Sunteți pe pagina 1din 21

Dezvoltarea activitatii in domeniul constructiilor subterane, in ultirnii ani, este reflectata pe de o parte de potentialul structurilor subterane de imbunatatire a unor

facilitati urbane, prin asigurarea mijloacelor de transport (tuneluri rutiere si metrouri, galerii hidro-edilitare) si suplimentarea unor facilitati supraterane, iar pe de alta parte de progresele tehnologice inregistrate in acest domeniu. Foarte multe dintre aceste proiecte sunt realizate in conditii dificile, atit datorita naturii geologice a terenului, prezentei apei subterane, precum si constringerilor impuse de aglomerarea spatiului urban. Pentru a face fata acestor dificultati trebuiau gasite noi echipamente si tehnologii de executie. Timp de patru secole, tehnologiile de excavare subterana au ramas relativ neschimbate, fiind marcate doar ocazional de salturi neasteptate precum introducerea prafblui de pusca la excavatiile in roca in 1600, sau folosirea scutului in 1825. In ciuda acestor progrese excavatiile subterane au ramas o munca foarte periculoasa, plina de risc, foarte scumpa cu multe intgrzieri si costuri suplimentare. In ultimile decade, activitatea de constructii subterane extinzindu-se la o scara foarte mare, tehnologiile de executie au inregistrat schimbari spectaculoase. Ca in multe alte domenii aparitia unor noi materiale, perfectionarea utilajelor, si nu in ultimul r h d introducerea calculatoarelor si microprocesoarelor, au determinat aceste importante modificari. Utlizarea scutului in terenurile slabe nu numai ca a marit viteza de executie, in conditii dificile, dar a facut posibila constructia unor tuneluri care altfel nu ar fi putut fi realizate. Tehnologiile de executie a lucrarilor subterane in terenuri slabe, specifice in

Alegerea celei mai potrivite metode de executie a constructiilor subterane este deosebit de importanta in conditiile marilor aglomerari urbane si a unor terenuri slabe din punct de vedere geologic. Stabilirea unei solutii economice care sa afecteze cit mai putin zona construita din vecinatatea arnplasamentului devine practic o problema de interes public general. Nu pot fi stabilite reguli generale de aplicare a uneia dintre cele dou metode; decizia va fi luata in fbnctie de mai multi factori initiali ca de exemplu: structura orasului sistemul de transport dezvotarea in perspectiva a orasului geologia si topografia amplasarnentului

interferenta cu structurile edilitar-urbane din zona costurile lucrarilor de constructie durata de proiectare si executie a constructiei. Dintre toti acesti factori o importanta hotarfttoare o are adesea factorul geologic. Criteriile pe care trebuie sa le satisfaca metoda aleasa pot fi rezumate astfel: fezabilitate siguranta O eficienta operationala O compatibilitate cu mediul Evaluarea in parte a fiecarui criteriu si conditie initiala este un proces complex in care foarte multe aspecte sunt interdependente. Cea mai buna solutie nu este optimizare unui subsistem cum ar fi de exemplu costurile, ci mai degraba, optimizarea intrermlui sistem.

a sttbtmme in terefiurj w&coase, in general fa mica, zidhehel este mcesara i n evaluates mmta a modeldear de im;er$t;tkme &tim si dimmica, dructum-tmn.
"

~ 3 L S ~ m aGtud a *';-im w

I. TEHNOLOGll DE EXECUTIE IN PROCEDEU DESCHIS In cazul constructiilor subterane a caror realizare incepe prin sapaturi de la suprafata terenului, unul dintre criteriile care dornina alegerea solutiei de ansamblu il reprezinta amplasarea lucrarii. Din stabilirea amplasamentului si a traseului deriva ulterior intregul flux tehnologic de realizare a lucrarii - direct dependent de amprizele disponibile, de lansare pe verticals a constructiei, de restrictiile ce se pot impune pe durata executiei traficului rutier urban. Metodele de executie deschisa pot fi grupate, in hnctie de conlucrarea elementelor de contur (sprijinire) ale incintei cu constructia propriu-zisa (definitiva), in doua categorii:

Potrivit acestei clasificari, in prima categorie pot fi incadrate metodele de executie: in incinta taluzata (Figura 3), in incinta cu pereti din palplanse metalice (Figura lc), in incinta cu pereti de tip berlinez-hamburghez (Figura 6). In cea de a doua categorie se incadreaza metodele de executie in incinte protejate cu pereti ingropati de contur (sprijinire) din beton armat: pereti mulati (Figura la), pereti din coloane forate (Figura lb), pereti din panouri prefabricate, turnati pe loc sau respectiv lansati in transei excavate sub protectia noroiului bentonitic (Figura 2). Dintre toate aceste metode de executie specifice constructiilor subterane, metoda berlineza-hamburgheza si metoda peretilor ingropati s-a dezvoltat in strinsa legatura cu extinderea constructiei de metrouri. Metoda berlineza-hamburgheza aparuta in Germania la constructia metroului din Berlin, si apoi dezvoltata pe parcursul realizarii metrourilor din Miinchen si Hamburg, are o larga raspindire atit in Europa cit si in Japonia. Metoda realizarii peretilor de incinta prin excavarea transeelor sub protectia noroiului de foraj, a fost utilizata pentru prima data in 1938, la executia unor pereti ingropati din piloti forati, la Milano. Primele lucrari importante in tehnica peretilor mulati vor fi realizate tot in Italia in 1950, la realizarea unor ecrane de etansare. Rezultatele cercetarilor privind perfectionarea metodei vor conduce la extinderea aplicarii ei si pe celelalte continente, astfel incit astazi practic in toate zonele globului, peretii ingropati (mulati sau din piloti forati) sunt utilizati in realizarea celor mai diverse si complexe lucrari din domeniul constructiilor subterane, avantajele

acestei tehnologii devenind general recunoscute si in mod special acolo unde conditiile specifice ale zonei reclama viteza mare de executie.
a)

Notatii: I-perete mulat; 2-Jlate metalice; 3-suruburi; 4-coloane nearmate; 5-coloane armate; 6perete din palplanse.

Figura I

Notatii:l-perete prefabricat continuu lansat in suspensie autointaritoare; 2-panou de perete prefabricat; 3-beton monolit; 4-dop de etansare; 5-radier; 6-planseu acoperis; 7-reazeme din beton armat; 8-sistem de aerare; 9-sistem de iluminare; 10-pasaj rutier subteran; I I-umplutura; CAF-cota apelor freatice; AC- rgila calcaroasa; C-calcare.

Figura 2

L1 Metode de executie in incinte taluzate


Cea mai simpla metoda de executie a lucrarilor subterane este cea in sapatura

deschisa avhd malurile prevazute in taluz. Solutia permite un inalt grad de mecanizare a excavatiilor si a executiei in general, conduhd de regula la un cost redus. Aplicarea acestei metode este insa conditionata de o serie de factori precum:

Figura 3.
In hnctie de conditiile locale metoda poate fi combinata cu solutia cu sprijiniri (elemente de contur) verticale, conduchd la incinte rnixte partial taluzate si partial sprijinite cu pereti verticali de contur. In astfel de rezolvari, se utlizeaza de regula taluze p h a la nivelul apelor freatice de la aceasta cota in jos sapatura continuhdu-se sub protectia peretilor verticali de contur. Sunt si situatii in care zonarea celor doua metode combinate se realizeaza in plan, conditionata de structurile deja existente in zona si distributia lor: amplasamente cu dotari urbane in imediata apropiere pe o latura (drumuri, retele edilitare) si libere pe celelalte laturi; astfel de cazuri au fost intanite la constructia metroului din Bucuresti la statiile IMGB si Politehnica (Figura 3).

Pentru obtinerea unor taluzuri mai abrupte decit cele normale in vederea reducerii suprafetelor ocupate la executie si in general pentru imbunatatirea stabilitatii taluzelor, se poate aplica torcretarea sau stabilizarea chimica. Dintre variantele constructive relative la amenajarea complexa a riului Dimbovita, cea din Figura 4 reprezinta o sectiune tipica pentru tronsonul CiurelAbator. Solutia constructiva este simpla si cuprinde doua parti componente: galeria hidrotehnica casetata (cu drenul lateral) si albia betonata.

Notafrr:- I-faluz de lucru; 2-pamdnf prafos-argrlos compacfaf;3-sfrafsuporf (nisip); 4-egalizare de befon, 5-radier turnaf; 6-pereti prefabricafi; 7-monolifizare respecfrv, scliviseala inferioara; 8planseu prefabricaf; 9-monolifizari cu beton; lo-orrficri de acces r n dren; I I-prism jiltrant; 12-rosf efans; I3-pavaj de befon; I4-nivel in albre; IS-comparfrmenr drenanf: I6-cuve transport apa neepurafa.

Caseta este hndata intr-un strat prafos sau prafos-argilos, la o adlncime de circa 8 m fata de cota carosabilului adiacent albiei. Dupa excavarea, curatirea, taluzarea, nivelarea si compactarea terenului de fundare, se asterne un strat-suport de pietris si nisip grosier in grosime de 30-40 cm, care joaca si un rol drenant. Deasupra stratului-suport se toarna o sapa de egalizare in grosime de 15-20 cm cu rol de preradier. Structura se realizeaza in modul urmator: radierul se toarna monolit, laslnd forme adlncite longitudinale si mustati de armatura pentru solidarizarea prin monolitizare cu peretii, peretii prefabricati se fixeaza si monolitizeaza la baza, ca intr-o fundatie de tip pahar ; planseele sunt de tip "predala" cu colturile sicanate si prevazute cu mustati duble, inchise pe laturile longitudinale - pentru realizarea monolitizarii planseu-pereteplanseu, cu beton. In plan transversal, jonctiunea tronsoanelor adiacente de pereti si plansee se realizeaza cu benzi de tip BIC, avlnd muchiile inglobate in beton.

Intre planseele cuvelor si fbndul albiei (turnat monolit), se lasa de o parte si de alta c8te un rost de circa 20 cm - pentru elasticizarea contactului. Inaintea fazei de dare in exploatare, aceste rosturi se etanseaza cu banda BIC sau cu mastic biturninos. Compartimentul drenant prevazut cu orificii pentru accesul apei este protejat de terenul natural printr-un prism de material filtrant sau cu un invelis geotextil. In Figura 5 se prezinta o sectiune transversala prin canalul de evacuare a apei calde (t0=28.. .35OC) de la Centrala Nuclearo-Electrica "Cernavoda" - executat in anii 1985-1986. Spre deosebire de caseta de ape neepurate de pe Diimbovita, caseta pentru evacuarea apei calde de la Cernavoda, lucreaza sub presiune (2.5 atm) si este executata din beton armat turnat monolit. Marca betonului este B300 cu grad de permeabilitate P8.
- .

.
-- ---- --6--- - - -

Notatii: 1-sapa de egalizare; 2-hidroizolatie; 3-structura beton armat monolr; 4-predale beton armat; 5-tencuiala sclivisita; 6-evacuare apa calda; 7-umplutura brne compactata.

Figura 5.
Dintre particularitatile de realizare a casetei trebuiesc mentionate folosirea predalelor din beton armat cu dublu rol - de cofraj orizontal la turnarea acoperisului si de element cu fateta interioara neteda; sclivisirea hndului casetelor si rotunjirea tencuielii la colturi, pentru obtinerea unor conditii c h mai bune de curgere.

1.2 Metoda de executie in solutie berlineza-hamburgheza

- aparuta la constructia metroului din Berlin, consta in principiu, din baterea unor piloti metalici din profile "I" pe conturul viitoarei constructii la interdistante de 1.50-2.50 m, p8na la circa 2.00-3.00 m sub hndul viitoarei sapaturi si introducerea pe masura avansarii sapaturii a dulapilor orizontali care se prind de profile. Dupa turnarea radierului se executa zidurile de protectie ale izolatiei peretilor si restul constructiei, recuper8ndu-se ulterior prin extragere pilotii metalici (Figura 6a) Principalul avantaj a1 metodei il constitue economicitatea, dar are si dezavantajul nerecuperarii in totalitate a pilotilor in cazul anumitor terenuri sau la intslnirea unor obstacole, din motive de necompromitere a hidroizolatiei, precum si pierderea dulapilor de lemn ai peretilor de incinta
1.2.1 Metoda berlineza

1.2.2 Varianta miincheneza - reprezinta o adaptare a metodei berlineze la conditiile de teren din Miinchen (teren mai tare) si consta in inlocuirea profilelor "I" cu profile cu talpa lata (Peine), precum si inlocuirea baterii pilotilor prin introducerea lor intr-o coloana forata in parniint si baterea lor numai pe ultimii 2 m. 1.2.3 Met& hamburaheza. - este o dezvoltare a metodei berlineze si consta din utilizarea profilelor Peine indoite, precum si a dulapilor orizontali; hidroizolatia va lucra in conditii mai bune datorita umpluturilor de nisip ce se executa in spatiul lateral dupa cum se poate vedea in Figura 6b. Aceasta metoda, cu variantele sale, se utilizeaza in conditii economice atit in Europa cat si in Japonia. Metoda a fost utilizata la noi in tara, in Bucuresti, la executia pe portiuni mai restrhse a unor statii de metrou, precum si la lucrarile de canalizare pe un tronson a1 colectorului A3.

Figura 6.

1.3 Incinte cu pereti din palplanse

Ca si in cazul incintelor realizate dupa metoda berlineza-hamburgheza, incintele cu pereti din palplanse metalice se utilizeaza la executia constructiilor subterane, in conditiile impuse de zonele urbane: teren dens construit, prezenta retelelor edilitare si a arterelor de circulatie, toate acestea obligind la aplicarea unor solutii tehnologice care sa duca la ocuparea de suprafete cit mai mici posibil. Peretii de incinta se realizeaza prin baterea palplanselor (sau batere combinata cu vibrare) in teren, pas cu pas, pina la inchiderea completa a incintei, urmarindu-se pe parcurs realizarea corespunzatoare a pasuirii si a imbinarii intre palplansele succesive (Figura 1c). Peretele de palplanse se poate realiza fie la limita viitoarei constructii, fie in afara acesteia la cca. 0.80-1.OO m, ca in cazul metodei hamburgheze. Fata de incintele cu sprijinire berlineza-hamburgheza, incintele din palplanse metalice prezinta avantajul mentinerii in conditii mai bune a terenului alaturat (neexcavat), iar in conditii hidrogeotehnice dificile se impun in fata acestora. 1 palplanselor Principalele dezavantaje constau in primul r8nd in costul ridicat a metalice si in trepidatiile suparatoare pentru riverani produse in timpul baterii. De aceea se recomanda aplicarea solutiei doar in cazul cind utilizarea palplanselor este

inevitabila. Dupa cum se stie aceasta solutie a fost aplicata in Bucuresti la constructia metroului pe magistrala 1 tronson I, in zona Gradina Botanica.

1.4 Incinte cu elemente de contur ce conlucreaza in final cu structura

Incintele din aceasta categorie se caracterizeaza prin existents unor elemente de sprijinire amplasate pe contur, formate din pereti ingropati de beton armat distinginduse urmatoarele tipuri: a) b) c) incinte cu pereti de sprijinire din piloti forati; incinte cu pereti mulati alcatuiti din panouri turnate pe loc; incinte cu pereti mulati alcatuiti din panouri prefabricate.

Un element comun, in diversitatea de procedee aplicate in prezent pentru realizarea peretilor ingropati din beton armat (cu exceptia peretilor din piloti forati cu tubaj recuperabil), il constituie utilizarea - in faza de excavare a transeei - a unei 1 suspensii de argila bogata in montmorillonit in apa (numita bentonita). Principalul rol a acestei suspensii de bentonita in apa (noroi bentonitic sau noroi de foraj) este asigurarea stabilitatii peretilor transeii forate. Suspensia colmateaza porii pamintului pe o adlncime de citiva centimetri, formind o membrana etansa ce o separa de masa pamhtului si impiedica apa fieatica sa patrunda in transee. Prezenta acestei membrane etanse si presiunea exercitata asupra peretilor transeei excavate sunt cele doua elemente carora li se atribuie capacitatea noroiului bentonitic de a mentine pe verticals peretii transeei, in orice fel de pamlnturi. Faza de excavare o data incheiata, in faza de betonare peretele este armat si betonat pe panouri sau pe coloane (piloti) obtinlndu-se in final un perete ingropat, inchis pe conturul incintei

I. 4.1 Incinte cu wreti din piloti foratz Peretii din piloti forati (coloane forate) se realizeaza cu tehnicile specifice pilotilor executati pe loc prin forare si pot fi alcatuiti in doua variante:
pereti din piloti joantivi - varianta HOCHSTRASSER-WEISER pereti din piloti secanti (coloane secante) - varianta BENOTO In cazul peretilor din pereti joantivi impingerea pamintului este preluata, in toate fazele, atit la executie cit si dupa realizarea constructiei, de catre acestia. Problema prezentei apei subterane se rezolva la executie prin coborirea nivelului pinzei fieatice, iar in situatia definitiva presiunea hidrostatica generata de pinza de apa subterana va fi preluata de constructia subterana ce se executa in interiorul acestei incinte, etanseitatea asigurindu-se prin masuri specifice (hidroizolatii, etansari prin injectii, retete de betoane cu permeabilitate redusa) Metoda incintei cu peretii din piloti joantivi (alaturati) a fost aplicata la metroul din Bucuresti (pereti din coloane cu @ 400 mm precum si la realizarea metroului din Viena). In cazul incintelor din piloti secanti (varianta BENOTO), acestia preiau atit impingerea pamintului cit si - in cazul executarii lor perfect etanse - presiunea

hidrostatica. Si aceasta metoda a fost aplicata la metroul din Bucuresti pe tronsonul I a 1 magistralei 1. La incintele cu sprijinire din piloti secanti exista si o varianta PAPROTH, in care peretii forati secanti se umplu la inceput cu pietris, transformfindu-se apoi in beton prin injectare cu mortar de ciment. Instalatiile de foraj utilizate in mod curent la noi in tara la executia peretilor din piloti sunt: instalatii BENOTO, CIS, ICOS, FAN, DEMAG, FA12. In ceea ce priveste betonarea si armarea peretilor din piloti forati sunt de mentionat, pe tipuri, urmatoarele aspecte: la peretii din piloti joantivi betonarea se face pilot cu pilot, iar armarea acestora in hnctie de impingerile ce trebuiesc preluate, se poate efectua pilot cu pilot (toti pilotii sunt armati) sau din doi in doi piloti (un pilot armat unul nu) in acest din urma caz calculul si dimensionarea pilotilor armati facfindu-se in consecinta (un pilot armat preia impingerile aferente unei lungimi de perete delimitata de interaxul a doi piloti consecutivi nearmati) (Figura 1b). la peretii de incinta din piloti forati secanti betonarea se face in doua faze: faza I faza IIa faza IIb

- forarea si betonarea pilotilor nearmati;

- forarea in interspatiile dintre pilotii betonati in faza I, a pilotilor


ce se vor arma prin "secantarea" primilor; - armarea si betonarea pilotilor forati in faza 11.

Armarea pilotilor in ambele variante se realizeaza cu bare montate in carcase preasamblate ce se lanseaza in coloane, blocfindu-se la partea superioara (pretransee). Betonarea se realizeaza pe piloti, de jos in sus cu coloana de betonare, prin metoda contractor, evacukdu-se noroiul bentonitic din foraj, pe masura inaintarii betonarii.

I.4.2 Incinte cu e r e t i mulati din -mouri betonate pe loc Peretele mulat in teren este o tehnica larg aplicata astazi, constfind in realizarea unei transei adfinci fara sprijinirea obisnuita a peretilor sai, aceasta realizhdu-se prin intermediul unui noroi de foraj (bentonitic); armarea si betonarea transeei astfel excavate duc in final la realizarea unui perete subteran continuu. Procedeul reprezinta o faza superioara in evolutia perdelelor (peretilor) ingropate din piloti forati, puse la punct inca din 1934; el inlocuieste de asemenea in mod avantajos, palplansele metalice in anumite cazuri si mai ales in cazul saparii unor incinte de mari dimensiuni la cote ce se gasesc sub nivelul p k e i fieatice. Intr-adevar peretii de palplanse metalice, pe lfnga costul lor ridicat, prezinta inconvenientul ca nu sunt etanse si ca de asemenea nu pot fi batute in straturi mai dure in apropierea altor lucrari fragile. De multe ori este mult mai economic sa se realizeze direct un ecran (perete) definitiv de beton armat care ulterior sa poata fi utilizat ca perete portant in structura viitoarei constructii (Figura 2). Toate aceste considerente au deterrninat o mare amploare in aplicarea acestui tip de incinta. In tara noastra erau realizati in 1991, numai la Metrou, 73 km lungime de pereti mulati, respectiv o suprafata de circa 1.500.000m2. Principalele caracteristici functionale ale peretilor mulati pot fi definite astfel: de etansare; I de stabilitate;

de sustinere; de structura definitiva; de limitare a amprizei lucrarii. Rolul de cofiaj necesar turnarii betonului il joaca peretii sapaturii, betonul mulhdu-se pe forma si neregularitatile acestora, de unde si denurnire de "perete mulat ". In cazul peretilor mulati, atfit excavatia (forarea) transeei, cfit si armarea si betonarea, se efectueaza pe panouri, a caror dimensiuni depind pe de o parte de adfincime, de conformarea structurii si de conditiile impuse de calculul de rezistenta a1 incintei, iar pe de alta parte de caracteristicile tipului de instalatie de sapa utilizat. Executia unui perete mulat, alcatuit din panouri betonate pe loc parcurge mai multe etape ce se desfasuara cronologic dupa cum urmeaza:
Executia pretranseii - constind dintr-o transee preliminara de adfincime mica (de regula 1.0 m) ai carei pereti sunt sustinuti de prinzi de phidqi sau de uretransee de regula prefabricate (Figura 7).

Notatii: I-limita excavatiei; Ibis-umplutura compactata; 2-copaj din tabla groasa; 3-bara de otel; 4-capat injiletat cu piulita; 5-sprait; 6-armaturi; 7-grinda de ghidaj din beton armat; 8-viitorul perete mulat.

Figura 7

Constructia pretranseei bordate cu grinzi de ghidaj, corespunde primului stadiu a1 excavarii si se realizeaza pentru asigurarea ghidarii sculelor de sapa, evitarea surparii transeii la partea superioara datorita barbotarii noroiului de foraj in timpul lucrului si in special pentru siguranta manevrarii mijloacelor de betonare. Adfncimea sa este mica, inscriindu-se intre 0.80-1.50m si depinde in primul rind de metoda de excavare utilizata. Astfel ea va fi ceva mai mare in cazul

procedeelor de sapare cu instalatii de foraj cu circulatie inversa, necesitind o buna circulatie a noroiului bentonitic. Grinzile de ghldaj ce bordeaza pretranseea se executa de regula din beton monolit cu dozaj de ciment de 200-300 kg/m3 armat cu retea sudata de armatura usoara, elemente de beton armat prefabricat, elmente metalice, pereti de cararnida, pereti de piatra intre stdpisori de beton armat legati la cap prin grinzi (sau dulapi de lemn) In toate cazurile, este importanta asigurarea unei bune aderente a peretilor (grinzilor) de pretransee cu terenul, iar lucrarea in ansamblu trebuie sa fie solida, sa reziste in bune conditii la sarcinile mari date de presiunea utilajelor si de socurile provenite din lovirea instrumentelor de sapat. In cazul unui teren cu stabilitate redusa (umpluturi recente insuficient consolidate), taluzarea transeei in care urmeaza a se monta sau turna pe loc grinzile de ghldaj si realizarea ingrijita a rambleelor capata o mare importanta in raport cu asigurarea stabilitatii pretranseii, impiedicind infiltrarea noroiului bentonitic, a1 carui nivel este variabil, in spatele peretilor de ghidaj si evitindu-se eventuale rupturi de maluri si prabusiri.
ficavarea transeei pentru peretele mulat - sub protectia noroiului bentonitic, este realizata pe panouri de lungimi limitate 4-6(8) m in fbnctie de capacitatea de betonare a santierului si de caracteristicile geotehnice ale terenului din zona. Excavarea se poate face pe panouri succesive sau panouri alternative in fbnctie de taria terenului. Metodele de excavare pot fi grupate in doua mari categorii: 0

excavare cu instalatii echipate cu bene speciale, tip cupa sau greifer fixate pe tije de ghidare; excavatii cu instalatii de foraj de tip percutant, rotativ percutant sau mai rar rotativ, de regula utilizind circulatia inversa.

Metodele din prima categorie se aplica pentru terenuri moi ddnd in aceste conditii rezultate maxime, iar metodele din categoria a doua se aplica cu prioritate in terenuri compacte si mai dure, unde primele nu dau rezultate. Din prima categorie fac parte procedeele ELSE, COFOR, "SPTC" si "BATILONG". In cazul in care incinta de pereti mulati se executa intr-un teren cu o permeabilitate mare, in care pierderile de noroi bentonitic prin pori nu ar permite stabilizarea sapaturii, se impune realizarea unei impermeabilizari prin injectarea solului. Aceste solutii au fost aplicate frecvent de societati specializate in pereti mulati ca ICOS, SOLETANCHE sau ALIAKMON. Practica a demonstrat ca diversitatea de conditii geotehnice si hidrotehnice ale amplasamentelor nu poate fi acoperita de un singur utilaj universal valabil, solutia fiind diversificarea parcului de utilaje pentru o adaptare cit mai lesnicioasa la fiecare situatie concreta. S-a constatat astfel, ca atunci cind excavarea transeei trebuie sa se faca in terenuri moi sau mobile (nisipuri), randamentul instalatiilor cu bena este de cel putin doua ori mai mare decit cel a1 utilajelor derivate din echipamentul clasic de foraj; in schimb in terenuri cu pietrisuri mari si bolovanisuri, excavatia nu se poate efectua cu utilaje cu bena, singurele ce dau rezultate fiind instalatiile de foaraj. In Figura 8 sunt prezentate etapele tehnologice caracteristice realizarii peretilor mulati cu instalatii de tip ELSE.

Notatii: I-grinda de ghidaj; 2-utilajul de excavat de tip ELSE; 3-catarg; 4-cupa de sapare; 5-zona inca neexcavata; 6-noroi bentonitic; 7-carcasa de otel beton; 8-pblnii de betonare; 9-suport pentru pdlnii; 10-beton pompat; I 1-beton proaspat turnat; 12-panou neatacat; 13-panou betonat; 14stratiJicatie bazala.

Figura 8
Principalele faze tehnologice specifice acestei metode pot fi rezumate astfel: trasarea axului perimetral a1 viitoarei incinte; excavarea de-a lungul axului trasat a pretranseei; cofi-area, annarea si betonarea umerilor pretranseei; decofiarea grinzilor de ghidaj prin scoaterea spraiturilor si taierea barelor de otel; montarea utilajului de excavat sau calarea acestuia, pe pozitia de lucru; prepararea noroiului bentonitic in gospodaria de noroi si instalarea echipamentului de recirculare (pompe, furtune si racorduri, habe pentru inrnagazinare si decantare); executia sapaturii in transee sub protectia noroiului bentonitic, in panouri de 4-6 m; lansarea carcasei de armatura cu ajutorul unei macarale, in transeea panoului excavat si instalarea la marginile sale a unor elemente tubulare de rost; montarea pflniilor si a tubulaturii de betonare;

turnare betonului in transee, prin dezlocuirea noroiului bentonitic, preluat cu pompele de la cota superioara a panoului; concornitent cu ridicarea betonului in transee se are in vedere scurtarea tubulaturii pilniior, prin demontarea tronsoanelor succesive; extragerea elementelor tubulare de rost, inainte ca betonul sa fie intarit complet; ramhe astfel in betonul turnat o suprafata verticals cu concavitatea orizontala; betonul panoului vecin va patrunde in aceasta concavitate, realiziind o buna conlucrare si continuitate pe toata inaltimea peretelui. Un exemplu tipic de executie a unei structuri subterane in incinte cu pereti mulati, realizati din panouri prefabricate si panouri turnate la fata locului, insotita de masuri speciale de injectare a terenului din amplasarnent, il constituie metroul din Cairo. Figura 9 ilustreaza principalele etape in realizarea uneia dintre galeriile metroului ce strabate o zona specifica conditiilor urbane, caracterizata prin prezenta cladirilor in zona, teren cu caracteristici geotehnice slabe precum si prezenta apei subterane. Toate aceste considerente au deterrninat adoptarea tehnologiei cu pereti mulati pentru sprijinirea excavatiei, in final acestia fiind inglobati in structura prin legarea de planseul acoperisului si radier formind astfel sectiunea casetata a structurii.
STAGE
(1)

GUIDE b

(2)

SLURRY

TRENCH

I N S T A L L A T I O N OF
THE P R E C A S T WALLS

GROUTING

EX C AV A T I O N A N D BRACING, STEP (1)

EXC AVAT I ON A N D B R A C I N G , STEP ( 2 )

STAGE

(6)

(7)

(0

(9)

BRACI N G , S T E P (3)

C A S T - IN - PL A C E R . C RAFT

C AS T- I N P LACE R.C . R O O F

FINAL CONFIGUWTION

Figura 9.
La realizarea peretilor mulati s-au utilizat cimenturi speciale cu rezistenta la actiunea apelor agresive avfnd un dozaj de 400 kg/m3. In functie de grosimea peretelui si de adincime, stabilite prin proiect peretii au fost executati atit din elemente m, cit si prin turnarea betonului la fata prefabricate cu dimensiuni de 0.45~2.50~12.00 locului grosimea peretelui fiind de 0.60-1.OO m. La partea inferioara cei doi pereti au fost conectati si solidarizati prin realizarea unui pinten injectat in doua faze, cu ciment bentonitic, precum si cu gel pe baza de siliciu.

Realizarea pintenului la partea inferioara a incintei a pennis evacuarea apei din interiorul incintei in timpul excavatiilor fara a duce la coborkea brusca a nivelului apei subterane in exteriorul peretilor, asigurhd astfel siguranta cladirilor din imediata vecinatate. Operatiile de excavare s-au desfasurat atiit in spatiu deschis, ciit si la adapost m. sub planseul de acoperis. Dimensiunile sectiunii finale a casetei sunt de 6.00x8.80 Au fost luate masuri speciale de impermeabilizare consthd in membrane hidroizolante la acoperis si radier si drenuri de interceptare in cazul elementelor prefabricate. In continuare, in Figurile 10-14 se prezinta un exemplu de executie "sub acoperis" aplicata in cazul Rebrusmentului "Pipera" de la metroul bucurestean.

FA24 I Notatii: 1-excavare pretransee; 2-tumare grinzi de ghidaj; 3-turnare pereti mulati; Ctumare fitndatie tip bareta; 5-lansare stdlpi metalici 4 600.

Figura 10
Esalonarea lucrarilor s-a facut dupa cum urmeaza: eliberarea amplasamentului; trasarea si jalonarea conturului incintei; excavarea pretranseei pe aliniamentele stabilite; cofiarea si fixarea cofiajelor pentru grinda de ghidaj; umplerea cu parnfmt compact a zonei-suport; armarea si apoi betonarea grinzii de ghidaj; executia peretilor mulati laterali; excavarea si turnarea hndatiilor de tip bareta; lansarea stiilpilor metalici in baretele turnate;

excavarea generala a arnplasamentului p h a la cota "-3" compactarea suprafetei excavate; nivelarea suprafetei compactate;

FA22 11 Notatii:1~xcavatiegenerala + nivelare si compactare; 2golie plastic; 3-planseu superior; 4etansare cu tola sau banda; 5-grinda de monolitizare si impermeabilizare.

Figura I I asternerea unei folii din material plastic peste suprafata nivelata; armarea si cofiarea planseului superior; montarea confectiilor metalice care realizeaza solidarizarea capetelor stdlpilor cu armatura planseului si etansarea umerilor de rezemare a planseului pe capetele peretilor mulati; betonarea planseului superior cu inglobarea confectiilor metalice montate; turnarea grinzilor de monolitizare sub umerii de rezemare a planseului pe capetele pertetilor mulati; executia si echiparea puturilor forate pentru coborkea nivelului apei subterane; coborhea nivelului apei subterane pdna la cota "-14 ...-15"; excavatia sub planseul superior p h a la cota "-12.50"; amenajarea suprafetei excavate si asternerea unei folii din material plastic; armarea si cofiarea planseului intermediar; pregatirea solidarizarilor dintre planseul intermediar si peretii mulati + stiilpii metalici, prin confectii metalice; turnarea planseului intermediar; armarea si cofiarea peretilor interiori precum si cofiarea stdlpilor metalici; solidarizarea armaturii peretilor interiori cu armatura peretilor mulati; betonarea peretilor interiori si a stiilpilor pe inaltimea dintre planseul superior si planseul intermediar;

FA24 III Notatii: I-coborijrea NAS; 2-excavatie sub planseul superior; 3-zid de sprijin; 4-planseu intermediar; 5-solidarizari intre elemente diferite; 6-stblpi metalici; 7-pereti dejinitivi.

Figura 12

FAZA IV Notatii: I-noua coborijre a NAS; 2-excavatie centrala dejnitiva; excavatie laterala intermediara (bancheta); 4-preradier completat turnat; 4bis-preradier Cfdsiii turnate in sah); 5-stblpi metalici (scheletul); 6-bareta de beton armat.

Figura 13

pregatirea si betonarea grinzilor de monolitizare de sub planseul intermediar; turnarea unui zid de sprijin perimetral peste capetele planseului superior; completarea cu parnht compactat, a spatiului din spatele zidului de sprijin; hidroizolarea planseului superior; completarea cu umplutura bine compactata a zonei de deasupra planseului superior; reamenajarea circulatiei stradale; coborf rea nivelului apei subterane pina la cota "-23...-24"; excavatii p h a la cota finala - in zona centrala a amprizei; excavatie "in sah" in zonele laterale ale arnprizei; turnarea completa a preradierului in zona centrala; betonare "in sah" a preradierului in zonele laterale; terminarea intregii excavatii si amenajarea suprafetei;

FAZA V Notatii: I-terminarea tumarii preradierului; 2-radier; 3-betonarea stdlpilor metalici; 4-pereti laterali; 5-hidroizolatie;6-pamdnt bine compactat; 7-revenirea NAS.

Figura 14
turnarea intregului preradier; armarea radierului si realizarea solidarizarii cu peretii mulati si stiilpii metalici; armarea peretilor interiori pe portiunea inferioara; cofrarea radierului, a peretilor laterali si a stflpilor; betonarea radierului, a peretilor si stiilpilor - cu inglobarea tolelor de etansare la imbinari de elemente; scoaterea din functiune a puturilor forate echipate cu pompe.

1.5 Solutii particulare de realizare a constructiilor subterane casetate

Adgncimile mari p h a la care s-a ajuns cu findarea si turnarea structurilor casetate subterane a determinat inventarea si diversificarea unor tehnici menite sa creeze realizarea conditiilor de excavare sub cota nivelului apei subterane. Restrictiile de lirnitare in mediul urban a traficului rutier - datorita dezafectarii partiale sau totale - au condus la generarea unor conceptii noi, mult diferite de cele clasice, privind: pe de o parte abordarea de ansarnblu a solutiei constructive, iar pe de alta parte desfasurarea tehnologica etapizata. Particularitatea acestor solutii este ca executia lucrarilor se desfasuara de sus in jos si ca necesita doar o dezafectare temporara a circulatiei rutiere. Pentru exemplificare este prezentat succint in continuare un proiect a1 unor lucrari executate cu chesoane pneumatice in Olanda. Necesitatea pastrarii nivelului apei subterane; consideratii de cost, de zgomot si de intrerupere a traficului rutier au condus la alegerea solutiei cu chesoane pneumatice, pentru realizare galeriilor metroului din Amsterdam (Figurile 15 si 16). Aceasta metoda hsese larg utilizata in Germania pentru findatiile unor mari cladiri, ca si la constructia metroului din Hamburg. Terenul in care au fost realizate galeriile este alcatuit dintr-un strat de nisip la suprafata in grosime de 3 m, sub el asternindu-se straturi de nisip grosier, turba si argile. P h a de apa fieatica se gaseste la numai un metru adsncime fata de nivelul strazii si trebuia mentinuta fix la aceasta cota pentru a proteja pilonii de lernn pe care a fost construita o mare parte a orasului in trecut. 0 scadere a nivelului apei ar fi condus la deteriorarea acestor constructii. In cazul metodei chesoanelor pneumatice, betoanele se toarna la suprafata terenului, exact deasupra pozitiei lor finale. Caracteristicile dimensionale ale chesoanelor, stabilite pe considerente tehnico-economice, au rezultat astfel: - inaltime: cca. 10 m - lungime: cca. 40 m - latimea: variabila dupa numarul de fire-pentru doua fire de circulatie 12 m. Metoda s-a aplicat pe o lungime de 3.4 krn, folosindu-se 80 de tronsoane. Cerinta impusa betoanelor folosite in metoda chesoanelor, este in primul rind aceea de a se constitui intr-o structura etansa - fara utilizarea unei membrane impermeabile acoperitoare (care ar ridica, apreciabil, costul si ar incetini ritmul lucrarilor). Asadar betonul trebuie sa se raceasca in conditii de limitare maxima a fisurarii. Cel mai mare obstacol in calea realizarii unei structuri fara fisuri este crestere diferentelor termice, in mai multe zone ale chesonului, in timpul procesului de hidratare. De aceea compozitia betonului a trebuit sa tina seama de o dezvoltare termica minima in timpul hidratarii. Pe lhga aceasta cerinta, s-au mai avut in vedere: realizarea unei bune lucrabilitati si obtinerea unor rezistente superioare. Cu aceasta ocazie au fost elaborate cgteva noi retete de betoane. Au fost concepute de asemenea instalatii speciale de racire a peretilor. Ca ordine de betonare, se toarna mai intii "cutitul" si apoi, imediat, radierul. Peretii si planseul se toarna in aceeasi zi. Provizoriu, orificiile se acopera cu forme corespunzatoare, iar dupa intarirea betonului se instaleaza puturile, rezervoarele, conductele si pompele necesare.

a) b) C) d)

e)
f)

Schema de scufbndare a chesoanelor se bazeaza pe urrnatoarele operatiuni: crearea zonei libere de lucru, sub radier; izolarea zonei de lucru si punere ei in contact cu aerul cornprimat la presiunea de lucru de maximum 2.5 atm - constituind astfel o bula de aer; echiparea corespunzatoare a lucratorilor si lansarea lor in camera de lucru prin putul de acces; punere in hnctiune a hidromonitoarelor, cu ajutorul carora se realizeaza antrenarea usoara a terenului de sub cheson si constituirea acestuia intr-un amestec diluat de apa + nisip; pomparea in exterior a suspensiei de nisip in apa; scuhndarea treptata a chesonului, datorita greutatii proprii;

*Excuvatie pdna la NAS *Turnarea cutitului si a radierului chesonului

*Turnareastructurii

*Aducereala pozitia finals *Betonareacamerei de dedesubt *Retragereaputurilor de acces

*Montarea instalatiilor si a echipamentului *Excuvarea hidraulica a terenului de dedesubt

*Turnareastructurii interioare penlru metrou *Imbinarea tronsoanelor de chesoane *Executiapavajului stradal

Figura 15
Pentru a mentine chesonul pe aliniament in timpul scuhndarii, se monteaza aparatura de masura si control pe acoperisul chesonului. Scukndarea unui cheson dureaza 3-4 saptamgni. Procesul se poate aplica simultan mai multor tronsoane. Pentru jonctiunea tronsoanelor s-au aplicat doua procedee: lo.- Inghetarea terenului, cu ajutorul unor circuite de nitrogen lichid, urmata de: rn modelarea suprafetei interioare de teren inghetat, cu ajutorul pick-hammerelor si a jeturilor de apa, p2na c8nd distanta dintre doua chesoane adiacente (de 0.5 m) este "acoperita" astfel incHt remlta un tune1 continuu; aplicarea unui strat de poliuretan - cu rol izolator; rn montarea cofrajelor;

aplicarea benzilor de cauciuc expandat care constituie protectia si elasticizarea rostului perimetral; m turnarea betonului de umplere a rostului. Acest procedeu a fost, ulterior, abandonat din cauza urmatoarelor piedici: craparea conductelor de inghet si pierderea lichidului - datorita unor deteriorari pricinuite de scufbndarea chesoanelor; m cedarea termocuplurilor din cauza socului termic prin care nitrogenul lichid era comprimat si apoi relaxat; vitezele mari ale curentului de apa subterana - impediment major in calea inghetului terenului. 20. - Noua metoda a constat in urmatoarele etape: turnarea unui perete mulat, de grosime egala cu distanta dintre chesoane, si avkd suprafata cel putin egala cu sectiunea transversala a chesonului; m "decuparea" portiunii de perete egala cu zona "activa" a sectiunii; cofrarea interioara si turnarea betonului de joantare, care creeaza continuitatea prin umplerea golurilor ramase. Dupa incheierea rolului pe care 1-au jucat, camerele de lucru sunt umplute prin betonare, cu un material foarte fluid si compact. Pentru solidarizarea radierului chesonului cu hndul proaspat turnat, se folosesc ancore.
rn

DETALIU TEHNOLOGZC

Notatii: I-cutit; 2-shuctura; 3-manson; 4-acces uman; 5-ecluza pneumatics; 6-generator de aer comprimat; 7-acces aer comprimat; 8-acces apa; 9-evacuare apa cu suspensii; 10-hidromonitor; I Ideservent; 12-jomp de colectare.