Sunteți pe pagina 1din 4

Bibliografia i tematica pentru proba de Biologie vegetal la examenul de admitere n Facultatea de Farmacie, sesiunea iulie 2012 I.

Biologie manual pentru clasa a I!"a, autori, #$eorg$e %o$an, #abriel &orneanu, 'urel 'rdelean, (ditura &orint, 200) - ncrengtura Virusurilor (Virophyta), pag. 6; - Clasificare organismelor vii, pag. 7- ; - !egnul "onera ( #rocariote) - ncrengtura $acteriilor (%acteriophyta), pag. &&-&'; - ncrengtura algelor al$astre-ver(i (Cyanophyta), pag. &'-&); - !egnul #rotoctista (#rotista) - ncrengtura algelor ver(i (Chlorophyta), pag. &7-& ; - ncrengtura algelor $rune (#haeophyta), pag. '*-'&; - ncrengtura algelor ro+ii (!ho,ophyta), pag. ''-'-; - !egnul #lante ( "etaphyta) - ncrengtura mu+chilor (%ryophyta), pag.' --&; - ncrengtura .racheophyta - su$/ncrengtura ferigilor (#tery,ophyta), pag. -'---; - su$/ncrengtura Coniferofitina (0ymnospermae), pag. -)--7; - su$/ncrengtura 1ngiospermofitina (1ngiospermae), pag. -2-) ; (fam. !anunculaceae, !osaceae, #apilionaceae, 3m$elliferae, Cruciferae, 4olanaceae, Compositae, Chenopo,iaceae, 5agaceae, 6iliaceae, 0ramineae) - !egnul 5ungi (7umycota), pag. 8*-86; -ncrengturile9 :ygomycota, 1scomycota, %a(i,iomycota, 6ichenophyta - Celula, unitatea structural +i func;ional a vie;ii - .eoria celular, pag. *- &; - Compo(i;ia chimic a materiei vii, pag. &- -; - 4tuctura celulei procariote, pag. ); - 4tuctura celulei eucariote, pag. )-&*'; - <ivi(iunea celular, pag. &*--&&*; II. Biologie manual pentru clasa a !"a, autori* 'urel 'rdelean, #$eorg$e %o$an, (d. &orint, 200+ - =esuturi vegetale, pag. 6- >utri;ia autotrof, pag. &2 - 5run(a, pag. &2-'&

- 5otosinte(a, pag. '&-'' - ?nfluen;a factorilor e@terni asupra fotosinte(ei, pag. ''-'- Chemosinte(a, pag. '--'6 - >utri;ia heterotrof - >utri;ia saprofit, pag. '2 - >utri;ia para(it, ($acterii, ciuperci, plante para(ite, superioare), pag. '2-' - >utri;ia sim$iotrof, pag. -* - >utri;ia mi@otrof, pag. -*--' - !espira;ia, pag. )* - !espira;ia aero$, pag. )* - !espira;ia la plante, pag. )* - ?nfluen;a factorilor ,e me,iu asupra intensitat;ii respira;iei, pag. )*-)& - !espira;ia anaero$, pag )&-)' - 5ermenta;iile, pag. )'-)) - Circula;ia la plante, pag. 8- 4tructura primar a r,cinii +i tulpinii la angiosperme, pag. 8--88 - ?nfluen;a factorilor ,e me,iu asupra a$sor$;iei +i circula;ia sevelor, pag. 88-82 - 7@cre;ia la plante, pag. 66 - .ranspira;ia +i guta;ia, pag. 66 - ?nfluen;a factorilor ,e me,iu asupra transpira;iei, pag. 66-62 - !epro,ucerea la plante, pag. &*- !epro,ucerea ase@uat prin germeni speciali(a;i, pag.&*2 - !epro,ucerea se@uat la 1ngiosperme, pag &*2 - 1lctuirea florii la 1ngiosperme, pag. &*2-&&) - 5ructul, pag. &&) - 4mAn;a, pag. &&6 - 5actori care influen;ea( germinarea semin;elor, pag. &&6-&&2

41V1!?>1 6 oua 7 linguri ,e pesmet 6 linguri ,e (ahar

& praf ,e sare sirop9 ' pahare ,e apa & pahar ,e (ahar rom sau esenta ,e rom 8** ml smantana ,ulce pentru frisca '-- linguri ,e (ahar pu,ra gelatina, intaritor ,e frisca (facultativ, este util sa folositi unul ,intre aceste ingre,iente pentru sta$ili(are)gem, ,ulceata, Beleu (,e care preferati)

Cuale se separa, gal$enusurile se mi@ea(a cu - linguri ,e (ahar pana se al$esc si se formea(a o crema consistenta.1l$usurile se $at spuma tare cu praful ,e sare, se a,auga cele trei linguri ,e (ahar ramase si se $at in continuare pana la ,i(olvarea completa a (aharului.?n crema ,e gal$enusuri se a,auga pesmetul, apoi spuma al$usurilor si se amesteca prin miscari verticale pana la omogeni(area competa. Se pregatesc formele de savarina, se ung cu unt sau margarina solida si se tapeteaza cu faina: Se aseaza intr-o tava si se introduc in cuptorul preincalzit la 190 de grade, pentru 15 minute (preferabil sa se faca testul cu o scobitoare introdusa intr-una din savarine, daca aceasta iese curata inseamna ca sunt gata). ntre timp, se fierbe apa cu za!arul pentru sirop, doar cateva clocote si se adauga esenta de rom sau rom, cat de aromat va place.Savarinele coapte: Se scot fierbinti din forme si se plon"eaza in sirop. Se vor insiropa foarte repede, pesmetul absoarbe lic!idul. Se scot din sirop si se aseaza pe o tava.Se bate frisca spuma foarte tare (recomand folosirea smantanii naturale, asa numitele preparate de #frisca vegetala$ au un gust net inferior celei naturale). Se indulceste cu za!arul si se mai bate foarte putin (cu gri"a sa nu se separe). %ventual se stabilizeaza cu intaritor de frisca sau gelatina in prealabil !idratata si dizolvata in bain-marie.&upa ce se racesc, se taie un

capacel fiecarei savarine. 'aza se orneaza cu frisca turnata cu posul cu desc!izatura stelata, capacelul se unge cu un gem (dulceata, "eleu) dupa preferinta si se aseaza usor peste frisca. Se poate orna cu frisca si capacelul. (bligatoriu se dau la rece inainte de a fi servite, savarina nu are farmec daca nu e foarte rece.