Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Caracteristica ntreprinderii.................................. 1 2. Aprovizionarea ntreprinderii cu materiiprime...... 3 3. Organizarea lucrului la intreprindere.................... 6 4.Secia egume !i semipreparate".......................... # $.Secia Carne%pe!te".............................................. 13 6. &rotecia muncii !i te'nica securit(ii................. 2) #. Concluzii............................................................ 21
Semna Data t.
Aprobat.
Lit.
Coala
$"ali %
c)elnerii i servitoarele. +egimul de lucru al personalului este de la ,$$ - "$$ , iar regimul de primire a clienilor - ntre 1$$$ - "$$ . .l se afl in sectorul Centru avnd o suprafa de 1"/ m i sala comercil-0$ m i pune la dispoziia clienilor un larg asortiment de bucate, buturi i deserturi. 1ncaperile sociale i cele administrative sunt plasate separat de sectia de productie si cea de depozitare. 2entru personal sunt amena3ate garderobe speciale. 2odul n toate incaperile de producere este de culoare galbuie, peretii sunt acoperiti cu coa3a de copac lacuita si foartre bine amena3ata pina la o inaltime de 1,/ m. 2odeaua este acoperita cu teracota. Camera de banc)eturi este aleasa de catre client,la dorinta in camera pentru fumatori sau nefumatori,dar cel mai des banc)eturile se petrec la terasa. (a intrare in restaurant scrile snt acoperite cu un covor de culoarea verde. Sectiile necesare de care dispune cafenea-bar ,,*erloga4 sunt! 1. Sala de comert. . Sali de banc)et &1' a cate #. Sectia de legume. /. 1ncaperi de depozit. %. 1ncaperi administrative . 5. Sectia de spalare a vaselor din bucatarie. 0. 1ncaperi penru igiena personala. (a cafenea-bar 6*erloga4 se efectueaza o gama larga de serbari, petreceri si zile de nastere unde satisfacem dorinta mai multor consumatori . $ persoane. ". Sectia bucate calde si bucate reci.
$"al a &"d.
Data
'
$"al a &"d.
Data
Data
Temperatura in depozitele pentru produsele uscate poate fi de /- # $ C. 2olitele trebuie sa fie amplasate la o inaltime de $ cm de la podea. 8aina se pastreaza in saci asezati in stive, puse pe suporturi speciale. @a)arul si sarea se pasreaza separat prote3indu-se de umezeala. 2iinea se pastreaza pe parcursul a # ore in dulapuri inc)ise, dar care au orificii pentru aerisire. :in punct de vedere igienic, ct i te)nologic, ncperile de depozit snt amplasate raional, ntruct intrarea se efecteaz prin bucatarie, calitatea i termenul de valabilitate se verific permanent de ctre eful de producie si c)iar de catre administrator, toate produsele se pstreaz conform cerinelor &datorit prezenei stila3elor, polielor, lzilor, etc,' i periodic depozitul se dezinfecteaz&o data in luna'. :e asemenea, e prevzut o fereastr pentru o aerisire mai eficient a produselor i o pstrare ct mai ndelungat.
$"al a &"d.
Data
:enumirea >ateriei prime i semipreparate lor 1 (egume 8ructe Salamuri afumate 2roduse marine Crupe 2aste finoase (apte Smntn *rnz de vac Eu unt Condimente Semifabricate n buci mari Semifabricate porionate n buci mici >asa pentru tocturi Semifabricate porionate din carne de pasre 2etele >asa pentru tocturi din pete
Braficul de ac)iziionare zile # >arivineri >arivineri (uni (uni >arivineri >arivineri >arivineri >arivineri >arivineri >arivineri >arivineri Foi (uni (uni (uni (uni (uni (uni 1 .$ $ 1 .$ $ 1".$ $ 1".$ $ 1 .$ $ 1".$ $ 1".$ $ 1".$ $ 1".$ $ 1".$ $ 1".$ $ 1 .$ $ 1".$ $ 1".$ $ 1".$ $ 1 .$ $ 1 .$ $ 1".$ $ ore
Termenul de pstrare a materiei prime % " zile zile " luni / zile 0 zile 1$ zile $ ore 5 ore " ore / zile 1 zile
>etro >etro 8idesco >etro >etro >etro 8idesco 8idesco 8idesco 8idesco 8idesco 8idesco 2iata >etro
9g 9g 9g 9g 9g 9g 9g 9g 9g 9g 9g 9g 9g 9g
>etro
9g 9g
2iata
2iaa 2iata
9g 9g
1- zle % ore
$"al a &"d.
Data
Data
restaurantului in mare masura depinde de prezentarea si deservirea acestuia. 1ntr-o oarecare masura aceasta depinde de c)elneri. .i trebuie sa cunoasca la perfectie te)nica deservirii, carecteristica culinara a tuturor bucatelor propuse in meniu, denumirea si destinatia veselei. :e organizarea lucrului depinde deci o mare parte a succesului unui restaurant.
:enumirea materiilor prime pastrate in incapere -subproduse din carne -carnea congelata -peste -produse piscicole
Termenul de pastrare 1 zi / zile 1 zi reci " zile cong. $ ore "% ore 5 ore % zile #0ore zile " zile
;mbala3e
- $C ,$<
"
Camera frigorifica Camera de pastrare a fructelor :epozite pentru legume :epozite pentru produse uscate
#$C
0/<
,$<
-lapte -brinza -smintina -oua -cirnat -mere -citrice -cartofi -legume proaspete -legume murate -crupe -faina -paste fainoase -ulei vegetal -sare -za)ar
Saci de polietilen a Cutii cu peste congelat Sticle, saculet, borcane,b i-doane, cutii. (azi, 2anere Saci, butoaie Saci, (azi, *utoaie Sticle.
5$<
" zile
/- #$C
%/<
/-1$ zile
Data
Sortarea
Calibrarea
Spalarea
Curatirea
Clatirea Taierea
$"al a &"d.
Data
2ai
2ra3ire
1n calitate de garnir pHu bucate din carne sau salaturi 1n calitate de garnir pHu bucate pra3ite :in carne,peste Cartofi inabusiti,fripturica Supa,supa de cartofi cu fasole 1n calitate de garnir pHu bucate calde si reci
*are
(ung.",/-# (atim.$,5-$,5
8ierbere
8ierbere 8ierbere
8ierbere
Cerculete
Coacere si pra3ire
pHu bucate din carne si peste si cele pra3ite 1n calitate de garnir pHu bucate coapte 2Hu pregatirea fileului si in calitate de garnir 1n calitate de garnir
8elioare
2ra3ire si coacere
2ere :iametru -#
*alonase mari
*alonase mici
:iametru 1,/-
2ra3ire
Cormele cantitatilor de deseuri provenite la curatirea cartofilor sint stabilite in functie de sezon ! $< - pina la 1 septembrie, /< - de la 1 septembrie pina la "1 octombrie, "$< de la 1 noiembrie pina la "1 decembrie, "/< - de la 1 ianuarie pina la , februarie, #$< - de la 1 martie.
< resturi
$
$"al a
, -
1% 1/ / 1/ /$ % /$
Cr. :enumirea
Eperaii te)nologice
Curatire Curatire Curatire Curatire Curatire Curatire Curatire Curatire
legumelor
1 " # / % 5 0 cartofi varza morcov ceapa Iinete ;rdei dulce *ostanei Sfecla rosie
*ecepionarea Clatirea
Curatirea Spalarea
$"al a &"d.
Data
+adacinoasele se spala in cuve, apoi se curata manual. +idic)ia se curata de tulpina si frunze, se indeparteaza radacina subtire si locurile vatamate. +idic)ia de toamna se curata de coa3a. >orcovii vestezi, radacinoasele albe si )reanul inainte de curatire se tin in apa rece. :eseurile admise la curatirea sfeclei si morcovului $< - pina la "1 decembrie, /< - de la 1 ianuarie. +idic)ia este livrata intreprinderilor de alimentatie publica cu tulpina si frunze= cu tulpina scurta si fara tulpina. 1n functie de starea ridic)iei deseurile variaza de la 5< pina la "5<. +adacinoasele curatite se taie in forma simpla! a' cubusoare !1 G cm - pentu brezare= b' $./ G $.% cm - pentru garnituri, pentru sosuri, supe= felioare= c' figuri! creste, stelute, roti dintate. >asa varzei curatite constituie /< din masa bruta. (egumele varzoase se curata de frunzele vatamate, apoi se spala , iar dupa aceasta se cufunda pe "$ min. in apa rece si sarata pentru inlaturarea omizilor, apoi iarasi se spala.
2Hu dre3erea supelor 2Hu bulion cu legume 2Hu dregerea felului 1 2Hu felul1 si
$"al a
&"d.
'.
8elii
Sotare
2Hu felul 1
1n sectia de legume sunt urmatoarele utilaje: mese de productie, stila3e, cuve. Atila3ul este format din otel inoGidabil, fara relief si cu colturile rotun3ite. ;cest tip de utila3 nu influenteaza negativ asupra calitatii produselor. :upa fiecare operatie de producere mesele se spala minutios cu apa calda, iar la sfirsitul zilei de munca se spala cu detergent si se clateste cu apa calda. (a fiecare saptamina utila3ul se dezinfecteaza cu clorata de var cu concentratia de $./< dupa care este clatit cu apa calda. Inventarul - fundurile de taiat sunt confectionate dintr-o bucata de lemn intreaga si au suprafata neteda. Toate fundurile sunt marcate cu litere &peste crud- 2C, (egume fierte-(8 etc.' in corespundere cu produsele ce sunt prelucrate pe
&"d.
Data Data
$"al $"al a a
ele. :upa fiecare operatie fundurile se spala cu apa fierbinte si cu o perie, apoi se clatesc cu apa fierbinte si se pastreaza pe stila3e. Iesela are o importanta ma3ora in industria alimentara, deoarece intra in contact direct cu produsele alimentare, de aceea materialele din care ele sunt confectionate nu trebuie sa elimine substante toGice si sa nu fie corozive. 1n afara de aceasta ele trebuie sa se curete usor. 1nstrumentele - cutitele in timpul lucrului se intretin in curatenie. Atila3ul mecanic se gaseste in permanenta in contact cu produsele alimentare, de aceea el trebuie sa corespunda anumitor cerinte sanitaro-igienice! inocuitatea materialului, simplitatea constructiei, accesibilitatea pentru curatare, utilizarea mecanismelor doar dupa destinatie. Cuvele trebuie mentinute in curatenie, pentru aceasta ele se spala cu detergent si se dezinfecteaza cu apa clorata, dupa care se clatese cu apa fierbinte. Vase, ustensile, utilaje Furcheta - este realizata din otel cositorit, pentru scos carnea fiarta din marmite si din otel inoGidabil cu maner de lemn, pentru intors fripturile in timpul frigerii lor, cat si pentru transat. Lingura- pentru sos este eGecutata in doua variante ! cu caus lateral si caus central.(inguritele pentru sos sunt confectionate de obicei din tabla cositorita si sunt folosite la uns fripturile cu sos in timpul frigerii cat si la transvatarea sosurilor din vasele de gatit in farfurii, atunci cand se portioneaza preparatele in vederea distribuirii lor. Strecuratoarea-este confectionata dintr-o plasa de sarma montata pe o rama metalica, ce constituie structura de rezinstenta a sitei propriu-zise si de care este fiGat manerul strecuratorii. Spaclul-este format dintr-o lama triung)iulara fiGata de un maner de lemn = este folosita pentru desprins preparatele din tigai si tavi in timpul pra3irii. Cutitele-au o mare intrebuintare in bucatarie, laboratoare de preparate reci, laboratoare de cofetarii si in unele sectii ale oficiului de distributie a preparatelor. Cutitul tocator sau de bucatarie-are o mare intrebuintare in bucatarii la maruntirea carnii si a legumelor.(ungimea lamei variaza intre 1%$ mm si "%$ mm, in functie de operatia ce urmeaza a fi eGecutata. Cutitul pentru transat-este utilizat la transat fripturile, 3ambonul etc..l este prevazut cu o lama fleGibila si ingusta cu lungimea intre 15$ si "/$ mm. Cutitele pentru zarzavat-sunt eGecutate in mai multe variante, lungimea lamei variind intre $-1$$ mm. Cutitul pentru curatat solzi-este prevazut cu o lama curba cu a3utorul careia se smulg cu usurinta solzi de peste.
$"al a &"d.
Data
'(
ase:
-tava din tabla neagra - pentru coacerea fieta3ului. -cratite cu capacitate cuprinsa intre 1 si / litri. -tigaie cu coada cu diametrul intre $$- 0$ mm. -tava pentru cuptor de dimensiuni diferite. 7n secie se respect cu strictee regulile sanitare, deoarece personalul este instruit cu regulile n vigoare curenia se efecteaz zilnic i inventarul cu care e dotat secia are permanent locul su &evitarea contaminrii ncruciate'
Sec!ia Carne"pe#te.
2artea carcasei :imensiu ne Tipul panarii Cr. de bucati la o portie >asa unei portii g >etoda de prelucrare
Cr. :enumirea
semipreparatelor
8ile
#-/
1/$
2ra3ire
&"d.
Data
$"al
;ntricot
" #
8riptura
Cotlete naturala
-"
1/$- $$
2ra3ire
Termenul total de relizare a semifabricatelor naturala portionate este "% ore, in bucati mari #0), semifabricate panate si bucati mici # ore, pentru semifabricate din masa pentru tocaturi %).
Caracteristica utila3ului!
Sectia de carne este dotata cu urmatoarelel utila3e! 1' mecanic! masina de tocat carne ' nemecanic! mese de productie, trunc)i pentru taierea carnii, stila3e, cuve de spalat cu apa curgatoare. Atila3ele sunt spalate imediat dupa utilizare. 1nitial masinele sunt demontate si se inlatura resturile alimentare, dupa care se spala in apa calda cu detergent si se clateste intens. :etaliile mici ale masinelor se fierb, pe cind detaliile mari sunt tratate cu apa fierbinte. 1nainte de utilizare utila3ul este prelucrat cu apa fierbinte. >esele metalice sunt spalate cu detergent dupa care sunt clatite cu apa fierbinte, insa cele din lemn se curata initial cu a3utorul unui cutit special Tot utila3ul din sectie o data in saptamina se dezinfecteaza dupa spalare cu solutie de $./< clorura de var, apoi se clateste cu apa calda. Trunc)iul de taiat carne &inaltimea de 0$ cm - 1$$ cm' dupa lucru este curatit cu cutitul, apoi se presoara cu sare si se acopera cu o pelicula, iar partea laterala se spala cu apa fierbinte. 2entru taierea oaselor se foloseste topor de macilarie, cutite fringatoare de oase pentru dezosare si taierea semifabricatelor se foloseste cutite pentru desprinderea carnii de pe oase. 1n sectia de prelucrare a carni se prelucra si carnea de pasare, si carnea de peste.
$"al a &"d.
Data
':
:econgelarea
8lambarea
+ransarea Spalarea
-scarea
Transarea pasarilor: 2asarile semieviscerate se decapiteaza la nivelul celei de -a a vertebra cervicala. Se taie pielea de-a lungul gitului din partea dorsala, apoi se indoaie. :upa care se taie gitul la nivelul ultimei vertebre cervicale si se inlatura H" din piele.
$"al a &"d.
Data
Capetele aripelor pasarilor de toate tipurile, cu eGceptia puilor, se taie pina la articulatia cotului , iar piciorusele - pina la articulati pulpelor. 1n scopul eviscerarii depline carcaselor li se face o sectiune nu prea mare de la capatul osului pectoral pina la orificiu anal. 2rin gaura formata se inlatura viscerele si grasimea. 2rin gaura de la git se inlatura gusa impreuna cu esofagul si tra)eia. Carcasele eviscerate se spala cu apa rece. 2regatirea carcasei pentru prelucrarea culinara! 1n scopul incalzirii uniforme in procesul pra3irii, fierberii carcasele tratate se fasoneaza. 2entru aceasta li se da o forma compacta! partea de piele a gitului ramasa se introduce in gaura care s-a format dupa indepartarea gusii, esofagului si tra)eii= aripele se rasucesc spre spinare. ;poi carcasa se pune pe spinare, se taie peretii cavitatii abdominale mai 3os de osul pectoral din ambele parti si in gaurile formate se introduc articulatiile pulpelor. :urata de pastrare si realizare a carcaselor, file, pulpelor, coapselor nu trebuie sa depaseasca #0 ). 1n camera de pastrare se mentine temperatura aerului de - $C si umeditatea relativa de ,$<. (azile cu carnea de pasare se pastreaza pe stila3e sau polite. Carnea de pasare ing)etata se pastreaza 5 ore. Sortimentul semifabricatelor portionate este urmatorul! cotlete naturala, pui umplut, file, file umplut cu ciuperci si cascaval,pui ,,TabacaJJ,pui ,,Bingas4,etc.
Tipul panarii
2anare alba 2anare alba 2anare alba 2anare alba
Cumarul bucatilor
1 1 1
Data
'; '*
$"al a &"d.
Data
'+
&este cu sc'elet osos /iu *e.rigerat 0esolzare 1nlaturarea inotatoarelor 0ecapitarea 2viscerare Spalare +ransare 1n intregime 3e.iletat 4ile Congelat 0econgelare
Cu piele si oase
&repararea semi.a,ricatelor
(a intreprinderile de alimentatie publica se livreza peste viu, care este un produs mai valoros decit pestele congelat si sarat.
$"al a &"d.
Data
1n cadrul cafenelei-bar 6*erloga4 se prepara preparate din carp, salau, scrumbrie, 2estele se decongeleaza in aer sau in apa. :econgelarea pestelui in apa se face la o temperatura ce nu trebuie sa depaseasca $$C, raportul fiimd 1! &1-masa pestelui, -masa apei'. 2entru reducerea pierderilor de substanta nutritive apa se sareaza &5-1$ g de sare la 1 l de apa'. :urata totala a decongelarii este de -" ). :econgelarea se considera terminata cind temperatura in interiorul pestelui e -1$C. 2estele se spala cu apa rece apoi se usuca pe stila3e timp de $-"$ min. :econgelarea in aer se realizeaza in incaperi &pestele se dispune pe stila3e intr-un rind'. Temperatura in incaperi variaza de la 0 pina la $ $ C, umiditatea relativa ,/<, durata decongelarii este # ). 2estele cu sc)elet cartilaginos se decongeleaza in aer sau in apa timp de %-1$ ) (a cafenelei-bar 6*erloga4 se prepara urmatoarele bucate din peste! carp taranesc, file de peste pra3it. :in categoria pestelui cu sc)elet cartilaginos face parte! nisetrul, salau, pastruga. (a tratarea lor mai intii se inlatura capul cu inotatoarele pectorale si oasele le. :upa aceasta se inlatura inotatoarea abdominala si cea anala,fata de coloana vertebrala.
schelet
$"al a &"d.
Data
',
*eceptionare Controlul calitatii dupa a indicii organoleptici Cintarirea 0econgelarea carnii congelate Curatirea locurilor contaminate 1nlaturarea stampilei
Spalarea cu apa calda si rece -scarea +ransarea carcaselor 0ezosarea 0e.la5area 1ndepartarea tendoanelor Spalarea
&ortionarea
6aterea cu ciocanul
1mpanarea
+ocarea
Data
'-
1n corespundere cu te)nica securitatii la intreprinderi, in organizatie se petrece instructa3ul ce se introduce la locurile de munca. 1nstructa3ul introdus trebuie sa-l treaca fiecare lucrator ce din nou intra la serviciu. Studentii ce trec practica industriala de asemenea trebuie sa primeasca instructa3ul introdus. instructa3ul introdus la locul de lucru il petrec conducatorii intreprinderii, in care urmeaza sa lucreze lucratorul. (a instructa3 lucratorului ii fac cunostinta cu particularitatile operatiunilor procesului te)nologic in sectia data cu organizarea corecta a locului de munca, cu amena3arile si regulile de securitate, indeosebi cu zonele periculoase ale utila3ului. instructa3ul repetat il petrece conducatorul sectiei in fiecare semestru si nu mai putin decit o data in 3umatate de an, timpul se determia in dependenta de caracterul lucrului si profesiei conducatorului de intreprindere.
1nstructa3ul in afara planului la te)nica securitatii si sanitariei se petrece in cazul sc)imbarii procesului te)nologic, introducerea te)nicii noi, regulilor noi de securitate. 1n afara te)nicii securitatii a lucratorilor, anual se petrece pe program special te)nica primirii lucrului. 1n rezultatul abaterii de la regimul normal de lucru sau incalcarea regulilor securitatii pot sa aiba loc traume, intoGicatii sau boli profesionale. :upa tipul traumelor eGista! -traume electrice -traume mecanice -traume c)imice -traume termice (ucrul pe securitatea antiincendiala la intreprinderile alimentatiei publice are loc prin contactul inginero-te)nic a personalului. +aspunderea pentru securitate la intreprinderi o duce directorul. 1n sectiile industriale, la depozite, in birouri, ce nemi3locit se subordoneaza in intreprinderi, raspunderea se ataseaza administratorului. Conducatorul intreprinderii este obligat sa ceara de la lucratori respectarea regulilor de securitate antiincendiara, in cazuri eGceptionale a utila3ului comercial-te)nologic, a sistemului incalzirii si ventilatiei, aprovizionarea energetica si de asemenea respectarea de catre lucratori a regulilor antiincendiare pe obiecte aran3area corecta a materialelor, tavei, a produselor industriale si altele. (a aparitia incendiilor sau a calamitatilor naturale este necesar de a lua masuri necesare.
&"d.
Data
$"al a
>i3loacele antiincendiare se vopsesc in culoare rosie, iar incaperile folosite utilizarii acestora se vopsesc cu alb. +espectarea te)nicii securitatii si profilaGia antiincendiara la locurile de munca reprezinta obligatiunea fiecarui lucrator al intreprinderii. (inga locurile de munca se atirna instructiuni cu securitatea deservirii utila3ului.
Concluzie:
7n urma efectrii practicii de producere am nsuit deprinderi practice n diferite domenii de producere, de la pregtirea produselor,sortarea,pstrarea n depozite pn la realizarea prodselor finite din diferite secii de producere precum secia bucate reci, calde, secia carne, secia pete.>-am familiarizat cu secia de distibuire unde am nsuit modul de deservire,ornare,grama3ul fiecrui produs finit ce e dispus spre predare n sal pentru clieni.;m trecut prin toate etapele de producere, de la deservirea inventarlui pn la prepararea bucatelor din diferite preparate, astfel de bucate din seria celor calde,reci,gustri,sosuri,deserturi.;m participat la aran3area i ornarea meselor pentru banc)ete. Ernarea i aran3area este, n aceasta cafenea-bar, ntr-un stil specific .*ucatele de baz sunt de un gust placut.Cafeneaua-ba ,,*erloga4 are o deservire la un nivel destul de nalt,igiena i sanitria este respectat,te)nica securitii la fel.1nspecia sanitaro-egienic, inspecteaz regulat, o dat la dou luni.;m rmas satesfacut de efectuarea practicii de producie n incinta localului ,, *erloga4 care este o cafenea de categoria 1, cu o deservire destul de plcut, atit eGteriorul cit si interiorul este bine amena3at cu un meniu variat ce include att bucate tradiionale ct i alte bucate, astfel acumulnd o practic destul de nsemnat pentru mine.
&"d. &"d.
Darea de seam/ la practica te !"l"#ic/ !!"naliza meniului# Data N. Document Semnat Darea de seam/ la practica te !"l"#ic/ Data 0123104 56784091 N. Document Semnat 0123104 56784091
$"al a $"al a
('
>eniul reprezinta un mi3loc de informatie cu a3utorul caruia orice consumator poate sa fie adus la cunostiinta, cu totalitatea felurilor de bucate servite impreuna cu preturile respective.(ista de bucate este de dorit sa include cele mai apreciate feluri culinare pentru a ispiti clientii si ingrasa profitul organizatiei.:eaceia este necesar ca el sa fie elaborat cu multa imaginatie,sponteneitate si multa dragoste in dependent de ceia ce doresti sa eGprimi.;legerea meniului potrivit reprezinta carticica de vizita a interprinderii.>incarea poate comunica o tema,un sentiment sau poate stabili atmosfera pe restul zilei,o masa buna poate face ziua sa fie si mai memorabilia.E data ce ai intrat in restaurant,baruri , primul lucru pe care il facem este de a cere meniul.1ndiferent de marimea interprinderii fie ca este mare fie ca este de marime modesta trebuie sa se intocmesc liste acorde importanta ma3ora elaborarii listelor de preparate si bauturi incit sa faciliteze clientilor alegerea preparatelor dorite.1n general in marele unitati separate de bauturi,pentru preparate si micul de3un.An alt factor esential de care se tine cont la alcatuirea lui este factorul sezonier.Se mai tine cont ca in bucate sa fie atinse armonia gustative datorita combinarii diferitor componente.2lanificarea meniului este foarte necesara deoarece nu putem minca ceea ce nu avem in bucatarii.(ista unui meniu trebuie sa include! -asocierea corecta a alimentelor si a preparatelor in structura meniurilor= -ordonarea rationala a preparatelor in structura meniurilor= -ordonarea rationala a preparatelor in meniu si asocierea corespunzatoare cu bauturi= -asigurarea cerintelor privind varietatea, sezonalitatea. Toate acestea lucruri trebuie sa constitue un mi3loc pentru interprindere de respect si sa stimuleze apetitul si imaginatia clientilor.1n franceza substantivul,,menuJJare doua acceptii foarte distincte,desemneaza ansamblu de mincaruri si bauturi care intra in componenta mesei si reprezinta tot o data programul acestuia.:eci e foarte necesar si important sa ne g)idam de acese doua lucruri la crearea unui meniu.1nincinta cafenelebar ,,*erloga4 meniul este constituit din mai multe component iar ordinea lor succesiva fiind! $. %ustari reci ;sorti de carne........................................1/$H%$ Salata de varza.........................................1H1/$ Salata Sops9i............................................1H $
&"d.
Darea de/seam/ la practica te !"l"#ic/ Salata Elive.........................................1H Data Coal N. Document Semnat aaaa 0123104 56784091
$"al a
Salata cu )ering...................................1H 1/ Kering cu cartofi si ceapa....................5/H1#$ Salata minune......................................1H $$ .tc. &. %ustari calde +izotto din carne de pui.......................1H /$ Fulien de pui.........................................1H1/$ Cascaval pane......................................1$$H/$ Ec)isori din ou cu sunca si cascaval....1H 1$ .tc. '. Felul intii @eama de gaina de casa.......................#$H#$$ Soelanca de carne................................#$$ Ciorba de fasole cu carne de vitel........#$$ Ciorba din ciuperci...............................#$$ Supa-)arcio..........................................#$$ Ecrosca................................................#$$ *ors rosu..............................................#$$ (. )ucate calde Crap ca-acasa......................................5/ Salau fript in ou..................................1$$ Stea9 de vitel......................................1$$ Carne de vitel cu confit si vin rosu.....1$$ Tocana cu mamaliga...........................1$$H $$ Cotlete ,,Tiras4....................................1H1#$ 2ui ,,Tabaca4.......................................1$$-/$$ 2iept dde gaina umplut cu ciuperci si cascaval.......1H1"$ .tc.
&"d.
$"al a
);
0123104 56784091
Cartofi-fri.....................................1H1/$ Cartofi ca -acasa..........................1H $$ Cartofi piureu..............................1H $$ (egume inabusite........................1H $$ .tc. +. ,eserturi Clatite cu cascaval...................... #$H/$ Clatite cu mere........................... #$H/$ Clatite cu fructe si lic)ior..........1/$H,$H $ 1ng)etata cu fructe.....................1$$H1 $ 1ng)etata cu nuci.......................1$$H#$H $ 1ng)etata cu ciocolataHmiereHdulceata....1$$H"$ >ere copate cu frisca..................1H"/$ *anane in sos de ciocolata cu nuci.....1H #$ .tc. -. )auturi fierbinti Ceai in sortiment............................1H#$$ Cafea .Gpresso..............................1$$ gr. Cappuccino....................................1$$ gr. Ciocolata fierbinte.........................1$$ gr. .tc. .. )auturi racoritoare Coca-cola in asortiment.................. /$ ;pa minerala ,,:orna4.................... /$ Suc ,,Faffa4 in asortiment................ /$ .tc. /. Sampanie Spumat alb-clasic ,,Cricova4...........1H5/$ Spumat rosu special ,,Cricova4........1H5/$ Spumat alb special ,,Cricova4..........1H5/$ Spumat alb ,,Cricova-muscat4..........1H5/$
$0. inurile
&"d.
$"al a
);
0123104 56784091
Iin ,,Cricova4 de marca................1H5/$ Iin ,,2urcari4.................................1H5/$ Iin ,,>ilestii->ici4.......................1H5/$ Iin ,,Kincesti4 special de marca....1H5/$ Iin ,,Cricova4 de marca.................1H $$ .tc. $$. ,ivinurile Siurpriznii.......................................1H/$ Cistru..............................................1H/$ :oina..............................................1H/$ Dvint LLLLL......................................1H/$ *asarabia........................................1H/$ >oldova.........................................1H/$ .tc. $&. otca ;bsolut.........................................1H/$ 8inlanda........................................1H/$ +us9ii standart.............................1H/$ Spicul de ;ur................................1H/$ B3el9a...........................................1H/$ .tc. $'. )ere C)isinau in asortiment.................1H/$$ Starii >elni9................................1H/$$ *ec9Js..........................................1H/$$ Stella ;rtois.................................1H/$$ Corona .Gtra................................1H""$ Staropramen.................................1H/$$ .fes 2ilsener................................1H/$$ .tc.
$"al a
Data
);
0123104 56784091
2rezentarea bucatelor se fac in platouri,raviere si in farfurii de gustari impune folosirea unor garnituri specific ,sosuri ceva ce sa dea au aspect cit mai apetisant produsului. 2rin natura compozitiei gustarile trebuie sa se pregateasca cu putin timp inainte de deservire,pentru asi pastra calitatile nutritive gustative si aspectul de prezentare,deci pentru a nu se altera si a fi prezente proaspete. 1ipuri de meniu >eniurile se pot diferentia in functie de masa pentru care sunt alcatuite, categoria de consumatori si profitul unitatii,astfel ! meniuri pentru principalele mese ale zilei &mic de3un, de3un si cina' = meniuri pentru diferite categori de consumatori &copii, adolescenti, adulti, sporivi, turisti straini' = meniuri dietetice = meniuri pentru mesele speciale &cocteil, receptie, banc)et, revelion' = meniuri specifice unitatilor cu profil &local, pescaresc, vanatoresc'.
:upa parerea mea meniul cafenelei ,,*erloga4 este foarte bogat dar dupa parerea mea el ar mai trebui putin inca mai imbelsugat adica grama3ul la bucatele reci,calde este mic in dependenta de pret,sic red ca minusul sau este un pret mare la un grama3 mic.1nsa plusurile sunt foarte multe dar sa speram ca pe parcurs ele vor ,ai aparea. (a intocmirea meniului nu este totul sa avem pe masa o )rana imbelsugata si cit mai gustoasa.:upa parerea mea este foarte important sa stim cit si ce sa mincam,sa nu abuzam numai de aceleasi alimente prea bogate in unele subsante nutritive si sarace in in altele sau invers. (ucrarea de fata a meniului trebuie sa cuprinda mincaruri cit mai gustoase si cit mai variate care aparent,la inceput,sunt greu de preparat ,dar care,in urma incercarilor si cu putina atentie vor deveni unele din cele mai apreciate si intrebate mincaruri.:eci intocmirea meniului impune pe linga competenta profesionala,eGperienta,cunostiinte si perseverenta celui care realizeaza aceasta activitate
)ibliografie: $. F.Ciumac ,,merceologia produselor alimentare4 C)isinau 1,,/ AT> editura Te)nica &. 9ovaliov ,,Te)nologia produselor alimentare4 '. *alanuta ,,>erceologia,sanitaria si igiena alimentara4 C)isinau 1,,0 (. I.Ascev ,,Erganizatiia abslu3ivania v restoranov4 >ascva 1,,$ *. Sbornic reteptur.>oscva.;canamica 1,0" +. MMM.Boogle.com
$"al a
Data
);
0123104 56784091