Muntii Aninei si descrierea Pesterei Comarnic

Munii Aninei fac parte din marea unitate a Munilor Banatului fiind situai in partea de vest a lor. In decursul timpului aceti muni au avut denumiri diferite, o parte din ei fiind ataai Munilor Semenic. Inalimea lor maxim in virful Leordi !!"# m$, au trsturi %eomorfolo%ice caracteristice, ca o consecin a alctuirii lor %eolo%ice. &oca predominant este calcarul dispus in sinclinale i anticlimale cu a direcie ''()SS*, iar relieful, adaptat la structur, const din culmi i vi paralele, inscrise pe direcia structurii %eolo%ice, i din intinse podiuri calcaroase unde se %asesc o multime de doline. In +ona muntiilor Aninei se afl mai multe podiuri carstificate dintre care amintim, &avnitea Mare, Colonov, Cerenaia, Cirneala, Ponor i altele. La sud de valea Miniului culmile sint mai puin numeroase, dar aici se afl cele mai mari inlimi din Munii Aninei. Astfel, in vest se desfoar culmea Cuniuma !#-" m$, iar in est culmile .ro/anul Mare !#-- m$ ) Leordi !!"# m$ 0 Pleiva !!-- m$ care se ramific spre 'era. In afar de aceste dou culmi principale aici se mai afl nenumrate culmi secundare adaptate la structura %eolo%ic. 1in pricina ero+iunii difereniale exercitat pe roci cu duriti diferite cit i a tectonicii au luat natere depresiuni locale la Prola+ in C/eile Caraului$, Caraova, Liava, Ciudanovia, Anina i pe valea Miniului. A2rupturile stincoase, pereii aproape verticali insoii la 2a+ de o tren de %ro/otiuri re+ultate din de+a%re%rile active sint caracteristice pentru Munii Aninei. &aurile au spat in calcare c/ei printre care se remarc C/eile Caraului !3 4m$, C/eile 'erei !5 4m$, C/eile Miniului !- 4m$, C/eile .irlitei 3 4m$, C/eile Bu/uiului 5 4m$ i altele.

Pestera Comarnic 0 cea mai mare pestera din Muntii Aninei Pestera Comarnic este una din cele mai mari si in acelasi timp una din cele mai frumoase pesteri din Banat, prin salile ei monumentale si %randoarea formatiunulor stala%mitice. *ste situata in 2a+inul /idrocarstic 6oplita ) Comarnic , constituind &e+ervatia 'aturala Pestera Comarnic cu o suprafata, la exterior, de #,!# /ectare. Istoricul pesterii Pestera a fost descoperita in !57", autorul descoperiri fiind necunoscut. Prima mentiune despre pestera Comarnic datea+a de la sfarsitul secolului 8I8, respectiv !539, cand a fost efectuat primul Studiu geografic al Cheilor Carasului de catre 6ele%di &ot/ La:os. Cum s)a format ; P<r<ul Ponicova avea un traseu iniial exclusiv de suprafa, dar o datcu ad<ncirea mai accentuate a (ii Cara i (ii Comarnic, apa p<r<ului Ponicova s)a su2terani+at treptat.Prima su2terani+are presupus$ a condus la formarea Peterii &amonei, dovad fiind de+voltarea de peste 7## m, dimensiunile relativ mari ale %aleriilor, %aleii 2ine rotun:ii din finalul peterii,

sedimente fine de isturi cristaline. P<r<ul se vars =n r<ul Cara, =n pre+ent traseul fiind inactiv.A doua su2terani+are a format Petera Popov fapt pus =n eviden prin marcarea cu fluorescein efectuat de (. Sencu. P<r<ul se vars =n r<ul Cara. A treia su2terani+are compus din 9 etape 0 avenele, petera de la intrarea Ponicova, intrarea actual$ a format Petera Comarnic.>n pre+ent, valea iniial Ponicova este fra%mentat morp/olo%ic i funcional =n trei pri distincte i anume,Sectorul ! cu o lun%ime total de 7,? 4m din care la suprafa - 4m i =n su2teran Petera Comarnic$ !,? 4m esteactiv permanent.Sectorul @ cu o lun%ime total de !,4m din care la suprafa #,- 4m =n su2teran Petera Popov$ !,# 4m este active permanent.Sectorul 9 cu o lun%ime total de #,5 4m este =n pre+ent o vale de doline.*tapele evolutive ale peterii au fost,Avenele de la insur%ena Ponicova, .aleria cotit, Sala 1omului, Sala de Cristal, Aidurile C/ine+eti, Mu+eul,Sala cu Ar%il, Sala Ae2relor, Ieirea Comarnic. Posi2il ca =n aceast etap s fie format i Sala (ir%in, Petera cu %/ea. Su2terani+area treptat =n partea dreapta %aleriilor formate =n prima etap Sala cu Ar%il, Sala Mare cu 2locuri$i cu precdere =n partea st<n% Sala 1omului, Aona Br%a Marea, Sala Mare cu Blocuri, Sala Ae2relor$,form<nd .aleria 'ordic II, .aleria Sudic, .aleria Arcuit, .aleria 'ordic $ Su2terani+area cursului de ap pe primii !## m de la intrarea Ponicova i ieirea apei =n i+2ucul Comarnic. 6ectonica re%iunii Anticlinalul Comarnic 0 Pleiva este o structur ma:or a re%iunii, =ns foarte tectoni+at. La Comarnic apar depo+itele permiene, care sunt laminate =n lun%ul unei dislocaii lon%itudinale ce se menine p<n la 1unre. 6ectonica peterii Cutarea stratelor de calcar este intens, =n anumite sectoare ale peterii o2serv<ndu)se flancuri sau axe deanticlinal i sinclinal. Litocla+ele o2servate =n %aleriile peterii sunt formate preponderent pe 9 direcii.. >n .aleria ce urmea+ Sala de Cristal se o2serv o fisur de forfecare cu 2recie pe cca. "# m lun%ime.