Sunteți pe pagina 1din 9

Diabetul zaharat Definiie: Diabetul zaharat (DZ) este o boal genetic sau ctigat, caracterizat prin tulburarea metabolismului

glucidic i secundar celui lipidic i proteic datorit unei carene absolute sau relative de insulina (hormon produs de pancreas), care are drept consecin creterea glicemiei (concetratia glucozei in singe), cu evoluie cronic i complicaii degenerative i infecioase. Frecven: n !""#, statisticile arat c DZ era prezent $n procent de %&, azi se $nregistreaz mai mult de '#& din totalul cazurilor de $mbolnvire. Etiopatogenie: DZ primar este determinat genetic, are evoluie stadial. DZ secundar este ctigat $n cursul vieii, se produce prin dou mecanisme( ) ) lezarea pancreasului endocrin prin factori diveri( infecioi, to*ici, medicamentoi, ateroscleroza, etc. suprasolicitarea funcional a pancreasului endocrin prin e*ces de glucide, obezitate, etc.

Clasificarea Diabetul zaharat: A. DZ tip I insulinodependent !uvenil" ) apare la copil sau adult tanar (+,# ani) ) e*ista o predispozitie genetica #. DZ ti II insulinoindependent de $aturitate" ) bolnavii pot fi obezi sau nu ) factori genetici foarte puternici ) sunt implicati si factorii de mediu C. DZ asociat altor afectiuni ) in urma unor modificari hormonale, tratamente medicamentoase, dupa rezectii pancreatice. DZ tip I insulinodependent !uvenil"

-e mai numeste si diabet insulino)dependent deoarece in momentul diagnosticului productia proprie de insulina este e*trem de mica sau absenta, fiind necesara administrarea insulinei chiar de la inceput. .u e*ista alte medicamente care sa inlocuiasca insulina. /a aparitia DZ tip 0 contribuie mai multi factori. 0n primul rand trebuie sa e*iste o predispozitie genetica. /a aceasta se adauga anumiti factori (infectiosi, alimentari, to*ici) a caror actiune va determina aparitia unui raspuns imun impotriva celulelor beta din pancreas. 1arsta la care apare diabetul insulino)dependent este de pana la ,# de ani pentru ma2oritatea bolnavilor. 3proape toti cei la care boala debuteaza pana la %# de ani prezinta acest tip de diabet. Debutul bolii este relativ brusc, simptomatologia fiind evidenta cu ')% saptamani inaintea diagnosticului. DZ tip II insulinoindependent de $aturitate" Dezvoltarea DZ tip 00 are la origine insulinorezistenta. 3ceasta se defineste ca o lipsa de efect la actiunea insulinei asupra celulelor organismului. Drept urmare, glicemia va creste, neputand fi utilizata de celulele. 4onsecinta insulinorezistentei este hiperinsulinis$ul, adica o crestere e*agerata a concentratiei insulinei din sange datorita stimularii puternice a celulelor beta din pancreas de catre glicemia crescuta. -e a2unge astfel la situatia parado*ala in care e*ista si o glicemie crescuta si o insulinemie crescuta. -timularea in e*ces a celulelor beta de catre hiperglicemia permanenta va duce in timp la o alterare a productiei de insulina, mergand pana la epuizarea acestor celule. 5actori etiologici( ) ereditatea6 ) obezitatea, sedentarismul6 ) stresul6 ) substante chimice si medicamente (corticoizi, unele diuretice, anticonvulsivante, beta blocante, citostatice). %ablou clinic: Specifice (caracteristice DZ) ) polidipsie (bea ')7 l8zi de lichide) ) poliurie ) polifagie ) scadere in greutate (parado*al)

Nespecifice ) stare de rau ) astenie ) prurit cutanat generaliza (vulvar la femei) ) gust dulce in gura Investigaii paraclinice: 3nalize obligatorii pentru diagnostic( ) glice$ia a 2eun (glicemia crescut pune diagnosticul de DZ clinic manifest). 9licemia se masoara pe o perioada de ,: de ore. ) glicozuria ; apare la glicemia de !<7)!:# mg&. -e masoara in urina pe ', h. ) corpii cetonici (acid delta)hidro*ibutiric, acid acetoacetic, acetona). 4reierul foloseste ca sursa principala de energie glucoza. =ezista fara energia furnizata de glucoza ma*imum ' minute. >lterior, glucoza este inlocuita de corpii cetonici. 0n urma dezechilibrului metabolismului glucidic creste productia de corpi cetonici, la niveluri mari determinand aparitia cetoacidozei si ulterior coma cetoacidotica diabetica. ) ??9@, glicemia mai mare de '## mg& la ' ore dup recoltare, atest DZ. ) he$oglobina &b" glicozilata ; este o fractiune din Ab care se uneste cu resturi de glucoza. 3rata media glicemiei pe B): ore, fiind un parametru foarte util in controlul tratamentului. 3lte analize( ) metabolismul lipidic (dislipidemii), ) metabolismul protidic, ) metabolismul hidroelectrolitic (se pierde .a, C datorita poliuriei), ) metabolismul acidobazic. %rata$ent: ?ratamentul DZ tip 0 se face in e*clusivitate cu insulina. 3d2uvanti in tratament sunt e*ercitiul fizic si regimul alimentar. ?ratamentul DZ tip 00 beneficiaza de mai multe optiuni terapeutice. @bligatoriu, inaintea inceperii tratamentului se incearca controlarea glicemiei cu( !. dieta (mai ales la obezi) '. efort fizic (foarte util) %. plante medicinale A. Antidiabetice orale (hipoglicemiante orale)

o o o

-e utilizeaza numai in DZ tip 00, -e prescriu inaintea meselor, =eprezentanti( ?olbutamid, 4lordopamid, 9libenclamid (Daninil), 9lipizid, Detformin (Deguan) etc.

=eactii adverse( ) reactii alergice, leucopenie, trombocitopenie, anemie, hipoglicemie6 ) disconfort digestiv (dureri abdominale, diaree ; trec in !)' saptamani), ) acidoza lactica. B. Insulinoterapia (tratamentul cu insulina) Este singura modalitate de tratament pentru cei cu DZ tip 0, dar si pentru o parte din cei cu DZ tip 00 care au a2uns la epuizarea rezervelor proprii de insulina. ?erapia cu insulina trebuie insotita obligatoriu de dieta si e*ercitiu fizic. 3dministrarea se face subcutanat, una sau mai multe administrari pe zi, in functie de tipul de insulina (de durata ei de actiune) si de conte*tul clinic. Efecte secundare ale insulinoterapiei: 1. Hipoglicemia postterapeutica datorata: a. dozei prea mari de insulina6 b. sarirea unei mese sau mai multe6 c. nerespectarea cantitatii de hidrati de carbon (A4)6 d. efortului fizic intens, fara precautii6 e. aparitiei complicatiilor cronice (insuficinenta renala cronica)6 f. instalarii remisiei tranzitorii (la o saptamana pana la trei luni de la instalarea DZ secretia pancreatica poate reapare, dar la nivel subnormal si tranzitor6 aceasta remisie poate dura un an) 2. Reactii alergice: ) locale (papula ) pata rosie, nodul usor indurat6 sunt pasagere)6 ) generale (urticaria). 3. Rezistenta la insulinoterapie. ) pentru scaderea glicemiei sunt necesare doze e*trem de mari de insulina. . !rampe musculare (datorate hipoFaliemiei). ". #deme (in special la membrele inferioare, dupa inceperea administrarii insulinei6 trec in !)' saptamani netratate sau in cateva zile daca se folosesc diuretice).

Dieta 'n DZ: (. A)I*E+%E Ali$ente fara restricie: carne (orice fel), peste, brnza telemea, cacaval, brnza topita, zarzavaturi (cu cantitati foarte mici de glucoza, altele dect cele artate mai 2os), oua, grsimi (unt, margarina, ulei de floarea soarelui sau msline). Ali$ente interzise: zahr, toate produsele zaharoase, miere, rahat, inghetata, ciocolata, banane, curmale, smochine, stafide, struguri dulci, pere, prune dulci, lichior, pepsi cu zahr. Ali$ente per$ise dar cantarite:

Continut in &C ,&

Ali$ent lapte, iaurt, brnza de vaci proaspata, sana, ca si urda dulce

7&

andive, ardei gras, castravei, ciuperci, dovleci, spanac, ridichi, varza, grapefruit, lamai, pepeni ; cantitatea de pepene se cantareste cu coa2a cu tot ceapa, morcovi, elina, albitura, sfecla, capsuni, ciree, coacze, portocale, mandarine, mere de vara, alunele cantarite cu coa2a ciree de iunie, afine, mure, mere ionatane cartofi, hrean, fasole, mazre, linte, orez, paste finoase ; toate se cntresc fierte, uscate au :#& A4 mmliga vrtoasa (mmliga pripita conine !',7& A4) pinea (nu se consuma colturile de pine deoarece nu conin muli hidrai si se poate a2unge la hipoglicemie)

!#&

!7&

'#&

'7&

7#&

Ali$ente de evitat: sosurile (se admite sosul cu faina putina), rntaurile (cu ceapa si faina), usturoiul, hreanul, piperul (sunt iritative gastric, efect asociat iritaiei gastrice produse de corpii cetonici putnd duce la voma) ,. #A-%-.I)E A)C//)ICE sunt permise in cantitatile( 7#)!## ml de butura alcoolica tare8zi sau vin alb sec, !)' pahare, obligatoriu dup mese. 0. EF/.%-) FIZIC Este sigur eficient in diabetul zaharat. -e practica( mersul pe 2os, 2ogging, bicicleta, nataie. ?rebuie bine supravegheat. 0n timpul efortului trebuie urmrite semnele de hipoglicemie( cefalee, ameeli, tremuraturi, lein de foame, diplopie (vedere dubla), palpitaii, crize anginoase. ?ratamentul imediat( un mar (sau alt fruct) si o felie de pine (fara nimic altceva). Daca se are in vedere un efort fizic se scade anticipat doza de insulina. Co$plicaiile DZ A. Co$plicaiile acute: (. C/*A CE%/ACID/%ICA Este forma de debut (inaugurala) la copii, adolescenti, tineri cu DZ tip 0 (2uvenil), se instaleaz rapid $nsoindu)se de hiperglicemie i glicozurie, creterea corpilor cetonici n snge i urin. 3pare la circa %# de zile de la debutul bolii, in cazul in care nu s)a inceput tratamentul. *anifestari clinice in co$a cetoacidozic

stare generala foarte alterata (astenie e*trema, musculatura hipotona, flasca, denutritie, tegumente si mucoase intens deshidratate ; piele aspra, pliu cutanat persistent, globi oculari hipotoni, limba uscata)6 sete6 respiratie acidotica (frecventa respiratorie de apro*imativ ': respiratii8min6 daca frecventa respiratorie incepe sa scada fara tratament trebuie luate masuri imediate)6 halena acetonemica (respiratia miroase a acetona)6 hipotensiune, colaps vascular6 polidipsie (bea multe lichide), dureri abdominale epigastrice, varsaturi, abdomen destins6 anurie (initial)6 glicozurie, cetonurie in stadiile tardive midriaza ) dilatarea pupilei)6

coma vigila (raspunde la stimuli), scaderea sau abolirea refle*elor osteotendinoase. hiperglicemie (poate a2unge la !### mg&, glicozurie, cetonurie, modificari hidro) electrolitice (hiponatremie, hiperFalemie, hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie), hiperleucocitoza, .

%rata$entul ) ) 4onsta in administrarea de insulina rapida (3ctrapid, 0lletin), indiferent de tratamentul anterior6 doza este variabila6 se monitorizeaza glicemia din ' in ' ore. =eechilibrare hidroelectrolitic.

,. C/*A &I1/2)ICE*ICA 3re o mortalitate ridicata deoarece se instaleaza rapid (minute, cea acidotica se instaleaza in saptamani) Cauze: a. abateri de la dieta (glucide insuficiente, nerespectarea orarului meselor)6 b. abateri de la tratamentul hipoglicemiant (supradozare)6 c. efort fizic in e*ces6 d. consum de alcool6 e. remisiune6 f. nefropatia diabetica (,7& din insulina este in mod normal metabolizata in rinichi)6 *anifestari clinice: ) coma profunda6 ) transpiratii reci, profuze, paliditate6 ) hipertonie musculara generalizata (rigiditate)6 ) fara halena si respiratie acidotica6 ) respiratie sacadata6 ) hipertensiune, tahicardie6 ) refle*e osteotendinoase vii, e*agerate, prezenta de refle*e patologice6 ) midriaza (pupila marita). 9licemia este cca. 7# mg&. -everitatea unei come nu este concordanta cu nivelul glicemiei ci cu viteza de instalare si durata ei. %rata$ent: ?ratamentul imediat consta in administrarea de glucacon, ! mg i.v.8i.m.8s.c. (nu se administreaza in coma hipoglicemica indusa de alcool). Daca nu)si revine dupa !7)'# de minute bolnavul trebuie transportat de urgenta la spital unde i se va administra '7#)7##) !### ml glucoza hipertona ('#&).

@ alta solutie este administrarea de zahar tos, tinut pe limba pacientului (nu inghite, fiind abolit refle*ul glotic). =epetarea episoadelor de coma hipoglicemica duce la deteriorarea functiilor intelectuale. 4rizele de hipoglicemie usoara sau moderate se manifesta cu( cefalee, ameteli, palpitatii, lesin de foame, diplopie (vede dublu), crize anginoase. ?ratamentul imediat( un mar (sau alt fruct) si o felie de paine (fara nimic altceva). 4rizele mai severe sunt insotite de transpiratii, paliditate, agresivitate, agitatie (cele mai agresive sunt cele produse de alcool). -e administreaza preparate din zahar, gem, dulceata, miere6 dupa ce)si revine mananca o felie de paine. .u se da ciocolata sau pra2ituri (sunt e*citante si contin si lipide si proteine care intarzie absorbtia glucidelor). 0. C/*A &I1E./3*/)A.A Este rar apare la diabeticii 'n v4rst cu activitate insulinic relativ conservat5 se instaleaz lent. *anifestari clinice:

astenie progresiva ce se intinde pe zile8saptamani6 scaderea poftei de mancare, scaderea aportului hidric6 deshidratare intens, hiperglicemie marcat peste !### mg&, glicozurie, absena corpilor cetonici.

%rata$entul co$ei hiperos$olare


administrarea de lichide (pe ', ore pot fi necesare :)!# litri) administrarea de insulina6 echilibrarea parametrilor biologici (sodiu, potasiu, tensiunea arteriala etc.).

6. Co$plicaii infecioase( cutanate, mucoase, respiratorii, urinare, paradontopatii #. Co$plcaii cronice (.+E-./1A%IA DIA#E%ICA 3pare cel mai precoce, la apro*imativ 7 ani de evolutie. 4linic se manifesta prin( dificultati la mers, scaderea fortei musculare, hipotrofie sau atonie musculara, diminuarea sau abolirea refle*elor osteotendinoase, dureri de diferite intensitati la nivelul membrelor, parestezii (furnicaturi, amorteli, curentari), diminuarea sau abolirea sensibilitatilor termice, tactile, dureroase, vibratorii. @ complicatie a neuropatiei diabetice este gangrena neuropata (debuteaza ca o flictena ) basica cu continut clar la nivelul unui mic traumatism ; rosatura de pantof, cui etc., care se poate infecta).

Datorita acestor complicatii este necasara o atenta ingri2ire a picioarelor. >nghiile de la picioare nu se vor taia cu foarfecele ci se vor pili cu pile nemetalice (pe suport de carton). .u se va umbla descult6 se vor folosi sosete de lana, se va spala zilnic cu sapun si se va sterge prin tamponare (nu frecare) cu un prosop moale, mai ales intre degete, baie calduta la picioare timp de 7 minute, incaltamintea le2era (nici prea stransa, nici prea larga, fara cuie, fara tocuri mari). ?ratamentul neuropatiei consta in( ) .euramion in cure B luni6 ) 1itamine G!, GB, G!' ; cure de !# zile pe luna. ) Dilgama ,. *AC./A+2I/1A%IA DIA#E%ICA (afectarea vaselor sanguine mari) 3pare dupa !# ani de DZ. 5actorii de risc sunt( fumatul, stresul si sedentarismul. 4onsecintele( ateroscleroza cerebrala cu 314 (accident vascular cerebral ; :#& de natura trombotica), cardiopatie ischemica cronica, infarct miocardic acut nedureros, sindroame de ischemie periferica (obstructia arterelor periferice, in special a membrelor inferioare). 0. *IC./A+2I/1A%IA DIA#E%ICA (afectarea vaselor sanguine de calibru mic) Determina afectare retiniana (retinopatia diabetica cu slabirea8pierderea vederii) si renala (nefropatia diabetica cu insuficienta renala cronica si necesitatea dializei). 7. 2A+2.E+A DIA#E%ICA Este consecinta asocierii mai multor factori( neuropatia diabetica, microangiopatia diabetica, factori infectiosi. Este, deci, o complicatie a complicatiilor DZ. Hrevenirea gangrenei se face respectand tratamentul (impiedica aparitia neuropatiei si microangiopatiei) si regulile de igiena corespunzatoare (previne infectia). %rata$entul complicaiilor DZ.