Sunteți pe pagina 1din 9

Legile lui zalmoxe. 1.

Dincolo de curgerea timpului si de cugetarea zeilor, este Focul cel Viu si Vesnic, din care vin toate si prin care fiinteaz toate cele ce sunt. Totul si nimicul sunt suflarea Sa, golul si plinul sunt minile Sale, miscarea si nemiscarea sunt picioarele Sale, nicieri si peste tot este mijlocul Su, iar chipul Su este lumina. imic nu este fptuit fr de lumin si tot ce vine din lumin prinde viat si ia fptur. !. "recum fulgerul aduce lumina si din lumin tunetul si focul ce se revars , asa este si gndul omului, el trece #n vor$a omului si apoi #n fapta sa. Deci, ia aminte la asta, cci pn la focul ce arde tre$uie s fie o lumin si un tunet. %umina omului este gndul su si aceasta este averea sa cea mai de pret. %umina prinde putere prin cuvnt, iar vointa omului aprinde focul prin care se fptuiesc toate cele ce sunt #n jurul su. &. Fii ca muntele cel semet si ridic a ta lumin mai presus de cele ce te #nconjoar. u uita ca aceiasi pasi #i faci #n vrful muntelui ca si #n josul su, acelasi aer este sus ca si jos, la fel creste copacul #n vrf de munte ca si #n josul su, la fel lumineaz soarele piscul cel semet ca si pamntul cel neted. '. Fii cumptat ca pmntul si nu vei duce lips de nimic. (reanga prea plin de rod este mai repede frnt de vnt, smnta prea adnc nu rz$ate si prea mult ap #i stinge suflarea. ). *a aminte la copacul cel falnic, cu ct este mai #nalt, cu att rdcinile sale sunt mai adnci #n pmnt, cci din pmnt #si trage tria, nu uita asta. (u ct te ridici mai mult, cu att tre$uie s co$ori mai mult, cci msura ridicrii este aceeasi cu msura co$orrii. +. "uterea omului #ncepe cu vor$a nerostit, ea este asemeni semintei care #ncolteste, nici nu se vede cnd prinde suflare de viat. %umina semintei este cea care o ridic, pmntul este cel ce,i d hrana, apa #i d vigoarea, iar r$darea o #m$rac cu trie.

-. "riveste rul si ia aminte la #nvttura sa. %a #nceput este doar un firicel de ap, dar creste tot mai mare, cci vine de la ce este mai mare si lucrurile asa tre$uiesc #mplinite, prin firea lor. .semenea este si gndul cel $un si drept rnduit, el #si face loc printre pietre si stnci, nu tine seama de nimic, #si urmeaz drumul si nimic nu,i st #n cale. .p cu ap se adun, iar #mpreun puterea este si mai mare. /. *a seama de taina aceasta si nu o uita, acel firicel de ap stie unde va ajunge, cci una este cu pmntul si toate cele ce,i vin #n cale nu #l pot opri pn la sfrsit. .stfel s iei seama la gndul tu unde tre$uie s ajung si vei vedea c nimic nu st #n calea sa . S,ti fie gndul limpede pn la sfrsit0 multe se vor ivi #n calea sa, cci firea lucrurilor din jur este misctoare, asemeni apelor. .p cu ap se #ntlnesc, pmnt cu pmnt si munte cu munte. 1. *a seama la gndul cel ru, fereste,te de el ca de fulger, las,l s se duc precum a venit, cci te,ndeamn la lucruri nefiresti. Fereste,te de vor$ele desarte si de neadevr0 sunt ca pul$erea cmpului ce,ti acoper ochii, ca plasa pianjenului pentru mintea si sufletul tu. 2le te #ndeamn la trufie, #nselciune, hotie si vrsare de snge, iar roadele lor sunt rusinea, neputinta, srcia, $oala, amrciunea si moartea. 13. u judeca oamenii dup greutatea lor, dup puterea lor, dup averea lor, dup frumusetea lor sau dup rvna lor, cci si unul si altul a lsat din ceva pentru a creste #n altceva. (el $ogat este srac #n liniste, cel tare este sla$ pentru altul si cel sla$ are tria lui ascuns. (um firea lucrurilor este misctoare, asemeni este si omul. (e,i d valoare unei unelte, tre$uinta sau frumusetea 4 Duce un om mai mult dect $oul 4 2 mai $ogat vreunul ca pmntul 4 Doar cunoasterea si #ntelepciunea #l ridic pe om peste do$itoace. Si degea$a ai cunoastere, dac ea nu este lmurit de vreme. 11. Fierul #nrosit a fost rece si se va rci iarsi0 vasul a fost pmnt si va fi iarsi pmnt0 pmntul ce,a fost sterp, acum este pmnt roditor si se va strpi iarsi peste vremi. 5vna omului face schim$toare toate acestea. Dar rvna #i #ntoarce $ucuria #n tristete si linistea #n neliniste. Fierul si focul ajut omul, dar #l si vatm. Si aceeasi rvn #l #ndeamn a merge pe crri nestiute si ne$tute de ceilalti dinaintea lui. Tot rvna #l #ndeamn la strngere de averi, la mrirea

puterii si la a se msura cu altii. Fereste,te de a te msura cu altul, cci trufia de aici se naste0 ea te va co$or# mai jos de do$itoace si te va desprti de fratele si de vlstarul tu. 1!. e#nteleptul este mnat de rvn, dar #nteleptul #ncalec rvna. e#nteleptul sufer cnd rvna #l duce la pierdere si la cdere, dar #nteleptul #ntotdeauna gseste cstigul #n pierdere si #nltarea #n cdere. 1&. Trufia rceste iu$irea inimii si o face #n dusmnie si nu e6ist do$itoc mai josnic dect omul care nu mai are iu$ire #n inima sa. (ci iu$irea este cea dinti putere si chipul ei este lumina. *a seama ca nu cumva gndul tu s se #mpresoare cu trufia , cci mai jos de do$itoace vei ajunge. 1'. 7ndul $un si vor$a #n8eleapt #ti pot potoli necazul, #ti pot rcori inima, dar nu te vindec, pentru c omul sufer dup cum trufia a crescut #n el, cci suferinta este um$ra trufiei. 1). u #ti lega sufletul de nimic lumesc, de lucruri, de do$itoace, de argint sau aur, cci ele asa cum vin, asa pleac. Dup orice zi vine si noaptea si dup iarn vine primvara, cci asa este rnduit si asa este firea lucrurilor. Toate cele ce se vd, se nasc, cresc si apoi se #ntorc de unde au plecat. Doar firea lucrurilor rmne pururi, iar aceasta are nenumrate si nesfrsite ramuri si asemenea izvoarelor mintii si sufletului tu, ele nu se arat la vedere. (ci o suflare si un foc fac s creasc toate cele ce cresc 9 ier$uri, copaci, do$itoace si oameni 9 si din aceeasi vatr vin si ctre aceeasi vatr se #ntorc si vatra aceasta este pururea. 1+. "recum copacul cel falnic creste lng cel mic, fr a,i face ru, asa s fiti #ntre voi, cel mare s nu,l loveasc pe cel mic si nici s,i amrasc sufletul, cci va avea datorie mare de dat, la fel ca si hotul. .runc un lemn pe ru si mai multe vor veni din susul su ctre tine. .du,i multumire semenului tu, adu,i lumin pe chip si #n suflet, iar toate acestea le vei gsi, mai trziu, #nflorite #n inima ta. 1-. u lua cu siluire si nici cu vor$e amgitoare ceea ce nu este al tu, cci cel ce priveste prin ochii ti este acelasi cu cel ce priveste prin ochii celuilalt. *a seama la taina aceasta.

1/. u gr$i nicio lucrare cci trasul de ramuri loveste #napoi. Fructul copt este usor de luat, cel necopt este greu de luat si gustul e neplcut. u te gr$i deci s aduni ce este #nainte de vreme, cci #ti va amr# sufletul. (um creste cadrul, asa creste si stinghia si cum creste roata asa creste si spita. 11. 5mi mereu #n rcoarea sufletului tu, dar dac mnia se aprinde #n tine, ia seama ca nu cumva s treac de vor$a ta. :nia vine din team si nu a locuit dintru #nceput #n inima ta0 dac nu creste prin trufie, ea se intoarce de unde a plecat. Trufia #nchide poarta #ntelepciunii, iar cel trufas se pune singur lng do$itoace. ;ntelepciunea este mai pretuit dect toate cele ce se vd cu ochii, ea este aurul mintii si sufletului tu si este rodul cunoasterii udat de vreme. !3. u,ti amr# sufletul cnd simti durerea si neputinta, ci mai degra$ caut s te folosesti de ele pentru #ndreptare, cci #n rod ai si smnta. u se poate ca o smnt $un s dea rod ru. %comia #ntotdeauna duce la pierdere, furtul #ntotdeauna duce la $oal, gndurile sterpe #ntotdeauna duc spre rtcire, mnia #ntotdeauna loveste #napoi, rutatea si neadevrul #ntotdeauna aduc neputinta, trufia #ntotdeauna aduce suferint. !1. :ergi la izvor cnd sufletul ti,e aprins, scormoneste #n apa limpede si asteapt pn ce devine iarsi curat. .sa se va duce si aprinderea sufletului tu, precum tul$urarea aceea. !!. *a $ine seama la taina semintei. .semeni ei este gndul tu si cum smnta nu se poate fr coaj, asa este si gndul cel rodnic al omului. (oaja gndului rodnic este vointa, iar fr voint, gndul se usuc si nu foloseste la nimic. Dar puterea este #n r$darea semintei, iar vointa si r$darea fac mldita firav s raz$at pmntul tare. !&. ;n vremea lucrului tu, #nveseleste,ti inima la vederea lucrrii tale, #nainte de terminarea ei, cci precum fructul #si anunt venirea cu o floare, tot asa fapta omului este vzut de cel cu mintea si simtirea limpede, #nainte de a fi terminat. !'. *a $ine seama la cauza omului srac, dar si la cauza omului gra$nic avut, cci nici una nici alta nu sunt firesti. <mul srac are multe gnduri desarte si le schim$ de la o zi la alta, vor$este mult si lenea i,a #nvelit $ratele si picioarele.

(el gra$nic avut ori e hot si #nseltor, ori vede mai $ine necazul altuia si caut a,l amgi. De acolo #si trage gra$nica avutie. !). Fii $lnd si r$dtor cu cei de lng tine, cci asa cum te porti tu cu ei, asa se poart si altii cu tine, cci simtirea lui este la fel cu simtirea ta, din aceeasi suflare este si simtirea lui, iar lumina ce se vede prin ochii lui este din aceeasi lumin cu cea care se vede prin ochii ti. !+. =nde este tria omului acolo #i este si sl$iciunea, ceea ce,l ridic #l si co$oar0 rmi #n limpezimea mintii si simtirii tale si vei vedea toate acestea. (el mic este deasupra celui mare, cel usor este deasupra celui greu, cel sla$ este deasupra celui tare, cel $lnd este deasupra celui aprig. %impede s,ti fie mintea si simtirea si ia seam de toate acestea. !-. Tria muntelui vine din r$darea sa, din linistea sa, stnca #i este numai #nvelitoare. Dar tria lui este #ncercat de vnt, de apa cea lin. *a,ti puterea din r$dare si din liniste si foloseste,te de ea prin limpezimea gndului tu, cci nu tul$urarea izvorului roade stnca, ci limpezimea sa. !/. %ucrarea fcut din team nu are viat lung si tria ei este asemeni unei revrsri de ape care tine putin. .sa este si cu tul$urarea oamenilor, ea vine de, afar, dar este chemat de teama lor, #ns teama vine prin necunoastere, iar necunoasterea prinde putere prin neadevr, lene si trufie. !1. Soar$e cunoasterea de la cei cu $ar$a al$ si nerosit de vin si las vremea s o #m$race cu #ntelepciune. u privi la trupul lor sl$it si gr$ovit, cci toate acestea sunt plata lor pentru cunoasterea lucrurilor si cresterea #ntelepciunii. &3. :ultumeste,i pmntului pentru toate cele ce,ti ofer, multumeste,i cerului pentru ploaia care #ti hrneste pmntul, multumeste,i soarelui pentru cldura si lumina casei tale si a pmntului tu, multumeste,i lunii pentru linistea somnului tu, multumeste,le stelelor c vegheaz asupra somnului tu, multumeste,i muntelui pentru povetele si fierul ce,l iei din el, multumeste,i pdurii pentru tot ce iei de acolo, multumeste,i izvorului pentru apa ce,o $ei, multumeste,i copacului pentru lucrrile ce,ti arat, multumeste,i omului $un ce,ti aduce $ucurie si zm$et pe chip.

&1. "recum iar$a $un creste cu iar$a rea, asa sunt si oamenii, dar tine seama c purtarea lor cea rea este semnat si crescut din team si neputinte, iar trufia este #nvelitoarea lor. u certa purtarea lor si nu cuta a,i #ndrepta din vor$e si mustrare, cci apsarea pe ran nu o vindec. <are iar$a aceea e rea doar pentru c este amar pntecului tu 4 .sa este si cu omul, de vei vrea s,l #ndrepti, adu,i pentru #nceput gndul si simtirea la ce e plcut att omului $un, ct si omului ru. =nul vede roata plecnd, iar altul vede aceeasi roat venind. (ine vede mai $ine 4 &!. Doar cel #nteleptit poate vedea limpezimea si linistea din mintea si sufletul celui tul$urat, cci cel #nteleptit a fost odat si el la fel ca si cel tul$urat si roadele amare l,au fcut s tin seama de alctuirea fiintei sale. . fugit de roadele sale amare #n vrful muntelui si acolo nu a scpat de ele, a fugit #n mijlocul pdurii si iat c roadele erau cu el, apoi a privit #n luntrul su si iat c roadele sale amare aveau rdcini #n mintea si simtirea poftelor sale. &&. 2ste o floare mai frumoas ca cealalt 4 2ste un izvor mai limpede dect altul 4 2ste un fir de iar$ mai presus de un altul 4 Fiecare are tria, frumusetea si priceperea lui. 2 #n firea lucrurilor ca pdurea s ai$ felurite soiuri de copaci, de iar$, de flori si do$itoace. u seamn un deget cu altul de la aceeasi mn, dar este nevoie de toate, pentru a $ate fierul. 2ste mrul mai #ntelept dect prunul sau prul 4 2ste mna stng mai $un ca dreapta 4 .ltfel vede ochiul stng, decat cel drept 4 (ele de sus #si au rostul lor si cele de jos #si au rostul lor, cele mari #si au rostul lor si cele mici #si au rostul lor, cele repezi #si au rostul lor si cele #ncete #si au rostul lor, cele ce au fost si,au avut rostul lor si cele ce vin #si vor avea rostul lor. &'. eputinta vine dup rutate si neadevr, cci ceea ce dai aceea primesti, ceea ce semeni aceea culegi, dar ia seama c lumina sufletului tu si a celui de lng tine are aceeasi vatr si rmne fr um$r. Vezi ce tul$ur necontenit izvoarele mintii si sufletului aproapelui tu. .du,i linistea #n suflet si limpezimea #n minte si $trnetile tale vor fi ca pomul copt, oasele si tria ta nu vor sl$i si te vei #ntoarce de unde ai venit, #ndestulat cu cldura urmasilor ti. &). ;ntotdeauna va fi cineva dedesu$tul tu si #ntotdeauna va fi cineva deasupra ta. %a cele ce sunt dedesu$tul tu s te uiti cu iu$ire si nu cu trufie, cci acolo #ti

sunt rdcinile, iar la cele ce sunt deasupra ta s te uiti cu privirea de prunc si fr team. &+. (ele tari, cele sla$e si cele nevzute sunt cele ce alctuiesc lumea si toate acestea le gsesti #n om si toate alctuiesc un #ntreg. u este nimic care s fie afar si s nu fie si #nuntru. *a seama la toate acestea, cnd #ti apleci privirea #nuntrul tu si vei gsi toat #ntelepciunea zeilor, ascuns #n nevzutul fiintei tale. >eii au luat seama #naintea omului de aceast #ntelepciune si asta i,a adus mai aproape de Focul cel Viu si Vesnic. &-. *a aminte c $taia inimii, curgerea sngelui prin vine, vindecarea rnilor, frumusetea ochilor si minuntia alctuirii trupului sunt fcute prin puterea si suflarea Focului cel Viu si Vesnic, care este #n fiecare si al crui chip se arat #n lumin. Dar nu uita c trupul este doar o frm din putinul care se vede? &/. (urtenia trupului si desftarea sa prin simturi te pun doar putin mai sus de do$itoace, cci nu un sunet plcut te ridic, nici o duioas atingere, nici un gust plcut, nici o mireasm #m$ttoare si nici o $ucurie a ochilor. (ci unde este cldura, apare si frigul, unde este dulcele apare si amarul, unde este plcutul apare si neplcutul, unde este mireasma apare si duhoarea, iar unde este rs, si plnsul pndeste. &1. *at dar calea de #nceput @ cumptarea #n toate cele ce faci, ascultarea de $trni si de cei #ntelepti, hrnicia, multumirea cu ceea ce ai, ferirea de neadevr si de vor$ele desarte, ferirea de ceart si de mnie, $una purtare #ntre semeni. Dimineata s te trezesti cu ele, ziua s le porti mereu #n minte, seara s le ai cu tine #n somn si astfel suprarea, lipsa, amrciunea, neputinta, $oala si rutatea altora nu se vor atinge de tine. '3. Dincolo de acestea se afl iu$irea, vointa, curajul, r$darea, modestia si ele ridic omul cu adevrat. .cestea sunt cele ce te apropie de Focul cel Vesnic si, prin ele, calea ta urmeaz calea zeilor, dar #ngroparea lor te arunc mai jos de do$itoace. Doar prin ele primesti adevrata cunoastere si #ntelepciune, adevrata putere, adevrata $ucurie, adevrata $ogtie, rodnica si trainica lucrare.

'1. Dar iat c unde este iu$irea poate aprea si ura, unde este vointa poate aprea si delsarea, unde este curajul poate aprea si frica, unde este r$darea, poate aprea si gra$a si unde este modestia poate aprea si trufia. (ci misctoare sunt si cele ce se vd si cele ce nu se vd din fiinta omului. Dar toate acestea sunt ale celui ce simte, iar peste el se afl cel ce gndeste si acesta este cel ce vede miscarea #n nemiscare, este cel care, dincolo de toate aceste virtuti, se desfat #n cunoasterea si linistea ce #ntrece orice $ucurie, iar atentia, echili$rul si limpezimea sunt uneltele sale. '!. (el tul$urat vede $inele ca $ine si rul ca ru, este atras de una si fuge de cealalt, dar #nteleptul vede si frumosul si urtul, simte si frigul si cldura, si finetea si asprimea, aude si plcutul si neplcutul, gust si dulcele si amarul, simte si mireasma si duhoarea si nu face judecat #ntre ele. 2l vede deslusit c firea lucrurilor este #n toate, cci frumosul din urt se trage si urtul din frumos, dulcele a fost amar la #nceput si se va face iarsi amar, plcutul se naste din neplcut si neplcutul din plcut. Si toate acestea lumineaz sufletul #nteleptului, pentru c cele $une si plcute hrnesc si $ucur trupul si simAurile sale, iar cele neplcute ne#nteleptului hrnesc mintea si #nielepciunea sa, cci el vede #nnoirea lucrurilor si semintele viitoarelor $ucurii. '&. u e usoar crarea zeilor, dar nu uita nici o clip c omul poate cuprinde #n iu$irea sa, mai mult dect poate cuprinde #n ura sa, cldura se ridic mai mult dect poate co$or# frigul, cel ce este deasupra vede mai multe dect cel ce este dedesupt, usorul se #ntinde mai mult dect se #ntinde greul, lumina rz$ate mai mult dect poate rz$ate #ntunericul, puterea care uneste este mai mare dect puterea care desparte. ''. %ungul si scurtul au acelasi mijloc0 cercul mic si cercul mare, glo$ul mic si glo$ul mare pe acelasi punct se sprijin0 nevzutul si vzutul acelasi loc ocup0 toate cele mari stau ascunse #n cele mici, iar aici este o mare tain a firii0 mare printre #ntelepti este cel ce o pricepe. '). ;nteleptul il uneste pe cel ce vede cu cel ce gndeste, pe cel ce simte cu cel ce face, dar ne#nteletul #i desparte. Deschide,ti $ine ochii, cci cel ce face, cel ce simte si cel ce gndeste sunt asemeni norilor care vin si pleac, dar cel ce vede prin ochii ti este vesnic si lumina sa este fr um$r. 2l este dincolo de viat si

moarte, dincolo de $ine si ru, dincolo de frumos si urt, dincolo de curgerea timpului.