n legtur cu e"istena creatorului. <egsind ceea ce cauta apare ndoiala,tgada. O alt tem este timpul care trece i distruge omul. n opera sa Tudor 2rghezii are i elemente moderniste prin temele lirice prelucrate, prin lim a4ul folosit i e"trasele din toate registrele lim ii arhaice, isericeti, cotidiane i rurale, dar i titlul ocant al poeziei L0lori de mucigaiL. Birica e"istenial este ilustrat de L#salmiL, a cror tem general e"prim raportul spiritual dintre om i Jivinitate, definirea omului i a Jivinitii ntr$o viziune filozofic. Tudor 2rghezi a creat psalmii ntre anii (@=1$l@61 i i$a pu licat n mai multe volume de poezii% @ psalmi fac parte din volumul de de ut, L!uvinte potriviteL, iar ceilali din volumele L0runzeL, L#oieme noiL, LSila eL, L<oapteL. 0aptul demonstreaz preocuparea permanent a lui 2rghezi pentru pro lematica filozofic a relaiei omului cu Jumnezeu, aceast creaie artistic fiind definitca liric e"istenial, ca poezie :monumental i grea a z orului sufletesc ctre lumin;. -3. !linescu) n L#salmiiL arghezieni, +ugen Simion delimiteaz patru su teme% ($ religioas $ n sensul c Jumnezeu este atotputernic i se identific n mod desvrit cu ntreaga fire, ntr$o viziune de factur popular* =$ gnoseologic $ Jivinitatea este adevrul a solut i idealul suprem al fiinei umane* /$ etica $ Jivinitatea vegheaz Lvoia de ine, frumos i adevrL a omului* & $ estetica $ Jumnezeu este visul purificator al omului% L+ti visul meu, din toate, cel frumosL. Tudor 2rghezi ncearc s se apropie de Jumnezeu prin negaie, osciland mereu ntre LcredinL i LtgadL, cernd, uneori imperativ, alteori smerit, dovezi palpa ile din partea acestuia privind e"istena Sa. L#salmiiL arghezieni sunt concepui su forma unor dialoguri

imaginare cu Jumnezeu, ntr$un lim a4 patetic sau acuzator, cu speran sau cu deznde4de, fapt interpretat de critica literar ca trufie a artistului de a scormoni cu mintea misterul universal care$ ( fascineaz, de a se convinge prin dovezi concrete de e"istena a sttract a forei supreme. Tudor 2rghezi ilustreaz n L#salmiL -(() un raport direct al omului cu divinitatea, percepndu$ ( pe Jumnezeu n cele mai surprinzatoare ipostaze, n funcie de starea poetic interioar. !uprinznd marea ntre are fr de rspuns, drureroas i dramatic, psalmii arghezieni reflect continua lupt a gndirii poetului cu ndoiala, cu neputina de a renuna la cutate, cu nesioasa sete de a se convinge dac Jivinitatea e"ist sau nu cu adevrat. #oetul i d seama de zdrnicia z aterilor sale luntrice n goan dup marea himer a4unge s proclame categoric ine"istena lui Jumnezeu. #salmul de tain, singurul, de altfel, care este astfel denumit de poet, se constituie ntr$un monolog sfietor n care sentimentul dragostei adevrate i al credinei se ntreptrund ca$ntr$un cntec al nemuririi, al speranei, al dorului, al dragostei de dragoste. 8. <imitrie .antemir. Viaa i acti&itatea tiini+ic( i literar(. Romanul alegoric $storia ierogli*ic!. Jimitrie !antemir -=6 oct. (61/ =( aug. (1=/) se nate n familia lui !onstantin !antemir. Ba avut ca profesor pe Ieremia !acavelas. Timp de (1 ani petrecui la !onstantinopol are parte de profesori uni% filosofi, matematicieni i muzicieni cu renume. 2 domnit o lun i, s$ a ntors la !onstantinopol, implicCnduse n intrigile cu !onstantin 9rCncoveanu. !Cnd reveni la tron se aliase cu #etru cel Aare. Jup tlia de la Stlineti -(1(() lu drumul e"ilului la Aoscova, unde i desfoar n mare parte activitatea literar i tiinific. 2 fost numit de ctre mprat #rincipe al Imperiului, iar 2cademia din 9erlin l$a ales mem ru al ei. n (6@. scrie +ivanul sau 1lceava neleptului cu lumea sau 5udeul sufletului cu trupul, lucrare de factur filozofic conceput n tradiie clasic, su forma unui dialog$disput ntre spirit i trup. Te"tul nu e lipsit de reuita stilistic, punctul forte al scriitorului fiind descriptivul. Jac +ivanul este inegal valoric, dar l anun pe literatul de e"cepie, Istoria ieroglific este opera literar prin e"celen. Scriitorul se dovedete un fin psiholog, o servator atent al comportamentului uman , dar i un fantezist de mare calitate, capa il s asocieze mti animaliere, presupuse sau reale o iceiuri ale acestora i o realitate nu tocmai senin. 'ronicul vec2imei a rom.no-moldo-vla2ilor este cea de$a treia oper ce$l intereseaz n mod deose it, aprut n (1(.. !antemir evoc perioada nceputurilor, pCn la desclecat, dar o face ntr$o perspectiv mult mai larg -comparativ cu predecesorii si% !ostin, !antacuzino). Ba cererea 2cademiei din 9erlin, prinul scrie prima lucrare de etnografie romCneasc +escriptio %oldaviae / Jescrierea Aoldovei-(1(&) n care precizeaz o multitudine de aspecte, de la !luari la ... lim a4ul femeilor, de la economia rii, la o iceiurile de logodn, nunt ori nmormCntare, cinurile oiereti, spaiul geografic i o multitudine a faptelor de via. Bucrarea care la consacrat pe J. !antemir ca om al timpului su european este Istoria pentru creterea i descreterea -urii Aliosmneti8 Istoria ieroglific n dousprdzece pri( ai&derea cu EFG de senteni frumos mpodobit( la nceptur cu scar a numerelor dezvluitoare( iar la sfrit cu a numerelor streine tlcuitoare titlul complet. 2 fost scris ntre (17&$(17I. % $ cea mai important lucrare, $ caracter istoric, $ vor ete despre evenimentele ce sau petrecut n Aoldova n sec al D,III$sf.sec.D,II, $ dup structur are o form de roman, $ este considerat primul roman n Aoldova, $ linii de su iect ine determinate, $ persona4e ine definite, $ iografia persona4elor, $ reflect relaiile dintre familia !antemiretilor i 9rncovenetilor unde se ncadreaz otomanii, $ roman alegoric -toate persona4ele poart mti), $ Aoldova este ara leului, psri rpitoare, cei care fac politic sunt peti. J. !. pornete de la o realitate istoric transfigurCndo artistic% personalit ile timpului apar oglindite deformat de su iectivitatea autorului. Important este valoarea estetic a romanului% construcia savant$ aroc a naraiunii, strlucirea stilistic a unor pagini, capacitatea autorului de a$i caracteriza persona4ele prin propriile cuvinte i gesturi. 5n portret se ncheag prin aportul discursului eroului, prerile altora despre acesta, gesturile i trsturile fizice caracterizante pentru un anume tip uman, iar 4ocurile de cuvinte i au rolul lor precis n am unden a de mi4loace i procedee artistice -de tip aroc).

Je mare for artistic este fragmentul :plCngerii Inorogului;, impresionant prin tonul adCnc elegiac i prin participarea ntregii naturi la 4alea celui aflat singur, prsit chiar de fratele su, 0ilul -care a fost numit stpCn, n locul Struocmilei). !antemir i construiete mult mai viguros persona4ele pe care le urte. 3ama posi ilitilor artistice este deose it de larg% el trece uor de la sarcasm la caligrafia fin, de la adCnca vi ra ie liric la lestem i caricatur. #;..(mil 9etrescu. Structura romanului modern. Anali'a. Istoricii literari disting n evoluia romanului psihologic romCnesc inter elic / variante principale% (.,arianta :dostoevschian;* =.varianta :proustiana;* /.varianta :autentist; sau :e"perianialist; #rima variant era reprezentat de critici i prozatoride la revista :3ndirea; -<. !rainic, 3i . I. Aihilescu). Ultimile ; variante sunt legate de numele lui !. #etrescu, pe care !linescu l numete :un teoritician al romanului;. #rincipalele sale idei despre noua structur a romanului sec.=7 i$au gsit o formul sintetizat n eseul :<oua structur i opera lui Aarcel #roust;. !. #etrescu i$a fondat concepia sa despre roman pe o analiz ampl a schim rilor calitative ce s$au produs de la nceputul sec. =7 n modul de a cunoate i n elege lumea n structura mentalului. Toate aceste schimri deriv din nlocuirea n teoria culturii a concepiei raionaliste i mecaniciste cu o concepie neovital. Se produc schim ri pe plan gnosiologic. Se afirm un nou su iect de cunotere, care se izuie n primul rCnd pe propria intuiie. O iectul principal al cunoaterii devine nsi viaa. <oul o iect de cunoatere este conceput ca o totalitate organic. O iectul principal al cunoaterii este tot un :eu;, n e"istena lui actual, ca un coninut prezent, i nu un :el; prezent n trecutul lui, adic reprezint o realitate su iectiv, interioar i nu o realitate o iectiv, e"terioar. 2ceste mutaii de ordin gnosiologic condiioneaz i o nou structur a operei literare n general, a romanului n special. <oua structur a romanului este una spontan i fle"i il, este o structur a flu"ului contiinei. #rin crearea persona4ului, noul roman urmrete s prezinte fluiditatea interioar a tririi :eului;. 2utorul tre uie s renune la pretenia demiurgic i s ntruchipeze onestitatea cunoaterii de sine i mrturisirea limitelor cunoaterii de ctre autor a persona4ului. !mil #etrescu vedea revoluia proustian n dezvoltarea romanului n faptul c :aducea instaurarea concretului;. Aodalitatea artistic principal n romanul lui !. #etrescu este :memoria involuntar;. n romanul su !. #. formuleaz insistent ideea de autenticitate. 2utenticitatea constituie pentru !. #. scopul principal i valoarea suprem, pentru care pot fi sacrificate i compoziia i unitatea stilistic a frazei. +seul :<oua structur i opera lui #roust; nu a generat proustianismul romCnesc, dar el a constituit cea mai solid i original fundamentare filozofico$literar a acestui curent n romanul romCnesc post elic, reprezentat de ?. #apadat$9engescu, !. #etrescu, 2nton ?ol an .a. ce$i drept :proustienii; n$au urmat n creaiile lor numaidecCt ideile lui !. #etrescu despre romanul proustian. nsui !. #etrescu n romanele sale :5ltima noapte de dragoste,...; i :#atul lui #rocust; a deviat considera il de la romanul proustian, aceste romane sunt opere originale i se deose esc n mai multe privine de romanul proustian% tensiunea dramatic, poliperspictivismul n ultimul roman, .a 5nii critici au negat chiar proustianismul romanelor sale, ceea ce ni se pare o e"agerare polemic. #rincipiul :autenticitii; sau al :e"perienei trite; au 4ucat un rol important n modernitatea romanului romCnesc inter elic. #1. )iteratura rom3n( a&angardist( A&angarda sau a&angardismul reprezint tendinele de ma"im actualitate aplicate n art la un moment considerat. 2vangardismul este caracterizat prin spiritul de frond -nemulumire), prin negarea violent a formelor de art consacrate, cutCnd proclamarea noului. 2rtitii avangardei dau dovada unui activism susinut i se concentreaz asupra creaiei ca proces, neinteresCndu$se de rezultatul ei -opera). 2ciune de oc, avangarda are funcie regeneratoare i deschiztoare de drum n arte.

n literatura romCn, denumirea de avangard sau avangardism reprezint o serie de tendine e"perimentale, nonconformiste, proprii creaiilor literare din perioada inter elic. Jin literatura rom. 2vangardist face parte Jadaismul $ manifestarea cea mai puternic a avangardei literare romCneti se regsete n micarea Jada, iniiat n (@(6 de ctre studentul romCn Tristan Tzara, devenit ulterior poet de lim francez. Tristan Tzara cultiv antiliteratura, antimuzica, antipictura, inventCnd tehnici de creaie dintre cele mai diverse i izare iar dadaismul refuz conveniile de orice fel, cutCnd noul, fiind o sedat de autenticitate. #rintre procedeele noi ale avangardismului, se numr i dicteul automat, monta4ul, cola4ul, tehnica reporta4ului, toate acestea fiind procedee ale asocierii li ere, spontane. 2depii dadaismului considerau c raiunea, contiina, funcioneaz ca un fel de cenzur ce nu las spiritul uman s se e"prime li er, desctuat de orice regul, de orice norm. O ramur a avangardismului este constructivismul, iniiat la noi de poetul Ion ,inea i de revista T!ontimporanul;. Ion ,inea pledeaz pentru realizarea unor corespondene ntre art i spiritul contemporan, dominat de arta modern, i Suprarealismul. n literatura romCn se poate vor i despre un avangardism activ mai ales n anii (@==$(@/=, prin intermediul revistelor !ontemporanul, 5rmuz, 2lge. 5n precursor al avangardei literare poate fi socotit 5rmuz, care anun a surdul suprarealist prin prozele sale. #rintre reprezentanii din literatura romCn se pot meniona Tudor 2rghezi, 2le"andru Aacedons>i, <icolae Javidescu .a. # . =pera lui Miron .ostin. .omentariu de ansablu. !iaa *umii$ este prima sa oper original, un poem filozofic, scris cam n aceeai perioad cu psalmii lui Josoftei. Aare reprezentant al culturii romCneHti din secolul D,II. A. !ostin a lsat posteritEii o ogat moHtenire spiritual crturreasc. #rincipala sa oper este L *etopiseul Brii %oldovei8 *etopiseul rii %oldovei de la Aron vod ncoace( continu cronica lui 5reche. Opera are n ultima parte un caracter memorialistic. Tonul naraiunii este mai puin senin, pentru c triete vremuri grele. BetopiseEul este mprEit n == de capitole neintitulate, iar acestea n paragrafe, numite LzacialeL, Hi cuprinde o descriere desfHurat a istoriei Erii ntre anii (I@I$(66(, ncheindu$se cu relatarea morEii lui GtefniE vod Bupu Hi nmormntarea sa. Betopiseul s$a pstrat n I6 de copii manuscrise. Jesprindem urmtoarele trsturi ale operei lui A. !ostin% a) caracter mai modern dect al cronicii lui 5reche% e"plic fenomenele ist. din punct de vedere economic, politic i social* ) folosirea frecvent a dialogului% opera e plin de conversaii fermectoare i de replici e"traordinare. c) aplecarea spre culisele istoriei% comunic, atunci cnd tie* d) stilistica frazei% fraza este lung i plin de cadene, cu ver ul la sfrit, dup model latin. +e neamul moldovenilor $ lucrare neterminat, pstrat n =@ de copii manuscrise i pu licat pentru prima dat de A. Koglniceanu n (.I=, are un caracter savant i o no lee a ideilor care o va face cartea de cpti a colii 2rdelene. nzestrat cu o nalt miestrie de povestitor, Airon !ostin a rmas n primul rnd istoric, cutnd s$Hi ntemeieze opera sa istoric pe o larg az documentar. Ba ela orarea cronicii sale crturarul a apelat pe larg la un Hir de lucrri ale istoricilor transilvneni Hi polonezi. O alt oper costinian este L-ronica %oldovei <i a %unteniei L, scris n (611. n cteva mici capitole autorul descrie cuceririle romane n Jacia. n ultimii ani de viaE, Airon !ostin a lucrat asupra unei alte opere de larg rezonanE Hi nalt Einut HtiinEific, intitulat L +e neamul moldovenilor( din ce ar au ie<it strmo<ii lorL. Opera contst din (1 capitole, n care autorul vor eHte despre Imperiul 8oman, despre Jacia Hi cucerirea acesteia de ctre Traian, despre strmutarea populaEiei romCneHti din AaramureH n Aoldova, despre cetEile moldovene, despre m rcmintea, o iceiurile Hi datinile moldovenilor etc. Scopul urmrit de autor const n a artta originea no il roman a poporului su, precum Hi originea comun latin a tuturor romCnilor. ##. )i&iu Rebreanu5 constructor al romanului modern. 2paritia lui 8e reanu in literatura romana inseamna un moment de raspantie . +ste creatorul romanului realist rural, al romanului de analiza psihologica. 8eprezinta o voce originala, puternic individualizata in cadrul romanului

realist din proza inter elica.8omanul lui Biviu 8e reanu se situeaz intre traditie si modernitate, el aseaza in centrul romanului un erou voluntar, produs sim olic al unei realitati social$ istorice . Jar el ii confera monumentalitate. 5rmandu$l pe Ioan Slavici creeaza imaginea unui taran intrat in circuitul vietii moderne, azata pe principiul ca : anul inchide si deschide toate usile;. #rin Biviu 8e reanu se pun azele romanului romanesc modern. Originalitatea si modernitatea romanului re renian rezulta din insasi viziunea artistica a scriitorului, care e"prima un crez artistic realist % :pentru mine arta inseamna creatie de oameni si de viata;. #rin 8e reanu literatura noastra creeaza primul ei romancier o iectiv, atras de marile miscari ale vietii multimilor anonime. !reeaz romanul modern introducCnd structurile artistice cum ar fi% vocatia constructiva, lucreaza cu migala fiecare detaliu, fiecare structura a intregului ansam lu arhitectonic . #une accent pe simetria si unitatea ansam lului, romanele sale creand imaginea unui corp sferoid, sim ol al perfectiunii in arta . 2utorul insusi marturiseste % :In cursul ela orarii am cautat sa realizez imprtirea fiecarui capitol in mici diviziuni care cuprind cate o scena, cate un moment . Toate acestea apoi au tre uit innodate in anume fel ca sa se poata intoarce in cuprinsul actiunilor principale .2ctiunile principale la sfarsit tre uiau sa se uneasca, sa se rotun4easca, sa ofere imaginea unei lumi unde inceputul se confunda cu sfarsitul;. Semnificative in acest sens sunt paginile cu care se deschid si se sfarsesc romanele . Aetafora drumului descris la inceputul si sfarsitul romanului Ion, precum si imaginea spanzuratorii din #adurea Spanzurtilor inchid in paginile cartii drame umane, fiind, in acelasi timp, un sever avertisment . !ompozitia ipolara a cartilor. -In Ion 3lasul pamantului si 3lasul iu irii * 8asaritul si 2pusul in 8ascoala), planurile paralele si evolutia gradata a conflictului dezvluie imaginea unei constructii solid articulat. 2similCnd datele romCneHti tradiEionale, 8e reanu creaz diferite tipuri de roman, de la romanul social, cu virtuEi monografice -Ion) Hi de tip epopee-8scoala) pCn la romanul de analiz psihologic -#durea spCnzuraEilor, !iuleandra). Originalitatea Hi modernitatea romanului su este susEinut Hi de vocaEia constructiv a scriitorului, compara il cu aceea a marilor creatori de formule epice. !titorul romanului romCnesc modern modeleaz cu migal fiecare structur a ntregului ansam lu arhitectonic. n compoziEia crEilor sale, 8e reanu pune accent pe simetria ansam lului. Toate acestea apoi au tre uit nnodate n anume fel ca s se poat ntoarce n cuprinsul acEiunilor principale. 2cEiunile principale la sfCrHit ter uiau s se uneasc, s se rotun4easc, s ofere imaginea unei lumi unde nceputul se confund cu sfCrHitul;. #rezentarea unor fapte Hi ntCmplri, schiEa iografic, prerea altor persona4e sunt procedee artistice ce Ein de tradiEia romCneasc. #$. 9oe'ia intim( a lui M. @minescu. Moti&e5 eu+orie5 mesa!. >Sara pe deal2 Lacul2 Dorina s.a?. Romantismul eminescian. Jin cele mai vechi timpuri, dragostea a fost preaslavita sau condamnata de catre poeti, prozatori si de cantareti. +a este sentimentul divin ce te poate ridica instantaneu in al @$lea cer sau ea te pot arunca cu violenta in al @$lea iad. Jatorita dragostei neimpartasite, aproape toate poeziile de dragoste ale lui Aihai +minescu descriu cu tristete acest sentiment. Jragostea este personificata fiind considerata o fiinta. #rin alegorie, ea devine ceva concret, real, aproape palpa il. In viziunea autorului dragostea este o parte a vietii, o 4ertfa ceruta de destin, o oala, un lestem al >armei si o legatura foarte puternica . ISara pe dealI nu este nici pastel nici idila ci este un poem eminescian specific in care temele naturii si iu irii fuzioneaza, si in care se creaza imaginea paradisul adolescentilor in care aspiratia spre iu ire este pura, poetul crezind in idealurile iu irii. Spatiul natural este larg dimensionat, un spatiu in care pluteste melancolic cu 4ale cintul uciumului ca un ecou a starii sufletesti a poetului indragostit. Tacerea necuprinsului creata prin armonie muzicala e o tacere care este perceputa cu sufletul. n poezia de dragoste LSara pe dealL +minescu sugereaz natura prin cele trei elemente apoape nelipsite% motivul lunii% LBuna pe cer trece$aHa sfCnt Hi clarL* motivul codrului, codrul fiind sim olizat prin prezenEa unui salcCm% LSu un salcCm drag m$aHtepEi tu pe mineL* Hi motivul izvorului% Lapele plCng clar izvorCnd din fCntCneL. In L<orintaL apare motivul codrului si al izvoarelor% L,ino$n codru la izvorul care tremura pe prundL, acestea impletindu$se cu motivul florilor de tei% L0lori de tei deasupra noastra or sa cada randuri randuriL.n poezia LJorinEaL natura este sugerat de trei motive literare% motivul codrului

Hi al izvoarelor% L,ino$n codru la izvorul, !are tremur pe prundL, LngCnane$vor c$un cCnt, Singuratece izvoare,L Hi motivul florilor de tei% LIar n pr, nfiorate, O s$Ei cad flori de tei.L n primul ta lou al poeziei )acul, predomin imaginile vizuale i cromatice, sugernd o atmosfer feeric de asm. Aai apoi ntClnim imaginile auditive prin care e sugerat un sunet stins, domol i armonios, realizate prin epitete antepuse% unduiaoasa ap sune, vCntu$n trestii lin fonete, ngCnai de glas de ape... Auzicalitatea deose it a naturii care acompaniaz fericirea celor doi ndrgostii, este realizat poetic i prin intermediul aliteraiei i al asonanei. +minescu poet romantic inspirat de temele i motivele cultivate de romantici a a ordat teme ca netura, iu irea, condiia omului de geniu, folclorul. #1. *ropii i +igurile de stil. <e+iniii i interpret(ri. Figurile de stil sunt procedee prin care se modific nelesul propriu al unui cuvCnt sau construcia gramatical. 0igurile de stil pot fi definite drept cuvinte sau grupuri de cuvinte -e"presii) ce modific raporturile fireti dintre semnificant i semnificat. Stilul se mai realizeaz i prin modificarea sensului unor cuvinte n conte"tul frazei. 2ceste procedee prin care se modific sensul fundamental al cuvCntului au fost numite tropi. Tropii sunt figuri de stil care, dup cum arat etimologia -gr. Tropos ntorstur), sunt ntorsturi ale cuvintelor spre un sens diferit decCt cel cel o inuit. +"ist numeroi tropi% ] comparaia - este una dintre cele mai frecvente figuri de stil i const n alturarea a doi sau mai muli termeni cu scopul evidenierii primului termen. e". 2nii ti se par clipe/clipe dulci se par ca veacuri* 7Pe un deal rsare luna( ca o vatr de &raticC -A. +minescu, -lin - file din poveste)* 7 oarele rotund i palid se prevede printre nori D -a un vis de tineree printre anii trectoriC -,. 2lecsandri, Iarna). Meta+ora este figura de stil prin care se trece de la sensul o inuit al unui cuvCnt la alt sens, prin intermediul unei compara ii su nelese. +". Bun tu, stpCn$a mrii, pe a lumii olt luneci. 9ersoni+icareaL este figura de stil -procedeul artistic) prin care lucrurilor, o iectelor li se atri uie nsuiri umane -e"emplu% norii plCng* soarele rCde* stelele clipesc* psrelele optesc* vCntul alearg* slciile triste* pisica vor ete lin). @pitetul este figura de stil constCnd n determinarea unui su stantiv sau ver printr$un ad4ectiv, adver etc., menit s e"prime acele nsuiri ale o iectului care nfieaz imaginea lui. +". +urerea noastr surd i amarT. Metonimia^$figur de stil nrudit cu metafora, care const n nlocuirea cauzei prin efect, a efectului prin cauz, +"%;Ba noi sunt cCntece i flori, i lacrimi multe, multeN; 3oga. Sinecdoca este o figur de stil care const n lrgirea sau restrCngerea sensului unui cuvCnt prin folosirea ntregului n locul prii -i invers), a particularului n locul generalului. +". n propoziia :2ceast firm deine cele mai une creiere din ar.T, :creiereT desemneaz oamenii cu cele mai strlucite mini. Hiperbola este un procedeu artistic prin care se e"agereaz intenionat, mrind sau micornd, trsturile unei fiine, ale unui lucru, fenomen, sau eveniment, pentru a$i impresiona pe cititori. +"% L3igantic poart$o cupol pe frunteL. Antite'a^ este o figur de stil care const n opoziia dintre dou cuvinte, fapte, persona4e, idei, situaii. +". :+a un nger ce se roag +l un demon ce viseaz* +a o inima de aur +l un suflet apostat.; -A. +minescu). In&ersiunea const n rsturnarea cuvintelor n propoziie, pentru a pune n eviden un anumit termen. +"emple% Impertinentul participant a fost scos afar din sala de conferine8 +esteptul copil a luat nota ?G8 Ana+ora $ care const n repetarea unui cuvCnt sau a unei e"presii n propoziie i a unor propoziii n fraz, pentru a accentua o anumit idee. +".% 9ra casa pe care i-o dorise din copilrie( casa pe care o visase de at.tea ori( casa pe care de at.tea ori o desenase( casa perfectH casa pe care nu i-o putea ns permite8 @pi+ora $ care const n reluarea unui cuvCnt la sfCritul unei propoziii sau a unei propoziii la sfCrit de fraz. +".% )n guvern se fur( n parlament se fur( n &ustiie se fur( p.n i din Biseric se fur8 #0. Ansemnele romanului doric. 8omanul doric tradiionalist, de tip alzacian, re renian, este structurat pe mai multe planuri de actiune si e mpartit formal n capitole, volume.Se scrie la persoana a III$a, scriitorul este omniscient -tie tot despre eroii lui) i omniprezent -vede tot), 0a ula coincide cu su iectul,

construcie nchis, inelar, veridicitate. Bumea rom. doric e omogen, corect i plin de sens. !aracterele sunt puternice, persona4ele sunt tipice. ,alorile dominante sunt economicul, preponderena conflictului e"terior asupracelui interior, se"ualitatea ca luarea n posesie, acaparare, ofensiv masculin. 0orm nchis, tehnica pailor mici - dup relaia 2nei cu Ion percepem ca va fi nsarcinat). +picul se azeaz pe e"punerea logic a faptelor. 2ici se ncadreaz romanele fresc, romanul istoric sau romanul cronic. !onflict e"teriorizat, impuntor ca volum, cuprinde mai multe povestiri, nimic nu este ar irar, este finit, cu ce ncepe cu aceea se termin, tragedii care nu modific sensul pozitv al lumii, viziunea doric este auctorial, provine de la autor, viaa apare ca superioar i refleciei i simirii, persona4e virile, cu spirit de ntreprinztor. Repre'entanti ai romanului doric7 Aihail Sadoveanu T9altagul;, L0ratii FderiL. Biviu 8e reanu $ LIonL,L8ascoalaL, #durea spCnzurailor .3eorge !alinescu$ T+nigma Otiliei;. #,. Ion .reang(. Amintiri din copil(rie. Anali'( literar(. #ovestitor plin de farmec i har, Ion !reang este unul dintre cei mai cunoscuti i ndrgii scriitori romCni. Amintiri din copil!rie este una dintre principalele lucrri ale scriitorului romCn Ion !reang. !ea mai mare dintre cele dou lucrri ale sale aparinCnd genului memorialistic, ea conine unele dintre cele mai caracteristice e"emple de naraiune la persoana ntCi din literatura romCn, fiind considerat de critici capodopera lui !reang. Structurat n capitole separate scrise de$a lungul mai multor ani. !artea ofer o relatare detaliat a copilriei lui Ion !reang, descriind relaiile dintre eroul principal, cunoscut n acest conte"t ca /ic al lui tefan a Petrei i diversele persoane cu care interacioneaz. +a urmrete maturizarea lui <ic, de la o vCrst idilic n satul ?umuleti . !ursul naraiunii este ntrerupt adesea de ndelungate monologuri ce e"prim cugetrile i sentimentele lui !reang. Te"tul nsui este remarca il prin utilizarea unui voca ular caracteristic ogat n particulariti dialectale din zona Aoldovei. 8elatarea lui !reang[(\ ncepe cu un monolog e"tensiv i cu o descriere nostalgic a locului naterii sale, cu o scurt prezentare a istoriei ?umuletiului i a statutului social al familiei. #rimul capitol se concentreaz pe mai multe persona4e legate direct de primii ani de coal ai lui <ic. 2l doilea capitol ncepe cu un alt monolog nostalgic, la rCndul su introdus prin cele rul pasa4% :<u tiu alii cum sunt, dar eu, cCnd m gCndesc la locul naterii mele, la ?umuleti, la stClpul hornului unde lega mama o far ..... 2ceast introducere este urmat de o prezentare a interaciunilor ntre tatl lui <ic, artat drept un persona4 distant i cu toane, dar adesea amuzat de poznele iatului, i mam, care i supravegheaz n mod direct copiii i$l critic pe tefan c nu o urmeaz n aceasta. +l i amintete de sine participCnd direct la ritualurile de SfCntul ,asile -2nul <ou)....... #rima parte a celui de$al treilea capitol al crii el ofer mai multe detalii despre istoria ?umuletiului, ncepCnd de la rz oi. 2ceast prezentare l determin pe narator s concluzioneze c :humuletenii nu$s trii ca n Crlogul ursului. 2l patrulea -i ultimul) capitol al Amintirilor din copilrie ncepe cu prezentarea ndoielilor pe care le are !reang privind plecarea din ?umuleti nspre ndeprtatul Iai% :5rsul nu 4oac de un voieL. <aratorul se folosete de aceast ocazie pentru a descrie lucrurile cele mai dragi lui n ?umuleti% peisa4ul, familia i tovarii, i o iceiurile locale legate de petreceri i dans. #lanurile sale de a rmCne acas sau de a se clugri sunt zdrnicite de mama sa Smaranda, care invoc reputaia strmoilor pentru a$l convinge s plece la Socola i s$i fac un nume ca preot mirean. !apitolul i volumul se ncheie rusc cu o descriere a elevilor din toate colile Aoldovei adunai n curtea mnstirii Socola. #:. -. .o!buc. Nunta 'am+irei5 Moartea lui Fulger. )irismul obiecti&. 9erspecti&ele mitice5 +ilo'o+iceJ aspectele pro'odice. In Nunta Kam+irei !os uc urmeaza pe +minescu din !alin file din poveste, insa cu mi4loace a solut proprii. <unta Qamfirei este nunta a stracta si concreta totodata. !eremonialul taranesc e tipic. 5rmeaza hora romaneasca, pe care rapsodul a prins$o in versuri de o tehnica perfecta neintalnita pana la !os uc in prozodia noastra. <unta lui !os uc este nunta o steasca, eveniment capital, ca nasterea si moartea, o ceremonie de neinlaturat, la care se supune toata suflarea. 9alada 3)oartea lui Fulger4 !a si in 7/unta 6am&irei=( cei care iau parte la acest

eveniment par a fi eroi de asm* in realitate, o iceiurile sunt taranesti. +ste o alada culta si are ca tema ceremonialul inmormantarii, cu grave rezonante de ocet popular, ilustrat prin tul uratoarea disparitie prematura a unui erou. Se manifests astfel, in acest poem, lirismul o iectiv, adica poetul isi o iectiveaza sensi ilitatea traind orice emotie prin persona4ele care intruchipeaza simtirea poporului roman, credintele si ritualurile stra une ce fac parte din practica inmormantarii. 3eorge !alinescu remarca faptul ca cele doua alade $ L<unta QamfireiL si LAoartea lui 0ulgerL$ sunt Lnumai superficial epiceL, alcatuite ca Lniste monoloageL care ilustreaza Llirismul in forma aceasta o iectivaL, un mecanism al Lmiscarilor sufletestiL e"teriorizate in trairea celor doua evenimente ma4ore din viata omului% nunta si moartea. #e langa lirismul o iectiv, se manifests in aceasta alada o lirica La rolurilorL, in care eul liric nu se autocomunica si o lirica La mastilorL, prin care poetul isi e"prima ideile si sentimentele apeland la Lo mascaL. Titlul ilustreaza un moment esential din e"istenta umana, moartea, iar numele tanarul, 0ulger, trimite la ideea unei vieti scurte, dar care a stralucit puternic asemenea fenomenului naturii precizat atat de direct. n timp ce primul poem evoc i omagiaz tinereea, frumuseea, vigoarea, al doilea plCnge tinereea stins nainte de vreme, z orul curmat, durerea pierderii. O importan aparte n definirea mesa4ului poemului o are trCnul unchia. Qicerile lui cuprind i e"prim gCnduri din nelepciunea i filozofia poporului, monologul reprezentCnd ceva esenial din mesa4ul etico$filozofic al poemului. Sunt gCnduri despre via i moarte, despre destinul omului. #oetul construiete un ntreg organic i armonios% versurile au un formic fonic deose it% e". #rin vulturi vCntul viu vuia... 8itmul adecvat al versurilor scurte, pulsaia sintetic a frazei. n poem se o serv tendina hiper olozatoare -mult soare, mult lume, muli nuntai, mult voie un). ,ersul este scurt i cu o rigoare metric. $,. Interte/tualitatea. Relaii interte/tuale. Interte"tualitatea e un concept de larg circulaie n ultimile decenii ale secolului trecut. F. Kristeva l$a preluat n esena sa de la teoreticianul rus Aihail 9ahtin care a fundamentat dialogistica, tiina despre structuri dialogice% a) !uvCntul ivoc -cuvCnt care se umple de dou sau mai multe semnificaii)* ) !onstrucia hi rid -cuvCntul strin n discursul autorului, naratorului, persona4ului) i c) #lurilingvismul -lim a4ele persona4elor). 8omanul eun ansam lu de lim a4e, stiluri. Jac pro lema fundamental a teoriei poeziei e sim olul, apoi pro lema fundamental a teoriei prozei e cuvCntul ivoc. Jup 9ahtin, aceast :relaie a fiecrui enun cu alte enunuri; e o caracteristic fundamental a discursului. F. Kristeva declar determinant pentru e"istena te"tului literar, relaia acestuia cu alte te"te -literare i neliterare), pe care o numete interte"tualitate. :Orice te"t se construie te ca mozaic de citate, orice te"t este absorbie i transformare a unui alt te"t;. 8eluat de numeroase ori, definiia F. Kristeva, se nuaneaz, se m ogete continuu. :Bim a4ul poetic apare ca un dialog de te"te* orice secven se face n raport cu o alta provenind dintr$un alt corpus;. Iha ?assan consider opera postmodern o sintez a tuturor stilurilor. (. #utem avea un interte"t la nivelul mare al construciei* =. Interte"tualitatea la nivelul fragmentelor de te"t -atCt n construcie, cCt i n semnificaie)* /. Interte"tualitatea la un anumit tip de compoziie -glos, sonet, gazel, rondel, hai>u etc.)* &. O aluzie interte"tual fie la un titlu de oper literar sau autor -:Bevantul; lui A !rtrescu trimite 0ederico 0ellini* Aa" Torpedo :3hici cine trage n tineO;, traducere de ,itoria Bipan). Interte"tualitatea ca procedeu e foarte veche, dar ea a cunoscut o amplificare deose it n literatura sec. DD, n special n a doua 4umtate. n proza romCneasc modern vom remarca pe !ristian Teodorescu care realizeaz un dialog interte"tual cu I. B. !aragiale, dar i pe 3heorghe !rciun, care a reluat romanul :Japhinis i !hloe; n :!ompunere cu paralele inegale;. #hilippe Sollers -:<ivelurile semantice ale unui te"t modern;) su linia c un te"t se scrie cu te"te i nu cu fraze i cuvinte. Te"tele, afirm Sollers, presupun trei niveluri principale% (. un strat profund% :scriitura; ca punere n scen i nglo are a reprezentrii* =. un strat intermediar% interte"tualitatea corpul material care relanseaz funcia narativ* /. un strat superficial% cuvinte, fraze, secvene rime.

Te"tul se descifreaz de la nivelul / la (. <egli4area stratului interte"tual n cazul romanului lui Foece face imposi il descifrarea te"tului sau accesul la :stratul profund;. Iat de de nu putem citi romanul :5lise; decCt dup lectura :Odiseei; lui ?omer. "elaii interte0tuale >forme( modaliti metaliterareA ?8citatul reluarea unui fragment de te"t cu ghilimele sau nu, cu sau fr referin precis. !itatul presupune decuparea i retransmiterea unui pasa4 dintr$un te"t strin. ;8adaptarea implic transpunerea unei opere n alte dimensiuni stilistice sau n alte modaliti. -+". fa ulele) :8prelucrarea reluarea unor te"te n alte forme -te"te filosofice sau evanghelice transpuse n versuri), dar cu adugiri, eliminri. Biteratura popular. :#saltirea; lui Josoftei. @8imitaia mimarea, cu foarte puine variaii, a formei i coninutului unui te"t. I8parafraza o dezvoltare mai larg ntr$o formulare personal a unei opere. :+neida; lui ,irgiliu e o parafraza a :Odiseei; lui ?omer. Operele dramatice ale tragicilor greci -+shil, Sofocle, +uripide) sunt parafraze ale miturilor 3reciei antice. :Buceafrul; lui +minescu e o parafraz a asmului :0ata din grdina de aur;. F8Paradia -:para; din gr. alturi, ode $ cCntec) e o imitaie satiric a unei opere serioase, cunoscut. #arodia presupune o sintez de procedee% imitaie, parafraz, citare, luzie etc. :Bevantul; lui A. !rtrescu este n acelai timp o parodie i o pasti a stilurilor poeziei noastre culte. E8Plagiatul un mprumut de te"te nedeclarat dar literar #8. Ansemnele romanul ionic. 8omanul modernist, de tip proustian, camilpetrescian, refle"iv, se manifesta prin interiorizare. Bumea rom. ionic rmCne plin de sdens, dar i pierde omogenitatea, e vazuta prin ochii unui persona4, ce este naratorul si reprezentantul autorului. ,alorile dominante sunt de ordin personal, su iectivitate, fragmentarism, interioritate, intimitate, interioritate, se"ulalitate ca frustrare, neputin, idealism. 0uncia naratorului revine unui sau mai multor persona4e. Se scrie la persoana I, se foloseste adesea flu"ul amintirilor. Se foloseste scrisoarea, 4urnalul, pentru a le deduce sentimentele. <u mai sunt prezentate sentimentele altora, eventual cele care sunt deduse de Lpersona4ul cheieL, nu mai e"ista omniprezenta, totul rezultCnd fie din dosarul de e"istente, fie din ntClnirile directe ale persona4elor. 8omanul e mult mai veridic. <aratorul e un persona4, conflict interiorizat, fa ula nu coincide cu su iectul. Jramele personale nici nu modific nici las intact sensul lumii. Simirea este superioar vieii i adesea refleciei.,iziunea ionic este relativist. !onflictul interiorizat, construcie deschis.Se produce o trucare srtuctural prin asimilarea formei romCneti la forma liricului. Repre'entanti ai romanului ionic7 !amil #etrescu $ L5ltima noapte de dragoste, ntCia noapte de raz oiL, L#atul lui#rocustL .Aircea +liade TAa_trei;, ?. #apadat$9engescu !oncert de muzica de 9ach. Alti repre'entanti 7 Aarin #reda $ L,iata ca o pradaL si L!el mai iu it dintre pamanteniL $;. Ion Barbu i conceptul modern de poeticitate. @tapele poe'iei lui Ion Barbu. 2 fost unul dintre cei mai importani poei romCni inter elici, reprezentant al modernismului literar romCnesc. Ion 9ar u a fost constiinta artistica ce a incercat sa regandeasca intreaga poeticitate cu toate articulatiile ei, propunand o opera profunda, un spatiu nou al poeziei, un lim a4 poetic inedit. !reaia lui Ion 9ar u era mprit de acesta n patru etape% parnasian, antonpanesc, e"presionist i aradist. Tudor ,ianu reducea aceast clasificare la doar trei etape% parnasian, aladic$oriental i ermetic. 2ceast din urm mprire a devenit clasic. #rima etap este cea a versurilor pu licate ntre (@(@ $ (@=7 n revista burtorul, perioad numit convenional de unii critici LparnasianL. Scurte i riguroase ca form $ cCteva sunt sonete $, poeziile propun un univers tematic divers. 9ar u descrie peisa4e mineralizate, forme ale geologicului i ale florei, evoc zeiti mitologice sau surprinde procese de contiin, cum ar fi solemnul legmCnt al lepdrii de pcatul contemplaiei a stracte n favoarea voinei de a tri cu frenezie, ntr$o total consonan cu ritmurile vii ale naturii. la Ion 9ar u, su mpietrita i recea marmur a versului, se rsucesc pasiuni violente, neliniti i aspiraii tul uri, ceea ce denot o structur romantic . +l tinde spre o alt formul poetic, deprtat de romantism, spre Lun lirism omogen, instruind de lucrurile eseniale, delectCnd cu viziuni paradisiace L, pe care a realizat$o n

urmtoarele etape ale creaiei sale. +tapa doua indic orientarea spiritului poetului spre concretul lumii, cum i anunase n 5manizare. 2ici pot fi integrate poeme ca% Jup melci, 8iga !r_pto i lapona +nigel, Jomnioara ?us, IsarlC>. Aai toate sunt lungi, datorit n mare msur pasa4elor descriptive, consecin imediat a preocuprii de concret* au un caracter narativ, L aladicL , pentru c n ele Lse ziceL o poveste* n sfCrit evoc o lume pitoreasc, de inspira ie autohton sau alcanic, asemntoare cu cea din viziunea lui 2nton #ann. +"cepional este acum sugestia pictural. +"presia este proaspt i pregnant dezvluind n I. 9ar u un poet al cuvCntului, nu numai al ideii i viziunii, cum l cunoatem la nceput. n ultima etap se pstreaz nc legtura cu etapa anterioar atCt prin pasa4ele descriptive cCt i prin cele narative, care fac poezia mai uor de neles i descifrat. 3eorge !linescu susine c de fapt aici e"ist ermetismul autentic al poeziilor lui Ion 9ar u, pentru c se azeaz pe sim oluri, cel din Foc secund nefiind decCt un ermetism de L dificultate filologic L, inCnd de o sinta" poetic dificil. #oeziile amintite se nvCrtesc, metaforic vor ind, pe ideea L nunii L neleas ca ptrundere n miracolul creaiei universale. LOul dogmaticL este chiar un sim ol al misterului L nunii L, un soi de cosmoid, pentru c n structura lui dual se reprezint lumea dinaintea nuntirii, creaia de dinaintea 3enezei. 9analul ou demonstreaz c Lmrunte lumi pstreaz dogmaL, c macrocosmosul se repet n microcosmos. Je aceea el este fcut s devin o iect de contemplaie% L+ dat acestui trist norod i oul sterp ca de mCncare, Jar viul ou la vCrf cu plod 0cut e s$l privim la soareUL ,zut n lumina soarelui, oul relev nsi esena universului. 2spiraia spre a solut se mplinete doar prin atingerea contemplaiei poetice, prin viziunea direct a principiului universal. $1. A+irmarea nu&elei clasice rom3neti. Moara cu noroc de Ioan Sla&ici. Slavici este considerat printele nuvelisticii romCneti. n opera lui Slavici, elementul psihologic este n dependen direct de elementul social. Societatea influeneaz asupra individului. +ste unul dintre cei mai mari scriitori ardeleni si clasic al literaturii romane. 2ccentul este pus pe trasaturile persona4ului si pe evolutia acestuia. 2ctiunea este impartita pe momente ale su iectului, perspectiva narativa se caracterizeaza de o icei prin naratiune la persoana a III$a, naratorul find omniscient si omniprezent. Aoara cu noroc este o nuvele realista, psihologica, prezentand aspecte din societatea ardeleneasca de la inceputul secolului al DD$lea, in acelasi timp accentul este pus pe analiza psihologica a persona4ului principal care se degradeaza su puterea anului. <uvela este realista, de factura clasica, avand o structura viguroasa unde fiecare episod aduce elemente esentiale si a solut necesare pentru firul epic, conflictul se desfasoara liniar si ascendent. Tema o constituie consecintele nefaste din cauza lacomiei i ispita pentru ani. nceputul nuvelei il constituie faptul ce se va dovedi providential, rostit de atrana soacra a lui 3hita, atunci cand afla de intentia ginerului de a lua in arenda hanul X Aoara cu noroc Y % X $ Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vor a, nu ogatia, ci linistea coli ei tale te face fericit Y. 2ctiunea nuvelei se defineste printr$o constructie epica riguroasa, un singur plan narativ, care se refera la dezumanizarea lui 3hita din cauza lacomiei pentru ani, o intriga ine evidentiata azata pe valorile morale si setea nestapanita de im ogatire, in cadrul careia se manifesta un conflict interior -psihologic) si unul e"terior -social). Ba aza nuvelei se afla convingerea autorului ca goana dupa ani zdruncina tihna si amaraste viata omului, genereaza numeroase rele, iar in cele din urma duce la pierzanie. $ . Nic%ita St(nescu. <e la modernitatea t3r'ie la postmodernism. .onceptul de poeticitate.@tapele de creaie. <ichita Stnescu aparine temporal, structural i formal, poeziei moderniste sau neo$ modernismului romCnesc din anii (@67$(@17. #oezia lui <ichita Stanescu se constituie intr$un univers autonom de o frapanta modernitate si de o mare diversitate tematica. +l aduce insa o alta perspectiva decat cea din poezia anterioara lui. 8omantic in esenta si model in e"presie, <. Stanescu a ordeaza marile teme ale liricii universale -iu irea, destinul, istoria, moartea, focul, etc). Jistingem trei etape ale liricii sale. 9rima etap( de crea4ie5 a e/uberan4ei5 cuprinde volumele de tinereEe . ensul iubirii = viziune a sentimentelor). #rima este lirica, sentimentala,

adolescentina in care predomina idealurile romanticii, Iu irea ca asentiment originar al nasterii cuvantului` este tema primcipala a primelor doua volume. !ea de-a doua etapa este cea a anecuvintelor` cea a maturitatii creatoare in care poetul descopera efectul timpului aspupra cuvantului iar eul liric isi incepe aventura in cunoastere. 2ceasta etapa incepe cu aJreptul la timp` si culmineaza cu (( elegii cuprinzand si volumele aOul si sfera`, aIn dulcele stil clasic`. #oetul descopera miturile iar viziunea asupra spatiului si timpului se schim a. In ultima etapa a afrigului` temei frigului i se adauga atema mortii`, aAaretia frigului`, aOperele imperfecte`, a<oduri si semne`). 0rigul este e"presia lipsei sentimentelor, ceea ce inseamna evadarea din timp. +ul poetic se transforma din Su iect al cunoasterii` in ao iect de cunoastere`. Aoartea, tema fundamentala a acestei etape lirice este o e"perienta limita insemnand intoarcerea in mit, in necuvant. ,olumele urmtoare reiau tema cuvintelor Hi a necuvintelor, continu o sesia mitului creaEiei. $#. )iteratura rom3n( din Basarabia7 generaii5 repre'entani5 stiluri. 2flat ntr$o perioad de inerEie, mprginit de ideologii, cu ncercri -suficiente) de a o salva, dar eHuate din pricina politicii a erante a unui regim olnav su care mai zacem Hi astzi, totuHi literatura din stnga #rutului Hi$a creionat individualitatea n cadrul valoric al literaturii romCneHti. #oezia romCneasc din 9asara ia cunoate I etape. #rima generaie a lui Aeniuc i Bupan din care fac parte% +milian 9ucov, 3eorge Aeniuc, Biviu Jeleanu .a. 2ceast generaie i$a nceput activitatea nc n anii /7, cCnd i$au pu licat primele volume i au dezvoltat activitatea dup rz oi. #oezia lor este n mare parte dogmatic, a servit ideologia realist$socialist, cu mici i rare e"cepii. 2 doua generaie, a lui 3rigore ,ieru, generaia s$a ocupat pentru a vitaliza poezia, o poezie care se ntoarce la izvoarele e"istenei noastre cCnd totul se dezmotenea. O poezie care trateaz motivele% mama, atina, l. naional, legmCntul pmCntului, casa tineasc. Biviu Jamian, Ion ,atamanu, J. Aatcovschi, ,ictor Teleuc, 2natol !iocanu, 3h. ,od. III. 3eneraia 67, <. Ba i, <. Stnescu, 2drian #unescu, 2na 9landiana, Biviu Jamian. I,. 3eneraia 17, 2drian #opescu, ?oria 9descu, Beo 9utnaru, <icolae 8otaru. ,. 3enera ia .7, Aircea !rtrescu, <icolae Sava, 8adu 0lorescu, 2ugustin #op. Biteratura romCn din 9asara ia de dup =777, an care era vzut ca un fel de sfrHit al lumii, Hi$ a continuat cursul, dezvoltndu$se firesc, ma4oritatea :tinerelor speranEe; de dup (@.@ confirmnd Hi aprnd la orizont Hi alEi scriitori mai mult sau mai puEin importanEi. 2poi, nici scriitorii afirmaEi n vremea comunismului n$au stat pe margine, unii dintre ei fiind la fel de activi ca tinerii scriitori, dintre care s$au evidenEiat clar 2ureliu 9usuioc, ,ladimir 9eHleag, <icolae +sinencu, Beo 9utnaru, dar Hi cei mai dincoace, adunaEi o vreme n 4urul revistei :!ontrafort; sau cei de la :9asara ia; -chiar dac revista nu mai e"ist). Se pare c ntre timp mulEi poeEi au trecut la proz, ncercnd s fug de poezia care se Eine scai, totuHi, de ei. $$. M. @minescu. 9oemul )ucea+(rul. -ene'a5 &ariantele i e&oluia concepiei. SBuceafarulS este e"presia desavarsita a geniului eminescian, aparand ca o sinteza a gandirii sale poetice. #oemul are ca sursa principala de inspiratie asmul popular romanesc S0ata in gradina de aurS, cules de germanul Kunisch, valorificat mai intai intr$un asm si apoi prelucrat in cinci variante succesive. 5n alt izvor, in afara de cel folcloric, care a penetrat enefic in poemul deplinei sale maturitati artistice, este vasta si profunda cultura eminesciana. SBuceafarulS devine astfel un poem filozofic in care tema romantica a conditiei omului de geniu capata stralucire desavarsita. Jupa insemnarile poetului, capodopera sa este un poem alegoric% Sdaca geniul nu cunoaste nici moarte si numele lui scapa de noapte uitarii, pe de alta parte aici pe pamant nici nu e capa il de a ferici pe cineva, nici capa il de a fi fericit. +l n$are moarte dar n$are nici norocS. #ro lema geniului este privita din perspectiva filozofului Schoppenhauer, potrivit careia, cunoasterea lumii este accesi ila numai omului de e"ceptie, capa il sa depaseasca sfera su iectivitatii, sa se depaseasca pe sine, inaltandu$se in sfera o iectivului. In plus, preluind date din mitologia greaca, indiana si crestina, +minescu le confera sensuri filozofice adanci si noi, in cadrul conte"tului. Si totusi, SBuceafarulS este un poem liric, schema

epica fiind doar cadrul, persona4ele si intamplarile $ sim oluri lirice, metafore, pentru a sintetiza idei filozofice. 2ceasta interferenta de genuri confera poeziei o mare profunzime si posi ilitati multiple de interpretare -poveste fantastica de iu ire, alegorie pe tema geniului, poezie de viziune sim olica). #oemul se desfasoara pe un vag fir epic intr$o suita de metafore si sim oluri prin care se sugereaza idei filosofice. +ste deci in egala masura un poem de dragoste si un poem filosofic. $1. Ansemnele romanul corintic. +ste supranumit Hi postmodernist sau neomodernist poate Hi un roman li er. nfieaz o vCrst a ironiei. Se poate scrie la persoana I sau III, poate fi un amestec ntre tipul ionic si doric, se a ordeaz un stil li er, mai adCnc. Sentimentele sunt spuse direct, simplu, de ctre persona4ul$narator, care este ntruparea uneia din ipostazele autorului. Ju larea i multiplicarea nceputurilor, finalurilor i aciunilor narate. Tratarea pe picior de egalitate a aciunii i ficiunii, a realitii i mitului, a adevrului i minciunii. 0a ula i su iectul alctuiesc o para ol. !onstrucie hi rid, roman n roman, roman despre roman. 2m iguitate, povestire filozofic, mit. Bumea romanului corintic este neomogen, incoerent, vid. +"prim o mentalitate derutant i a uziv fr discernmCnt sau autoritar. ,alorile dominante sunt de ordin politic. 8efelcia este superioar i vieii i simirii/raiunii. ,iziunea corintic este ironic% artificiul, ludicul, masca, caricatura. 0orma este alegoric, sim olic i de aceea se face intenionat, confuzie ntre su iect i o iect. <aratorul e supraindividual. Includem aici romanul$ para ol, sau romanul mitic, metaromanul. Repre'entanti ai romanului corintic7 !raii de la curtea veche de Aateiu !aragiale, ,Cntoarea regal de J. 8. #etrescu, #ovestea cu cocoul rou de ,. ,asilache, 3esturi de +m. 3.$#un. $0. 9oe'ia lui Ale/ei Matee&ici despre ar( i grai. )imba noastr(. Anali'a literar(. #oezia sa aparine patrimoniului cultural naional i, dei este considerat un poet care a scris poezii care se recitau la ser rile colare sau populare, creaia sa l recomand drept un autor mre al literaturii romCne, un om cu un gust literar desvrit i un autor deose it, care nu poate lipsi din manualele colare nici n ziua de azi. ara i graiul sunt patrimoniul cel valoros care ni l$au putut oferi stmpii iar poeii au ncercat s le pun n versuri i melodii. Bim a este o trstur definitorie a unui popor, a unui neam, a unei naiuni. Tezaurul spiritual al unui popor se gsete ascuns ntr$o comoar, n lim . Je aceea poetul ncepe poezia Bim a noastr cu versul% Bim a noastr$i o comoar. 2ceast comoar spiritual definete cel mai ine o naiune, fiindc ea se nate din adCncul fiinei. Imn, dar n acelasi timp oda si elegie, poezia LBim a noastraL da glas sentimentelor neretinute de dragoste, de pretuire, de respect si de admiratie ale poetului fata de graiul neamului. LBim a noastraL, asa cum este ea nfatisata n prima strofa, este creatia fara egal a poporului nostru, rasarita o data cu el din adCncul veacurilor, devenind prin vreme ogatia noastra cea mai de pret. +a este, asadar, veche si ogata si a fost vor ita pe ntreg teritoriul tarii, capatCnd prin rostire straluciri de pietre rare% LBim a noastra$i o comoara/n adCncuri nfundata./5n sirag de piatra rara/#e mosie revarsata.L ,echimea, frumusetea si ogatia ei sunt puse n evidenta prin comparatiile metaforice cu functie sintactica de nume predicativ multiplu, Llim a... $/ o comoara..., un sirag...L, avCnd determinarile atri utive Ln adCncuri nfundataL si Lde piatra rara/ #e mosie revarsataL care contin epitetele LnfundataL, LraraL, LrevarsataL. Tainica ei ogatie ascunsa vreme ndelungata este sugerata prin e"presia metaforica Ln adCncuri nfundataL. Bim a este cCntec, deci naltare, visare, sensi ilitate, dar un anume cCntec, particularizat n Ldoina dorurilor noastreL, acea cCntare a cCntarilor neamului nostru, duioasa, 4alnica, melancolica, e"primCnd nazuintele permanente ale poporului -Ldorurile noastreL) mereu prezente, mereu rostite tainic de$a lungul e"istentei. !u alte cuvinte, lim a reflecta ntregul trecut de munca al naintasilor, caci i$a nsotit n truda lor continua, ea nsasi nascCndu$se si dezvoltCndu$se n focul muncii. Bim a romCna este o lim a inecuvCntata, harazita -LaleasaL) sa e"prime adevarurile permanente atCt n forma ci de comunicare familiara, cCt si ca lim a de cult% LBim a noastra i aleasa/ Sa ridice slava$n ceruri,/ Sa ne spuie$n hram si$acasa/ ,esnicele adevaruri.L Truda noastra va fi rasplatita si rasplata va fi imensa% graiul se va m ogati si se va revarsa fecund, enefic si generos pentru ntinderile tarii% LSi$ti avea n revarsare/ 5n potop nou

de cuvinte./<u veti plCnge atunci amarnic/!a vi$i lim a prea saraca/Si$ti vedea cCt e de darnic/3raiul tarii noastre draga.L #rima si singura data lim a este asociata cu patria -Lgraiul tarii noastre dragaL), anticipCnd parca remarca lui <ichita Stanescu% L!e patrie minunata este aceasta lim aUL #oetul evidentiaza n ntreaga poezie nsusirile alese ale lim ii, ogatia, vechimea, frumusetea, e"presivitatea, armonia, puterea mo ilizatoare, precum si capacitatea ei de a e"prima trecutul de munca si de lupta, sufletul poporului si aspiratiile lui. $:. Marin 9reda. Moromeii5 .el mai iubit dintre p(m3nteni. 9ropriet(ile originale ale realismului. Aarin #reda va sustine ca adevarata literatura este cea realista, ca scriitorii tre uie sa se aplece asupra istoriei si a realitatii cotidiene, ca o opera are valoare numai daca transmite un adevar social si psihologic. 8omanul )oromeii are ca tem satul i ranul n perioada dintre cele dou rz oaie mondiale. Aarin #reda a creat un roman original, cu o viziune modern asupra lumii rurale. !ele doua volume ale romanului LAorometiiL se constituie intr$o adevarata monografie artistica a satului romanesc surprins intr$o perioada decriza a istoriei sale % destramarea clasei taranesti, purtatoare a unei civilizatii milenare. Si intr$adevar, #reda relateaza povestea acestei familii de tarani din !ampia Junarii, care $ de$a lungul unui sfert de secol $ cunoaste o profunda si sim olica destramare. 2ctiunea incepe sa se desfasoare cu trei ani inaite de primul raz oi mondial in satul Silistea$3umesti din !ampia Junarii, aproape de 9ucuresti. +ste o perioada in care nu se petrec evenimente mari, iar timpul este foarte ra dator cu oamenii, semn ca familia lui Aoromete ducea o tihnita viata patriarhala. Scriitorul nareaza lent, punand accent pe amanunt, pe gest si pe mimica. Scriitorul foloseste tehnica detaliului si a acumularii progresive, conturandatmosfera din casa Aoromete. 5n alt roman profund realist, comple" i de o mare densitate a ideilor, .el mai iubit dintre p(m3nteni, nfieaz societatea romCneasc cu toate proprietile originale ale realismului. !el mai iu it dintre pmCnteni este o confesiune -scris la persoana ntCi, semn al autenticitEii), eroul fiind martor Hi narator. +roul se afl deci ntr$o situaEie limit* scriind Hi retrieHte viaEa Hi ncearc sC$i nEeleag resorturile intime, erorile, s descifreze cauzalitEile prin raportarea la mecanismele sociale Hi politice. +l devine o conHtiinE lucid care nregistreaz Hi sancEioneaz datele realitEii. !el mai iu it dintre pmCnteni este o sintez a unor teme Hi motive disparate care m rEiHeaz e"istenEa n totalitatea ei% naHterea, dragostea, moartea, pierderea religiei, nstrinarea de prinEi, familia -susEinut cu trie), ucuria scrisului, nsingurarea, violenEa relaEiilor sociale, tragismul condiEiei umane ca 4ucrie a soartei H,a. Inceput cu o lung reflecEie asupra morEii, romanul se ncheie cu acele cunoscute cuvinte din +vanghelie $ Ldac dragoste nu e, nimic nu eL, e"primCnd ferm valoarea suprem a iu irii, ncrederea n mitul fericirii prin iu ire. !el mai iu it dintre pmCnteni este ultima capodoper a nemuritorului Aarin #reda. +ste un cCntec al iu irii Hi al li ertEii spiritului, garanEie a demnitEii umane, o cald pledoarie pentru dreptul la puritate, la adevr, la viaE interioar al oamenilor. $8. Mitul ca +orm( a cunoaterii. Miturile +undamentale ale culturii rom3ne. Aitul este o povestire fa uloas care cuprinde credinele popoarelor -antice) despre originea universului -cosmogenez) i a fenomenelor naturii, despre zei i eroi legendari. Aitul implic fiinte spirituale, precum Jumnezeu, nger sau demoni, si persona4e fantastice ca de e"emplu% oameni$animale, precum i e"istena unei alte lumi. 2vCnd o factur folcloric i transmiCndu$se oral, mitul multor popoare au fost culese la un moment dat i transformate n epopei, care reprezint adevrate monumente ale vechilor culturi i fac parte din tezaurul culturii . Scopul cunoaHterii ar fi de a descoperi acest principiu Hi nlnEuirea logic a derivaEiilor de la el la formele concrete de e"istenE. 3eorge !linescu constat c & mituri sunt nutrite din ce n ce mai mult de mediile literare i acestea sunt% Traian i Jochia mitul etnogenezei romCneti* Aioria sim olizCnd e"istena pastoral a poporului romCn* Aeterul Aanole mitul estetic, indicCnd concepia noastr despre creaie, care e rod al suferinei* i Q urtorul care e mitul erotic, personificarea invaziei instinctului pu eral. Aiturile rom. se nfieaz astzi fragmentar i mai ales n form liric, chiar cCnd e vor a de alad sau colind% dou treimi din Aiorita sunt acoperite de testamentul cio anului. Su aparena epic a desfurrii ntCmplrilor, n alada

despre Anstirea 2rgeului clocotete z uciumul sufletesc a lui Aanole sau ni se relev puternica dragoste a 2nei pentru marele meter. !u alte cuvinte, miturile romCneti menionate ntregesc concepia poporului nostru despre istorie i evoluie, despre munc i creaie, despre e"isten. Aitul desore etnogenez, de pild, a fost formulat de 3h. 2sachi% Jochia, urmrit de Traian, mpietrte mpreun cu oile sale. 2sachi pleaca de la elementele de legend pe care i le$a pus la ndemCn tradiia oral. Aitul z urtorului capt forma e"plicit la modul artistic, n alada lui ?eliade 8dulescu, ori devine un motiv romantic n !lin -file din poveste) de A. +minescu, ori cumuleaz semnificaii mai nalte, ntr$un poem cu implicaii mitologice mai numerose, ca Buceafrul. Jup aceast enumerare, istoricul literar 3eorge !linescu las deschis calea unei posi ile descoperiri n mediile folclorice i a altor mituri. 1;. .re'ul poetic eminescian. 9oemele @pigonii5 Scrisoarea II. Anali'( literar(. +pigon b urmas nedemn al unui inaintas ilustru. +minescu se incadreaza pe sine in randul epigonilor, chiar prin aceasta poezie se distinge de contemporani. Titlul poeziei a fost imprumutat din literatura germana. #oezia e construita pe aza antitezei intre trecutul maret si prezentul 4osnic. #oetul ii elogiaza pe inaintasii sinceri, animati de no ile idealuri, si ii critica pe contemporanii superficiali lipsiti de idealuri, sceptici. Imaginea trecutului este paradisiac. +minescu nu face economie de epitete Hi metafore.#ersist ecouri din poezia naintasilor dar apar Hi accente eminesciene. 5rmeaz apoi un Hir de caracterizri lirice care au n vedere personalitatea Hi operele naintaHilor. Se pare c spaEiul pe care$l consacr unuia sau altuia este direct proporEional cu valoarea pe care le$o atri uie. Aetaforele si epitetele primei strofe visari dulci si senine, dulci si mandre primaveri amintesc lim a4ul poetic pasoptist. 3andirea si cantarea sunt dominante si in aceasta poezie. Strofa deschide prima parte a poeziei inchinata trecutului. !a si Scrisorile, +pigonii are o structura iplana* Strofa I poate fi considerat ca un fel de preludiu al unei :apologii;, a unei laude nemsurate. #artea I $ oda inchinata trecutului, partea a II -. strofe) contine elemente de satira. #artea a doua, alcatuita din . stofe, este o satira la adresa contemporanilor poetului. Se o serva contrastul dintre trecutul luminat de credinta si prezentul sceptic si in4osit, imporiva caruia se ridica sarcasmul satirei. 2cest contrast e realizat prin antiteza dintre pronumele noi$voi. #oetul se integreaza in randul epigonilor, dar se distinge chiar prin aceasta pozie... Su intitulata ,,Satira;, ,,Scrisoarea II; concretizeaza sila si dispretul poetului fata de degradarea raporturilor umane. #oetul su liniaza faptul ca arta s$a degradat tot atCt cCt si gCndirea, ntr$un fel care 4igneste pe artistul adevarat. n aceste conditii, poetul de geniu si refuza capacitatea creatoare, nemaiavCnd cui sa$si transmita mesa4ul. Aotivele artei adevarate au disparut, iar el nu vrea sa scrie vreo ,,istorie pe apa; pe gustul mediocrilor, nici sa$si faca din creatie o tram ulina sociala* nu vrea sa scrie nici pentru glorie, nici pentru idealuri, nici pentru dragoste, pentru ca nimic nu mai este pur si adevarat% ,,Je$oi urma sa scriu n versuri teama mi$e ca nu cumva /Oamenii din ziua de astazi sa ma$nceapa$a lauda /Jaca port cu usurinta si cu zCm et a lor ura /Baudele lor desigur m$ar mChni peste masura;. 2stfel, alaturi de alte poezii -,,+pigonii;), ,,Scisoarea II; pune n lumina conceptia lui +minescu despre menirea n lume a poeziei si a poetului. Sentimentul de pericol grav, iminent, provocat de invazia turceasca, este atenuat de poet printr$un vers cu radacini nfipte adCnc n folclorul national% ,,<uma$n zarea departata suna codrul de ste4ari;, vers ce sugereaza prezenta ostenilor romCni la adapostul codrilor, gata sa$si apere glia stra una. 2sadar, prima parte a poeziei se ncheie cu un alt ta lou, tot descriptiv, care fi"eaza momentul de odihna al ostenilor nvingatori, n timp ce Buna, ,,doamna marilor si$a noptii varsa liniste si somn;. #oetul introduce aici, n contrast cu tumultul scenei anterioare, o nota idilica, accentuata de scrisoarea feciorului de domn trimisa ,,dragei sale de la 2rges mai departe;, scrisoare preluata de +minescu dupa o doina de catanie culeasa de el nsusi. #artea a doua a poemului este o imagine a prezentului, deci a celuilalt termen al antitezei. 0ormula lirica este a satirei, dar nu a unei satire care pastreza limitele ironiei clasice, ci a uneia vehemente, puternic contestatare, cu un lim a4 violent, de mascator. 11. =pera lui Ion Neculce.

Ion Neculce a fost un cronicar moldovean, mare oier care a ocupat diferite demniti importante n perioada domniei lui Jimitrie !antemir. Bucrarea de cpetenie a lui <eculce $ n afar de compilarea cronicilor anterioare $ este Betopiseul rii Aoldovei de la Ja i4a ,od pCn la domnia lui !onstantin Aavrocordat . Inaintea Betopisetului , cronicarul a asezat un numar de patruzeci si doua de legende istorice, pe care le$a intitulat TO sama de cuvinte;, care nareaza diferite intamplari din viata unor domnitori, mai cu seama din a lui Stefan cel Aare. 2ci se cuprind o sum de tradiiuni relative la diferii domni i care au format su iectele legendelor i poemelor din literatura noastr modern. <eculce nu era prea nvat, dar era om cu un sim , cu pricepere de a 4udeca lucrurile. +l tie foarte adesea s gseasc cuvCntul 4ust pentru a zugrvi o situaie sau pe un om. Stilul lui este simplu i, prin aceasta, foarte atrgtor. !ine vrea s afle modele de stil din cronicarii moldoveni, tre uie s caute n primul rCnd n <eculce, apoi n Airon !ostin i 3rigore 5reche. !eea ce conteaz n cronica lui <eculce este oralitatea e"traordinar a autorului, care d o anumit familiaritate evenimentului istoric. <eculce este primul nostru mare povestitor moldovean, anticipCnd apariia lui !reang. Je$a lunul anilor, opera lui Ion <eculce a atras atentia istoricilor literari romani, reprezentand filonul folcloric din care se desprind materia istoriei si valorile narativ$stilistice. Betopisetul, continuare a cronicii ilustrului predecesor Airon !ostin, este o opera memorialistica, azata in principal pe faptele traite de autor. 0iind un atent o servator al grelei stari in care se aflau tarile romane, <eculce acuza dominatia otomana si pe fanarioti de relele ce apasau epoca. Jragostea fata de pamantul romanesc, stors de ogatii fara mila, de cei ce erau datori sa vegheze asupra lui, l$au facut sa e"prime cu mult patetism si multa durere. Opera lui Ion <eculce este deose it de importanta in dezvoltarea literaturii romanesti, scriitori ca ,asile 2lecsandri, Jimitrie 9olintineanu, !ostache <egruzzi, 3eorge !os uc, Aihail Sadoveanu gasind in ea ogate su iecte de inspiratie. I=. !anoanele literaturii romCne. #rin noiunea de canon, nelegem de regul, o dogm isericeasc, list de te"te sacre, care se ucur de autoritate deplin n cadrul unei religii. Sau regul care face parte dintr$un ansam lu de procedee artistice, specifice unei epoci. #entru ca un canon lit. s e"iste este nevoie de cel puin / elemente% valoare, succes, un amalgan eterogen de factori sociali, morali, politici i religioi. 2stfel n lit. romCn se pot delimita & canoane literare% !anonul paoptist i gse te formularea literar tiinific n cele ra introducie la Jacia literar de A. KogClniceanu, care va meniona c% dorul imitaiei s$a fcut la noi o manie prime4dioas pentru c omoar n noi duhul naional. n aceast perioad se afirm cu diferit intensitate toate cele trei genuri lit., sunt puse azele primelor specii lit. cum ar fi% meditaia, elegia, pastelul, alada, satira, epistola, fa ula, idila...8eprezentanii romantismului paoptist introduc n operele lor teme vechi precum iu irea, destinul, fericirea, moartea. Se manifest n ansam lu = tendine de ordin literar% (. Jeschiderea spre cultura i lit. lumii* =. 8evenirea spre valorile morale i artistice ale spiritualit ii romCne ti. #rincipalii repr.% KogClniceanu, 2. 8usso, !. <egruzzi, ,. 2lescandri, J. 9olintineanu... !anonul 4unimist ia fiin la Iai, societatea Funimea i pu licaia ei !onvor iri literare. 0ormele fr fond, com ate direcia de astzi i militeaz pentru o direcie nou. Introduc spiritul critic, criteriul adevrului, com ate mediocritatea. Titu Aaiorescu pledeaz pentru autonomia esteticului. !anonul 4unimist pune accent pe doctrina e"presiv a poeziei, pe poetica viziunii, pe lim a4ul refle"iv, pe diverse ipostaze i mti ale eului poetic. 8eprez.% A. +minescu, Titu Aaiorescu, I. !reang, I. Slavici, !aragiale, !o uc, 3oga... !anonul modernist teoreticianul care pune azele can. Aod. +ste +ugen Bovinescu, care lanseaz teoria sincronismului. Aodernitii pledeaz pentru trecerea de la o lit. preponderent rural la o lit. de inspiraie ur an. !anonul mod. cuprinde epoca inter elic. !anonul mod. mimeaz pe doctrina imaginativ a poeziei, dispariia eului poetic, pe ideea poeta artifae" -poet artificial), pe lumi virtuale, pe li ertatea a solut a inspiraiei. 2re loc interte"tualizarea prozei i a poeziei care devine sr toare a intelectului. 2re loc criza identitii poetului. Se propune dictatura fanteziei, estetica urCtului, crearea unui nou lim a4 poetic. 8eprezentani% B. 8e reanu, A. Sadoveanu, A. +liade, !. #etrescu, B. 9laga, 9acovia, 2rghezi... !anonul postmodernist 2stzi se pune la ndoial e"ist. canonului postmod. deoarece scriitorii care l$au propagat n lit noastr, au renunat n cele din urm la ideile propuse la nceput. Aanolescu admite ideea c ncepCnd cu gen optzecist,

totui are loc o schim are de canon, astfel n locul can mod, se impune logic postmodernismul.#rima iz ucnire serioas a postmod s$a produs n anii .7 cCnd un grup de poe i din 4urul lui Aanolescu au format cenaclul de luni. Trsturile cele mai evidente ale postmod sunt% amestecul de narativitate i lirism n poezie, oralitatea, e"presia, parodia, cola4ul, 4ocurile de lim a4, imitaia. 8eprezentani% A. !rtrescu, Ioan 3roan, 2l. Auina, +. 3alaicu$#un, 2. urcanu... I/. 3enul dramatic i speciile lui caracterizri i e"emplificri. -enul dramatic7 e"prima ideile autorului numai prin intermediul persona4elor care participa la actiunea su iectului literar, autorul fiind prezent numai in indicatiile scenice si de regie. +".% ,,8azvan si ,idra`` de 9ogdan #etriceicu ?asdeu 3enul dramatic in scena* intamplarile nu sunt relatate ci ele se desfasoara in fata cititorului* $ modul de e"punere specific este dialogul, $structural operele dramatice sunt impartite in acte si scene $ indentificam in opera dramatica un conflict deose it de puternic si dinamic. 2lte referate despre% genul dramatic, o scrisoare pierduta apartenenta la genul dramatic. .omedia 3enul dramatic cuprinde opere literare destinate pentru a fi 4ucate pe scena. 2stfel acEiunea impune anumite limite in ceea ce priveHte amploarea in timp si spaEiu. J.p.d.v compoziEional este structurata in acte si scene.Intamplarile se petrec in capitala unui 4udeE de munte, in prea4ma alegerilor. Aodul de e"punere principal este dialogul cruia i se adaug monologul dramatic. 2lte referate despre% comedia, comedia o scrisoare pierduta, caracterizarea lui pristanda din comedia o scrisoare pierduta *ragedia7 e o specie a genulei dramatic, in versuri sau in proza, prezentand persona4e puternice anga4ate in lupta cu destinul potrivnic, cu ordinea e"istenta a lumii ori cu propriile lor sentimente, acest conflict solutionandu$se cu infrangerea sau moartea eroului. +".% ,,2ntigona`` de Sofocle. <rama este o specie a genului dramatic, caracterizata prin ilustrarea vietii reale printr$un conflict comple" si puternic al persona4elor individualizate sau tipice, cu ntCmplari si situatii tragice, n care eroii au un destin nefericit. drama istorica -L8azvan si ,idraL de 9.#. ?asdeu, LJespot$,odaL de ,asile 2lecsandri, L2pus de soareL de 9ar u stefanescu Jelavrancea etc.). drama mitologica -LAesterul AanoleL, de Bucian 9laga) Aai pomenim aici farsa de mici dimensiuni, nrudit cu comedia* ,odevilul cCntec satiric, introdus de p icei n comedii* Aelodrama o pies de teatru sentimental, cu intrig simpl i deznodmCnt facil, iar te"tu pe alocuri e nsoit de muzic. 5). Lucian Blaga. *diseea initiatic a eului poetic. Poezia lui Blaga este interpretat mai cu seam ca o scriitur a imaginarului. +on Pop demonstreaz cu lu' de argumente c poezia lui Blaga este o oper organic articulat. Aceast idee obsesi& e urmrit subtil !n cele trei sec,iuni ale studiului- .. +postazele eului/ 0. 1igurile spa,iului/ 2. 34thos 5i logos iar coeren,a operei blagiene este rele&at sub trei aspecte fundamentale- .6 pornind de la - Cine &orbe5te !n poezie7 85i nu ne g"ndim desigur la eul empiric al poetului6/ 06 pri&ind felul cum se restructureaz spa,iul imaginar adic uni&ersul e'terior la care se raporteaz subiectul liric 5i 26 analiza limba9ului care construie5te acest imaginar adic raportul dintre subiectul rostitor 5i rostirea !ns5i. :n sec,iunea +postazele eului ni se rele& odiseea blagian. Pe urmele eului poetic simplific"nd mult criticul ca un detecti& demonstreaz c !ntr-o prim etap a crea,iei sale anterioar &olumului :n marea trecere ;protagonistul; spectacolului liric este modelat !n esen, dup chipul schi,at !n #u nu stri&esc corola de minuni a lumii. :ntr-ade&r este acum momentul dominat de ipostaza interogati& a eului al e'cesului de problematizare 5i al suferin,ei pro&ocate de pierderea contactului nemediat cu uni&ersul- timp al

;triste,ii metafizice; 5i al nostalgiei ne&indecate a spa,iului edenic din care omul se simte respins. <i !n cele din urm se contureaz - o dat cu (ebnuitele trepte 5i acea ;schimbare a zodiei; sub semnul creia obser& criticul are loc reconcilierea dintre subiectul uman trecut ca printr-un purgatoriu 5i uni&ersul recuperat !n dimensiunile sale ini,iale- noua epoc ;clasic; a deplinului echilibru numai accidental zdruncinat de &reo ;&"rst de fier; efemer. Acesta este itinerarul ini,iatic !n care aflm cum anume eul poetic cunoa5te 1iin,a. 5=. (icolae Breban. Buna&estire. Problematica. >trategii stilistice ale romanului. 8omanul se remarc prin stilul sarcastic, prin relaEia neconvenEional dintre narator Hi persona4, prin structura o"imoronic a persona4ului principal. JeHi este de o valoare mare romanul Bunavestire este de natur corintic. #ersona4ele nu reuHesc s se individualizeze prin nimic un, faptul c sunt supuse greHelilor Hi mizeriilor la fel ca fiecare dintre noi. Aetamorfoza nu este atCt de nspimCnttoare i de radical. n romanul lui <. 9re an avem de a face cu persona4ul real, avem portretul fizic i pshihologic al acestui persona4. n roman se pune pro lema nelegerii unot factori nedeterminai care rezolv destinul omului. Totul este logic. #erspectiva romanului privit din dreptul persona4ului central are = planuri% (. !el de n elegere al lui 3ro ei i a Biliei* =. l reprezint provincia hipercelest a zeilor, care dispun cu grosolnie de soarta ieilor eroi. 8omancierul i cunoate romanul la fel de ine cum naratorul i cunoate persona4ele i faptele lor. 2utorul renunE la convenEia realist Hi n primul rCnd la logica perfect, infaili il. ntre area care se isc n conte"tul romanului% Oare tot ce ni se ntCmpl e logicO... 8omanul continu cu o linie a crizei sensului, adic 9unavestire, ca orice roman corintic vizeaz o lume din care motivaiile au disprut. 2adar, n acest roman avem de a face cu o micare n vid, n suspans. Je vreme ce n roman se aud mai multe voci define te polifonia acstui roman. 8omanul reprezint o imagine comple" a apocalipsului micului urghez. 55. Hortensia Papadat-Bengescu. Concert din muzic de Bach. Polifonia romanului. Alturi de L. Rebreanu H.P.B. este !ntemeietoarea unui roman modern utiliz"nd analiza psihologic. #a este creatoarea !n lit. rom. a romanului citadin analist analist al sufletului femenin. Romanul apartine seriei de romane-cronic de familie cronica familiei Halipa. Aici se !nf$i%eaz e&olu$ia mai multor familii din clanul Hallipa care au reu%it s se !mbog$easc iar urma%ii acestora manifest o lips de interes pentru acumulare descoperind lu'ul %i deliciile lumii mondene. Romanul prezint imaginea burgheziei tinere rom"ne%ti dez&luind deficien$ele ei precum snobismul %i par&enitismul. (u sunt ac$iuni propriu-zise ci mai mult comentarii %i analize. 8omanul este construit $ in principal $ pe destinul a trei cupluri. n cadrul fiecarui cuplu intervine un intrus, care desta ilizeaza relatiile familiale ale partenerilor. !ele trei casnicii s$au realizat din interes. +lementul central al romanului este pregatirea si sustinerea concertului din muzica de 9ach in saloanele +lenei Jraganescu, un eveniment monden, care se impiedica in tot felul de amanunte organizatorice, fiind amanat de mai multe ori. !oncertul din muzica de 9ach constituie principalul eveniment monden al anului pentru societatea inalta a 9ucurestilor, mai ales ca, in cadrul programului muzical, urma sa participe si ,ictor Aarcian, un virtuoz pianist de talie europeana, care se intamplase sa revina pentru o scurta vreme in tara. +lena este fascinata de farmecul si talentul lui Aarcian si$i devine amanta. !oncertul este precedat de inmormantarea Siei. Toti mimeaza decena si reculegerea, in realitate, fiecare se gandeste la pro lemele si preocuparile sale. n tot cursul romanului se insist asupra eforturilor persona4elor ca familia s par, din e"terior, nealterat, cu toate c fiecare dintre ei tiu originile o scure ale unor sno i, pcatele moale, relaiile du ioase dintre persona4e. !oncertul din muzica de 9ach va fi un triumf pentru melomani, dar va marca destramarea

familiei Jraganescu. +lena va pleca in strainatate, in compania muzicianului de care se indragostise, admirandu$I prestanta si virtuozitatea muzicala. 10. Vladimir Beleag(. Kbor +r3nt. Anali'a literar(. +ste romancierul cu o vocaEie narativ modern Hi profund, ntr$o literatur dominat de poeEi. 2devratul nceput accepta il al scriitorului este romanul Q or frCnt, pe tema e"perienEei rz oiului. Jar ,. 9eleag vine cu un mod nou de tratare, care const n utilizarea cCtorva modaliti artistice, anume, rz oiul este privit prin prisma unui copil. 2cest roman presupune un mesa4 foarte comple", trit la nalt tensiune artistic. 2utorul nu anga4eaz un persona4 de vCrst mic, dar se include pe sine n psihologia acestui copil, adic autorul triete fiorii sinceri ai copilului, el se transfigureaz n lumea copilului. Imaginile rz oiului sunt plasate pe o secven scurt de timp, pentru a putea fi mai lesne prinse n privire, surprinse n memorie, cuprinse n cele mai diverse ipostaze i analizate cCt mai amnunit. Jei z orul din tineree i$a fost frCnt, Isai trage din e"periena lui dramatic concluzii optimiste. 2nevoiasa cale a cunoaterii de sine i d pCn la urm motive s fie fericit. 2ceasta este o adevrat iruin. 8oman surprinztor prin ruptura de tot ce autorul scrisese pCn atunci Hi prin ruptura de ntreaga epoc anterioar. ,ladimir 9eHleag are, n Q or frCnt, o rar capacitate artistic de a sugera strile de conHtiinE prin imagini recurente -lstunii n z or ameninEtor, apa nvol urat a <istrului, orizontul aprins, sCngeriu). Jificil la lectur pentru c e dificil ca scriitur, ela orat cu efort aprecia il Hi cu voinE de concentrare a intensitEilor afective, Q or frCnt e un roman de virtuozitate narativ, cu o un tehnic a analizei psihologice. :n romanul psihologic ?. 1. @. Be%leag &ine cu un nou mod de e'presie A monologul interior romanul fiind plasat !ntre dou planuri cel al prezentului %i cel al trecutului. 1:. <umitru Radu 9opescu. Romanul V3n(toarea Regal(. Aspecte postmoderniste. 8omanul, un fel de Jecameron, compus dintr$o suita de povestiri senzationale, apartinand diverselor persona4e ale romanului, ilustreaza toate caracteristicile naratiunilor lui J. 8 #opescu. !apitolele poart nite titluri corespunztoare stilului narativ al autorului postmodernist. +ste ales un spaiu straniu un stadion la un meci de fot al, persona4ul este unul malefic, nuit de crime greu de dovedit ntrucCt acest individ nu face, nu ntreprinde nimic cu mCna lui. ntCmplrile a4ung n pagin dup ce trec printr$un lan de naratori, de nuieli, de tipi cu mintea sucit, cu lim a4 am iguu. #lanurile se cufund ca ntr$un teatru al apsurdului. ,iaa persona4elor se dezvolt n simultanietate. !artea se impune prin arta de aconstrui perspective epice suprapuse, in care tragicul coe"ista cu grotescul, iar supranaturalul se converteste in ordinea realului. Specifica prozei lui J. 8. #opescu nu e numai evocarea satului dunarean, n momentul cCnd o puternica furtuna sociala i pra useste structurile milenare, ci si evidentierea unei alte ipostaze a lumii taranesti. Taranul de peste Olt nu mai e clasicul contemplativ din proza de inspiratie taraneasca, ci omul energic, activ, dinamic, vital, e"altat, omul atitudinilor contrastante, al pasiunilor devastatoare. In proza lui se remarca prezenta tragicului si a grotescului, a spectaculosului enorm, prin reprezentatie cu datini pitoresti si stranii, venite din stadiul unei civilizatii totemice. !onflictele sunt acut tensionate, cu scene de o cruzime e"trema, coe"istCnd grotescul cu supranaturalul. Aonstruozitatea acestei e"traordinare vanatori de oameni provine din faptul ca organizatorii crimei nu sunt sefii vreunei organizatii secrete, ci oficialii acelor locuri, vanatoarea aceasta fiind, prin urmare, oficiala, regala. Oficialitatea, regalitatea acelei vremi e o regalitate sui$generis, caci faptele depasesc, prin cruzimea si insolitul lor, orice amintire istorica si orice conventie literara. 18. Aureliu Busuioc. Hronicul -(inarilor. Stilul parodic. 2ureliu 9usuioc a scris romane pentru toat literatura asara ean de dup @7 ncoace. <$a scris romane ca un grafoman. Jar, periodic, la /$& ani scotea cCte o carte. 2ureliu 9usuioc contrazice imaginea consacrat a scriitorului asara ean. <u este patriarhal, ci monden, nu este patetic, ci ironic. n scris are eleganE Hi o autoritate fireasc. Jac se 4oac, o face ca un aristocrat, nu ca un clovn. +popeea cuprinde cronologic toate Lmomentele crucialeL prin care a trecut satul 3ainari.