GLOSS

De Mihai Eminescu

GENEZ: - o prim variant dateaz din 1874, perioada marilor ntrebri filozofice, dar apare n volum n anul 1884; SURSE DE INSPIRAIE: - experiena personal; - studiile n domeniul filozofiei; - propriile deziluzii referitoare la societatea contemporan SURSE DE INSPIRAIE LIVRETI: - filozofia anticilor !reci "pictet, #laton, $i o serie din reflexiile lui %ocrate; - din perioada &ena$terii ' %(a)espeare *de la care preia motivul lumii ca teatru+, ,alderon; - pesimismul eminescian este unul de factur constructiv; - n ziarul -.impul/ public articole de critic social $i politic GEN I SPECIE: - liric0 meditaie filozofic TEMA: - necesitatea imunizrii !eniului fa de atraciile lumii ntre!i IDEEA: - protestul fa de labilitatea spectacolului lumesc MOTIVE: - 1umea ca teatru - -2anitas vanitatum et omnia vanitas/ - -3u!it ireparabile tempus/ - 1umea, clip suspendat ntre trecut $i viitor - -3ortuna labilis/ - -,arpe diem/ - 4mul de !eniu TITLUL: - -5loss/ are dou explicaii: 1 latinescul -!loss/ 6 cuv7nt ce necesit explicaii; !recescul -!loss/ 6 limb; 8 denumirea unei poezii cu form fix, de ori!ine spaniol, dat de poeii curteni, de la sf7r$itul secolului 14

COMPOZIIE: - este o poezie cu form fix, compus din zece strofe: 1 strof tem, 8 strofe ce dezvolt c7te un vers 6 un motiv al primei strofe $i o strof recapitulativ *prima strof, reluat n sens invers+ FORMULA LIRIC: - lirism subiectiv *lirica eului+, poetul adres7ndu-se la persoana a 99-a sin!ular, su!er7nd un dialo! ntre -eu/ $i -super-eu/; - poezia este, de fapt, un monolo! cu tonalitate imperativ *-super-eul/ acioneaz ca o instan suprem, venind dintr-o nelepciune pe care a ncercat-o !eniul, sintetiz7nd, astfel, ntrea!a nelepciune a umanitii+; - recur!e la antiteza dintre societate $i poziia !eniului, su!er7nd incompatibilitatea dintre cei doi poli; - fiecare strof dezvolt c7te un motiv STROFA I: - Ireparabile tempus este dublat de motivul Vanitas Vanitatum et omnia vanitas; - metafora -z!omote de$arte/ su!ereaz bruia:ul pe care-l face lumea asupra con$tiinei !eniului; - aspectele lumii sunt receptate auditiv ' poetul face o paralel ntre !eniu $i lume: Multe trec pe dinainte,/ n auz ne sun multe,/ Cine ine toate minte/ i ar sta s le asculte? ; - privirea poetului este ntoars de la realitate $i formuleaz ndemnul la o imunizare auditiv $i o reec(ilibrare: !u a"eaz#te deoparte,/ $e%sindu#te pe tine; - poetul devine con$tient c ar putea rupe bruia:ul printr-o izolare temporal; - se remarc influena lui %ocrate care afirma: !u retra%e#te din timp ca s te cuno"ti pe tine &nsui' STROFA II: - Vanitas vanitatum et omnia vanitas ' poetul mediteaz asupra labilitii m$tilor umane, asupra efemeritii lor; - ndeamn la o atitudine raional, la o eliminare a reaciei afective, emoionale; - metafora cumpna %(ndirii simbolizeaz o ec(ilibrare interioar: )entru cine o cunoa"te/ !oate#s vec*i "i nou toate; - poetul ncearc o soluie a re!sirii de sine

STROFA III: - +umea ca teatru ' prezint lumea spectatorului nean!a:at n spectacol ;ceast nean!a:are este su!erat spaial prin sinta!mele &n col $i &n tine; - mediteaz asupra labilitii m$tilor oamenilor ce su!ereaz labilitatea comportamental: ,oace unul "i pe patru/ !otu"i tu %*ici#vei c*ipu# i; - introduce o su!estie peiorativ ce trdeaz ironia fa de spectacol: i#nele%i din a lor art/ Ce e ru "i ce e bine STROFA IV: - dezvolt motivul +umea - clip suspendat &ntre trecut "i viitor, simindu-se influena filozofiei lui <ant $i %c(open(auer ce afirmau: Viitorul "i trecutul sunt doar ipostaze nemodi.icate ale prezentului'; - prezentul este o sintez ce repet experienele anterioare, sintez ce st sub semnul zdrniciei: Viitorul "i trecutul/ /unt a .ilei dou .ee; - super-eul invit la o atitudine intero!ativ, dubitativ, sceptic: !ot ce#a .ost ori o s .ie/ n prezent le#avem pe toate,/ 0ar de#a lor zdrnicie/ !e &ntreab "i socoate STROFA V: - +umea ca teatru ' labilitatea lumii este su!erat prin multitudinea epitetelor: +umea#i vesel "i trist; - recur!e la un paralelism: alte m"ti, aceea"i pies; - a:un!e la o concluzie, calific7nd $i identific7nd m$tile; - nu precizeaz coordonata temporal; - spaiul este audiat $i vizionat *su!estia sonor este dat de folosirea cuvintelor: %ur, %am+; - se remarc verbele la forma ne!ativ referitoare la persoana poetului, su!er7ndu-se astfel reacii ne!ative la adresa societii: 1m%it at(t de#adese/ 2u spera "i nu ai team; - sesizm necesitatea imunizrii afective a poetului STROFA VI: - se reia motivul Vanitas vanitatum et omnia vanitas dublat de -3ortuna labilis/; - "minescu vede spectacolul lumii ca o competiie, ca o ierar(ie distorsionat pentru c lumea pleac de la o rsturnare a valorilor reale; - poetul atenioneaz asupra necesitii evitrii acestei ntreceri necinstite, folosind invective mi"eii, ntrii3 2u te prinde lor tovar"/ Ce e val, ca valul trece

STROFA VII - "minescu ar!umenteaz necesitatea imunizrii n faa acestei farse morale, su!er7nd caracterul (imeric, iluzoriu al acestui spectacol: Cu un c(ntec de siren/ +umea#ntinde lucii mre4e; - se remarc influena antic(itii, lumea fiind comparat cu ,irce, care atra!e n mre:ele ei necunosctorii $i naivii, !eniul fiind situat n postura lui >lisse: !u pe#alturi te strecoar/ 2u b%a nici c*iar de seam STROFA VIII - poetul $i formuleaz ipoteze existeniale, cut7nd soluii: nean!a:area spaial *izolarea de lume+ ce su!ereaz nean!a:area spiritual $i afectiv, necomunicare etc : 0e te#atin%, s .eri &n lturi,/ 0e *ulesc, s taci din %ur; - lipsa comunicrii se datoreaz faptului c sferele omului de !eniu $i ale omului comun sunt incompatibile; - ca n poemul +ucea.rul, poetul rm7ne rece $i contemplativ la nimicnicia lumii ?eta$area de lume este o atitudine budist: +umea este ca o boab de spum, e ca un mira4 5 6 )ro"tii se pierd &n ea, dar &neleptul rm(ne deta"at' *; @(ose+; - critica literar a afirmat c 7loss este cea mai budist poezie eminescian