Gazele cu efect de sera si deteriorarea stratului de ozon

Poluarea mediului este cea mai important problem a secolului XXI. Se poate spune c poluarea a aprut odat cu industrializarea, dar s-a amplificat i s-a diversificat paralel cu dezvoltarea societii. La baza polurii stau factori variai, dintre care cei mai importani sunt: urbanismul, industrializarea, c imizarea, densitatea demo!rafic. Poluarea apare astfel ca un "subprodus# al civilizaiei, care nu se limiteaz doar la interiorul unei $ntreprinderi, a unei colectiviti mici, ci cuprinde orae, zone din interiorul unei ri i c iar arii ce se refer la zone !eo!rafice $ntinse, devenind o problem internaional. Pe de alt parte, datele privind cantitatea poluanilor la nivelul solului sunt furnizate de sistemele de monitorizare a calitii aerului, administrate de diferite or!anizaii de control, mai ales $n domeniul public. Pentru aer problemele actuale de mediu sunt: efectul de ser; distrugerea stratului de ozon; acidifierea; micropoluanii; producerea ozonului troposferic; particulele n suspensie. Indicatorii le!ai de mediul atmosferic sunt or!anizai pe trei nivele: indicatori de presiune %emisii de poluani), indicatori de stare (calitatea aerului) i indicatori de rspuns (msurile luate i eficacitatea lor). Substanele emise $n mediul atmosferic contribuie la schimbri climatice, distrugerea stratului de ozon, acidifierea aerului, formarea smogul fotochimic i deteriorarea calitii aerului. Sursele principale emitente de poluani sunt: sursele fi&e industriale, concentrate, de obicei, pe mari platforme industriale, dar i intercalate cu zone de locuit intens populate %dezvoltate preponderent pe vertical'( circulaia auto, $n special de-a lun!ul marilor artere incluz)nd i traficul !reu( antiere de construcie i betoniere( centralele electrotermice( surse difuze de combustie(

Schimbari climatice. Protocolul de la Kyoto Studiile tiinifice de impact au pus $n eviden modificrile produse de sc imbarea climei asupra sistemelor naturale i au analizat msurile de adaptare pentru ca aceste modificri s fie minime, astfel $nc)t s se asi!ure resursele de ran i dezvoltarea pe termen lun! a societii i economiei. *surile de adaptare se refer, $n principal, la procedeele de diminuare a vulnerabilitii ecosistemelor naturale la sc imbarea climei, $n timp ce msurile de reducere privesc diminuarea emisiilor de !aze cu efecte de ser, rezultate $n urma activitii umane. Convenia Cadru a aiunilor !nite asupra schimbrilor climatice, adoptat $n +,,-, atra!e atenia asupra creterii emisiilor $n atmosfer a !azelor cu efect de ser ca urmare a activitilor umane. .fectul de ser datorat acestor emisii determin o $nclzire suplimentar a scoarei terestre, cu efecte ne!ative asupra ecosistemelor i a strii de sntate a oamenilor. In ultimii +// de ani temperatura medie global a crescut cu /,0P /1 i $n .uropa cu +,-P /1, iar deceniul 2,/ a fost cel mai clduros din ultimii +3/ ani. Se

preconizeaz c temperaturile vor crete cu +,4 - 3,5P /1 p)n $n -/+/, creterile cele mai mari $nre!istr)ndu-se $n .uropa de .st i Sud. 6rticolul - al 1onveniei 1adru pentru Sc imbri 1limatice prevede $n mod e&pres c obiectivul ultim al acestei convenii este stabilizarea concentraiei gazelor cu efect de ser $n atmosfer, la un nivel care s nu aib o influen periculoas asupra sistemului climatic. 7n astfel de nivel trebuie atins $ntr-un interval de timp care s permit adaptarea ecosistemelor la sc imbarea climei, s asi!ure meninerea produciei de ran i s dea posibilitatea unei dezvoltri economice durabile. Protocolul de la 89oto, din decembrie +,,:, a fcut referire at)t la 1onvenia privind sc imbrile climatice c)t i la Protocolul de la *ontreal referitor la substanele care epuizeaz stratul de ozon i s-a desfurat pe tema limitrii cuantificate a emisiilor de !aze cu effect de ser i an!a;amentul reducerii acestora. Prin Le!ea <=-//+, >om)nia a ratificat Protocolul de la 89oto la 1onvenia 1adru a ?aiunilor 7nite asupra sc imbrilor climatice, numr)ndu-se printre primele state care au ratificat acest document internaional, de o importan deosebit pentru problematica sc imbrilor climatice. In mod concret, ara noastr i-a luat urmtoarele an!a;amente: reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser n perioada "##$%"#&" cu $' fa de nivelul de emisii nregistrate n anul &($(; realizarea nu mai t)rziu de "##* a unui s+stem naional de estimare a emisiilor de gaze cu efect de ser; elaborarea i implementarea politicilor n vederea promovrii dezvoltrii durabile; realizarea nainte de prima perioad de anga,ament, respectiv nainte de anul "##$, a -egistrului aional de emisii de gaze cu efect de ser. Gaze cu efect de sera Presiunile e&ercitate asupra ec ilibrului climatic al Pm)ntului sunt le!ate de emisiile diferitelor !aze a cror proprietate este de a absorbi razele infraroii rezultate $n urma $nclzirii suprafeei Pm)ntului de ctre ener!ia solar. 6ceste !aze numite gaze cu efect de ser sunt emise $n urma activitii umane. .voluia acestora, la nivelul ma;oritii rilor industrializate, va trebui s fie le!at de reducerea emisiilor, pe termen scurt i lun!, pentru a evita manifestarea sc imbrilor climatice, care fac viaa pe Pm)nt din ce $n ce mai dificil. Protocolul de la 89oto nominalizeaz !azele cu efect de ser ca fiind: dio.idul de carbon, metanul, o.idul de azot, hidroflorocarburile, perflorocarburile i he.afluorurile de sulf. @ezvoltarea industriei a determinat creterea nivelul emisiilor de !aze cu efect de ser: cu apro&imativ </A $n cazul 1BC-C, i +3A $n cazul ?C-CB. @epirea nivelului optim de emisie, la care se adau! emisiile din surse antropice ale compuilor or!anici fluoroclorurai %1D1 -clorofluorocarburi', au ca efect modificri climatice: creterea temperaturii terestre, sc imbarea re!imului pluviometric i a nivelului de radiaie la suprafaa solului, fenomene care produc perturbri $n funcionarea i dezvoltarea ecosistemelor. Principalele surse care emit $n atmosfer o&izi de azot %?BC&C, ?BC-C' sunt: centralele termice, automobilele, centralele electrice i o !am variat de procese industriale %industria sticlei, varului, cimentului, etc'. B&izii de azot contribuie la dezvoltarea fenomenelor de eutrofizare, ale smo!ului fotoc imic %fiind precursorii formrii poluanilor secundari, ca de e&emplu ozonul troposferic i particulele fine secundare' i ale ploilor acide.

Situaia emisiilor de gaze cu efect de ser 1unoaterea valorilor emisiilor de !aze cu efect de ser la nivel naional, reprezint un element important $n definirea impactului dezvoltrii socioeconomice asupra mediului i creaz baza necesar pentru formularea politicilor de protecie a mediului. .misiile de !aze cu efect de ser care contribuie la sc imbrile climatice reprezint una din cele mai importante zone de interes ale Strate!iei ?aionale a >om)niei privind Sc imbrile 1limatice. 6ceasta demonstreaz respectarea an!a;amentelor pe care >om)nia i le-a asumat $n sensul reducerii, $n perioada -//5--/+-, cu 5A fa de emisiile anului +,5,, a emisiilor de !aze cu efect de ser. *surile de reducere a emisiilor de dio&id de carbon i alte !aze cu efect de ser vor fi benefice i din alte puncte de vedere, inclusiv al $mbuntirii calitii aerului. *ulte dintre msurile ce vizeaz reducerea emisiilor de !aze cu efect de ser au ca avanta; secundar reducerea emisiilor poluanilor care afecteaz at)t mediul c)t i sntatea populaiei. .ficacitatea politicilor naionale de reducere a polurii aerului poate fi afectat $n sens ne!ative de poluarea "importat# dintr-o alt ar. Pentru reducerea polurii transfrontaliere care conduce la depuneri acide i creterea concentraiei pulberilor i a ozonului din aer, colaborarea internaional este sin!ura soluie de a obine reduceri importante i permanente. Poluarea transfrontalier este principala problem a 1omisiei .conomice a ?aiunilor 7nite pentru .uropa %7?.1.'. Potrivit prevederilor Protocolului de la 89oto, >om)nia s-a an!a;at s reduc emisiile de EFE cu 5A fa de nivelul din +,5, %anul de baz' $n prima perioad de an!a;ament -//5 --/+-. 6nul de baz pentru emisiile de FD1-uri, PD1-uri i SD0 este +,,3. Potrivit 6rticolului +- din 7?D111, >om)nia a transmis prima 1omunicare ?aional %1?+' la Secretariatul 7?D111 $n anul +,,3 i 1?$n +,,5. 1?< a fost transmis $n cel de-al doilea trimestru al anului -//3. 1el mai recent Inventar ?aional al EFE %realizat $n conformitate cu Dormularul 1omun de >aportare %1>D' i >aportul privind Inventarul ?aional %?I>' pentru anii cuprini $n intervalul +,5,--//- a fost transmis $n anul -//4. .valuarea acestor emisii constituie un instrument util pentru factorii de decizie $n vederea aprecierii situaiei >om)niei, $n ceea ce privete respectarea obli!aiilor ce reies din Protocolul de la 89oto. Eazele cu efect de ser sunt: C/C"C, C0C1C, C"C/, precum i 23C, 03C i 43C5C. @intre compuii fluorurai, $n inventarul naional sunt incluse numai emisiile de PD1-uri, ceilali compui fluorurai nu au putut fi estimai, din cauza lipsei datelor de intrare, necesare calculului. Sectoarele $n care s-au estimat emisiile de !aze cu efect de ser sunt: sectorul energetic, procesele industriale, utilizarea solvenilor i a altor produse, agricultur i deeuri. In calculul emisiilor nete de !aze cu efect de ser se ine cont de reinerea 1BC-C de ctre pduri. Emisiile anuale de dioxid de carbon *eninerea relativ constant a unei cantiti de dio&id de carbon, asi!ur condiii optime pentru dezvoltarea vieii. In urma cercetrilor s-a a;uns la concluzia c o cretere e&a!erat a concentraiei de 1BC-C i depirea pra!ului limit, ar avea efecte devastatoare. Poluarea aerului se datoreaz $n proporie de 3/A dio&idului de carbon. Se tie c, $n linii mari,fiecare Gilo!ram de petrol sau de crbune produce prin ardere trei Gilo!rame de dio&id de carbon.

1resc)nd concentraia de 1BC- C $n condiiile $n care ceilali factori care contribuie la producerea efectului de ser nu se sc imb, $n anul -/3/ supra$nclzirea va crete cu 4-3P / 1. .voluia emisiilor anuale de dio&id de carbon este datorat $n principal reducerii consumului $n sectorul ener!etic, precum i micorrii produciei diferitelor ramuri industriale. Emisiile anuale de metan 1a i emisiile de 1BC-C, emisiile de 1FC4 intervin $n !enerarea efectului de ser. 6cestea provin din: arderea combustibililor; descompunerea vegetal; arderi anaerobe; materiale organice n descompunere (produsele alimentare din depozite). In perioada +,5,--//<, emisiile de metan au sczut semnificativ: de la 3+:-3 mii tone 1BC-C ec ivalent $n anul +,5,, la -<:5/ mii tone 1BC-C ec ivalent $n anul -//<, %cantitatea $nre!istrat la nivelul anului -//< reprezent)nd 43,,A din emisiile de !aze cu efect de ser $nre!istrate $n anul de referin +,5,'. Emisiile anuale de protoxid de azot In anul -//< se constat o reducere a emisiilor de ?C-CB fa de +,5,, datorat $n principal reducerii consumului de $n!rminte c imice utilizate $n a!ricultur. Emisii de gaze cu efect de ser n sectorul energetic Sectorul ener!etic are cea mai mare contribuie la totalul emisiilor de !aze cu efect de ser. In anul -//<, din totalul de +4-,/4 mii tone 1BC-C ec ivalent, ++/0/4 mii tone 1BC-C ec ivalent reprezint emisiile de !aze cu efect de ser din sectorul ener!etic %ceea ce reprezint ::,4A din totalul de !aze cu efect de ser emise la nivelul anului -//<'. .misiile de !aze cu efect de ser din sectorul ener!etic provin, $n principal, din arderea combustibililor fosili pentru producerea de ener!ie electric i termic, precum i din e&tracia ieiului i a !azelor naturale. >educerea emisiilor de !aze cu efect de ser din sectorul ener!etic a fost cauzat, $n principal de micorarea consumului $n acest sector. Pentru reducerea emisiilor de !aze cu efect de ser, au fost $ntreprinse aciuni de $nlocuire a combustibililor fosili din procesele de combustie cu alte tipuri de combustibili. In acest sens, oraul Fuedin din ;udeul 1lu; este cuprins $n cadrul unui proiect $nc eiat $ntre !uvernele >om)niei i @anemarcei H 2roiect cu implementare comun, -umegu "###, de reducere a emisiilor de EFE %a !azelor cu effect de ser'. In cadrul acestui proiect, s-a pus $n funciune un sistem nou de $nclzire centralizat, bazat pe utilizarea de biomas. 6vanta;ele care decur! din punerea $n funciune a acestei centrale termice pe rume!u, pe l)n! costurile reduse ale !i!acaloriei, sunt: reducerea emisiilor de 1BC- prin $nlocuirea combustibilului lic id, folosit $n fosta central termic, cu biomas i reducerea polurii mediului prin eliminarea depozitrii rume!uului $n zone neautorizate.

Deteriorarea stratului de ozon

Bzonul este un constituent natural al atmosferei fiind prezent la o altitudine cuprinsa intre +3 si 4/ Gm care realizeaza un invelis protector pentru planeta Pamant. In atmosfera B< constituie apro&imativ < molecule la fiecare +/ milioane de molecule de aer %sau cca. +/-0volume A'. 1ea mai mare cantitate de B< %apro&imativ ,/A' e&ista in stratul cuprins intre 5 si +5 Gm care este numit stratul de ozon. Bzonul cuprins in acest strat H foarte fra!il, fiind concentrat, ar forma doar o fisie cu o !rosime de numai < mm in ;urul Pamantului. 6cest filtru foarte fin retine aproape totalmente radiatia ultravioleta %radiatii 7I cu lun!ime de unda J -,// K ', biolo!ic nociva, care se indreapta spre suprafata Pamantului, re!lementeaza temperatura din stratosfera cu implicatii deosebite in conditionarea circulatiei atmosferei si a climei !lobului terestru, prote;eaza toate formele de viata de pe pamant. 1ontinutul de B< al atmosferei influienteaza mult clima. Bzonul, prin caldura de!a;ata la disocierea sa in o&i!en, mentine straturile superioare ale atmosferei la temperatura relativ ridicate. In stare natural, ozonul se !sete $n stratosfer $n proporie de ,/A, la circa +/-3/ Gm altitudine, cu un ma&im $ntre -/ i <3 Gm, prezent $n atmosfer $n concentraie de /,/4 ppm %pri pe milion'. 1ontinutul ozonului cauzeaza doua probleme ecolo!ice. L7na tine de cresterea cantitatii de ozon in troposfera %ozonul din troposfera este un componenet c eie in smo!ul fotoc imic' si constituie o probleme comuna a multor orase din lume. LB alta problema care constituie un mare interes stiintific si ecolo!ic, tine de epuizarea ozonului in atmosfera. *asuratorile terestre si din satelit au inre!istrat o reducere a cantitatii de ozon deasupra unor re!iuni ale 6ntarcticii in perioada de primavara %cantitatea de ozon scade cu 0/ A'. 6cest fenomen este cunoscut ca M !aura de ozon antarctica#. In re!iunile polare arctice procese similare au loc iarna tirziu si primavara devreme. >educerea ozonului in aceasta perioada este de -/--3 A. B reducere mai mica a ozonului stratosferic s-a inre!istrat si in alte re!iuni ale !lobului. 1oncomotent cu reducerea ozonului stratosferic s-a inre!istrat cresterea radiatiei ultraviolete. Stratul de ozon stratosferic este definit de 1onvenia de la Iiena ca fiind 64tratul de ozon atmosferic de deasupra stratului limit planetar7. In troposfer, ozonul se comport ca un !az de ser, $nclzind suprafaa solului i acioneaz pentru a rci stratosfera, pe o $ntindere mic. Scderea observat a ozonului stratosferic poate conduce la scderea temperaturilor troposferice, prin reducerea flu&ului radiativ descendent. @istru!erea ozonului stratosferic este considerat a fi prima cauz a rcirii stratosferei inferioare, ceea ce poate avea un impact semnificativ asupra climatului troposferei. @istru!erea stratului de ozon a fost una dintre primele probleme !lobale de mediu luate $n discuie i prezentate publicului lar! din 1omunitatea .uropean. 1onsecinele ireversibile ale acestui fenomen at)t asupra ecosistemelor terestre, acvatice, a sntii populaiei, c)t i asupra sistemului climatic au condus la necesitatea unui efort concentrat la nivel !lobal i ca urmare a fost instituit re!imul internaional al ozonului. .puizarea stratului de ozon duce la: - scaderea eficacitatii sistemului imunitar, - aparitia infectiilor, - aparitia cancerului de piele, - arsuri !rave in zonele e&puse la soare, - aparitia cataractelor care duc la orbire, - reducerea culturilor si, implicit, a cantitatii de rana ca urmare a micsorarii frunzelor la plante,

- distru!erea vietii marine, a planctonului, - de!radarea unui numar mare de materiale plastice utilizate in constructii, vopsele, ambala;e. Distribuia ozonului in atmosfer S-a stabilit ca in re!iunile tropicale %</ / latitudine nordica si </ / latitudine sudica' cantitatea totala de ozon este relativ mica si variaza intre -3/ si -:/ 7@ %unitati @obson'. La latitudinele medii continutul ozonului variaza intre <//-<3/ 7@, crescind pina la 4// 7@ in emisfera nordica. La rindul sau stratul de ozon la tropice are o !rosime mai mare, sacazind treptat spre re!iunile polare. 6ceasta variatie a a ozonului este rezultanta circulatiei aerului atmosferic. @irectia acestei circulatii este orientata preponderent spre latitudinele medii si mari. 6ceasta circulatie decur!e foarte incet. Nimpul necesar pentru a depalsa o portiune de aer din tropopauza tropicala la altitudinea de +0--/ Gm este de circa 4-3 luni. Prima idee despre impactul activitatii antropice asupra epuizarii stratului de ozon a fost formulata la inceputul anului +,:/, precum ca un mare pericol pentru stratul de ozon il constituie emanarile vaporilor de apa si o&izii de azot?B& H din motoarele avioanelor cu reactie.si a rac etelor lansate pentru cercetarea spatiului cosmic. In anul +,:4 *.*olina si D.>oOland au demonstrat ca substantele c imice H clorofluorocarburile %1D1', produse de om care sunt utilizate in calitate de a!enti fri!orifici in transportul aerian, in automobile, !eneratori de spuma pentru stin!erea incendiilor, in industria ambala;elor, curatitori in industria electronica, in pulverizatori, ca material combustibil si aerosoli sunt transportate in stratosfera prin circulatia maselor de aer si pot avea o actiune distru!atoare asupra stratului de ozon. Savantii au studiat intensiv cazurile de reducere a ozonului stratosferic constatind ca din componenta 1D1 se separa atomi de clor care formeaza cu B- o&izi de clor, !aze care reactioneaza cu molecula de B< distru!ind-o. 1oncetratia acestor !aze%o&izi de clor' este mai mare in zona polului sud, dar in +,55 sau identificat si in atmosfera polului nord.@intre subsatantele 1D1, cele mai periculoase pentru stratul de ozon sunt: freon H ++ si freon H +-, alonii +-++ si +</+, idro-cloro-fluorocarburi %F1D1', metilcloroformul si bromura de metil %Cr1F<'. In anii P5/ in!ri;orarea in le!atura cu efectele distru!atoare ale diminuarii stratului de ozon a impus necesitatea lansarii unui apel pentru initierea unor actiuni la nivel mondial pentru stoparea producerii si diminuarea utilizarii 1D1, a celorlalte produse c imice amintite mai sus, in sectorul fri!orific, antiincendii, a solventilor, a materialelor izolatoare, aerosolilor, etc. Principiile colaborarii internationale privind protectia stratului de ozon au fost elaborate in cadrul 1onventiei de la Iiena in anul +,53. 1onventia a intrat in vi!oare la - septembrie +,55. -+ de articole ale 1onventiei obli!a partile semnatare sa prote;eze , in primul rind, sanatatea umana si componentele mediului incon;urator de efectele epuizarii stratului de ozon. Protocolul de la *ontreal cu privire la substantele care distru! stratul de ozon, elaborat sub tutela Pro!ramului ?atiunilor 7nite pentru *ediul Incon;urator re!lementaeza substantele potential-distru!atoare ale startului de ozon si a intrat in vi!oare la /+./+.+,5,. Protocolul de la *ontreal este un acord international care a stabilit o esalonare a reducerii si eventual a eliminarii substantelor care distru! stratul de ozon din utilizarea !enerala. La - au!ust -//4, +55 de state Q 1omunitatea .uropeana au devenit membre semnatare ale Protocolului de la *ontreal privind substantele care distru! stratul de ozon. 1oncentraia ozonului stratosferic este afectat de o varietate mare de procese interne, cum ar fi distru!erea c imic de ctre alo!eni, sau e&terne, de

e&emplu variaiile radiaiei solare %$n particular ale radiaiei 7I'. Invers, ozonul stratosferic are un rol activ $n determinarea structurii termice, dinamice i c imice a stratosferei i troposferei i deci, e&ercit un impact direct asupra climatului. Falo!enii eliberai de la sol, $n pricipal sub form de clorofluorcarboni %1D1s', idroclorofluorcarboni %F1D1s' i idrocarburi de brom sunt convertii $n forme active, $n stratosfera medie i superioar unde contribuie la creterea nivelelor naturale de clor, distru!)nd ozonul. >eciproc, modificarea ozonului poate afecta temperaturile stratosferice i troposferice prin procesele radiative de und lun! i scurt. Bzonul troposferic este influenat, de asemenea, prin sc imbul stratosfertroposfer i prin procesele c imice. @istru!erea ozonului atmosferic, cu efectele sale poteniale asupra creterii radiaiei 7I la nivelul solului, constituie o caracteristic atmosferic la scar !lobal. La latitudinile medii ale emisferei nordice scderea ozonului total este de apro&imativ --4A pe decad( $n ultimii ani, declinul ozonului total a fost mai lent, dar valorile msurate sunt departe de cele anterioare anului +,5/. 1antitile de clor i alte produse c imice care distru! ozonul au atins ma&imul $n anii +,,:+,,5, dar se menin, totui, la valori ridicate $n stratosfer. B mare parte din diferenele interanuale recente se pot e&plica prin variabilitatea meteorolo!ic( dar nu este $nc posibil cuantificarea e&act a influenelor antropice sau naturale. In >om)nia, monitorizarea zilnic ce a condus la acumularea unui fond de date timp de -3 ani permite evaluarea strii ozonului total cu un !rad suficient de confiden. @ac se face referire la perioada rece a anului - iarna -//4=-//3 %intervalul de ma&im distru!ere a ozonului', evoluia acestuia s-a difereniat astfel: $n intervalul + noiembrie -//4 - +3 ianuarie -//3 valorile zilnice $nre!istrate au fost mici i rareori au atins <4/-<3/ 7.@. In partea a doua a iernii, dup -/ ianuarie -//3, valorile de ozon au crescut semnificativ p)n la valori de 43/ 7.@. Iariaia aceasta s-a datorat evoluiei vorte&ului polar care, $n stratosfer, a fost mai puternic dec)t normal. Bdat cu apropierea perioadei de tranziie ctre primvar, a $nceput distru!erea vorte&ului ceea ce a permis intensificarea proceselor de sc imb de ozon de la latitudinile $nalte ctre cele medii. Ialorile medii lunare prezint o variabilitate caracteristic latitudinilor medii: cu ma&ime pronunate $ntre lunile ianuarie i aprilie i cu minime $ntre lunile septembrie i noiembrie. Nendina evaluat pe tot intervalul msurat reprezint -5,03A, apro&imativ e!al cu valoarea din anul precedent de -5,30A. Ialoarea tendinei ar putea fi atribuit $ncetinirii procesului de distru!ere a ozonului, dar este dificil de stabilit ponderea cror factori este predominant %factorii naturali sau datorit faptului c valorile clorului stratosferic total au atins ma&imul i au rmas aproape constante ). *ecanismul prin care creterea alo!enilor ar putea afecta ozonul de la latitudinile medii se datoreaz unuia sau mai multora dintre urmtoarele fenomene: procesele c imice locale care acioneaz la latitudini medii, bazate fie numai pe c imia fazei !azoase, fie pe reaciile etero!ene de pe aerosolii de acid sulfuric( e&portul aerului srac $n ozon din vorte&ul polar $n timpul iernii i primverii i diluiei aerului srac $n ozon odat cu ruperea vorte&ului( e&portului clorului activ din vorte&ul polar, care poate apoi s distru! ozonul de la latitudinile medii. 6ceste trei cate!orii de procese se refer numai la posibila contribuie a reaciilor c imice la tendina de ozon. 1ercetrile din ultimii ani au artat c variaiile dinamice ale stratosferei contribuie foarte mult la tendina observat.

Iariaiile acestea se pot datora: - tendinei pozitive a frecvenei intruziunilor subtropicale ale aerului din troposfera superioar $n partea cea mai ;oas a stratosferei de la latitudinile medii( - tendinei ne!ative a frecvenei intruziunilor polare concomitent cu creterea local a $nlimii tropopauzei( - tendinei circulaiei meridionale de scar mare %circulaia CreOer-@obson', care transport ozonul din re!iunea-surs, de la tropice ctre stratosfera inferioar de la latitudini medii. S-a stabilit cu certitudine c tendina observat a ozonului nu poate fi datorat unei sin!ure cauze, fie c imic, fie dinamic. .ste, de asemenea, foarte probabil ca relativa contribuie la bu!etul ozonului, la procesele menionate mai sus, s varieze de la un an la altul i de la emisfera nordic la cea sudic. In concluzie, tendina !lobal de evoluie a ozonului total $n perioada ianuarie +,5/ - martie -//3 rm)ne ne!ativ, dar mult sczut fa de anii anteriori. @up +,,: s-a remarcat o sc imbare pozitiv $n evoluia ozonului, la toate latitudinile cuprinse $ntre 3/?-3/S, dar rm)n precauii cu privire la evoluia ulterioar a ozonului precum i la momentul $nceperii refacerii stratului de ozon la valorile anterioare anilor R5/. Scderea preconizat a cantitilor de clor i brom stratosferic $n urmtorii 3/ de ani prin implementarea total a msurilor prevzute $n Protocolul de la *ontreal i 6mendamentele ulterioare, va conduce la creterea cantitii !lobale de ozon, dei e&ist deosebiri $n proieciile furnizate de diferite modele !lobale. Intre factorii implicai se menioneaz creterea bio&idului de carbon, a metanului sau a vaporilor de ap. B dificultate suplimentar provine de la modificrile survenite $n transportul atmosferic care este dificil de pro!nozat, iar impactul acestor modificri asupra ozonului stratosferic poate fi pozitiv sau ne!ativ. .&plicaia complet a anomaliilor de ozon i temperatur ar trebui s includ toate aspectele fotoc imiei ozonului i ale dinamicii meteorolo!ice, dar monitorizarea i msurtorile continue rm)n eseniale $n realizarea acestui scop.

Ozonul troposferic si alti oxidanti fotochimici Spre deosebire de ozonul stratosferic care prote;eaz viaa pe Pm)nt, ozonul troposferic %cuprins $ntre sol i 5-+/ Gm $nlime' este deosebit de to&ic i constituie poluantul principal al atmosferei zonelor industrializate, deoarece precursorii acestuia provin din activiti industriale i trafic rutier. @istru!erea ozonului troposferic se realizeaz prin procese de transport i prin distru!ere c imic $n troposfer. Se consider c prezena ozonului $n troposfer constituie urmarea a dou procese de baz: - sc imburile troposfer=stratosfer, care determin transportul ctre troposfer a aerului stratosferic bo!at $n ozon( - producerea ozonului, n situ, prin reacii fotoc imice care implic mono.idul de carbon, metanul i hidrocarburile non%metanice, $n prezena o&izilor de azot. In mod similar, distru!erea ozonului troposferic se realizeaz prin procese de transport i prin distru!ere c imic $n troposfer. Cantitatea de ozon troposferic este e&trem de variabil $n timp i $n spaiu, deoarece precursorii si pot fi transportai de la mare distan. @in acest motiv, dintre toi poluanii atmosferici, ozonul este cel mai dificil de controlat, fiind necesar o reea dens i bine dotat pentru monitorizarea, nu

numai a ozonului, ci i a altor compui atmosferici (o.izii de azot, metanul, compuii organici volatili). *onitorizarea ozonului troposferic se realizeaz $n cadrul a +4 staii de suprave! ere, prin efectuarea de msurtori ale concentraiilor de ozon $n timp real, utiliz)ndu-se metoda de referin indicat de Brdinul 3,-=-//- H metoda fotometric $n 7I. Brdinul 3,-=-//- prevede urmtoarele limitri privind valorile concentraiilor de ozon troposferic: +-/ S!=m<, ca obiectiv pe termen lun! pentru protecia sntii umane, reprezent)nd valoarea ma&im zilnic a mediilor pe 5 ore calculat din date orare( +5/ S!= m<, ca pra! de informare, reprezent)nd medie orar( -4/ S!= m<P, ca pra! de alert, reprezent)nd medie orar. 6dministraia ?aional de *eteorolo!ie efectueaz msurtori de c imia atmosferei la staia E6T Dundata. Ozonul troposferic 1oncentraia atmosferic a ozonului s-a msurat cu un analizor automat *onitor Labs model *L ,5+- cu calibrare intern automat. Instrumentul a fost pro!ramat s e&ecute urmtoarele: s realizeze o calibrare la fiecare -4 ore, s msoare continuu, s medieze datele pe intervale de timp de o or i s stoc eze mediile. Ialoarea minim in anul -//4 a fost de +,4- ppbv, $nre!istrat $n ziua de < noiembrie -//4, ora 4://, valoarea ma&im a fost de 3<,<+ ppbv, $nre!istrat $n ziua de /: iulie -//4, ora 3://. Ialoarea medie anual a fost de -0,,< ppbv.

Dioxidul de azot B&izii de azot %?BC&C, adic ?B i ?BC-C' nu sunt !aze de ser, dar produc sc imbri importante $n concentraiile altor !aze de ser prin interaciunile lor cu radicalul idro&il %BF'. In prezena ?BC&C, o&idul de carbon i idrocarburile sunt o&idate pentru a produce ozon $n troposfer, afect)nd, asemenea unor !aze de ser, bilanul radiativ al Pm)ntului. Principalele surse antropice ale o&izilor de azot sunt reprezentate de $n!rmintele c imice, arderea biomasei, arderea combustibililor fosili i emisiile provenite de la avioane. Pentru msurarea concentraiei dio&idului de azot s-au prelevat probe de aer cu o instalaie realizat $n laborator, debitul de aer fiind stabilizat cu orificiu critic i msurat la $nceputul i sf)ritul perioadei de prelevare. 6nalizele s-au fcut $n laboratorul de la 6fumai, dup metoda Saltzman.

P>.I.@.>I 6L. >.E7L6*.?N7L7I 7. ?>. -/<:=-/// privind substantele care epuizeaza stratul de ozon 6cest >e!ulament stabileste o serie de masuri privind implementarea Protocolului de la *ontreal referioare la : re!ulile de productie, import, e&port, plasare pe piata, utilizare, recuperare, re!enerare, distru!ere, prevenire a eliminarii in atmosfera a emisiilor care depreciaza stratul de ozon, sc ema de eliminare a 1D1-urilor %cloro-fluorocarburilor', alonilor, a bromurii de metil 1F<Cr', a F1D1 % idro-cloro-fluorocarburilor', sistemul de licente de import, e&port si productie, modul de raportare a datelor, urmarirea punerii punerii in circulatie pe piata interna a substantelor care depreciaza stratul de ozon, monitorizarea consumurilor de substanta care depreciaza stratul de ozon in atmosfera. In prezent >omania actioneaza in baza art-lui 3 al Protocolului de la *ontreal care prevede o dero!are de +/ ani de la aplicarea masurilor de control stabilite de Partile la Protocol. 6stfel, datele privind in! etarea consumurilor si eliminarea treptata a substantelor care depreciaza stratul de ozon sunt cu +/ ani intirziate comparativ cu termenele prevazute de Protocol pentru tarile dezvoltate. @e, asemenea, in anul -//:, >omania va furniza date privind consumul de 1D1 si F1D1 in anul +,5,, in scopul alinierii la prevederile 6ne&ei III a >e!ulamentului -/<:=-///=7.. Productia de 1D1 in >omania este nula din anul +,,3. >omania nu are capacitati de productie de F1D1. In baza Brd-lui nr. 3/0=+,,0, importurile sunt permise numai pentru satisfacerea cerintelor interne fundamentale. Le!ea nr. +3,=-/// interzice productia, comercializarea si utilizarea 1D1-urilor din cate!oria Malti 1D1# >eferitor la 1F<Cr este interzisa utilizarea acesteia in aplicatii fumi!ene a solului incepind cu anul -//- si in aplicatii de depozitare incepind cu anul -//3. 1onform le!ii nr. +3,=-/// vor fi transmise datele referitoare la cantitatile de 1F<Cr destinate utilizarii in aplicatii de carantina si pre-e&peditie pentru anii +,,0, +,,: si +,,5 pana la data aderarii. .SN. ?.1.S6> 16 ?BI, 1.I I? II6N6, 7>*6SII ?BSN>I SI 7>*6SII 7>*6SILB> ?BSN>I S6 61NIB?6* I? 6S6 D.L I?1IN 61NIIIN6NIL. 1. 67 I*P61N ?.E6NII 6S7P>6 I?N.E>IN6NII SN>6N7L7I @. BUB? S6 S. @I*I7?7.U., S6 E6SI* I*P>.7?6 17 P>B@716NB>II SI @ISN>IC7INB>II @. S7CSN6?N. 1. .P7IU.6U6 SN>6N7L @. BUB? 6LN. P>B@7S. 16>. S6 DI. P>I.N.?B6S. BUB?7L7I %ca strat protector al atmosferei pamantului care opreste radiatia ultravioleta- uv'. N>.C7I. S6 61NIB?6* pentru ca desfasurarea de activitati ce !enereaza ozon sa nu depaseasca concentratia de +5/ =m<? aer%ca medie orara' si in acelasi timp sa fie avertizata populatia cind concentratia de ozon, in atmosfera depaseste <0/ =m<? aer %ca medie orara'. Uiua mondial a proteciei stratului de ozon este +3 septembrie, dar nu numai $n aceast zi trebuie mediatizate problemele le!ate de acest subiect.

6ndreea Pop