Sunteți pe pagina 1din 11

Strategii de neacceptare Exista acceptarea confruntarii cu agentul stresor. Ea poate fi: 1.

Coping centrat pe problema (activ, rezolva problema, presupune un plan precum fragmentarea problemei/ierarhizarea problemei (care este cea mai importanta parte a problemei . Ex de unde e cel mai probabil subiect...invat acel curs prioritar vs restul . !aca problema este nasoala, unii oameni isi ofera o recompensa (ex ciocolata pentru cititul unui curs . Sau pot substitui problema (ex a se "uca pe calculator in sesiune . #. Coping centrat pe emotie (pasiv $ acceptarea oarecum pasiva post%confruntare (s%a intamplat ceva rireversibil, asta e, scre& it . Exemplu: care dintre cele doua tipuri de coping este recomandata intr%o boala incurabila. 'n stadiu incipient este recomandat sa lupte, in stadiu terminal este recomandat coping%ul pasiv (bucuria zilelor ramase $ medicina paliativa, ce ofera doar (genul asta de bucurie de final). *acientilor li se ofera conceptul de (good death). +ltii sustin ca este important sa le oferi (creative legac,), posibilitatea de a lasa cevavalori culturale/filozofice deobicei. .

!e multe ori pacientii care vin la terapie deoarece ei confunda coping%ul. !e exmplu un pacient supraponderal viseaza cu ochii deschisi ca o sa slabeasca, dar nu face nimic. *acientul este nefericit, fara a stii cu adevarat de ce, pentru ca nu a incercat. + doua varianta este cand situatia este ireparabila, dar pacientul este in continuare hiperactiv in rezolvarea problemei: ex tipul comportamental + (orice se poate rezolva . CURSUL III IMPACTUL PSIHOLOGIC AL BOLII Starea de sanatate (WHO Def) este o stare de &ell%being atat fizic, cat si psihic si social, neconstand numai in lipsa suferintei sau infirmitatii ./ nu este suficient ca sa nu fi suferind, trebuie sa fiu pe starea de 0, optima. Boala este o stare de non%bine la nivel fizic sau la nivel psihic sau la nivel social. Sociologia si antropologia se ocupa de starea de non%bine sociala. 1edicina traditionala se concentreaza pe modelul biomedical al bolii, unde boala nu exista daca ea nu este demonstrabila fizic. Semnele de boala sunt acele modificari obiective, fizice, absolut evidente. Exemplu o fractura este un semn. 2ebra este un semn. 3ipertensiunea la fel. 'n modelul actual, modelul bio%psihosocial, medicul trebuie sa puna intrebari si de psihic si de

social. Este important deoarece laturile psihice si sociale ofera calitate vietii pacientului (te face sa te simti mai bine fiind bolnav ./ complianta terapeutica, ce creste puternic sansele de vindecare . Ex intr%o depresie, pierzi cazul, pacientul nevindecandu%se. 4neori pacientul nu va manifesta una dintre aceste 5 laturi activ. Englezii definesc suferinta drept disease (la nivel fizic , illness (psihic si sic6ness (social . 4neori toate 5 ies la lumina fara efort. Exemplu gripa: un pacient cu gripa are semne evidente de boala, are illness (il doare capul, se simte obosit , dar are si sic6ness ((nu tusi spre mine7) . 'n schizofrenie pacientul are deliruri si halucinatii, dar el neaga acest fapt- asadar semnele sunt prezente, socialul este prezent, dar nu este prezent illness%ul, pacientul nefiind constient de boala sa. Sau exista situatia in care bolnavul este bolnav, dar cu frica reala/inchipuita de a fi stigmatizat isi ascunde boala (exemplu sifilis , asadar nu apare sic6ness%ul. +sa apar epidemii. +lt exemplu este i o!ondria, cand considera bolnav, desi socialul si fizicul confirmarea bolii. *ericolul este sa nu mai cand chiar este bolnav. Este bine sa fie 1889. omul se nu ofera fie crezut consultat

+lt exemplu de antropologie, pacientul nu este bolnav fizic, nu se considera bolnav, dar toti il vad bolnav (exemplu incalcarea unui taboo al comunitatii . Modele"teorii #are e$ li#a atit%dinea fata de &oala"trata'ent 1. Healt! &elief 'odel $ modelul credintei cu privire la sanatate HBM $ pune accentul pe balanta risc/beneficiu, orice pacient la nivelul sau de intelegere, are un fel de cantar, pe un taler riscuri, pe altul beneficiile. :osentoc6 a spus ca daca beneficiu/risc, totul e o6. *roblema este ca aceasta balanta./balanta din capul doctorului care prescrie tratamentul. 1ai mult chiar, doctorul nu vrea sa afle despre asta, fiind neinteresat, tinand un discurs plictisitor cu termeni medicali gen emfizem/ciroza, care evident nu au niciun efect. ;reseala doctorului este ca e moralizator. Concluzie: pacientul pierde prin tratament si are nevoie de o compensatie pe masura. Ex fumat/baut. *acientul trebuie atins la coarda sensibila. #. <ratezi un pacient care apartine unei colectivitati omogene, foarte coeziva: Teor( of Reasoned A#tion TRA $ pacientul primeste o indicatie din partea medicului, dar face numai ce i se pare de bun simt lui/sau comunitatii. +izen spune ca calea cea mai inteleapta este sa convingi liderul

comunitatii si el sa disemineze informatia in comunitate pe limba lui. =iderul poate fi de doua feluri: formal, pus de la centru, dar el nu are influenta/credibilitate. > astfel de strategie necesita sa te duci la liderul formal, care%l cheama pe cel informal, influent/credibil/carismatic si care%i convinge pe oameni. 5. +izen si 2ishbein T!eor( of Planned Be!a)ior, ce vorbeste despre importanta controlului. >rice pacient are control perceput (cat crede el ca isi poate controla boala , dar are si control dorit. 'deal ar fi ca doctorul sa%i ofere pacientului atata control cat el doreste. ?1: control perceput (C* /control dorit (C! . Exemplu tipul de personalitate obsesional, genul de om ghidat dupa reguli. 'n aparenta un pacient obsesional trebuie sa fie informat, dar autonomia il incurca. !aca se simte mai bine, un pacient normal ia mai putine medicamente- nu si un obsesional, care are nevoia de a fi sigur ca se simte mai bine. ?#: C*@C!, doctorul este dominant in relatia cu pacientul, relatie parinte/copil - nu este bine vazuta, in special de pacientii paranoizi, ce se considera foarte destept sau tipul + de personalitate, ce doreste sa%si controleze viata, inclusiv boala. =a tipul + este riscant sa%i dai autonomie, dar e o6 sa%i dai posibilitati de decizie

intr%o zona oricum neimportanta pentru el (ex: consuma verdeata/salata . A. Model%l a%tore*larii+ postulat de =eventhal. Are 'ai '%lti fa#tori, -a.inter retarea si' to'elor &olii $ exista multi pacienti care dau importanta disproportionata simptomelor importante si importanta mare celor neimportante. Ex importanta este proportionala cu puterea de deran"are a simptomului. Exemplu pluritul (mancarimea , pe care pacientul il trateaza ca ultraimportant. Exemplu invers, Cefaleea (durerea de cap la un pacient cu hipertensiune arteriala (o durere surda, mai pronuntata dimineata, uneori insotita de ameteala si puncte luminoase in camp vizual (fosfene sau zgomote ireale- dar care dispar repede . !aca pacientul nu%si ia tratamentul, simptomul nu reapare violent ./ pacientul devine noncompliant. Se poate intampla din 3<+ sa ramai paralizat (un +?C . +lt exemplu romania este lider mondial in tuberculoza, ce se poate manifesta prin tuse random, transpiratii nocturne, oarecare febra. *acientul nu poate crede ca boala sa este infectioasa si ca trebuie sa ia pastile zilnic timp de B luni (cca 1C8 de zile .

I/T0RPR0TAR0A BOLII D0PI/D0 D0111 o Ti %l de ersonalitate, anxiosul va exagera orice problema are si el va aveni la medic cu o colectie de simptome reale 0 pseudosimptome. *aranoidul considera boala drept rezultatul unei interventii externe. el mereu va avea o atitudine problematizanta, construindu%si o atitudine falsa. o 2arsta $ exista varste critice: o -. Adoles#enti ce subestimeaza boala- este dublata de faptul ca doctorul este cicalitor. (*eers).cei asemanatori cu tine - au o importanta deosebita asupra adolescentului. o 3. 2arsta 'edie, ce prezinta particularitatea obisnuintelor de care pacientii se simt atasati (tigarica/cafeluta de dimineata . Ele pot crea

simptome minimalizate (ex tuse dupa fumat dimineata . 4fi*%ra -5 o 61 2arsta a treia, ce prezinta deteriorarea cognitiva, pacientii nedand importanta unor lucruri deoarece uita. +lt lucru este pierderea suportului social (oameni carora le pasa de tine . Stereoti %l )arsta.&oala, multi oameni in varsta tind sa considere boala ca fiind normala la varsta lor, tolerand primele semne de boala. DI70R0/T0 BARBAT"70M0I, BARBAT8STOIC PROBL0MA

Darbatii in general sunt stoici, femeile se verifica mai des. DI70R0/T0 D0 0DUCATI0, *ersoana needucata nu%si poate recunoaste boala, de exmplu la sectia de boli digestive/hepatice apar pacienti cu ascita (burta foarte bombata, aparuta brusc in #%5saptamani . *acientul crede ca el s%a ingrasat, desi este imposibil sa se ingrase atat. Eivelul de educatie extra creeaza problema ca omul a citit atat de multe, incat se pierde in amanunte, sau confunda simptome mici ca fiind premergatoare unei boli ingrozitoare. Conta*i%nea infor'ationala este cand unii pacienti isi iau informatii cu privire la boala mai degraba de la

alt pacienti decat de la medic. Ea se explica prin existenta unor variabile ce o favorizeaza: anxietatea. 4n anxios cauta informatii de la oricine. !epresivul doreste sa fie lasat in pace. S%*esti&ilitatea #onf%9ia s%*esti&ilitate"s%s#e ti&ilitate susceptiv.usor de manipulat- sugestibil. pacient care crede orice. El va crede ceva de pe ><? la fel de mult ca pe medic. Mediati9area e$#esi)a a &olii =,me. % exemplu boala

MOD0LUL L020/THAL STILUL D0 COPI/G 'nterpretarea bolii tine de stilul de coping activ/pasiv sau primitiv/dizadaptativ de neacceptare a confruntarii. !e fapt interpretarea bolii ale loc doar in primele doua. Con*r%enta"dis#re anta intre trata'ent anti#i at" res#ris si siste'%l de )alori a a#ient%l%i $ exista lucruri sfinte pentru pacient. !aca tu, doctorul, le afectezi, el nu%si va lua tratamentul. Exemplu: schizoidul este omul retras, care nu suporta in general oamenii. *entru el, valoarea fundamentala in viata este intimitatea, iar controalele regulate urmate de interactiuni sociale nu%i convin. +lt exemplu tipul <*+, pentru care valoarea fundamentala este

timpul. +ceste convinge.

lucruri

pot

fi

folosite

pentru

ai

MOD0LUL STADIILOR SCHIMBARII Pro!as:a si Di Cle'ente Ei au studiat situatia pacient fidel doctorului, confruntat cu o sarcina consumatoare de timp (ex sa slabeasca . *acientii intra in: :econtemplare $ pacientul doar a inregistrat informatia, dar nu face nicio schimbare. Contemplare $ pacientul se gandeste sa urmeze implicatia, dar nu stie cand/cum o va urma. :eparare $ pacientul isi stabileste un obiectiv precis: voi slabi 186g in urmatoarele F luni. Executie $ punere in aplicare. DOAR 3;< A=U/G AICI1 1entinere/recadere $ la peste B luni de la executie, ai a"uns in obiectivul propus. :ecaderea este ca n%ai reusit. DOAR >< A=U/G AICI1 2actori care influenteaza chestiile de mai sus: +uto%eficacitate $ pacientul crede ca poate face lucrul respectiv. 1otivatie intrinseca, in loc de extrinseca.

!ispozitie/stare afectiva de moment. Se indica o dispozitie pozitiva. +steptarile legate de succes.