CAPTAREA SI PRELUCRAREA INFORMATIILOR Clasificarea traditionala a fenomenelor psihice 1 Procese psihice: - cognitive - senzoriale (senzaii, percepii, reprezentri) - logice

(gndire, memorie, imaginaie) - afective (emoii, sentimente, pasiuni) - volitive (voina) ! Acti"it#$i psihice% (jocul, nvarea, munca, creaia) Condiii care stimuleaz i faciliteaz procesele, activitile i nsuirile psi ice: motivaia, deprinderile, atenia! & 'ns()iri psihice% (temperament, aptitudini, inteligen,creativitate)! Clasificarea act(ala a fenomenelor psihice "late consecvent punctului de vedere potrivit caruia o#iectul psi ologiei il reprezinta activitatea omului concret, prefera sa vor#easca de mecanisme psihice si nu de procese si insusiri psi ice!$ecanismele psi ice sunt: 1 Informa$ional * opera$ionale% - de prelucrare primar a informaiilor (senzaii, percepii,reprezentri) - de prelucrare secundar a informaiilor (gndire, memorie, imaginaie) ! Stim(lator + ener,i-ante% * motivaia, - afectivitatea% & Re,latoare% * comunicarea, - lim#ajul, - atenia, - voina! MECANISMELE .E PRELUCRARE PRIMARA A INFORMATIEI Sen-a$ii/ Percep$ii/ Repre-ent#ri &rind intr-un mediu informaional, omul are nevoie de o serie de instrumente care sa-i permit operarea adecvata cu informaii! 'nele dintre aceste instrumente sunt mecanismele psi ice de prelucrare a informaiilor! (rin toate, el prelucreaz informaiile, dar fiecare o face n felul sau, dispunnd de funcii specifice! (rin sen-a$ii, omul capteaz, nregistreaz i efectueaz o prelucrare iniiala destul de simpla a informaiilor! )a nivelul lor, nu-i sunt accesi#ile dect nsuirile concrete, simple, izolate ale o#iectelor i fenomenelor, care sunt insa insuficiente pentru adaptarea rapida la mediu! *e aceea el recurge la percep$ii/ ca mecanisme psi ice de prelucrare aprofundata nu a insusirilor, ci a o#iectelor luate ca ntreguri distincte, ca trsturi ce conin elemente inter-relaionale! )a acest nivel omului ii este accesi#ila semnificaia o#iectelor n virtutea creia, acestea capt valoare adaptativ! (ercepia este legata +de aici i acum, de ceea ce se ntmpla n prezent! (entru a evoca e-periene trecute, omul se servete de repre-entare, prin intermediul creia i ree-prim e-periena!
.

SEN0A1IA Sen-atia/ ca prima forma de psihic/ reprod(ce in creier(l (man ins(sirile simple ale o2iectelor si fenomenelor sa( stim(lilor care actionea-a direct as(pra or,anism(l(i/ reflectarea a"ind (n caracter nemi3locit Con$in(t(l ei/ f(rni-ea-# o informa$ie sec"en$iala/ fra,mentata/ despre o2iectele )i fenomenele percepti2ile Ea n( permite identificarea acestor o2iecte/ ci doar discriminarea lor 4n interior(l (neia )i aceleia)i 4ns()iri )a #aza senzaiilor st mecanismul ANALI0ATOR! 'n analizator este format din: - receptor -cale nervoas -centrul nervos din creier, corespunztor fiecrui organ de sim! Condi$iile principale pentr( a se prod(ce o sen-a$ie s(nt% - integritatea structural funcional a analizatorului - aciunea stimulului specific la intensitatea corespunztoare (s fie cel puin egal cu valoarea pragului inferior a#solut al sensi#ilitii respective)! / mare importanta au faptele mintale, constiinta, imaginile si rationamentul fiind cele care determina senzatia! ! 0u numai simturile ascut mintea omului, ci si mintea contri#uie la ascutimea simturilor! Sen-atia are do(a stadii% stadiul presenzorial stadiul de e-citatie sau de refle- , caracterizat printr-o reactive localizata, dar integrata prin efectele ei in circuitul reglator! stadiul senzatiei propriu-zise / ca reflectare a unor insusiri ale o#iectelor Clasificarea sen-a$iilor .! dup tipul aparatului specializat pentru recepie: -senzaii: a(diti"e/ ,(stati"e/ olfacti"e/ c(tanate etc5 1! dup natura coninutului informaional: a) senzaii despre o#iectele, fenomenele lumii e-terne: vizuale, cutanate, olfactive, gustative, auditive!- e6terocepti"e #) -senzaii legate de poziia i micarea propriului corp: - sen-a$ii propriocepti"e *sen-a$ii 7ineste-ice *sen-a$ii de echili2r( c) 2senzaii care dau informaii despre modificrile interne ale organismuluiinterocepti"e d)-senzaii despre tre#uinele fiziologice primare- sen-a$ii or,anice (senzaia de foame, sete, rela-are, durere) Proprietatile sen-atiilor 1 Calitatea * consta in capacitatea senzatiilor de a fi: vizuale, auditive, gustative, olfactive% are mare importanta in identificarea corecta a o#iectelor si persoanelor si in ghidarea comportamentului!
1

! Modalitatea-, n afara celor 3 moduri de #az, funcioneaz forme ale sensi#ilitii intramodale i intermodale! -n micro4inestezie comple-- procese senzoriale organice% -n cadrul gustului- grupe su#modale distincte: dulce, amar, acru, srat! -n cadrul tactilului- desprindem ca procese su#modale: reflectrile de presiune, atingere, duritate, termice! -n cadrul celor auditive: reflectarea sunetelor muzicale i a zgomotelor (auz muzical i auz fonematic)! -n cadrul vzului: reflectarea culorilor cromatice i acromatice! Analizatorul vizual e cel mai complex ca structur i funcioneaz cel mai perfect pentru realizarea legturii lor ntre organism i mediu. E dovedit c, prin vz, omul primete de 100 de ori mai mult informaie dec t prin analizatorul auditiv. & Intensitatea sen-atiilor 5ceasta proprietate este legata, n principal de intensitatea fizica a stimulilor care le provoac! 6ntensitatea senzaiei nu depinde e-clusiv de intensitatea stimulului, ci de o multitudine de alte varia!ile " a! 'n stimul c iar daca nu dispune de o intensitate necesara producerii senzaiei, poate totui produce senzaia prin aplicarea repetata! #! 5plicarea intermitenta a unui stimul este mai productiva dect aplicarea lui continua! c partic(laritati ale mecanismelor anatomo fi-iolo,ice ale sen-a$iei 4ncep8nd c( m#rimea s(prafe$ei receptoare stimulate, continund cu nr. neuronilor pui n funcie de mesa# i terminnd cu variaia potenialului la nivelul neuronilor receptivi ai corte-ului senzorial! d.Condi$iile concrete 4n care are loc recep$ia (aceeai cantitate de e-citant poate fi perceputa ca lumina puternica n condiii de ntuneric i a#ia sesizata intr-o camera luminoasa)% e.9rad(l de e6cita2ilitate al SN (aceeai cantitate de intensitate va avea valori diferite pentru un 70 e-cita#il i un 70 inert)% 1! .(rata sen-atiilor 5ceasta proprietate se refera la 4ntinderea 4n timp a sen-a$iei! 7enzaia nu apare imediat dup ce stimulul a nceput sa acioneze asupra receptorului, ci la un anumit interval de timp, denumit timp de latenta! 5a cum senzaia nu apare concomitent cu de#utul aciunii stimulului, tot aa ea nu dispare ndat dup ncetarea stimulrii! Persistenta sen-atiilor este e-trem de varia#ila! - 7e pare ca cele mai persistente, dupa incetarea actiunii stimulului, sint senzatiile ,(stati"e/ - iar sensi#ilitatea tactila superficiala este foarte p(tin persistenta!

4. Tonul afectiv al senzatiilor este proprietatea de a produce stari afective plcute sau neplcute, de apropriere sau respingere a realitatii pe care o reflectam! 7timulii care se asociaz cu senzatii plcute vor fi cautati, receptionati preferenial, cei ce genereaz senzatii neplcute vor fi evitai sau respini! *aca la marea majoritate a senzatiilor polarizarea ei este evidenta, senzaiile respective putndu-se asocia n egala msura cu efecte pozitive sau negative, n plan afectiv, al senzaiile algice ea este unipolara, producnd ntotdeauna efecte afective negative! Le,ile sen-atiilor / caracteristica importanta a analizatorilor este sensi2ilitatea! 'n mod o2i)n(it acest termen desemneaz capacitatea generala a organismului de a avea senzaii! In sens restr8ns, prin sensi#ilitate se nelege capacitatea analizatorilor de a reaciona la apariia stimulului sau la modificarea lui! 7e considera ca sensi#ilitatea se su#ordoneaz aciunii mai multor legi! 1 Le,ea intensit#$ii (entru ca senzaia s apar este necesar ca stimulul s ai# o anumit intensitate! $antitatea minima de intensitate a stimulului capa#ila sa produca o senzatie se numeste prag absolut minimal. Acesta este e-trem de diferit de la o senzatia la alta $antitatea maxima de intensitate a stimului care produce o senzatie de acelasi fel se numeste prag absolut maximal. .epasirea l(i declansea-a/ ca urmare a suprasolicitarii analizatorului, fie: durerea, fie neutralitatea aparatului in raport cu stimulul! Pra,(l a2sol(t minimal a fost l(at drept indicator al sensibilitatii absolute 'ntre sensi2ilitatea a2sol(ta si pra,(l a2sol(t minimal e6ista (n raport in"ers proportional C( cit pra,(l a2sol(t minimal este mai mic/ c( atit sensi2ilitatea a2sol(ta este mai mare si in"ers/ c( cit el este mai mare/ c( atit sensi2ilitatea este mai mica /mul are capacitatea de a sesiza nu numai limitele minime si ma-ime ale intensitatii unor stimuli, ci si e-istenta unor diferente foarte fine intre intensitatile varia#ile ale stimulilor, diferente masurate cu ajutorul pragului diferential. Sensi2ilitatea diferentiata este capacitatea cu ajutorul careia se surprind aceste diferente minime intre stimuli! ! Le,ea adapt#rii Cresterea sa( scaderea sensi2ilitatii ca (rmare a acti(nii repetate a stim(lilor sa( a modificarii conditiilor de medi( se n(meste adaptare senzoriala! ) a un stimul cu intensitate mare, sensi#ilitatea scade, iar la un stimul cu intensitate mica, sensi#ilitatea creste! *istingem trei variante ale adaptrii senzoriale: a: Adaptarea ne,ati"# cu dispariie total(sau cvasitotal) a sensi#ilitii n cazul
9

aciunii ndelungate a unor stimuli constani asupra receptorilor! *e e-emplu, o greutate uoar aezat pe piele nceteaz s mai fie simit% la fel se ntmpl i cu ainele, oc elarii de pe nas etc! 6n sfera olfactiv, de asemenea, adaptarea negativ merge pn la dispariia senzaiilor respective (intrnd ntr-o ncpere cu miros urt, iniial senzaia olfactiv este puternic, dar dup un timp dispare)! 2: Adaptarea ne,ati"# se poate manifesta i ca diminuarea sensi#ilitii, fr s se ajung la dispariia senzaiilor!*e regul se manifest atunci cnd stimulii sunt e-cesiv de puternici! *e pild, dac intrm n ap foarte rece sau foarte cald, iniial senzaiile respective par insuporta#ile, dar treptat sensi#ilitatea scade i senzaiile devin mai sla#e! 7au, dac dintr-o ncpere semio#scur intrm ntr-o camer puternic iluminat (sau afar la soare), la nceput lumina ne or#ete i nu vedem nimic% cu timpul (dup 3:-;: s) sensi#ilitatea oc iului scade i ajungem s vedem normal (adaptarea oc iului la lumin se realizeaz prin suspendarea funcionrii #astonaelor i intrarea n funciune a conurilor, care conin o su#stan c imic mult mai puin sensi#il la lumin 2 iodopsina)! c: Adaptarea po-iti"# se manifest su# forma cre)terii sensi2ilit#$ii la aciunea unor stimuli sla#i! -*eose#it de evident este aceast cretere n cazul adapt#rii la 4nt(neric: venind #rusc de la lumin ntr-o camer ntunecat, la nceput nu vedem nimic% treptat sensi#ilitatea vizual crete (pe seama refacerii purpurului retinian din #astonae, foarte sensi#il la lumin) i ncepem s distingem tot mai #ine o#iectele din jur (vederea aproape normal se resta#ilete dup cca! 8:-93 min!, dar nivelul ma-im survine dup 1-8 ore)! - 6n sfera s ensi2ilit#$ii termice adaptarea po-iti"# se manifest, de pild, atunci cnd introducem ntr-un vas cu ap de temperatura camerei o mn care a fost n preala#il rcit iar cealalt mn dup ce a fost nclzit: - n primul caz apa ni se va prea cald (sensi#ilitatea la cldur este crescut), - iar n al doilea caz 2 rece (crete sensi#ilitatea la rece)! .e re$in(t c# acest fenomen este pre-ent 4n toate sistemele sen-oriale/ dar 4n ,rade diferite *upa rapiditatea adaptarii lor, analizatorii au fost clasificati in: - (sori (tactili, termici, olfactivi, gustativi, vizuali)% - ,rei (auditivi si algici) e-!: in sfera sensi#ilitatii olfactive adaptarea se face rapid, im timp ce in domeniul sensi#ilitatii auditive adaptarea se produce greu si in timp! 8! Le,ea contrast(l(i )egea constrastului senzorial este capacitatea analizatorului de a discrimina doi stimuli cu calitati si intensitati diferite, care actioneaza in acelasi timp! Contrastul poate fi simultan sau succesiv! Constrast(l sim(ltan consta in discriminarea a doi stimuli diferiti, care actioneaza in acelasi timp asupra analizatorului!
3

Constrast(l s(ccesi" consta in discriminarea stimulilor care actioneaza unul dupa altul asupra analizatorului! & Le,ea sensi2ili-#rii In cadrul unui analizator sensibilitatea poate creste sau scade fie ca urmare a interaciunii diferitelor cmpuri receptoare proprii, fie ca urmare a interaciunii lui cu ali analizatori. - 7timularea cu o lumina de intensitate relativ sla#a a unor segmente retiniene duce la creterea nivelului sensi#ilitatii n segmentele apropiate! <-!: stimularea #astonaselor din retina duce la cresterea sensi#ilitatii conurilor! - <-citarea n anumite limite i n anumite condiii a receptorilor tactili i 4inestezici duce la creterea sensi#ilitatii vizuale i auditive! <-: s-a aratat ca su# influenta sunetului sensi#ilitatea vederii periferice (crepusculara) creste! ; Le,ea depresiei Consta in scaderea sensi2ilitatii ca (rmare a le,at(rilor f(nctionale intraanali-atori sa( interanali-atori - 7timularea indelungata a oc iului cu o lumina rosie se soldeaza cu scaderea sensi#ilitatii pentru alte culori! - 7unetele cu intensitate mijlocie si mare co#oara sensi#ilitatea #astonaselor! 1 Le,ea sineste-iei 7inestezia rezid n faptul c un stimul oarecare, acionnd asupra unui receptor, produce nu numai senzaia specific analizatorului respectiv, ci determin concomitent apariia unei senzaii (sau reprezentri) caracteristice altui analizator! *estul de rspndit este aa-numitul =auz colorat,, n care un sunet genereaz nu numai senzaia auditiv, ci i o senzaie suplimentar cromatic! )a unii oameni culoarea gal#en-portocalie produce o senzaie de cldur, n vreme ce culoarea verdeal#astr declaneaz o senzaie suplimentar de rece! 5stfel, fenomenul sinesteziei justific e-presii ca: =sunete dulci,, =culori calde sau reci,, =gust ascuit, etc!, folosite frecvent mai ales n descrierile poetice, dar i n vor#irea curent! < Le,ea o2oselii E6prima fapt(l ca anali-atorii/ fiind sisteme care f(nctionea-a pe 2a-a (n(i cons(m de ener,ie stocata 4n str(ct(ra lor/ iar aceasta ener,ie fiind cantitati" limitata/ s(nt s(p()i fenomen(l(i de o2oseala 5ceasta se concretizeaz : - pe de o parte, n scderea considera#ila a nivelului sensi#ilitatii i a capacitatii rezolutive a analizatorului, - iar pe de alta parte, n apariia unor senzatii de disconfort i insta#ilitate! 0u n toi analizatorii o#oseala se manifesta la fel de pregnant: - cei mai fati,a2ili sunt analizatorii vizual, 4inestezic i auditiv% - cel mai p($in fati,a2il este cel gustativ!
;

= Le,ea compens#rii Ins(ficienta de-"oltare a (nei modalit#$i sen-oriale sa( lipsa ei cond( la perfec$ionarea alteia at8t de m(lt/ 4nc8t aceasta din (rm# preia pe seama ei f(nc$iile celei dint8i - <-:)a or#i i la surzi se dezvolt sensi#ilitatea tactil, vi#ratorie, olfactiv! Compensarea este o lege mai general a psi icului, ea acionnd nu numai la nivel senzorial! Compensarea este capacitatea or,anism(l(i/ a sistem(l(i sen-orial 4n ca-(l nostr(/ de a se a(toconstit(i str(ct(ral )i f(nc$ional/ ac$i(ne ce se soldea-# c( reechili2rarea or,anism(l(i )i c( refacerea poten$elor l(i adaptati"e care asi,(r# echili2r(l dintre s(2iecti" )i o2iecti" > Le,ea condi$ion#rii social* istorice *ei senzaiile sunt comune la om i la animale, la om ele sunt superioare datorit faptului c suport condiionarea din partea factorilor socio-istorici i mai ales culturali! 5ceast condiionare poate fi evideniat n mai multe planuri: -ad8ncirea/ ci-elarea/ perfec$ionarea (nor modalit#$i sen-oriale ale omului( implicarea omului n diferite profesiuni modific e-trem de mult nuanele unui stimul) -schim2area ponderii diferitelor modalit#$i sen-oriale (omul i-a dezvoltat mult sensi#ilitatea vizual i auditiv, ultima foarte important n ac iziionarea lim#ajului) -apari$ia (nor modalit#$i sen-oriale noi/ specific (mane ( diferite forme de auz-muzical, ver#al, pipitul)! Importanta sen-atiilor 6mportana senzaiilor pentru e-istena i activitatea uman const n urmtoarele: - ele informea-# despre "aria$iile care se produc n circumstanele mediului nconjurtor! Cele 3 simuri- vederea, auzul ,mirosul, gustul i pipitul- ,,sunt ferestre desc ise spre lume? 7istemul senzorial este mijlocul prin care datele e-terne sunt transformate n e-periene su#iective! - ele asi,(r# adaptarea or,anism(l(i la variaiile mediului nconjurtor! 7enzaiile semnalizeaz dezec ili#rele interioare, ne pun n acord cu solicitrile de vin din mediul nconjurtor, uurndu-ne viaa! 6mportana senzaiilor n viaa omului poate fi cel mai #ine relevat prin referire la situaiile de pertur#are i restricionare a funcionalitii lor, ca n cazul andicapurilor senzoriale ori monotonia senzorial (n cazul prizonierilor)! - sen-a$iile orientea-# )i controlea-# 2enefic cond(itele actuale ale individului, cu ajutorul lor cptm i selectm din mediul e-tern sau intern acele informaii ce sunt n acord cu necesitile noastre actuale! -7enzaiile sunt att de importante pentru viaa omului, nct au constituit punctul de plecare n ela#orarea programe pentru favorizarea evoluiei personale i profesionale, un astfel de program este pro,ramarea ne(rolin,"istic# @PNL) dezvoltat prin anii
>

.?>: dup lucrrile lui @! Aandler i B! Crinder, care integreaz senzaiile ntr-un program comple- de influenare a comportamentelor umane! <sena acestui program este c, fiecare om are desc ise n mod difereniat +pori, spre lume i spre sine, unul din cele 9 sisteme fiind dominant! Cnd individul folosete canalul de comunicare favorit(dominant) se va face neles, cnd folosete alt canal, ansele de a se face neles se vor diminua! -'n alt domeniu care i are originea n psi ologia senzaiilor este cel al ac(p(nct(rii, folosit mai ales de popoarele orientale! @educerea senzaiilor de durere prin acupunctur se e-plic parial prin teoria potrivit creia coloana verte#ral conine o +poart, neural care poate fi desc is sau nc is! 5tunci cnd mduva spinrii primete o informaie de la periferie, cum ar fi neptura unui ac, poate influena +nc iderea porii, i astfel durerea este #locat! -7enzaiile au i o important "aloare psihodia,nostic#! *at fiind faptul c ele se regsesc transfigurare n personalitate su# forma senzitivitii, au fost introduse n diferite tipologii temperamentale i de personalitate! - &! @i#ot, printele psi ologiei franceze, a afirmat c viaa psi ic se reduce la dou manifestri fundamentale- a simi i a aciona- i desprindea categoria senzitivilor alturi de cea a activilor i apaticilor! - Bung vor#ea despre un e-travertit senzorial, respectiv despre un introvertit senzorial, .epri"area sen-orial# total c iar din momentul naterii (ceea ce se poate realiza e-perimental doar pe animale), ec ivaleaz cu suprimarea oricrei dezvoltri psi ice a individului uman, dei organismul respectiv ar putea s duc o e-isten pur =vegetativ, in cazul in care se iau msuri pentru in treinerea artificial a funciilor vitale! <fectele unei asemenea deprivri senzoriale sunt cu totul altele daca aceasta survine dup ce structura psi ica a omului s-a constituit pe #aza funcionarii anterioare normale a organelor de simt: c iar daca se produc o serie de tul#urri i o oarecare degradare a unor compartimente ale vieii psi ice, structura psi ica generala se menine in a#senta unor noi informaii senzoriale! *e regul, se constat c in condiiile unei severe =claustrri, (navigatorii solitari pe oceane, speologii izolai in peteri, etc!) su#iectul este cuprins de o adevrat = foame informaionala,, ceea ce determin prin compensare o intensificare a activitii psi ice a creierului (apar iluzii de tot felul, alucinaii, etc!)! PERCEPTIA .efinitie si caracteristici D7pre deose#ire de senzaii, care oglindesc 2 aa cum s-a artat 2 diferitele nsuiri ale lucrurilor/ percepia reflect o#iectul n ntregime, n ansam#lul nsuirilor sale!
E

Prin percep$ie 4ntele,em reflectarea in forma de ima,ine 4n con)tiin$a om(l(i a o2iectelor )i fenomenelor care ac$ionea-a direct as(pra receptorilor D *ar percepia nu se reduce la o sum de senzaii! Fn percepie are loc ordonarea i unificarea diferitelor senzaii n imagini integrale ale o#iectelor i fenomenelor respective! D)a nivelul percepiilor se oglindesc, prin e-celen nsuirile neeseniale, de suprafa ale o#iectelor i fenomenelor ce acioneaz nemijlocit asupra receptorilor! *up cum se tie, orice o#iect sau fenomen real posed o mulime de nsuiri dintre care unele sunt esen$iale iar altele neesen$iale (periferice)! 'ns()irile esen$iale se caracterizeaz prin faptul c de ele depinde nsi natura o#iectului respectiv% de pild, nsuirea esenial a creionului rezid n capacitatea minei de cr#une de a lsa o urm vizi#il pe rtie! 'ns()irile neesen$iale "i-ea-# aspectele e6terioare ale l(cr(rilor astfel nct modificarea sau suprimarea lor nu duce la sc im#area naturii o#iectelor sau fenomenelor! 5a de e-emplu, putem colora altfel sau modifica partea lemnoas a creionului, fr a-i afecta calitatea de creion% laptele poate fi colorat fr s-i piard proprietile nutritive etc! *e regul, nsuirile eseniale nu pot fi percepute direct cu ajutorul analizatorilor: ele tre#uie s fie desprinse din relaiile constatate ntre lucruri i tocmai acestea intr n coninutul noiunilor (al cunotinelor tiinifice) asimilate n coal! 5ceasta presupune intervenia unui proces de reflectare de nivel superior 2 a gndirii (n legtur indisolu#il cu lim#ajul)! D(erceptia nu este un simplu efect al actiunii stimulului, ci un rezultat al implicarii active a su#iectului! D5laturi de ela#orarea senzoriala, o serie de alti factori au un rol important in perceptive!'nele trasaturi de personalitate, o#isnuinte, mentalitati, prejudecati, emotii, tre#uinte isi pun amprenta asupra receptarii si prelucrarii informatiilor! Mod(ri de percepere perceptie sincretica" - imediata, primitiva, nediferentiata% - cimpul perceptiv este perceput in glo#alitatea lui, fara a fi suficient analizat% - intilnita numai la copii ca urmare a insuficientei formarii mecanismelor perceptive - se mai intalneste si la adultii frustrati perceptia globala de ansamblu campul perceptive este perceput in totalitatea lui perceptie analitica: - centrata pe detalii, pe amanunte% - forma inferioara de perceptie, care ingusteaza posi#ilitatile comportamentale ale individului! perceptie sintetica - reunirea elementelor intr-o structura cu calitati noi in raport cu elementele constitutive% - filtrata prin gindire, de aici caracterul ei mijlocit % - su#iectii sint de o#icei pasivi, an-iosi ! Fa-ele proces(l(i percepti" /rice percepie presupune parcurgerea mai multor faze care sunt de foarte scurt durat i pe care omul nu le sesizeaz! Cercetrile au evideniat urmtoarele 9 faze:
?

. .etec$ia act(l(i percepti"-const n sesizarea i contientizarea doar a prezenei stimulului n cmpul perceptiv! 7u#iectul se orienteaz spre stimul, i fi-eaz privireai ncordeaz atenia! ! .iscriminarea- const n detaarea stimulului de fond i remarcarea acelor nsuiri care-l deose#esc de ceilali asemntori! & Identificarea - const n cuprinderea ntr-o imagine unitar a informaiilor o#inute i raportarea lor la modelul mintal perceptiv corespunztor!6n acest caz, su#iectul poate recunoate ceea ce percepe! (rin aceasta se evideniaz dac acel o#iect a mai fost perceput sau nu! *ac a mai fost perceput are loc recunoaterea lui, dac nu a fost perceput are loc formarea unei noi imagini su#iective! ; Interpretarea - e faza final i const n integrarea ver#al i sta#ilirea semnificaiei o#iectului perceput! <ste vor#a de evidenierea posi#ilelor utilizri ale o#iectului n activitate! 6ntervin de aceast dat mecanismele nelegerii! (ercepia este determinat de cunotine, e-perien i cu ct aceasta se m#ogete, percepia devine mai precis! Clasificarea percep$iilor . formele simple ale perceptiei se refera la organele de simt care reflecta o#iectul in integralitatea sa! ! formele comple6e ale perceptiei cuprind: a: Perceptia spati(l(i 7patiul este locul unde se desfasoara o succesiune de evenimente! 7patiul poate fi: Gizual% 5uditiv% &actil-4inestezic ! - Spati(l "i-(al se refera la dimensiunile si caracteristicile spatiale ale o#iectelor , cum ar fi: marime, forma, distanta, directia, relief, pozitia, etc! 7patial vizual poate fi: H Aidimensional- se refera la pozitia o#iectelor in spatiu( lateralitate, coordonare susjos)% H &ridimensional- se refera la volumul si distanta o#iectelor *Spati(l a(diti" consta in localizarea sunetelor in spatiu, discriminarea sunetelor dupa intensitate, tim#ru, distanta si directie! * Spati(l tactil*7ineste-ic consta in delimitarea spatiului fizic si orientarea organismului in spatiul prin intermediul receptorilor vesti#ulari, tactili si 4inestezici! 2: Pereceptia timp(l(i Se refera la succesiunea de evenimente care se desfasoara intr-un spatiu dat! (erceptia timpului are urmatorii indicatori: - &impul fizic( anotimpuri, momentele zile)% - &impul #iologic( ritmul somn-veg e, alimentatia, odi na,)% - &impul psi ologic, aprecierea su#iectiva a duratelor% - &impul socio-profesional, apreciere duratelor in functie de cantitatea activitatilor desfasurate in timp si spatiu! c: Perceptia miscarii 7e refera la sc im#area pozitiei o#iectelor in spatiu, precum si la transformarea lor in timp! $iscarea poate fi reala( deplasarea o#iectului
.:

de la un punct la altul) sau iluzorie, aparenta! (ercepia micrii are loc i atunci cnd se mic su#iectul nsui! d: Percep$ia formei o#iectelor este realizat de o#icei cu ajutorul analizatorilor: vizual, tactil i 4inestezic! &rstura cea mai informativ n acest conte-t este conturul o#iectelor, care joac rolul de linie de demarcaie dintre dou realiti ( relaia dintre figur i fond)! e: La percep$ia m#rimii o#iectelor particip analizatorii: vizual i tactil4inestezic! (ercepia vizual a mrimii implic mrimea imaginii de pe retin i distana o#iectului fa de oc iul o#servatorului! f)!percepia lim2a3(l(i (oral, scris), i ,: percepia m(-icii (raporturi de nlime, linie melodic, structur armonic)! 8 .(p# con$in(t )i mecanism/ distin,em: *percepii monomodale (e-! (ercepia vizual, percepia auditiv, percepia tactil) *percepii pl(rimodale, care au la #az interaciunea ntre doi sau mai muli analizatori i care integreaz informaii despre mai multe genuri de nsuiri ale o#iectului! ; 'n f(nc$ie de pre-en$a inten$ionalit#$ii, deose#im: -percepii intenionate - O2ser"a$ia este o form a percep$iei inten$ionate/ o percepie sistematic, planificat, organizat, adic orientat spre un scop sta#il! Fn procesul unei astfel de percepii intenionate, fcut cu un anume scop se dezvolt spirit(l de o2ser"a$ie, care este o calitate a personalitii specialistului pentru domeniu su! 7piritul de o#servaie este o form superioar a percepiei! -percepii neintenionate!- Percep$ia s(2liminala-fenomen prin care putem percepe ceva fr s ne dm seama! Cnd a fost descoperit percepia su#liminal s-a artat printr-o serie de cercetri c ar putea fi eficient n pu#licitate! Il(-iile percepti"e In cadr(l percep$iei/ se manifesta a2ateri mai m(lt sa( mai p($in semnificati"e de la realitate, cunoscute sub numele de efecte de cmp i iluzii perceptive. Iluzia este o precepie cu stimul real i specific, denaturat! i"sau deformat!. 6luziile au fost clasificate n: iluzii fiziologice i iluzii patologice. 6luziile apar frecvent la su#iecii normali, care recunosc i corecteaz sensul deformrii perceptive. %pre deose!ire de acestea, n iluziile patologice, su!iectul nu ncearc s corecteze pecepia deformat, consider nd o imagine veridic a realitii. Iluzii fiziologice apar prin# 1 modificarea condiiilor perceptive & stimulare su! sau supraliminar, ' depirea capacitii de discriminare a unui analizator,
..

' iluzii optico'geometrice datorate reflexiei optice, refraciei, modificrii axelor de referin. ! prin modificarea mediului perceptual & stimulare monoton, prelungit, deprivare senzorial. & prin modificarea condiiilor interne $subiective%# 'prin tul!urri de atenie (false identificri)* 'din stri afective (fric, anxietate, euforie)* 'modificri fiziologice ale strii de contien ' stri de o!oseal, suprasolicitare i surmena# .eterminantii perceptiei (ercepia este influenat n desfurarea sa de o serie de factori (determinani): e-terni, interni i relaionali! .eterminantii e6teriori perceptiei cuprind: a) 6ntensitatea moderata a stimulului% #) *urata optima stimului% c) @aporturile temporal-spatiale ale stimulilor% d) Iamiliaritatea cu stimulul! .eterminanti interior cuprind: a) 7emnificatia stimulului% #) Concentrarea atentiei, memoria c) (rofesia si cultura su#iectului d) <-perienta cu o#iectul e)Garsta, 7e-% f)&ip personalitate g)7tarile motivationale )7tarile affective i)7tarea analizatorului .eterminan$ii rela$ionali se refer la interaciunea dintre particularitile stimulului i factorii su#iectivi! Importanta perceptiei "late considera ca, percepia indeplineste trei rol(ri f(ndamentale n raport cu e-istenta i activitatea omului: 1 Rol de informare a individului despre o#iectele din lumea nconjurtoare, fapt care faciliteaz adaptarea lui la lumea o#iectelor ! Rol de re,lare a comportamentelor & Rol com(tator, adic ea nc ide i desc ide circuitele traiectoriilor, ale actelor mintale (interne) i motorii (e-terne)! REPRE0ENTAREA
.1

.efinitie si caracteristici 1 Repre-entarea este ima,inea sa( model(l informational intern / act(ali-at/ al (nor o2iecte / fenomene / e"enimente /sit(atii / etc /care a( fost percep(te anterior / dar care in moment(l dat iti pot lipsi din camp(l sen-orial ! Repre-entarea este si proces(l de prod(cere si (tili-are mentala a ima,inilor (nor o2iecte in a2senta lor D@eprezentarea atat ca produs cat si ca proces , are la 2a-a do(a s(rse: * memoria de l(n,a d(rata * ima,inatia *Memoria este cea care inmagazineaza , pastreaza si reactualizeaza informatia structurata initial in imagini receptive! 5stfel, inca inainte de dezvoltarea imaginatiei , reprezentarea devine posi#ila datorita fi-arii ,mai mult sau mai putin fidele si dura#ile a continutului informational furnizat de perceptie ! -@eprezentarile generate de ima,inatie se pot referi atat la o2iecte reale (e-! reprezentari despre o#iecte si locuri pe care nu le-am perceput niciodata ca atare , dar despre care am citit sau am auzit povestindu-se), cat si la o2iecte ideale , pe care a#ia urmeaza sa le cream sau care nu pot do#andi realitate sensi#ila (e-! reprezentarile personajelor sau intamplarilor din #asme)! D@eprezentrile nu sunt copii ale percepiilor din trecut, reproduceri trecute ci rezultatul unor prelucrri i sistematizri, com#inri i recom#inri ale nsuirilor senzoriale! ca surse de informare i instrumente de reglare i planificare a conduitelor! DSelec$ia 4ns()irilor o2iectelor care nu se face ntmpltor ci reflect semnificaia acordat de su#iect nsuirilor respective sau semnificaia o#iectiv pe care ele o au n raport cu practica social! A C("8nt(l este mecanism esenial care asigur declanarea i formarea reprezentrilor% organizeaz reprezentrile n sisteme, le fi-eaz n contiina individului! DActi"itatea indi"id(l(i este cea care fi-eaz i face posi#il evocarea reprezentrilor i tot ea este aceea care o#lig la accentuarea selectivitii, determin o condensare congruent a informaiei! Caracteristicile ima,inilor repre-ent#rii - 6maginea reprezentrilor unui o#iect, apare n a#sena o#iectului i este mai sla2# ca intensitate i din punct de vedere al coninutului este mai )tears# dect percepia, este mai s#rac# 4n am#n(nte, cu p(tine detalii% - e6cep$ie fac ima,inile eidetice pentru c acestea sunt reprezentri foarte vii, #ogate a o#iectelor vzute anterior, ca i cum acestea ar fi prezente! 5ceste imagini se prezint cu un grad mai mare de intuitivitate, cu detalii clare asemntoare percepiilor! 5ceste imagini sunt mai frecvente la copii dect la aduli deoarece copiii
.8

sunt mai impresiona#ili, pentru ei totul constituie o mare noutate, totul produce o impresie emoional puternic! - imaginile mentale p#strea-# aspect(l str(ct(ral ,eneral al ima,inii "i-(ale i unele aspecte definitorii ale acesteia, ns alte aspecte sunt eludate sau distorsionate% - 6maginile reprezentrii sunt s(perioare celor percepti"e prin ,rad(l de prel(crare a informa$iilor primite de la o#iectul reprezentat! - nu se supun unor reguli de com#inare i nu au valoare de adevr, imaginile mentale pot fi com#inate oricum! 6n plan mental putem com#ina elementele realitii oricum, nc ipuindu-ne de pild un vultur roz innd n g eare o carte, sau un leu cu coama de vat! - 6maginile n reprezentare se disting printr-un caracter mai mare de ,eneralitate, adic reinem aspecte mai generale n comparaie cu percepia! - 6maginile reprezentrii fiind reproduse n afara stimulului, apar mai p($in sta2ile/ s(nt fra,mentare/ lipsite de "i"acitatea specific# percep$iei ! *e caracterul insta#il i fluctuant al imaginilor reprezentrii, ne dm seama ori de cte ori ncercm s readucem n minte imaginea unui o#iect cunoscut! @eproducnd ct mai fidel aceast imagine, constatm c-n imagine apar cnd unele detalii cnd altele, cu greu reuim s reinem clar imaginea timp de cteva secunde! / dat evocat imaginea dispare i necesit un nou efort mintal pentru a fi readus n mintea noastr! Cu toate acestea sunt persoane la care anumite reprezentri superior dezvoltate pot avea un mare grad de sta#ilitate i precizie (imaginile auditive la muzicieni, imaginile vizuale, cromatice la pictori) fr de care activitatea creatoare, n unele domenii nu ar fi posi#il! - depind de c(no)tin$ele/ emo$iile )i de e6perien$a anterioar# a s(2iect(l(i ! 6maginea mental prezint anumite dimensiuni su#iective% de pild, atunci cnd privim un o#iect am#iguu, interpretarea pe care o dm acelui o#iect poate determina intruziunea n imaginea mental a unor aspecte conforme cu interpretarea, dar care nu se regsesc n imaginea original% - @eprezentrile nu se reduc la reproducerea mintal nesc im#at a percepiilor anterioare, ci imaginea n reprezentare este (n proces dinamic de com2inare )i recom2inare a impresiilor ac(m(late prin percep$iile din trec(t - (rocesul reprezentrii se poate manifesta spontan sa( pro"ocat cu ajutorul c("8nt(l(i/ prin folosirea adecvat a denumirilor o#iectelor sau fenomenelor care nu sunt cunoscute! Fntre cuvntul care desemneaz o#iectul i imaginea intuitiv a o#iectului se constituie raporturi active de interdependen reciproc, adic la pronunarea cuvntului se reactualizeaz imaginea! Proprietatile repre-entarilor +upa ,. -olu" (ropietatile mai importante sunt: 1. .ntensitatea <-prima forta sau pregnanta imaginii, care se evidentiaza in:vivacitate, prospetime , claritatea liniilor de contur contrastul figura-fond ! /. %ta!ilitatea *efineste durata mentinerii in campul perceptiv clar al unor reprezentri reactualizate sau generate in momentul dat de imaginatie! @eprezentarea are o durata relativ scurta !
.9

0. -radul de completitudine <-prima volumul general de informatie pe care-l cuprinde reprezentarea! *epinde de numarul elementelor si insusirilor care se retin! Ca regula generala, reprezentarea are un garad de completitudine ma mic decat perceptia, ea fiind o reflectare su#iectiva si sc ematica a realitatii! 1. -radul de relevanta 7e refera la semnificatia informatiilor sau a insusirilor pe care le reflecta (contine) imaginea! Cu cat reprezentarea asigura o descriere mai completa si mai in profunzime a o#iectului cu atat ea va avea un grad de relevan mai ridicat si invers! @eprezentarea poseda ungrad de relevan mai inalt decat perceptia! 2. -radul de generalitate <ste determinat de diversitatea situatiilor si de numarul cazurilor ndividuale intalnite in e-perienta perceptiva anterioara a su#iectului Ceneralitatea este o propietate cu functie de sistematizare-ierar izare! 3. -radul legaturii designative 7e refera la modul in care se sta#ileste corespondenta semantica intre ceea ce numim model informational intern (imagine, sc ema, sim#ol) si realitatea o#iectiva e-terna! <a se poate realiza in doua forme: - directa sau nemi#locita propie senzatiei si perceptiei i presupune sta#ilirea unui circuit informational direct (actual) intre o#iect si su#iect - indirecta sau mi#locita propie reprezentrilor si intr-un grad si mai inalt gndirii! *in specificul legaturii designative deducem ca o propietate esentiala a reprezentrii, caracterul sau mijlocit! /#iectul desemnat poate fi real sau imaginar (fictiv)! *atorita acestei legaturi designative reprezentare contri#uie la structurarea orizontului nostru constient pe coordonatele real-imaginar, realiza#i-irealiza#il! Clasificarea repre-ent#rilor (rincipalele criterii prin care se diferentiaza tipurile de reprezentari sunt urmatoarele : 1 Modalitatea sen-oriala este dominanta in structurarea continutului informational ! (une in evidenta clasele reprezentarilor : -vizuale % -tactile % -4inestezice % -auditive % -olfactive % -gustative ! Cel mai #ine structurate si delimitate sunt reprezentarile "i-(ale / legate de forme si de spatialitate(topografie)!Aceasta se e6plica prin fapt(l ca anali-ator(l "i-(al indeplineste rol(l de mecanism inte,rator / (nificator al intre,ii e6periente sen-oriale )a persoanele cu aptitudini sportive si muzicale , o pregnanta deose#ita au reprezentarile 4inestezice si auditive! ! .(pa criteri(l .omeniilor de referinta co,niti"e distin,em : -reprezentari stiintifice (in matematica ,#iologie,geografie, fizica,etc)% -reprezentari te nice (mecanisme ,component ,agregate mecanice)% -reprezentari artistice (literare ,plastice ,muzicale) % -reprezentari religioase (legate de divinitate ,de viata de apoi ,de ritualuri) & .(pa ,rad(l de ,eneralitate: * repre-ent#ri indi"id(ale* sunt ale acelor o#iecte, fiine, fenomene deose#it de
.3

semnificative pentru o persoan! Iiecare pstreaz n minte reprezentarea prinilor, a casei printeti, a colii, etc! Ceva ce este de un deose#it interes sau produce o puternic emoie poate fi ntlnit doar o singur dat, iar reprezentarea se formeaz rapid i este uor de evocat! Fn linii generale, aceast categorie de reprezentri cuprinde multe detalii, iar nsuirile caracteristice nu se detaeaz prea uor i evident! -Repre-ent#rile ,enerale 2 cuprind n structura lor, mai ales nsuirile comune pentru o ntreag clas de o#iecte i pe #aza acestora orice nou e-emplar poate fi recunoscut ca aparinnd aceluiai grup! Cradul de generalitate poate fi diferit! 'nele reprezentri, cum sunt cele geometrice, ating cel mai nalt grad de generalitate i sunt foarte aproape de concept! <le au cea mai mare importan n formarea conceptelor ; .(pa .omeniile de referinta co,niti"e identificam % -reprezentari simple (un singur o#iect sau o singura insusire ) % -reprezentari comple-e (mai multe dimensiuni sau mai multe o#iecte ) ! - Cele mai comple6e s(nt ima,inile anticipatice/ care se refer la micri, operaii, sc im#ri care n-au fost niciodat percepute! <le dirijeaz activitatea omului i orienteaz activitatea spre realizarea scopului! < .(pa s(rsa ,enerati"a% -reprezentari ale memoriei % -reprezentari ale imaginatiei ! = .(pa mod(l de ,enerare @prod(cere : % -reprezentari voluntare (intentionate) % -reprezentari involuntare (neintentionate )! > .(pa .imensi(nea static*dinamica ,asim do(a criterii -reprezentari statice care ne redau o#iectul intr-o singura ipostaza % -reprezentari dinamice ne redau figura intr-o succesiune de pozitii si stari posi#ile!

Importanta repre-entarilor - @eprezentrile joac un rol important 4n proces(l de 4n"#$are )i*n procesele c(noa)terii @eprezentrile constituie puncte de plecare, de sprijin i material concret pentru majoritatea mecanismelor, proceselor psi ice! 5stfel, imaginile mintale (reprezentrile) pot completa noile percepii i constituie materia prim pentru gndire i pentru operaiile gndirii ca i pentru imaginaia creativ! -5prute ca urmare a relaiei dintre su#iect i o#iect, dintre organism i mediu, reprezentrile servesc ca instr(mente @psihice: de adaptare la realitate! - @eprezentrile sunt i instr(mente de planificare )i re,lare a cond(itei (mane 6ntegrarea n diferite tipuri de activiti, n activitile de joc, de nvare, de rezolvare
.;

de pro#leme, se #azeaz pe reprezentri care ne ajut la finalizarea performant a acestor activiti!

.>

.E