Sunteți pe pagina 1din 15

VIOLENTEI

Asa numita criza a adolescentei se refera, pe de o parte, la negarea de catre preadolescent si adolescent a identitatii sale de copil de care se desparte cu dificultate si, pe de alta parte, la revendicarea unei noi identitati care sa-l includa n lumea adultilor. Aceasta tranzitie, considerata de adulti ca fiind uneori violenta, dar aproape totdeauna grabita, complica relatiile ntre parinti si copii si, la nivel general, ntre adulti si copii.

Este lesne de nteles faptul ca nevoia de putere si prestigiu coreleaza puternic cu refuzul anonimatului si cu dorinta de a se diferentia de colegi prin autoafirmare agresiva. Pentru a contura personalitatea elevului violent trebuie sa luam n consideratie o serie de factori: factori individuali, socio-familiali, scolari, de context social. La nivel individual,factorii care afecteaza potentialul de violenta al elevilor, determinndu-le comportamen-te violente, includ caracteristici biologice, genetice, psihologice si sociale. Manifestarile violente pot aparea nca din copilarie, la vrste mici, fiind influentate n diferite grade de mediul familial, de grupul de apartenenta sau de alti factori de natura sociala si culturala.

Literatura de specialitate mentioneaza o serie de atribute ale elevului cu comportament violent, cum sunt: nivel scazut de ncredere n sine; nevoia de dominatie si control; forta fizica; valorizarea agresivitatii n rezolvarea conflictelor; mecanisme specifice de a face fata provocarilor; empatie scazuta; impact social ridicat, dar neacceptat; abilitare sociala.

Iata ce trasaturi individuale li se atribuie elevilor violenti: prezinta probleme de comunicare; au toleranta scazuta la frustrare; resimt dificultati de adaptare la disciplina scolara; au o imagine de sine negativa; prezinta instabilitate emotionala; instabilitate motrica; dificultati de concentrare; tulburari psihice grave.

Ce valorizeaza pentru sine un elev violent? o Sa se bata, ca doar nu e fraier; o Sa para dur, sa produca celorlalti frica; o Sa fie sef, sa aiba putere asupra colegilor si sa fie ascultat; o Sa socheze; o Sa fie admirat; o Sa umble/sa-si petreaca timpul n grup (cu gasca mea).

Pentru elevii violenti, distanta ntre furie si comportament violent este foarte scurta si rapida. Capacitatea lor de a considera medierea ca alternativa n gestionarea conflictelor este mult mai redusa sau chiar respinsa, ei cautnd sa creeze situatii conflictuale pentru a putea reactiona violent. Asteptarea sau amnarea este frustranta. Ei sunt perceputi ca indisciplinati, scandalagii, cu nevoie acuta de singularizare, conflictuali, inadaptati la scoala si la regulile ei. Elevii violenti prefera grupul mic, n care ei se simt solidari prin mpartasirea acelorasi valori. n grup ei se simt liberi, se definesc conform standardelor personale, fara ai fi respinsi sau criticati.

Se considera ca baietii intra n conflicte sau se bat mai ales pentru afirmarea masculinitatii, pentru status ntr-un grup, pentru rivalitate; fetele manifesta acelasi comportament de violenta fizica pentru raporturi n plan afectiv, fie de concurenta (pentru o nota, pentru atentia aceluiasi baiat etc.), fie pentru apararea unor relatii de prietenie. Ca urmare, putem concluziona ca exista o dimensiune de gen a fenomenului de violenta scolara, care trebuie luata n considerare att n ceea ce priveste considerarea unor comportamente ale elevilor ca fiind violente, precum si n elaborarea masurilor de corectare si prevenire a unor astfel de cazuri n spatiul scolar.

Elevii violenti admit ca nu poseda capacitatea de a tine sub control impulsivitatea sau ca au un control redus.

Amenintarea cu violenta poate tine elevii departe de scoala, frica avnd un impact serios asupra calitatii vietii elevilor si asupra dezvoltarii lor. Cu ct copilul este victimizat mai des, chiar n cazul faptelor de violenta minora, cu att lumea i apare mai opaca, mai dezorganizata, mai violenta. Sentimentul de nesiguranta al elevilor are la baza experienta victimizanta reala. Elevii victimizati prezinta un risc mare de performanta scolara de nivel scazut, absenteism, si neglijeaza ndatoririle scolare, sunt tentati sa abandoneze scoala sau chiar sa adere la grupuri cu activitate delincventa.

ACTIVITATI ANTI-VIOLENTA LA NIVELUL CLASEI


Realizarea unei mici anchete de teren privind principalele situatii de violenta care apar n zona n care locuiesc elevii (proiect realizat n grupe de 2-3 elevi); Dezbaterea unor situatii de violenta scolara prezentate n mass-media: ntelegerea cauzelor, analiza modului n care situatiile puteau fi evitate, analiza consecintelor asupra victimelor/agresorilor; Analiza n cadrul unei dezbateri a principiilor/valorilor morale ncalcate de diferite acte de violenta scolara; Realizarea unui colaj de imagini din mass-media care prezinta situatii de violenta si analiza acestora n cadrul unei ore de dirigentie mpreuna cu un expert (jurnalist, psiholog, sociolog etc.); Realizarea unei prezentari Power Point n cadrul orelor de informatica care sa urmareasca o tema relevanta privind violenta scolara; editarea unui CD cu toate prezentarile elevilor;

Organizarea unui joc de rol n care elevii sa simuleze un proces (juridic), pornind de la un incident violent petrecut n scoala; Organizarea unor concursuri ntre elevi pe o tema relevanta (de exemplu, (Ce as dori sa stiu despre violenta scolara) sau organizarea unor concursuri artistice, sportive etc.; Organizare de catre elevii clasei a unui atelier pentru parinti pe tema:

CUM

Organizarea unei dezbateri cu elevii clasei pe tema

ASTEPTAM SA NE SPRIJINE FAMILIA PENTRU A NE SIMTI N SIGURANTA;

si analiza relevantei concluziilor pentru activitatile de combatere si prevenire a violentei scolare; Organizarea unei dezbateri cu elevii pe tema DIFICULTATI DE
COMUNICARE CURENTE NTRE ELEVI SI PROFESORI

CINE SAU CE NE INFLUENTEAZA C EL MAI MULT ALEGERILE?

si prezentarea concluziilor tuturor cadrelor didactice care predau la clasa respectiva; Realizarea de catre elevii clasei a unui mini-chestionar (n format clasic sau on-line, pe site-ul web al scolii) care sa testeze n ce masura fiecare elev se simte n siguranta n timpul petrecut la scoala.

CONCLUZII

Prin violenta ntelegem orice forma de manifestare a unor comportamente ca: exprimare neadecvata sau jignitoare, cum ar fi: poreclire, tachinare, ironizare, imitare, amenintare, hartuire; bruscare, mpingere, lovire, ranire; comportament care intra sub incidenta legii (viol, consum / comercializare de droguri, vandalism, furt); ofensa adusa statutului/autoritatii cadrului didactic (limbaj, atitudine sau conduita I reverentioasa fata de cadrul didactic); comportament scolar neadecvat: ntrzierea la ore, parasirea clasei n timpul orei, fumatul n scoala, provocarea de stricaciuni cu buna stiinta si orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului scolar n vigoare.

DUM SPIRO, SPERO !

Prof. Lavrente Florentina Scoala de Arte si Meserii, Luncavita Jud. Tulcea