Sunteți pe pagina 1din 2

3.1.3.

Tipurile de placi tectonice si distribu_ia placilor teconice Clasificarea placilor tectonice se poate face dupa mai multe criterii, de exemplu n func_ie de tipurile de scoar_a care alcatuiesc blocurile crustale sau dupa dimensiunea acestora. Un criteriu usual l reprezinta dimensiunea acestora, deosebindu-se macroplaci, mezoplaci, microplaci si nanoplaci (=blocuri tectonice) (Fig. 6.25). Modelul cel mai vehiculat n prezent cuprinde 7 placi majore (macroplaci), cu dimensiuni de 107108 km2 (Eurasiatica, Antartica, Australo-Indiana, Nord-Americana, Sud-Americana, Pacifica si Africana), 8 placi intermediare (mezoplaci), cu suprafe_e de 106-107 km2 (Filipine, Araba, Nazca, Cocos, China, Caraibilor, Noua Sco_ie, Iran) si 20 de placi mici (microplaci), cu suprafe_e de 105-106 km2, care nu sunt precis determinate si cu o miscare foarte rapida (de ex. Turca, Egeeana, Adriatica,Euxinica, Apuliana, Vanuatu, Noua Guinee, Tonga, etc.) (Fig. 6.25). Macroplacile si mezoplacile sunt delimitate de regula de rifturi (limite divergente), fose (zone de subduc_ie; limite convergente) si falii transformante, iar microplacile pot fi delimitate si de sisteme de falii crustale. n func_ie de miscarile placilor litosferice controlate de dinamica interna a Pamntului, la limita acestora au loc procesele majore care conduc la creerea (formarea rocilor magmatice si metamorfice), consumul de scoar_a, formarea catenelor orogenice si sudarea acestora la zonele cratonizate. Pe aceasta cale se formeaza marile suprafe_e de uscat (nucleele continentale) si marile zone depresionare acoperite de ape (bazinele marin-oceanice).

Fig. 6.25. Distribu_ia placilor litosferice (tectonice) pe suprafa_a Globului (din M. Bleahu, 1983) (Configura_ia cinematica actuala cu separarea principalelor placi dupa Le Pichon, 1973. Cu majuscule sunt indicate cele sase placi
mari utilizate de Le Pichon n primul calcul cinematic: EURASIA, CHINA, AFRICA, ANTARCTICA, PACIFIC A, AMERICANE; Hasurat sunt figurate cele sase placi adi_ionale utilizate de Morgan: Arabia, Somalia, Filipine, Nazca, Cocos, Caraibelor; Cu litere mici si linii indicatoare noua microplaci identificate, dar neluate n considerare n calculul cinematic: Adriatica, Egeeana, Turca, Iraniana, Vanuatu, Tonga, Noua Sco_ie, Rivera, Juan de Fuca. Sage_ile reprezinta vectorii de miscare relativa cu lungimi propor_ionale cu viteza de miscare: de ex. 2 = viteza relativa a placii n punctul figurat n cm/an)

Dupa formarea domeniilor continental si marin-oceanic, are loc o continua echilibrare gravita_ionala sub ac_iunea factorilor externi, n sensul distrugerii formelor pozitive de relief si colmatarea cu materialul rezultat a zonelor depresionare. Acest flux de material are loc att ntre suprafe _ele continentale si cele marin-oceanice, ct si n interiorul continentelor sau bazinelor oceanice, prin

transportul dinspre zonele nal_ate spre zonele depresionare (pe continent dinspre catenele orogenice spre bazinele lacustre, palustre,etc.; n bazinul oceanic dinspre dorsalele medio163 oceanice si cordiliere spre fose si cmpiile abisale, etc). Datorita acestui proces de facture mecanica, dublat de precipitarea chimica-biochimica, bioconstruc_ie si bioacumulare, n bazinele marin-oceanice, lacustre si palustre iau nastere majoritatea rocilor sedimentare. Deci procesele de formare si consum de scoar_a, de formare a catenelor orogenice si evolu_ia spre zonele de platforma, distribu_ia uscatului continental si a bazinelor marin-oceanice, sunt controlate de dinamica placilor tectonice (litosferice). Aceste procese condi_ioneaza evolu_ia bazinelor marin-oceanice, n care se pot selecta zonele mobile de tip geosinclinal din care mai trziu evolueaza catenele orogenice.