Sunteți pe pagina 1din 11

Da, orbita terestra e, oricat ar parea de ciudat, plina de mizerii. E mult mai poluata decat ne putem imagina.

Se estimeaza ca aproximativ 2 milioane de kg de gunoi cosmic - suruburi, nituri, piulite, tot felul de alte bucati de metal si de ce-o mai fi, chiar si vehicule spatiale intregi - se invart prin spatiu, in jurul planetei, amenintand sa izbeasca si sa deterioreze satelitii, sa deranjeze comunicatiile si chiar sa puna in pericol vietile astronautilor

P oluare inc A lzire extre M e se cet A inu N datii T ratate


Studentii: Negreanu Alina Mates Andrada Mihai Alexandr

Viitorul meu, al tau, al nostru... al PLANETEI

Omul a fost descris ca o specie iubitoare de lumina si caldura; alteori, a fost laudat ca o specie cu o imensa putere de adaptare. Iata, a venit vremea sa vedem cat de adevarata este prima afirmatie si cat de mult meritam laudele pentru cea de-a doua. Cronica unei apocalipse anuntate Inceput de veac pe planeta Pamant. Subiectul fierbinte (la propriu!): incalzirea globala. Nu numai ca toata lumea vorbeste despre ea. Toata lumea o traieste. O simtim, ne gandim la ea, ne temem de ea. Sfarsitul lumii si al civilizatiei umane, pe care l profeteau stramosii nostri, care il vedeau ca pe o !pocalipsa brusca, violenta, o e"plo#iva si brutala prabusire a lumii in sunetul asur#itor al celor $ trambite, a devenit pentru noi o stingere lenta si treptata a vietii Pamantului, o disparitie inceata, dar ine"orabila a toata faptura, pe planeta care ne a iubit si ne a crescut pana acum. Si toate acestea pentru ca Pamantul, dimpreuna cu toata atmosfera sa, devine din ce in ce mai cald. O incalzire cu 4 grade Celsius a climei la nivel planetar nu pare mare lucru celor care traiesc in regiuni unde iarna incepe in septembrie si se termina in mai s ar putea sa li se para c%iar o sc%imbare agreabila dar, din pacate, asta nu mai e o problema regionala, ci una globala. Iar o crestere de & grade ' a temperaturilor medii la nivel global inseamna o prefacere catastrofala.

(ar de unde au aparut aceste & grade funeste care ne suna tot timpul in au#, ca o prevestire de de#astru) 'elebrul de*a Raport al Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbari Climatice (IP'') a avansat o cifra situata intre + si ,,& grade 'elsius. (aca luam ca ba#a de

evaluare - asa cum au facut multi oameni de stiinta - o cifra mi*locie, ne tre#im cu aceste & grade care, la o prima au#ire, nu suna prea inspaimantator dar, *udecate prin prisma efectelor, sunt. Pentru ca, la urma urmelor, efectele sunt cele care au importanta. Or, cresterea cu & grade a temperaturilor va avea niste consecinte de o amploare aproape de necrezut, cand te gandesti ca e vorba de doar & grade!, mai putin decat diferenta de la #i la noapte in climatul temperat. .a urma urmei, am fost averti#ati: /ob 0atson, fostul presedinte al IP'', ne a prevenit ca trebuie sa ne pregatim pentru o incal#ire de & grade.

Cand se va intampla Previ#iunea optimista ()): in !"##, temperaturile medii la nivel global vor fi cu cca. & grade ' mai ridicate decat acum. Previ#iunea (si mai) pesimista: am putea a$unge in cuptorul descris mai sus inca din !#%#. (ar cati vom fi) Si aici parerile sunt impartite, iar unele dintre previ#iuni suna sumbru de tot, in timp ce altele sunt mai optimiste. &ames 'oveloc(, creatorul teoriei )aia aceea conform careia Pamantul se comporta ca un superorganism urias - e de parere ca populatia se va restrange drastic: din cei aproape * miliarde cati suntem la ora actuala, vor mai ramane poate un miliard. (!sta o fi scenariul pesimist sau cel optimist) Pana la urma, nici nu stii cum e mai rau: sa ramanem mai putini si sa ne consolam cu ideea ca, astfel, civili#atia umana va avea mai putin impact asupra mediului, putand spera astfel sa inversam tendinta de modificare a climei) Sau sa continuam sa crestem pana la cele + miliarde preconizate de O,- in !#%#, intrebandu ne, ingro#iti, ce o sa mancam cu totii)!) Ce se va intampla cu .erra Singura veste buna este ca, spun e"pertii, specia umana, in sine, nu pare amenintata cu disparitia1 la urma urmei, c%iar daca raman doar cateva sute de indivi#i, urmasii lor ar putea, in cateva mii de ani, sa repopule#e consistent planeta. Sa #icem, ca sa avem o ipote#a de lucru, asa cum au presupus si cei care fac calculele si previ#iunile cu care ne ingro#esc pe noi, ca populatia va a$unge la cca. + miliarde peste 4 decenii. Si, daca e sa facem ceva, in loc de a sta cu bratele incrucisate, privind disperati cum se duce naibii totul, ar trebui sa incepem de pe acum sa ne imaginam solutii de supravietuire pentru aceste 2 miliarde de cetateni ai planetei Pamant. Ideile nu lipsesc1 specialisti de marca si au rostit opinia, oferind pareri avi#ate asupra tendintelor, asupra efectelor si asupra unor posibile solutii. !runcandu si privirea in viitor, acestia au sc%itat, pe ba#a datelor pe care le au avut la dispo#itie si a modelelor de previ#iune, felul in care va

arata lumea noastra si, pornind de aici, posibilele solutii de adaptare. 3 clar de*a pentru toata lumea: situatia se incinge/ Sa inceapa, deci, adaptarea/

In primul rand, o mare parte a .errei va deveni desertica. (esertul pe care il numim Sahara si care a#i se intinde in nordul !fricii se va e0tinde, in cateva decenii, pana in pragul caselor romanilor, grecilor si bulgarilor, ba chiar si al germanilor si austriecilor, caci sudul 1uropei si chiar centrul ei, cu mare probabilitate, se vor desertifica . 4n climat subtropical arid va inlocui climatul temperat continental cu care ne am obisnuit. .a latitudini mai mici, doua braie de pustiu vor incon*ura planeta, unul la nord de 3cuator, altul la sud, doua cingatori uscate, cu pamant crapat, nisip si pietre, printre care vor rasari plante "erofile (adaptate uscaciunii). In speta, in 5omania in pre#ent efectele incal#irii globale sunt resimtite in (obrogea, Sudul 6oldovei si 3stul 'ampiei 5omane prin asa numita desertificare.. 7n teritoriu, desertificarea se manifest8 prin reducerea suprafetelor acoperite cu vegetatie, intensificarea sever8 a ero#iunii %idrologice si eoliene ale solului precum si a salini#8rii,crustificarea si compactarea solului, sc8derea procentului de materie organic8 si elemente nutritive din sol, cresterea frecventei, duratei si intensit8tii perioadelor de secet8 si cresterea progresiv8 a intensit8tii radiatiei solare. Specialistii !gentiei 3uropene de 6ediu au tras semnale dealarm8 9nc8 de acum :& ani vi#avi de aspectul cresterii accelerate a temperaturii medii 9n 3uropa. 3fectele 9nc8l#irii globale au devenit din ce 9n ce mai vi#ibile si 9n 5om;nia, cea mai e"pus8 #on8 fiind (obrogea, urmat8 de c;mpia din sudul 5om;niei. 4na din cau#ele ma*ore care au condus la crearea premiselor desertific8rii din 5om;nia, dar mai ales din (obrogea, este definit8 de fenomenul distrugerii constiente a terenurilor arabile, 9n special al stratului protector de sol fertil. !cest fenomen, este cau#at 9n special de activit8tile antropice si are ca re#ultat desertificarea ireversibil8 urmat8 de distrugerea 9ntregului ecosistem.

(esertificarea antropic8 (prin activit8tile antropice) a fost pus8 9n discutie ultima oar8 9n anul +<<=, c;nd re#ultatele unei statistici de specialitate au ar8tat c8 acest gen de desertificare este mentinut de e"tinderea suprafetelor minelor si carierelor de suprafat8. (in cariere se e"trag substante minerale, 9n acest conte"t #onele de e"tractie de suprafat8 repre#ent;nd #one de concentrare si refle"ie ce captea#8 si amplific8 c8ldura ra#elor solare sub efectul de oglind8 concav8. !stfel apare efectul de ser8, #onele respective devenind ele 9nsele focare de e"tindere a desertificarii. In sc%imb, pentru locuitorii regiunilor nordice ale 3uropei, !siei si !mericii, va fi ca si cand s ar muta acum din Siberia, Scandinavia si !las>a in ?lorida sau sudul Spaniei. 2ceste regiuni nordice vor deveni viitoarele granare are planetei; aici vor creste ma*oritatea recoltelor din care se va %rani omenirea. Sa speram ca ne vor a*unge, caci o mare parte din terenul arabil pe care il e"ploatam a#i se va pierde datorita cresterii nivelului apelor oceanice. .opirea ghetarilor si dilatarea naturala a apei ca urmare a cresterii temperaturilor vor face ca nivelul marii sa se ridice cu cel putin doi metri1 cresterea ar putea fi si mai mare daca se vor topi calotele polare. @ames Aansen, un climatolog care lucrea#a in cadrul N!S!, a calculat ca o crestere a concentratiei de CO! in atmosfera pana la cifra de %%# parti per milion (nivelul actual fiind de =BC ppm) ar avea ca re#ultatD o .erra completa lipsita de gheturi si pe care nivelul marii ar fi cu 3# metri mai mare dacat in prezent! 5egiuni de coasta unde se afla, a#i, orase prospere vor fi sub ape, iar turismul submarin va lua amploare, insa atractiile nu vor mai fi recifele de corali, ci magnificele orase scufundate NeE Orleans, 5otterdam, SFdneFD 4rana viitorului 'a urmare a acestor drastice modificari, am putea fi siliti sa ne schimbam modul de alimentatie. (esi multi propun trecerea la alimentatia vegetariana, va#and in asta o solutie la problema incal#irii globale (vacile si oile crescute in numar foarte mare produc cantitati enorme de metan, un ga# cu efect de sera), lucrurile nu sunt atat de simple. 5aca am deveni cu totii vegetarieni, nu am mai avea ce sa mancam; foametea ar bantui chiar mai rau decat pana acum, lovind regiuni mai intinse si un numar mai mare de locuitori ai globului. Si asta pentru ca numai pe o mica parte a uscatului pot fi cultivate plante. Nici macar un sfert din suprafata sa nu repre#inta teren arabil. Nici pe pasunile alpine situate la :C<< de metri altitudine, nici in regiunile desertice, nu pot fi cultivate eficient plante pe care omul sa le poata consuma. In sc%imb, pot fi aduse, in aceste regiuni, animale - vaci, oi, capre, iaci, camile, de la ca# la ca# - care consuma plantele ce cresc in aceste regiuni, iar noi consumam, apoi, carnea si laptele acestor animale. !stfel, cresterea animalelor domestice este, in esenta, un sistem de convertire a resurselor - iarba marunta si aspra a pasunilor alpine sau tufele tepoase din #onele aride, pe care omul nu le poate utili#a ca atare, sunt transformate in resurse utili#abile. Intrebarea este: in ce masura vom mai putea face acest lucru peste cateva decenii) Suprafetele arabile se vor restrange drastic, ceea ce va ramane va trebui folosit pentru productia de cereale si alte plante pe care sa le putem consuma in mod direct. Sunt specialisti care prevestesc ca, daca pasarile vor putea fi crescute in ferme in sistem intensiv, pentru erbivorele mari nu prea va mai fi loc. Nu va fi suficient spatiu pentru pasunat, asa incat consumul carnii rosii va trebui, vrand nevrand, redus. Poate astfel se va limita, totodata, cantitatea de

metan eliberata in atmosfera de catre rumegatoare. 'umea de peste cateva decenii va fi una in care vacile si oile vor fi animale rare. (e mai multa atentie s ar putea bucura caprele care, cu binecunoscuta lor re#istenta si lipsa de mofturi la mancare, ar putea fi animalele potrivite pentru a rontai arbustii spinosi care vor creste in acele regiuni mai mult uscate, care vor ocupa o mare parte din pamanturile Terrei. (Inca ar fi bine si asa. .a friptura mai renuntam, dar cum sa traim fara bran#a)))) 2nimalele marine, care alcatuiesc o parte importanta a hranei omenirii, vor disparea treptat. 'aptarea dio"idului de carbon din aer va acidifia apele marine, iar aceste ape acide vor di#olva invelisurile calcaroase ale unor organisme planctonice si coc%iliile molustelor. .anturile trofice comple"e care intretin biosfera marina se vor rupe, astfel ca nici peste nu va mai e"ista in aceste mari secatuite. O mare e0tinctie a speciilor oceanice ar putea fi consecinta pomparii in atmosfera a dio0idului de carbon produs de civili#atia industriala. Si atunci, va trebui sa compensam pierderea animalelor marine prin culturi vegetale in apa marii. !lgele sunt o posibila solutie1 platformele marine, pe care vor fi cultivate plante alimentare, sunt o alta.

(aca marile intinderi furni#oare de recolte se vor muta spre nord, oamenii ar urma si ei migratia plantelor. 4n mare numar de locuitori ai !fricii si !siei - devenite aride pe cea mai mare parte a suprafetei lor - ar trebui relocati. 4nde) Poate in Canada, in Siberia, in Scandinavia, in 2las(a, unde atunci va fi o clima placuta si unde, spre norocul nostru (ma rog, al lor), vor e"ista vaste suprafete de teren care ar putea fi coloni#ate. Oarece ing%esuiala va fi, asa ca probabil, modelul predominant va fi cel al locuirii in spatii desfasurate pe verticala - Gla blocH ceea ce ridica probleme specifice care vor trebui re#olvate cu mare mare simt de raspundere de catre ar%itectii si urbanistii viitorului.

Solutii pentru planeta din punct de vedere energetic


6oamea de energie 7ult laudata solutie a fabricarii combustibilului auto din plante 8biodiesel9 s-a dovedit o arma cu doua taisuri, iar cel de al doilea ne a cam a*uns la os, de vreme ce cultivarea a mari suprafete de teren cu plante pentru biodiesel, in loc de plante pentru %rana, a dus la o crestere a pretului alimentelor si a contribuit la infometarea unui numar mare de locuitori ai lumii. ,ici la fel de laudata solutie a folosirii etanolului drept carburant auto nu s-a dovedit grozava: entu#iasmul s a de#umflat rapid cand, recent, in urma unor calcule complicate si savante, o parte a comunitatii stiintifice a a*uns la conclu#ia ca producerea de etanol nu e deloc o metoda prietenoasa fata de mediu si are o amprenta de carbon mult mai mare decat ne imaginam. (Povestea e, ce i drept, controversata, deocamdata.)

Celulele de hidrogen - care produc GcurentH pentru alimentarea unor masini electrice - ar putea fi o solutie, dar inlocuirea combustibililor traditionali cu electricitatea produsa de celule de hidrogen merge tare greu. In 'alifornia, guvernatorul 2rnold Sch:arzenegger se laudase ca va construi :C< +<< de statii de alimentare pentru masinile cu celule de %idrogen, de a lungul autostra#ilor statului, si asta pana in +<:<. 6ai e doar putin pana atunci si abia s au construit +& de astfel de instalatii. 4nul dintre motivele pentru care 'alifornia nu s a indeplinit planul este controversata c%estiune: ce trebuie sa avem mai intai infrastructura sau masinile) ?abricantii de automobile n au reusit sa furni#e#e pietei suficiente autoturisme cu celule de %idrogen, iar fara masinile care sa asigure cererea, nici oferta a +<< de statii de alimentare nu are sens. !re cineva alta solutie) Pana la urma, probabil, tot energia electrica ne va scoate din incurcatura1 masinile electrice, silentioase si nepoluante, ar putea inlocui intr o #i - ce vis frumos! - masinile #gomotoase, otravitoare si urat mirositoare de a#i. 6ai ales ca de electricitate e nevoie si in multe alte domenii1 deci, are sens sa incercam sa ne concentram eforturile pentru a gasi metode nepoluante

si eficiente de a produce energie electrica, pe care s o folosim apoi pentru toate cele: transport, incal#ire, gatit, iluminat etc. etc.

Pai, daca tot o sa fie cald, soare si deserturi peste tot, %ai sa profitam! .ehnologiile de convertire a radiatiei solare in energie electrica au progresat vi$elios: de*a e"ista mai multe sisteme, care devin tot mai performante, deci nu trebuie sa inventam ceva cu totul si cu totul nou, ci doar sa imbunatatim, adaptam si e"tindem ceea ce avem de*a. Ideile e"ista, motivatia e"ista (cutitul a*uns la os e cea mai motivanta c%estie din lume), o sa gasim si banii si, facand un efort, am putea avea milioanele de >ilometri patrati de instalatii care sa ne furni#e#e energia care ne trebuie. Incercari la scara mai mica e"ista de*a1 ideile indra#nete pentru proiecte de mare amploare nu lipsesc nici ele. ;este braiele desertice care vor incinge ;amantul, am putea construi uriasele centrale solare care vor alimenta cu energie tot restul lumii. 5oar cu tehnologia n-o sa izbutim ;ana acum, solutiile noastre la problema cresterii temperaturilor si a cresterii populatiei au fost mai degraba de ordin tehnologic. Soiuri mai productive, metode mai eficiente, ingrasaminte mai concentrateD (e acum incolo, ne spun specialistii, trebuie sa ne insusim un alt mod de a gandi. 4nul ba#at nu pe geopolitica traditionala - granite, natiuni, raporturi de forte ci pe o privire de ansamblu asupra problemei. .a urma urmei, e de bun simt: o problema globala necesita solutii globale. O politica internationala de relocare pare utopica a#i si totusi, ea s a putea dovedi la un moment dat necesara, pentru a reali#a deplasarea populationala despre care vorbeam: mutarea a milioane de oameni din regiunile devenite aride si neospitaliere spre cele care, in urma modificarii climei, vor deveni, din prea reci si neprimitoare, tocmai bune pentru traiul omenirii. !poi, va fi nevoie de o politica internationla in domeniul agriculturii, caci c%eia supravietuirii tuturor va fi o distributie inteligenta a resurselor. Ia fi necesar sa depasim fa#a Hfiecare in tara lui cultiva ce i trebuie lui si ce vor musc%ii luiH. (upa cum spune Peter 'o", un climatolog care lucrea#a la 4niversitatea din 3"eter, 6area /ritanie: daca niste e0traterestri ar veni azi pe ;amant, li s-ar parea aberant faptul ca unele dintre cele mai aride tari din lume, precum ;a(istan si 1gipt, cultiva, pe scara intinsa, o planta atat de mare consumatoare de apa cum este orezul, si inca pentru a e"porta mare parte din recolta!

2pa va fi mult mai putina decat acum, marile fluvii ale lumii vor deveni mai firave, luncile umede si fertile se vor ingusta, asa incat ore#ul s ar putea sa devina un lu". Ne vom intoarce spre plante mai putin setoase, precum cartofii, si spre soiuri re#istente la seceta ale unora dintre plantele cultivate a#i. Intr o lume bine adaptata de#astrului generat de cel patru grade in plus, politicile agrare vor trebui modificate in asa fel incat recolta sa ne a$unga tuturor. Nu i nici un secret ca, la ora aceasta, o mare parte din tot ceea ce se produce comestibil, in societatea capitalista multilateral de#voltata si %iper consumerista, de tip occidental, a*unge la gunoi, in vreme ce, in tarile lumii a treia, milioane de oameni rabda de foame, sunt subnutriti si malnutriti, iar unii c%iar mor de inanitie. O gandire desteapta si cooperanta ar putea reduce mult aceste probleme1 nu ignora nimeni comple"itatea problemei, ca doar stim cat de greu este sa ascultam de ordinele altora, in loc sa facem ce vrem noi, dar supravietuirea pe termen lung va include, cu siguranta, depasirea acestui egoism la scara nationala in favoarea unei gandiri mai largi si mai cooperante. !ici va fi piatra de incercare, si nu degeaba e"pertii insista asupra laturii politice a gestionarii efectelor sc%imbarii climatice: solutiile te%nologice nu mai sunt de a*uns, e vremea solutiilor politice globale. 2cest viitor oarecum apocal<ptic poate fi schimbat iar in acest sens s-au organizat ! conferinte pana acum in vederea semnarii unui acord mondial pentru prote*area planetei: Primul s a disputat la JFoto in :22$ pe data de :: decembrie. ;rotocolul de la =<oto este un acord internaKional privind mediul. Protocolul a fost negociat 9n decembrie :22$ de c8tre :,< de K8ri. !cordul prevede, pentru K8rile industriali#ate o reducere a emisiilor poluante cu C,+L 9n perioada +<<B +<:+ 9n comparaKie cu cele din :22<. Pentru a intra 9n vigoare, trebuia s8 fie ratificat de cel puKin CC de naKiuni (condiKie de*a 9ndeplinit8), care s8 produc8 CCL din emisiile globale de dio"id de carbon. !ceast8 ultim8 condiKie a fost indeplinit8 9n octombrie +<<& prin ratificarea de c8tre 5usia a protocolului.
Dup !onferin"a de la #arrakech $noiembrie !##"%, a &aptea conferin" a p r"ilor semnatare, '( de " ri au ratificat )rotocului de la *+oto.

7n octombrie +<<&, 5usia, responsabil8 pentru :$,&L din emisiile de ga#e de ser8, a ratificat acordul, lucru care a dus la 9ndeplinirea cvorumului necesar pentru intrarea 9n vigoare a protocolului. 7n noiembrie +<<& K8rile participante erau 9n num8r de :+$ inclusiv 'anada, '%ina, India, @aponia, Noua Meeland8, 5usia, cei +C de membri ai 4niunii 3uropene 9mpreun8 cu 5om;nia Ni /ulgaria, precum Ni 5epublica 6oldova. >?ri neparticipante Printre K8rile care nu au ratificat acest protocol se afl8 Ni Statele -nite, responsabile pentru mai mult de &<L din totalul emisiilor de ga#e de ser8 (anunK f8cut 9n martie !##").

'open%aga +<<2 o noua sansa)!

In anul +<<2 a avut loc cel mai recent congres al natiunilor unite la 'open%aga avand ca scop reali#area unui calendar concret pentru reducerea efectelor incal#irii globale. (espre aceasta conferinta s au publicat in aceasta perioada nenumarate articole, unele foarte radicale si simtitor de *udecatoare, altele reusind sa sublinie#e problemele intr un mod realist si obiectiv. (in aceasta cau#a am ales acest articol pentru a gasi cumva calea de mi*loc in ceea ce priveste abordarea problemelor care afectea#a planeta noastra, Pamantul. 4n alt articol accesat de mine a fost cel de pe siteul %ttp:OOEEE.revista++.roOdespre copen%aga cu pruden=CC+C2 $+$=.%tml 4n lucru subliniat bine de acest articol si criticat de cei de la T%e Puardian este faptul ca reactiile liderilor principalelor economii, de e"emplu /arac> Obama si presedintele c%ine# Au @intao indica faptul ca, cel mai probabil, la 'open%aga nu se va stabili un orar precis si obligatoriu pentru reducerea emisiilor poluante si totodata, faptul ca fiecare poluator ma*or acu#a pe ceilalti de lipsa de vointa politica in adoptarea unor masuri mai drastice. 'u toate ca actualul presedinte S4!, /arac> Obama in campania sa electorala insita asupra problemelor de mediu , se pare ca acum au devenit prioritare cri#a economica, soma*ul sau escaladarea conflictului din !fganistan. In ciuda acestui fapt, guvernul federal intentionea#a sa impuna ta"e suplimentare(Gcap an tradeHpolicF)pe emisiile de dio"id de carbon, obligand astfel principalii poluatori sa si restructure#e modelul de de#voltare. !ceasta initiativa legistativa va fi pre#entata 'ongresului. 4nul din cei mai mari poluatori '%ina ia si ea parte la acest congres. T%e 3conomist semnala faptul ca in +<<, $< L din necesarul de energie al '%inei re#ulta din arderea carbunelui,o metoda ieftina, dar puternic poluanta conform standardelor actuale in comparatie cu consumul de +=L de energie al Statelor 4nite care provine din sursa mentionata anterior. Situatia '%inei reflecta la o scara mai mare, situatia numeroaselor tari in curs de de#voltare. . (ac8 pentru K8rile de#voltate, implementarea te%nologiilor alternativeOpuKin poluante este costisitoare, dar fe#abil8 pe termen lung, pentru K8rile 9n curs de de#voltare - precum India de pild8 - adaptarea la condiKiile impuse de sc%imb8rile climatice este foarte dificil8, dac8 nu c%iar imposibil8 datorit8 costurilor pro%ibitive impuse de metodele alternative de producere a energiei Qver#iH (energia eolian8, geotermal8, mareemotric8, centrale pe ga# etc.