Sunteți pe pagina 1din 3

Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a fost fondat, in anul 1974, de Abdullah calan, ca o miscare separatista, cu o doctrina marxist-leninista,

care viza crearea unui stat kurd comunist in sud-estul Turciei, cu sprijinul KGB, serviciul de informatii al URSS. Kurdistan este numele unei regiuni geografice i culturale din Orientul Mijlociu, locuit cu preponderen de kurzi. Kurdistanul cuprinde pri largi din estul Turciei (Kurdistanul Turcesc), nordul Irakului (Kurdistanul Irakian), nord-vestul Iranului (Kurdistanul Iranian) i pri mai mici din Azerbaijan (Kurdistan Uyezd), nordul Sirie i din Armenia, n apropierea graniei cu Turcia. Regiunea este delimitat aproximativ de munii Zagros i de culmile estice al munilor Taurus. Din punct de vedere politic, Kurdistanul Irakian este singura regiune kurd care i-a ctigat recunoaterea oficial internaional ca entitate federal autonom. Kurzii din Iran sunt de asemenea recunoscui oficial ca minoritate, dei pe teritoriul iranian nu exist nicio entitate autonom kurd. Gruparea, compusa in principal din turci de etnie kurda, a demarat, incepand cu anul 1984, actiuni sangeroase de gherila, precum si atentate, soldate cu zeci de mii de morti. Obiectivul PKK a fost acela de a stabili un stat independent kurd, format din sud-estul Turciei, nordul Irakului, si parti din Iran si Siria. La sfarsitul anului 2003, grupul a luat denumirea de Kongra Gel (KGK) si a anuntat ca va opera doar actiuni pasnice, intelegand prin aceasta sa desfasoare atacuri in legitima aparare pe teritoriul Turciei, inclusiv impotriva tintelor civile. Organizatia a primit, de-a lungul timpului, sprijin militar din partea Siriei, Iranului, Greciei, Armeniei si regimul Saddam Hussein. Oficial, Siria si Iranul colaboreaza cu autoritatile turce impotriva KGK, insa organizatia are mai multe filiere in Europa care se ocupa cu colectarea de fonduri si cu propaganda politica in cadrul diasporei kurde. O astfel de filiera era coordonata in Romania de catre Cealan Huseyin, surse judiciare de la Bucuresti subliniind ca acesta colecta, pe cai ilegale, fonduri pentru organizatie. Cealan Huseyin se afla pe teritoriul Romaniei din anul 2006, cand a solicitat autoritatilor romane acordartea statutului de refugiat. Cererea sa a fost respinsa, iar in noiembrie 2006 a fost declarat indezirabil pe teritoriul Romaniei. Au urmat alte doua cereri de azil politic epuse in Romania, toate fiind respinse. Ultima sentinta, irevocabila in acest sens, a fost pronuntata la data de 26 martie 2009, de catre Sectia a IX-a Contencios Administrativ si Fiscal a Tribunalului Bucuresti.

Conform unui raport de activitate al Serviciului Roman de Informatii (SRI), citat de mass-media de la Bucuresti o parte din traficul de droguri desfasurat in Romania se afla in mainile kurzilor, dintre care cei mai multi apartin organizatiei teroriste PKK. PKK se ascunde in spatele unei organizatii de masa, denumita generic Frontul de Eliberare al Kurzilor (in original ERNK), care grupeaza diverse organizatii de femei, tineret, studenti sau oameni de afaceri kurzi din Romania. Oamenii de afaceri kurzi, de pilda, s-au grupat in Asociatia Oamenilor de Afaceri din Orient. Despre aceasta asociatie, raportul SRI din 2002 sublinia ca servea drept excelenta legatura pentru activitatile PKK. Toate organizatiile kurde din Romania se aflau sub controlul strict al PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), iar seful PKK era, in acelasi timp, si seful frontului ERNK. Responsabilul direct pentru colectarea fondurilor era una si aceeasi persoana cu delegatul pentru probleme de propaganda al PKK. Circa 90% dintre kurzii din Romania faceau parte din organizatii care apartineau ERNK si cotizau, in acest cadru, la PKK, iar PKK varsa bani la PSD. Sursa, citata de mass-media de la Bucuresti, mai subliniaza ca 75% dintre acesti mici investitori orientali din Romania sunt de nationalitate turca, dar in realitate, kurzi, iar ERNK le punea la dispozitie capitalul initial pentru a demara micile afaceri. Raportului de activitate al MIT, vizand anul 2009, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), si organizatiile afiliate continuau sa obtina o importanta finantare prin intermediul unor asociatii si firme care activeaza in Romania, relateaza surse oficiale MIT in exclucivitate pentru agentia KARADENIZ-PRESS. Potrivit raportului citat structurile PKK obtin un venit important datorita implicarii in comertul cu arme, droguri si trafic de persoane pe teritoriul Romaniei, tara care a devenit una din cele mai importante rute de tranzit si piete de desfacere pentru organizatiile teroriste kurde. Alaturi de Romania, mai sunt nominalizate Spania, Germania, Danemarca, Ucraina, Marea Britanie, Bulgaria, Italia, Grecia, Liban, Austria, Republica Cipru, Suedia, Norvegia, Macedonia, Serbia si Republica Kosovo. MIT considera ca organizatia PKK a schimbat tactica de operare in statele membre ale UE, preferand sa isi legalizeze afacerile, precum si sa isi intesifice operatiunile de spionaj si sabotare a intereselor Turciei prin intermediul organizatiilor culturale sau destinate apararii drepturilor omului din diferite state. In capitolul destinat Romaniei, raportul MIT considera ca activitatea PKK pune in

pericol comunitatea turco-tatara din Romania, subliniind buna colaborare dintre MIT si serviciile de informatii de la Bucuresti. Raportul mai prezinta dovezi ale implicarii PKK in traficul cu arme, droguri, marfa contrafacuta si de persoane, subliniind ca PKK si-a extins in mod semnificativ aria de activitate din tarile membre ale Comunitatii Statelor Independente (CSI), si anume Ucraina, Federatia Rusa, Armenia, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan si Uzbekistan.

S-ar putea să vă placă și