APLICATII ALE INTEGRALEI DEFINITE

Aria unei suprafete plane

Vom defini conceptul de arie pentru o suprafata plana in general,dupa care vom arata cum se calculeaza aria in anumite situatii, utilizand conceptul de integrala. In geometria elementara am vazut cum se calculeaza aria pentru unele suprafete plane asociate unor poligoane convexe: triunghi,paralelogram, trapez.In general,putem calcula aria unei suprafete asociate unui poligon convex ca suma a ariilor unor triunghiuri in care se descompune acel poligon. Aceasta idee se extinde imediat prin urmatoarea:

Definitie 1. Numim suprafata poligonala regiunea din plan cuprinsa intre laturile unui poligon oarecare inclusi! linia poligonala" sau o reuniune finita de asemenea regiuni. 2. Daca P este o suprafata poligonala#aria sa A(P" este suma ariilor triung$iurilor in care se descompune suprafata poligonala P care nu depinde de descompunerea aleasa". %&ser!atie Daca P si Q sunt suprafete poligonale astfel incat P Q ,atunci A(P) A(Q). Acest lucru rezulta din aceea ca exista o descompunere in triunghiuri a suprefetei Q care contine toate triunghiurile din descompunerea suprafetei P (si pe langa aceasta, mai poate contine eventual si altele). a fixam acum o suprafata plana ar!itrara S, care este marginita, adica poate fi inclusa intr"un anumit patrat. #onsideram multimea tuturor suprafetelor poligonale incluse in S, adica: P={P | $%suprafata poligonala, P S}

precum si multimea tuturor suprafetelor poligonale incluse in S,adica: Q={Q & Q=suprafata poligonala, QS}. 'vident pentru orice suprafata poligonala P P si oricare suprafata poligonala QQ avem P Q , deci A(P) A(Q). (ezulta ca multimea )A (P) & PP} este marginita superior,caci orice A(Q) cu Q Q este un ma*orant pentru aceasta multime. Analog, multimea )A(Q) / Q Q} este marginita inferior,caci orice A(P) cu PP este un minorant pentru aceasta multime. $utem atunci considera numerele reale: A * (S)%sup)A(P)/ PP}; A*(S)%inf)A(Q)& QQ }

numite arie interioara,respectiv arie exterioara ale suprafetei S.

$ropozitie #u notatiile anterioare ,avem: A*(S) A* (S). Demonst atie. +ie $P.Deoarece A($) ,A(Q),QD,rezulta ca A($) este un minorant pentru multimea ) A(Q) - QD./insa A*(S) este cel mai mare minorant pentru aceasta multime,prin urmare A($),A*(S).#um $P a fost ar!itrar,deducem ca A*(S) este un ma*orant pentru multimea )A($)-$P./ insa A*(S) este cel mai mic ma*orant pentru aceasta multime prin urmare A*(S)A*(S). Introducem acum conceptul general de arie prin urmatoarea: Definitie punem ca o suprafata plana marginita are arie daca aria interioara si aria exterioara ale suprafetei sunt egale,iar in acest caz aria lui este prin definitie valoarea comuna a celor doua arii,adica: A(S)=A*(S)=A*(S). 0rmatorul rezultat sta!ileste o caracterizare a multimilor care au arie si totodata un mod de ac calcula aria ca limita a unui sir de arii de suprafete poligonale. 1eorema

+ie

o suprafata plana marginita.0rmatoarele afirmatii sunt echivalente: are arie. si un sir (Qn)n52

23. uprafata

43.'xista un sir ($n )n52 de suprafete poligoanele incluse in de suprafete poligonale care include pe incat: lim A($n)%lim A(Qn).

Valoarea comuna a acestor limite este tocmai aria suprafetei . Teorema +ie f :6a,!78! o functie continua si pozitiva.1rapezul cur!iliniu S delimitat de graficul functiei f ,axa OX si dreptele de ecuatii x=a, x=b, are arie si aceasta este data de formula : A( )% . a intervalului 6a,!7 care

Demonstratie. $entru fiecare n 9 :; consideram diviziunea

imparte acest interval in n interval de lungimi egale, prin punctele de diviziune.

%a<

, i=

:otam cu

minimul ,respectiv maximul functiei f pe intervalul de diviziune

7, i=

(euniunea dreptunghiurilor de !aze segmantale 6 suprafata poligonala inclusa in S,care are aria:

7 si inaltimi

/i=

este o

A( )%

"

)% s(f ,

),

Adica suma Dra!oux inferioara corespunzatoare functiei f si diviziunii (euniunea dreptunghiurilor de !aze segmentele 6 o suprafata poligonala care include S si are aria: 7 si inaltimi

. , i= este

A(

)%

)%S(f ,

), adica suma Dar!oux superioara .

corespunzatoare functiei f si diviziunii

Dar

"%

8= si cum sumele Dar!oux sunt niste sume (iemann (caci functia f

este continua) rezulta : ( )% f )=

)% are arie si acesta este :

#onform teoremei precedente,rezulta ca suprafata A( )% )% )%

%&ser!atie interpretarea geometrica a teoremei de medie" Din teorema anterioara si teorema de medie, care afirma egalitatea pentru un c 6a,!7, deducem ca aria trapezului cur!iliniu

considerat este egala cu aria unui dreptunghi cu !aza intervalul 6a,!7 si inaltime #(c). Consecinta +ie #,g:6a,!7 $ doua functii continue cu proprietatea ca #(x)5%(x) pentru orice

6a,!7. uprafata plana

delimitata de graficele celor doua functii si dreptele de ecuatii

x%a, x%! , are arie si aceasta este data de formula: A(S)=

Demonstrarie .& atam do'a ca(' i,com)*ementa e *o%ic.

+.

g(x) 5=,, x- 6a,!7.Atunci functiile # si % sunt pozitive,mai precis #(.) / %(.) / 0, , . - 1a,23.!e('*ta ca a ia s') a#etei S este di#e enta dint e a ii*e a do'a t a)e(e c' 2i*inii4 ce* co es)'n(ato % a#ic'*'i *'i # si cel corespunzator graficului g (am folosit aditivitatea ariei). Aplicand teorema, rezulta:

A(S)=

++.

- 6a,!7 cu g(

) >=.+unctia g fiind continua pe intervalul

compact

6a,!7,este marginita.Deci exista

- astfel incat g(x) 5 , , x- 6a,!7.

#onsideram atunci funciile #6,%6 :6a,!7

, #6(x)% #(x)"

,%6(x)%g(x)"

si

avem #6(x)5 g2(x)5=, , x - 6a,!7.Deoarece graficele #6 si %6 se o!tin din cele ale lui # ,respectiv % printr"o translatie de directi ?@,rezulta ca suprafata 2 delimitata de graficele lui #6,%6 si dreptele x%a, x%! este echivalenta (are aceeasi arie) cu suprafata . Dar aria lui 2 se calculeaza conform cazului I).Asadar:
A( )% A( 2)%

Volumul unui corp de rotatie

+undamentarea noAiunii de volum este aproape BparalelCD cu aceea a noAiuni de arie. Din geometria elementarC Etim sC calculCm volumele unor poliedre: prisma, piramida, triunghiul de piramidC. Fn general, pentru a calcula volumul unui poliedru oarecare, Gl descompunem Gn tetraedre (piramide triunghiulare) Ei facem suma volumelor acestor tetraedre. 'xtindem ideea prin urmCtoarea: Defini'ie 1" :umim corp poliedral o reuniune finitC de poliedre, care este acelaEi lucru cu o reuniune finitC de tetraedre. 2) Daca $ este un corp polidral, volumul sCu 7($) este suma volumelor tetraedrelor Gn care se descompune corpul $ (care nu depinde de descompunerea aleasC). %&ser!a'ie DacC $,Q sunt corpuri poliedrale Ei $Q, at'nci 7($) ,7(Q). C fixCm acum un corp geometric #, care este m(rginit ,adicC poate fi inclus Gntr"un anumit cu!. #onsiderCm mulAimea tuturor corpurilor poliedrale incluse Gn #, adicC: P={P|=corp poliedral, $8} Ei mulAimea tuturor corpurilor poliedrale care includ pe #, adicC D={Q|Q%corp poliedral, Q9#..

#a Ei Gn consideratiunile similare pe care le"am fCcut cHnd am vor!it despre arii, putem considera numerele reale: 7(!)=sup)7($)-$ P. 7;(#)%inf)7($)-$ P. numite !olumul interior , respectiv, !olumul e)terior ale corpului #. (ezultC uEor cC 7 (#) , 7*(#). #onceptul general de volum se introduce prin urmCtoare: Defini'ie punem cC un corp geometric mCrginit # are !olum dacC volumul sCu interior este egal cu volumul sCu exterior, iar Gn acest caz !olumul lui # este definiAie valoarea comunC a celor douC volume, adicC: 7(#) %7I(#) %7;(#). #a Ei Gn geometria planC, putem demonstra urmCtoarea teoremC de caracterizare a corpurilor care au volum: Teorem( +ie # un corp geometric mCrginit.0rmCtoarele afirmaAii sunt echivalente : 2J.#orpul # are volum. 4J.'xistC un Eir ($n)n52 de corpuri poliedrale incluse Gn # Ei un Eir (Qn)n52 de corpuri poliedrale care includ pe #,astfel GncHt : lim7($n)%lim7(Qn) n8K n8K

Valoarea comunC a acestor limite este tocmai volumul corpului #. DemonstraAia este aceeaEi cu a teoremei corespunzCtoare de la arii,doar cC Gn acel loc de aria A se considerC volumul 7. #u axact aceeaEi tehnicC de demonstraAie, utilizatC Gn teorema precedentC pentru implicaAia 4J%L2J,putem sta!ili urmCtorul rezultat mai general: Teorema

+ie # 4 1a, 23 :; ! o funcie continuC i pozitivC. (otim Gn *urul axei <= trapezul cur!iliniu delimitat de grafic , axa <= i dreptele . = a, . = 2. #orpul de rotaie o!inut 8 are volumul i acesta este dat de formula: 7(8)=