www.referat.

ro

UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA - MANAGEMENT

REFERAT MANAGEMENTUL INVESTITIILOR

STUDENT:

INVESTITIILE N INDUSTRIA PETROLULUI, O SANS DE RELANSARE RAPID A ECONOMIEI ROMNESTI

Pornind de la considerentele evidentiate in recenta strategie de dezvoltare durabil a sectorului energetic, sectorul petrolier va rmne nc mul vreme un sector de baz a industrie romnesti, pentru care interesul national este deja bine precizat. Restructurarea acestuia genereaz, odat cu dezvoltarea mediului concurential si o mbunttire a performantelor economice ale subramurilor prelucrtoare, care se preteaz la competitie, precum si reglementarea eficient a activittilor de transport prin conducte, asigurnd n final o mbunttire a performantelor economice din intreaga economie. Sintetic, obiectivul fundamental al acestei strategii poate fi exprimat prin O Romnie curat, sigur din punct de vedere economic si energetic, obiectiv care se fundamenteaz pe patru piloni ! Integrarea R !"n#e# $n %tr&'t&r#(e e&r )ene si realizarea strategiei privind piata enegetic" protectia mediului si promovarea unor surse de energie regenerabile cu pondere n balanta de resurse primare. ! D *"n+#rea, +e ',tre tara n a%tr,, a %tat&(&# +e -n + energet#' %# .#nan'#ar/ reg# na( pentru trile balcanice si cele riverane #rii $egre. ! Rea(#0area %e'&r#t,t## energet#'e )e ter!en (&ng a R !"n#e#, prin promovarea eficientei energetice la performantele europene, n paralel cu nc%eierea unor contracte de lung durat cu partenerii din &ederatia Rus. ! De01 (tarea, )e *a0a %trateg#e# energet#'e, a &n&# ! +e( % '#a( r !"ne%', compatibil cu cel european materializat prin cresterea accentuat a solidarittii nationale si sociale, a justitiei si ec%ittii sociale, a accesului generalizat la serviciile publice.

Prezenta comunicare se nscrie pe coordonatele de dezvoltare a sectorului energetic, care materializeaz acest obiectiv fundamental si care va permite Romniei s devin, n urmtorii ani, un important centru pe piata european a energiei. 23COORDONATE ACTUALE DIN PIATA PETROLIER INTERN RACORDAT LA PIATA EUROPEAN Pe plan mondial piata petrolului se afl din nou n actualitate datorit unor factori obiectivi si subiectivi precum ! 'resterea economiei mondiale cu un ritm mediu anual de peste () " ! Pretul ridicat al titeiului, depsirea pragului de *+,-baril, n iarna viitoare se estimeaz depsirea pragului de .+,-baril. Pentru economia romneasc aceast crestere nseamn o factur energetic cu /,* miliarde mai mare, iar deficitul de cont curent ar depasi 0) din P12 " ! 1nstabilitatea politic din 3rientul #ijlociu si atacurilor teroriste din 4rabia Saudit si 1ra5" ! 'resterea consumului energetic a '%inei, capabil s sustin o dezvoltare economic cu un ritm mediu anual de peste 6). 7n acest context abordarea pietei interne trebuie s reflecte att strategia de dezvoltare durabil a sectorului ct si influentele majore din piata mondial. Restrictiile interne retinute n strategia national de dezvoltare durabil permit definirea a cel putin trei prioritti definite de ! materializarea conceptului 8interes national 9 securitate energetic: , prin alegerea surselor de energie din piata unic european si din bazinul caspic, n functie de evolutia preturilor titeiului, gazelor naturale si suportabilittii consumatorului roman, dup trecerea la moneda unic european"

! filozofia strategiei care sustine procesul integrrii Romniei n structurile europene, expasiunea produselor romnesti n 2alcani si trile riverane #rii $egre ;inclusiv in &ederatia Rus< , si cstigarea statului de =condensator energetic si financiar: n minimum * ani. ! dezvoltarea durabil a economiei romnesti, materializat prin diminuarea intensittii energetice si cresterea eficientei n valorificarea resurselor primare prin eliminarea decalajelor dintre eficienta energetic intern si cea din trile vest>europene. 232 C r+ nate a't&a(e

7n acest cadru piata intern a resimtit puternic frmntrile din piata mondial, c%iar dac Romnia are traditii vec%i n exploatarea cmpurilor petroliere, fiind prima tar din lume productoare de titei. ?in /@*0 pn n prezent industria petrolier romneasc a asigurat o productie de 0/* milioane tone titei si /+0+ miliarde m.c. de gaze naturale, iar pe teritoriul trii noastre au fost spate A*+++ de sonde de exploatare, dintre care (++ au depasit adncimea de (+++m. 7n paralel, s>au efectuat prospectiuni geofizice, pentru identificarea de zcminte noi pe ntregul teritoriu al trii noastre, c%iar daca cele *++ de structuri petroliere si gaze romnesti sunt, in general, de dimensiuni mici sau medii, dar foarte numeroase. ?upa ultimile studii finalizate, n subsolul trii noastre au rmas nc B+>(+) acumulri de petrol si gaze ne identificate, procentaj relativ mare dac ne raportm la totalul zcamintelor explorate si exploatate, care fac obiectul cercetarilor, in diferite regiuni ale trii si in platoul #rii $egre. #rimea acestor rezerve de titei ;peste *) din rezerve europene< ofer Romniei o pozotie central in cadrul trilor europene.

Ta*e(&( 2 Pr#n'#)a(e(e t,r# e&r )ene, +et#n,t are +e re0er1e +e t#te# n milioane barili N r1eg#a Marea 8r#tan#e Dane!ar'a Romnia Ita(#a 2444 /+.6++ */6/ 6(B 1.426 .AA 5666 /+.@++ */*+ /+.6 1.426 .AA 5662 6.((@ *++A /+.6 1.426 .AA 5665 6.((@ (6B+ ///B 956 .AA 5667 /+.A.* (0/* /B(0 956 .AA

S&r%a : GH3 CONSTANTINESCU 9 De01 (tarea +&ra*#(, a #n+&%tr#e# )etr (#ere %# a )etr ':#!#e# r !"ne%t# , 8&'&re%t# 566; Pentru punerea n valoare a acestor rezerve n ultimii ani s>au executat lucrri de exploatare pentru petrol si gaze, pe baza unor acorduri legale, n valoare de peste (++ mil CS?, din care companiile strine au investit peste A*+ mil CS?. 4ctualul cadru legal ofer posibilitatea concesionrii unor cmpuri petroliere, unor investitori strini n vederea exploatrii a cinci perimetre situate n Platforma #oldoveneasc, Platforma #oesic si n 2azinul #uresului. 3 evaluare sintetic a pietei interne actuale a petrolului si titeiului ;evidentiait in tabelul A< evidentiaz urmtoarele coordonate de baz Cn volum total de rezerve de titei evaluat la /A@ mil tone n A++B conform DaffneE 'line F 4ssociates Productie intern de aproximativ *,@ mil tone, mult inferioar cantitti importante 7n decembrie A++(, compania PGHR3#, care detinea o cot de piat de **) a fost privatizat, avnd urmtoarea structur a actionariatului > > 'ea mai mare capacitate de rafinare din trile Guropei 'entrale > capacitate de rafinare total estimat la AA,( milioane tone " 3#I */) , Statul Romn (+,0(), 2GR? A), ceilalti actionari .,A.).

> >

/+ rafinrii, din care primele * desin @+) din capacitatea total de rafinare"

?istributia si vnzarea de produse petroliere este liberalizat si desc%is competitiei interne " 'ompania PGHR3# 9 3#I doreste sa>si dezvolte rapid si divizia de gaze naturale, dup privatizare si sustine proiectul $abucco " Productia intern de gaze naturale se va mentine n urmatorii @>/+ ani la circa @ miliarde de $ m cubi. Habelul A 'onsumul intern de titei n perioada A+++>A++( #ii tone ec%ivalent petrol ;mii tep< T ta( ' n%&! +#n 'are : - +#n )r +&'t#e #ntern, - +#n #!) rt 5666 /+@+/ .+(A (0*6 5662 //**B .+// **(A 5665 /A/0+ *@/+ .B.+ 5667 /+@.* *.*+ *A/* 566; /A0.0 *(*( 0B/B

S&r%a : Date )re(&ate +e (a In%t#t&t&( Nat# na( +e Stat#%t#',

235 Pr#n'#)a(## a't r# +#n )#ata #ntern, +e t#te# : PETROM 9 OMV, O#( Ter!#na( C n%tanta %# CONPET

Petrom>ul rmne cel mai mareboperator din piata intern de titei si gaze naturale din Romnia, iar 3#I este cunoscut ca fiind cea mai mare companie industrial listat n 4ustria,;cu vnzri de peste 0 miliarde de euro, la finele anului A++( si un profit net de aproape (++ de milioane de euro<. 'ompania austriac opereaz n /A state si are peste ../++ de angajati. Pe piata romneasc de carburanti opereaz cu .+ de benzinrii si detine un pac%et de actiuni la Rompetrol Droup ;proprietarul rafinriei Petromidia<. ?up privatizare Petrom 9 3#I a devenit cea mai mare companie de petrol si gaze din Romnia, care detine peste *++ de benzinrii n tar si aproape .+.+++ angajati. ?e asemenea compania Petrom 9 3#I detine si rafinriile Petrobrazi si 4rpec%im si extrage anual aproximativ *,A milioane de tone de titei si . miliarde metri cubi de gaze naturale. 'ota de piat a Petrom 9 3#I este astzi de (*) din vnzrile de benzin, iar grupul 3#I a devenit actionarul majoritar. S.'. 31J HGR#1$4J S.4 este in prezent singurul terminal petrolier situat n Portul 'onstanta, destinat importului si exportului de titei si produse petroliere. 31J HGR#1$4J, '3$PGH, S$P PGHR3# sunt implicate n activitatea de asistent te%nic a 'omitetului 1nterstate ;Romnia, Serbia 9 #untenegru, 'roatia< avnd ca scop realizarea unui traseu de pompare a titeiului din Portul 'onstanta n porturile 3misalj din 'roatia si Hrieste din 1talia. Herminalul petrolier are o capacitate total de depozitare de /,0 mil. mB , sapte dane operative n Portul 'onstanta care permit accesul navelor petroliere cu deplasamente cuprinse ntre /.+++ si /*+.+++ tdw, rampe de descrcare 9 ncrcare '& si auto, statii de pompare cu debite cuprinse ntre /++ si A.+++ mB-%. '3$PGH S.4 este singurul transportator prin conducte a titeiului.

53 DEZVOLTAREA SECTORULUI PETROLIER PRIN REALIZAREA OLEODUCTULUI CONSTANTA - TRIESTE

Se afl ntr>o faz avansat aprobarea proiectului de transport al titeiului din #area 'aspic pe ruta 'onstanta 9 Hrieste investitie prin care Romnia alturi de Serbia, #untenegru, 'roatia si 1talia ;fig. /< va transporta peste .+ milioane tone titei-an. Pentru acest proiect a fost elaborat studiul de fezabilitate si se apreciaz ca, n cel mai scurt timp, va fi asigurat si finantarea de circa /,* miliarde euro ;numai investitia pe teritoriul romnesc<. Fig1 Proiectul INOGATE de transport al titeiului caspic

4tu>urile care impun realizarea de ctre 'onpet a unei prti importante din aceast investitie sunt gradul ridicat de specializare a angajatilor, un sistem S'4?4 care poate fi interconectat cu cel al conductei pan 9 europene, precum si existenta unui disponibil semnificativ de servicii ce poate fi asigurat de sistemul modern de telecomunicatii de care dispune societatea. '%eltuielile anuale cu exploatarea si ntretinerea conductei sunt ec%ivalente la un barter de curca A milioane tone titei. 73 R !"n#a n + energet#' )e .(&<&( e&r )ean +e ga0e nat&ra(e =.#g35>

Politica trilor membre ale Cniunii Guropene de diversificare a surselor de gaze a generat realizarea unor noi coridoare de tranzit din care cel mai important, sub aspectul cantittilor, n perspectiva anilor A+A+, este 3rientul #ijlociu 9 Guropa, v>a face din regiunea 2alcanic o important zon de tranzit internasional. 7n sprijinul realizrii acestei investitii sunt 'onventiile 1nterguvernamentale si contractele nc%eiate n anii 0+ > K6+, care au stabilit fluxurile si directiile de transport gaze naturale n 2alcani, documente care expir n preajma anilor A+/+ 9 A+/*. Fig.2 Fluxurile de ga e naturale spre t!rile din "niunea European!

?e asemenea, n sprijinul realizrii acestor importante magistrale de gaze naturale concur si aprobarea parlamentului Guropean, pe data de /B aprilie A++*, de finalizare a procesului de aderare a Romniei si 2ulgariei la Cniunea Guropean, ceea ce v>a conduce la modificri semnificative n ceea ce priveste politica gazelor naturale din aceste tri si realizarea proiectului $42C''3 ;fig. ( si *<.

Fig. # Proiectul conductei de transport ga e naturale

7n perspectiva anilor A+/* 9 A+A+ este posibil s se produc modificri ale fluxurilor de gaze naturale, prin actualele sisteme de tranzit de pe teritoriile Romniei si 2ulgariei, respectiv prin sistemele nationale de transport. ?e aceea, se impune initierea unui amplu program de reenginering al S$H si sistemelor de tranzit de pe teritoriul Romniei.

Fig.$ Traseul proiectului Na%ucco prin Romnia

4vantajele realizrii proiectului $abucco pentru Romnia constau n L caracterul competitiv, din punct de vedere al costului si implictit al tarifului de transport previzionat, comparativ cu alte proiecte noi " realizarea unei investitii de / miliard de euro n Romnia " siguranta livrrilor, dat de rezervele mari de gaze din zona #rii 'aspice si din 3rientul #ijlociu " diversificarea livrrilor pentru pietele tint, fat de sursele existente " preluarea de ctre partenerii $abucco a unor cantitti de gaze naturale pentru a acoperi partial cererea lor viitoare de gaze naturale "

 cresterea constant a necesarului de consum din trile europene puternic industrializate, pe fondul scderii constante ;pe termen mediu si lung< a livrrilor de gaze din zona #rii $ordului si deprecierii infrastructurii rusesti de transport al gazelor " costul ridicat de livrare a gazului natural lic%efiat produs de trile din #ag%reb ;nordul 4fricii<. Principalele concluzii care permit dezvoltarea viitoare a pietei interne de produse petroliere si gaze naturale, vizeaz realizarea urmtoarelor actiuni M materializarea conceptului Ninteres national 9 securitate energeticN, prin alegerea surselor de energie din piata unic european si din bazinul caspic n functie de evolutia preturilor titeiului, gazelor naturale si a suportabilittii consumatorului romn dupa trecerea la moneda unic european " M dezvoltarea economic si te%nologic trebuie s aib un ritm minim de circa @> /+) pn n anul A+/* 9 A+A+, pentru a elimina decalajele prin P12, fat de trile europene dezvoltate, fapt ce conduce att la cresterea eficientei n utilizarea energiei, cat si la o crestere mai lent a necesarului total energetic " M filozofia strategiei energetice nationale trebuie s sustin procesul integrrii Romniei n structurile europene, expansiunea produselor romnesti n 2alcani si trile riverane #rii $egre ;inclusiv n &ederatia Rus< , si cstigarea statutului de Ncondensator energetic si financiarN n minimum * ani, pentru a rspunde conceptului de interes national din strategia de dezvoltare general " M retragerea treptat a statului din economie, cu mentinerea atributiilor directe n domeniul reglementrilor, stabilirii politicilor si a strategiilor macroeconomice si a rolului de arbitru pe piata intern, inclusiv n cea a energiei " M reducerea intensittii energetice prin ajustarea corespunztoare economiei romnesti pentru a rspunde cerintelor majore din piata intern si din mega 9 piete ;CG " &ederatia Rus<" M dezvoltarea durabil a economiei romnesti, materializat prin diminuarea intensittii energetice si cresterea eficientei n valorificarea resurselor primare prin eliminarea decalajelor dintre eficienta energetic intern si ceea din trile vest 9 europene"

M dezvoltarea la nivel regional a burselor de energie electric si produse petroliere, n conformitate cu ultimile directive ale Cniunii Guropene.

2ibliografie /< D%. 'onstantinescu ?ezvoltarea durabil a industriei petroliere si petroc%imiei romnesti, 2ucuresti, A++( A< Stefan Rglie ?inamismul pietei interne a petrolului, 2ucuresti, A++* B< 4cademia Romn Strategia de dezvoltare durabil a economiei romnesti, Gd. 'odecs, 2ucuresti, A++(.