Tema-Teorii curente scoli criminologice contemporane asupra criminalitatii

1. Teorii contemporane de orientare bbioantropologica Teoria constitutie predispozant delicventiale Teoria inadaptarii siciale Teoria constitutii delicvente Teoria endocrinologica a criminalitatii Teoria starii de pericol Teoruia criminologiei clinice Teoria cromozomului crimei 2. Operele clasice literare criminalistice 3. Teorii de orientare psihologico psihiatrica Teoria inferioritatii a lui Alfred Adler Teoria lui David Abrahamsen Teoria lui Etien Deogref Testele de personalitate despre inventare multifazic al personalitatii Minesota Teoria personalitatii criminale a lui ahn !inatel ". Teorii de orientare sociologica Teoria ecologica Asociatiilor diferentiate Teoria conflictului de cultura Teoria anomiei sociale a lui #obert Merton Teoria oportunitatii disociate Teoria rezistentei la frustrare a lui #ecles Teoria Mar$sista Teoria apararii sociale Teoria noiicriminologii 1. %n cadrul criminologii moderne centrul de greutate al cercetarii criminologice se deplaseaza de la problematica comport delicvent spre descifrarea proceselor din societate prin care anum$te comportamente sunt etichetate drept criminale &spre studiul victimologiei sppre e'aminarea formelor de reactie sociala&in cadrul scolii moderne e'ista 3 orientari de baza cea bioantropologica&psihologica psihiatrica si cea sociologica. Orientarea bioantropologica pune accentul pe particularitati fizice&biologice ale individului si incearca sa demostreze rolul primordial al acesteea in cauzalitatea comportamentului criminal. Teoria predispunerii comportamentui delictuale este lansata de Erns (retsmer cunoscut prin lucrarea )izic si caracter. Teoriile de orientare psihologico-psihiatrica Teoria inferioritatii Alfred Adler mai este numita in literatura de specialitate si teoria comple'ului de inferioritate& aceasta teorie este o teorie valabila practic pentru fiecare&se numara printre cele mai importante teorii psihaanalitice&in analiz* psihologica a comportamentului delingvent.%deea lansata de promotorul acestei teorii Alfred Adler consta in e'istenta unui sentiment de inferioritate al individului care declanseaza dorinta

acestuia de a depasi propria conditie de e'istenta&acest lucru se realizeaza in cadrul unor relatii de compensare sau supracompensare&e'primate in actiuni pozitive de depasire a comple'ului sau negative care genereaza comportamentul deviant.%ndividul situinduse in centrul atentiei incearca sa compenseze comple'ul.%mportant este ca persoana ce sufera de nea+uns sa fie constienta de acesta si sa incerce sal depaseasca.Teoria lui Alfred Adler este comparata cu filozofia puterii a lui ,itsh&in realitate aceste teorii sunt deametral opuse pentru ca ,itsh supune analizei omul puternic&pecind Adler analizeaza omul slab&slabiciunile umane. !rincipalul critic ai lui Alfred Adler a fost invatatorul german )romm care considera ca -. autorul teoriei comple'ului de inferioritate este inclinat sa simplifice in mod e'agerat problematica psihologiei infractorului.)romm porneste de la ideea ca omul nu poate fi comparat cu un animal-. omul se deosebeste de animal prin aceea ca el este ucigas.El releva si faptul ca adler ia in consideratie doar partea rationala a fenomenelor pe care le descrie si nu poate vedea dincolo de determinismele rationale ale comportamentului uman. Teoria lui David Abrahamsen& !rofesor universitar cunoscut prin lucrarea. cine este vinovat/ 0tudierea educatiei si1a criminalitati.&teza de baza pe care o lanseaza este afirmatia ca e'plicatia conduitei umane trebuie cautata in conflictele biose'uale cu care omul se confrunta de timpuriu.%n mare parte transpune teoria lui )roid in interpretarea conduitei umane motivind ca sinele reprezinta instinctele subconstiente ale omului si care constituie de fapt stimulatorul de baza in intreaga activitate umana.0pre deosebire de )roid care reduce instinctele de baza doar la cele se'uale&Ambrahams sustine ca conduita umana este determinata si de alte instincte&fiecare instinct poseda anumita capacitate de energie constanta si daca de e'emplu instinctul se'ual este inabusit acesta neaparat trebuie sa se manifeste sub o alta forma.(onduita delictuala este o manifestare fie directa fie indirecta a agresiunii care la rindul sau este e'presia instinctelor se'uale sau de alta natura&in acest sens de capacitatea omului de a controla agresiunea depinde si conduita.0pre deosebire de )roid ce considera ca hotaritoare in viata oricarui individ este perioada prima +umatate a primului an de viata.Ambrahams considera ca pina la doi ani copii in general nu asculta de parinti&spre virsta de patru ani copii incep a se disciplina insa pentru unii acest comportament ramine pentru toata viata&din aceasta categorie se formeaza criminalii.Abrahams considera ca simptomele a comportamentului deviant mai sunt copilul urineaza in pat&chiuleste de la ore.(onsidera ca conditiile familiale sunt cauza principala care genereaza criminalitatea&e'perienta demonstreaza ca situatia incordata in familie da nastere la infractori&un copil poate deveni infractor daca in familie nu i sa acordat atentia potrivita si el devenind matur cauta sa atraga atentia asupra sa.Daca copilul este prea tutelat atunci cind prinde la libertate incearca sa guste din toate placerile.(riminalitatea este un fenomen pur psihologic generat de cauze pur psihologice&insa pentru ca un infractor potential sa devina un infractor real mai sunt necesare inca doua conditii&o situatie corespunzatoare de mediu si slabirea controlului din parte supraeului.Ambrahamsen a elaborat o formula pentru a e'plica comportamentul delicvent1D2 T1tendinte delictuale a persoanei30 situatia de mediu4 ( slabeste supraeul. Teoria psihomorala a lui Etieene de Gref !unctul de legatura intre teoriile constitutionaliste si cele ce dau importanta deosebita starii psihologice ale persoanei.)iind psihiatru dinsul a fost puternic influentat

de psihaanaliza&ideile de baza sunt1psihiatria pura nu este suficienta pentru a rezolva probleme criminologice deoarece criminalii nu sunt alienati mental&aceasta poate doar sa furnizeze cercetarilor criminologice metoda sa clinica de cercetare&alt idee ca la fiecare individ e prezent un anumit numar de functiuni incoruptibile ce cuprind sentimentele denresponsabilitate personala&sentimente de +ustitie de ordine&functiunile incorubtibile sunt legate de instinctele noastre pure si automate care nu pot fi editate de nimeni si care functioneaza in noi doar atunci cind e'istenta noastra este pusa in +oc&omul are posibilitatea sa construiasca anumit sistem de valori care paralizeaza aceste functiuni incorubtibile ce poate duce la aparitia ccomportamentului criminal&structurile afective ale fiecarui dintre noi sunt determinate de doua grupuri fundamentale de instincte1de aparare si de simpatie.%n primii ani de viata aceste sentimente se pot altera determinind o stare de indiferenta afectiva a persoanei degradind moral individul poate comite infractiuni.Acest proces este numit de doctrinar proces criminogen.!rocesul criminogen poate fi e'plicat prin intermediul formarii si dezvoltarii criminalitatii crim. 0e considera ca evolutia psihica a fiecarui criminal cuprinde trei etape 11. asentiment temperat&in timpul acestei etape se naste ideea dea comite infractiune individul normal sufera o degradare progresiva apersonalitatii umane ca urmare a unor e'periente esuate.5iitorul infractor se dezgusta de nedreptatile cu care se confrunta este convins de in+ustitia mediului social si nu mai doreste sa respecte normele e'istente in societate.2. etapa asentiment formulat in cadrul acestei etape individul accepta comiterea crimei recurge la actiuni preparatorii alege complici&teren de actiune.3.ultima faza este criza&in aceasta etapa individul cauta ocazia potrivita pentru a comite infractiunea&peroana ce parcurge toate aceste etape de+a consimte si tolereaza ideea crimei.El va trece mai usor la savirsirea acesteea nimerind intr1o situatie favorabila. Testele de personalitateTestele psihologice de personalitate au fost dezvoltate paralel cu testele de inteligenta.%n baza testelor de personalitate criminalii erau testati cu scale sau inventarieri de personalitate pentru a stabili daca trasaturile lor de personalitate difera de cele a nondelicventilor in anul 1678 .(arl 0chnessler si Donald (resse9 au publicat rezultatele studiilor de 27 de ani in care compararile intre delicventi si nondelicventi au fost facute in baza rezultatelor obtinute la testele de personalitate au fost folosite peste 38 de scale de personalitate&concluzia o fost net de partea noncriminalilor&in "3 de procente din cazuri din cele 113 comparari facute sa stabilit ca persoanele sunt noncriminale iar in res:tul cazurilor testul a dat rezultatul nedeterminat adica e practic imposibil sa tragi concluzia ca intre personalitatea umana si criminalitate e'ista vreo asociere&este vorba mai degraba de intercolerare de trasaturi decit de o mare diferenta prin prezenta sau lipsa caracteristicilor la criminali si noncriminali.0tudii asupra 788 de baieti delicventi comparati cu 788 nondelicventi au fost realizat de catre sotii ;luec$&e'puse in lucrarea rezolvarea delicventii +uvenile&concluzia a fost ca delicventii sunt mai e'travertiti. mai vivagi mai impulsivi si mai putin controlati decit nondeligventii&sunt mai ostili mai suspeciosi mai distructivi se tem mai putin de esecuri si infringeri. (ele mai semnificative date cu privire la cercetarile de personalitate prin testare actualmente sunt obtinute prin metoda inventarului multifazic al personalitatii Minissota&acesat te't consta din o lista de 778 de afirmatii dezvoltate in scopul de1a a+uta deagnosticul psihiatric&metoda consta in faptul ca persoana care completeaza testul

decide daca afirmatiile sunt adevarate sau false&apoi rezultatele se puncteaza in zece scale diferite care masoara diferite aspecte de personalitate&unii autori considera ca apro'imativ <8 de procente din persoanele te'tate dictau diferenta de pers. semnificative din punct de vedere statistic intre criminali si noncoiminali=cele mai concludente diferente au fost stabilite la scala numaru " care se numeste deviantul psihopat&adica infractorii sunt mai psihopati ca noncriminalii. Teoria personalitatii criminale.Jean Pinatel (onceptul lui an !inatel recunoaste posibilitatea conturarii unei personalitati criminale dar respinge ideea e'istentei unor diferente de natura umana intre infractori si noninfractori.!inatel accepta o diferenta de nivel &grad in dependenta de care impulsurile interne ale persoanei si e'citatiile e'terioare il determina pe indibid sa comita infractiuni&personalitatea crim. e constituita dintr1un nucleu central care include mai multe trasaturi1 1. egocentrizmul criminalii sunt mai egoisti si individuali& 2. labilitatea constructie psihica slaba firava& 3. indiferenta afectiva criminalii sunt mai reci& ". agresivitatea&tendinta spre violenta. Aceste trasaturi luate separat sunt caracteristice oricarui individ&iar in situatia cind sunt reunite doar atunci confera vocatia crimei&deasemenea o particularitate caracteristica pers criminalului este nivelul scazut de inteligenta de cunostinte&instruire acest nivel este determinant in comiterea infractiunilor deoarece nu poate opri starea de agresivitate&care in mod obisnuit si la indivizii normali se inhiba.(onform teorii lui !inatel crima este o fapta omeneasca iar criminalii sunt oameni obisnuiti diferenta dintre delicv. si nondelicv. este doar cantitativa si nu calitativa e'priminduse in diferenta de grad sau nivel. Teoriile de orientare sociologica Teoria sociologica apar in special in sec 28 atunci cind are are loc o dezvoltare a sociologie ca stiinta in mare parte teoriile sociologice sau a'at pe problematica delicventii +uvenile supunind analizei factorii sociali ce detemina si influenteza acest fenomen micromediile sociale in care cresc si dezvolta persoanele&societatea la general.Dupa parerea lui Denis 0abo presedinte uniunii internationale ale uniunii criminologice teoriile se impart in doua mari grupuri teorii de model consensual si teorii de model conflictual&totodata o mare padrte din autori clasifica teoriile in trei teoriile conflictului &structurii sia maselor ecologice. Teoriile ecolocice & 0coala ecologica de la (hicago&autorii acestei teorii sunt (liford 0ho:& )rederic$ Thrasher&acesta apare in anii 28138 ai secolului trecut fiind reprezentat de catre americani fiind cunoscut si sub denumirea arealurilor sociale&care sustine ca anumite zone orasenesti numite arialuri sunt factori decisivi in geneza driminogeni. (lifort 0ho: sustine ca criminalitatea nu este la fel de raspindita in toate zonele oraselor mari procenta+ul crim este mai inalt in cartierele pereferice sarace si descreste spre zona centrala.)rederich Treser sustine ca criminalitatea se retrage din centrul marelor orase spre pereferii si se e'tinde dea lungul marelor artere.Autorii au intocmit niste harti geografice calculind care ar fi rata delicventei in fiecare din aceste zone.0tudiile realizate au reflectat o corelatie strinsa intre delicventa si perturbarile sociale ein zonele sarace

numite si zone de deteriorare morala.Aceste zone caracterizate de saracie mizerie &soma+&iar delicventa apare in cadrul acestora drept o reactie de respingere&actualmente aceasta teorie nu este impartasita de multi autori deoarece e'plicatia cauzalitatii criminalitatii nu trebuie sa se bazeze doar pe aspecte fenomenologice ale acestora ci sa invoce cauze de natura sociala si economica&totusi cu toate criticile aduse aceasta scoala a atras atentia cu care se confrunta imigrantii din cartierele peiferice sarace. Teoria asociatiilor diferentiate autorul este Edlen 0utherland cunoscut prin lucrarea sa > !rincipii de (riminologie.care apare in 162" profesor la universitatea din ilinois pune in discutie problematica comportamentului delicvent individual.%deile principale sunt comportamentul criminal nu este innascut ci este invatat&comportamentul se invata in interactiunea cu alte prsoane in procesul comunicarii&partea cea mai importanta a invatarii comportamentului criminal se realizeaza in grupurile personale intime&familiale&procesul de invatare a comportamentului criminal include doua elemente de baza prima tehnicile de comitere * infractiunilor care pot fi e'trem de simple si bizare pina la foarte complicate directia specifica a motivelor a impulsurilor a rationamentelor si atitudinii.Aceste directii specifice sunt invatate din continutul legilor care pot fi favorabile sau nefavorabile oricre individ poate fi incon+urat de oameni care considera legea ca ceva ce trebuie fi respectat sau invers ce trebuie fi violat&o peroana devine infractora datorita unui e'ces de definitii favorabile pentru violarea legilor in detrimentul definitiilor nefavorabile pentru actiunile criminale acesta este principiu asocierii diferentiale. Asociereli pot varia in timp un continut &fregventa intensitate&de fapt procesul invatarii unui comportament criminal implica toate mecanizmele care sunt antrenate in oricare alt proces de invatare&desi comportamentul criminal este o e'presie a nevoilor genereale sia valorilor totusi el nu este e'plicat de acestea deoarece si comportamentul unui noncriminal este e'plicat de aceleasi valori si necesitati. Teoria coflictului de cultura&este lansata de Torsten 0elin cunoscut prin lucrarea conflictul de cultura si criminalitatea apare 163< ideea de baza este ca criminalitatea isi are principalul punct de plecare intr1o subcultura delicventiala care se constituie in +urul unor norme de conduita si valori de natura antisociala distincte si opuse ca concept culturii general acceptate &conflictele de culturi sunt conflicte de sensuri de semnificatie cu privire la norme interese si valori sociale ele apar fie prin introducerea unor valori norme si obiceiuri straine intr1un sistem inchis fie prin schimbarile de ordin social inevitabile in interiorul sistemului&in acest sens comportamentul criminal apare in baza unui conflict real sau imaginat intre principiile de viata si valorile pe care si lea creat o persoana si cele dominante in societate cu cit numarul de contradictii intre valorile unei persoane si cele legale este mai mare cu cit mai ridicata este si rata criminalitatii&prin termenul de cultura 0elin subintele un sistem de concepte idei si scheme de comportament pe care un numar de persoane il au in comun si prin aceasta isi potrivesc e'istenta in societate. 0ubcultura reprezinta elaborarea si e'istenta unor valori idei scheme de comportament specifice care nu sunt in acord cu cultura societatii caracteristice unui grup mai mic &fiecare grup social are propriile norme de conduita care se impun a fi respectate &astfel codul de conduita a criminalilor este si el un cod moral fiind echivalent cu legile in

societatea noncriminala &criminalitatea in cadrul conflictelor de culturi apare ca un comportament dobindit care este apreciat de individ deoarece ii permite a fi recunoscut drept membru al acestui grup.%n anii ?8 ai sec 28 teoriile subculturii criminale au devenit foarte numeroase intocminduse chiar si unele clasificari1Teorii centrate pe clasele sociale 1Teorii ce tin de deficientele procesului de resocializare etc. Teoria lui Robert Merton anomia sociala& sociolog american sia e'pus ideile in lucrarea >Teoria 0ociala si structura sociala. in 167? incearca sa adapteze conceptul de anomie a lui Emil Dur$heim la conditiile societatii americane& anomia se naste ca rezultat al tensiunii dintre scopuri si mi+loace.Anomia este conceputa ca o stare sociala de absenta ori de slabire a normelor ceea ce duce la o lipsa de coleziune intre membrii societatii pentru a e'plica starea de anomie acesta utilizeaza doua conceptii de baza 1(el de cultura 1(el de organizare sociala !rin cultura se intelege ansamblul valorilor ce guverneaza conduita individului in societate si desemneaza scopurile spre care acesta trebuie sa tinda. Organizarea sociala este ansamblul de norme si institutii ce regl acesul la cultura si indica mi+loacele autorizate pentru atingerea scopurilor starea de anomie se instaureaza atunci cind e'ista un decala+ prea mare intre scopurile propuse si mi+loacele legiteme accesibile pentru anumite catgorii sociale.Aceste categorii defavorizate de persoane recurg la mi+. ilegale la criminalitate pentru satisfacerea scopurilor propuse de cultura ambianta&intrucit aceasta discordanta dintre dorenti si posibilitati este mai fregvent intilnita la cei tineri care apartin anumitor grupuri defavorizate corespunzator ei sunt cei mai des supusi drumurilor spre criminalitate.)enomenul de anomie si mecanizmul e'plicativ propus de Mercton este caracteristic pentru societatile de consum de e'. America Mentiona visul american nu cunoaste limete in calea succesului banii +ucind rolul primordial. Teoria Marxista !romotorii acestei teroii sunt (arl Mar'& )riderich Engels aceste teorii se bazeaza pe principiile materialismului istoric&doctrina acestei filozofii sociale este ca in societate fenomenul de baza este economia celelalte fenomene ideologice cum sunt dreptul religia morala arta&sunt posterioare economiei fiind doar niste refle'e ale acesteea.)enomenul criminalitatii este e'plicat din acelasi punct de vedere&considerinduse ca numai conditiile vietii materiale ale oamenilor si in primul rind cele generate de proprietatea privata determina si e'plica devianta criminala&se considera ca criminalitatea este determinata de factori obiectivi preponderent economici are caracter istoric si deci este limitata in timp.Disparitia proprietatii private va atrage diminuarea si lichidarea criminalitatii&odata cu trecerea la orinduirea socialista criminalitatea isi va pierde baza sociala&dinamica criminalitatii poate fi influentata si de unii factori subiectivi educatie particularitati psihice dar fara a deveni hotaritori&in toate tarile est europene criminologia de tip socialist sa dezvoltat pe urmatoarele teze 1(riminalitatea este un fenomen social 1Mentinerea criminalitatii in socializm este o manifestare obiectiva a vechiului a conditiilor grele de viata materiala.(onceptii retrograde&mentalitati depasite&odata cu

perfectionaerea socialismului criminalitatea se va rastringe treptat iar in comunism&va dispare in mod necesar. 1%mpotriva criminalitatii trebuie dusa o lupta continua a intregului popor si prin toate mi+loacele 1Directia principala in lupta impotriva criminalitatii o constitue activitatea de prevenire &represiunea trebuie umbinata cu prevenirea %n pofida ideilor lansate duoa mai multe decenii de socializm sa observat ca rata criminalitatii nu scade ci invers intro permanenta crestere&in acest conte't au fost formulate doua conditii noi&in planul statisticii care era manipulata de asa maniera in cit sa prezinte mistificat indicii reali ai criminalitatii&se reduce la faptul ca sa fie gasite e'plicatii asupra e'istentei fenomenului criminalitatii pe diversi factori subiectivi remediabile care sa nu se structure pe contradictii neantaginiste&principiu de baza care sa cristalizat in societatile socialiste era ca lupta impotriva criminalitatii este sarcina intregului popor.