Sunteți pe pagina 1din 4

ALIMENTE ALCALINE SI ACIDE FRUCTE ALCALINE: stafide, curmale, smochine, ananas, mere si cidru caise, iersici, cirese, a!

ocado, stru"uri, #anane coa te, ca suni, "ra e$fruit, man"o, e ene "al#en%rosu, nectarine, masline ne"re, a a&a, ere FRUCTE ACIDE: toate conser!ele, "emuri, dulceturi, fructe 'aharisite, "la'urate, fructe uscate conser!ate cu sulfura fructe roas ete consumate 'ahar #anane !er'i, masline !er'i, rune LE(UME ALCALINE: ciu erci, ma'are !erde, #roccoli, cono ida, rosii !ar'a rosie si al#a, cea a, usturoi, ra', salata !erde, sfecla morco!i, cartofi, s anac, an"hinare, castra!eti, andi!e atrun)el, astarnac, ardei, do!leac, ridichi, soia #oa#e in, #ostan, na , !inete, le"uminoase incoltite LE(UME ACIDE: ardei iute, as ara"us ru#ar#ar toate ti urile de fasole si linte cu e*ce tia celor "erminate CEREALE ALCALINE: cereale roas ete, or' !erde alimente neutre dar care absorb aciditatea digestiva: aine ra)ita, aine mai !eche de + 'ile (contin mai putin gluten care genereaza exces de mucus in corp). CEREALE ACIDE: roduse de atiserie, aine al#a, aine inte"rala sau "raham, amidon, aluaturi, o corn, malai, aste fainoase, "ris, ore' ,al#, #run, #asmati- faina de o!a', ore', or', secara, ful"i de cereale LACTATE ALCALINE: la te smantanit, .efir, 'er, unt, frisca la te roas at ,!aca, ca ra- iaurt sim lu ne asteuri'at sau la te rins LACTATE ACIDE: /arme'an, #ran'eturi fermentate, casca!al, telemea in"hetata, iaurt indulcit sau iaurt cu fructe la te fiert, la te raf, smantana fermentata ALIMENTE (ATITE ALCALINE:le"ume fierte, coa te, mancaruri sau "hi!eci de le"ume, dar fara rosii sau #ulion su e de 'ar'a!at si de radacinoase fara carne ALIMENTE (ATITE ACIDE: Alimente foarte acide: mancaruri ce contin rosii fierte, #ulion sau asta de rosii, su ele in care a fiert carnea, su ele cu adaos de !e"eta, s anac "atit, conser!e DULCIURI ALCALINE: suc de trestie de 'ahar, 'ahar din trestie uscat siro de ore' #run ,mierea in cantitati mari oate forma si aci'iDULCIURI ACIDE: dulciuri, ra)ituri, #iscuiti, na olitane, ciocolata, indulcitori sintetici ,'aharina,as artam, sor#itol-, miere artificiala sau relucrata cu 'ahar, fructo'a, lacto'a /R0DUSE ANIMALE ALCALINE: oua de re elita, oua de rata /R0DUSE ANIMALE ACIDE: me'eluri, toate ti urile de carne de mamifere, asare, este, "elatina, "rasime, icre, oua de "aina1 2AUTURI ALCALINE: sucuri de le"ume radacinoase, ceaiuri de lante neindulcite, a a lata si a a de i'!or sunt considerate neutre, desi in realitate au un 3 usor acid ,intre 4$52AUTURI ACIDE: toate #auturile alcoolice, racoritoare sintetice, cola, cafea, cacao, sifon DI6ERSE 7 ALCALINE: a roa e toate condimentele, roduse din lucerna, al"e "him#ir, amala.i, sare de mare dro)die de #ere ,calu DI6ERSE 7 ACIDE: muraturi facute cu otet, maione'e, sare rafinata, sosuri, .etchu , asta de rosii, mustar , asta-, curr& aditi!i alimentari sintetici: arome, coloranti, "lutamat, conser!anti ca: #en'oat, otet, saramura, fum ALIMENTE ULEI0ASE ALCALINE: ulei resat la rece de floarea soarelui sau masline ulei de este, ulei de rimula, mi"dale, sam#uri de do!leac, alune,susan, castane,nuca de cocos roas ata ALIMENTE ULEI0ASE ACIDE: ulei rafinat de floarea soarelui sau de masline fructe olea"inoase si seminte coa te sau ra)ite nuci, fistic

02ICEIURI CARE ALCALINI8EA8A C0R/UL: somnul, rela*area, sauna, e*ercitiul fi'ic, meditatia, e*ercitiile de res iratie #una dis o'itie, #ucuria, fericirea, calmul 02ICEIURI CARE /R0DUC ACID08A: fumatul, aromati'anti si arfumuri sintetice somn insuficient, medicamentele de sinte'a,su rasolicitarea, su ararea, mania, stresul, ura, re!olta Dintre alimentele care "enerea'a aciditate, "ru a cerealelor si a le"uminoaselor constuie o arte im ortanta din iramida alimentatiei1 Ele se recomanda a fi consumate im reuna cu alimente alcaline entru a reali'a un echili#ru in di"estie1 Doua "ru e a arte de alimente sunt: Alimentele alcaline sau neutre care "enerea'a aciditate: 'ahar, dulciuri, ma)oritatea roduselor de cofetarie si atiserie re arate cu faina al#a si 'ahar, alimente #o"ate in "lucide cum ar fi ore'ul Alimentele acide care "enerea'a alcalinitate: lamaie, "ra e$fruit, otet de mere diluat in a a muraturi usor fermentate cum sunt castra!etii de !ara in saramura sau !ar'a murata in rimele 9 luni1 Aceste alimente, rin aci'ii sla#i e care ii contin, fa!ori'ea'a di"estia si scad hi ersecretia de acid din stomac1 Ma)oritatea fructelor au o reactie chimica acida in la#orator, dar nu acelasi lucru se etrece in cor ul uman, entru ca in realitate ele de!in alcaline rin meta#oli'are1 In schim# mierea si 'aharul sunt alcaline, dar din cau'a continutului mare de "lucide formea'a aci'i1 3i eraciditatea 0 stare relun"ita de o#oseala, uneori ana la e ui'are, oate fi semnul unor deficiente sau maladii de natura foarte diferita1 Este stiut ca li sa de !itamine, de fier sau alte minerale, schim#arile de !reme sau li sa luminii datatoare de ener"ie ot a!ea dre t consecinta o stare de o#oseala1 Dar si a neea ce insoteste sforaitul din tim ul somnului duce la o e ui'are in tim ul 'ilei1 Mai utin cunoscut este fa tul ca si o sinu'ita cronica este insotita de o#oseala sau ca, la femei, o e ui'are de durata oate anunta un infarct miocardic1 Dar o#oseala mai oate a!ea o cau'a cat se oate de neaste tata1 :/loaia acida a facut !al!a in urma cu cati!a ani, omul acid !a face in !iitor:1 Afirmatia ii a artine u#licistului Nor#ert Treut;ein, autorul cartii :3i eraciditate $ #olna! fara moti!:, sustinator al teoriei du a care, datorita unei hi eraciditati cronice, omul nu numai ca este li sit de !la"a si morocanos, dar isi distru"e cu totul sanatatea1 Autorul crede ca mi"renele si reumatismul, cancerul, infarctul miocardic si dia#etul, siho'ele si ne!ro'ele sunt intotdeauna insotite de o aciditate crescuta1 La orice adult sanatos sunt in functie mecanisme de re"lare, care sta#ilesc un echili#ru intre continutul acid si cel #a'ic din or"anism1 La acientii cu acido'a ,cresterea aciditatii si reducerea re'er!ei alcaline din san"e- este !or#a intr$ade!ar de o stare atolo"ica1 /e #a'a !alorii 3 se oate sta#ili cat de acid sau cat de #a'ic este san"ele, dar si urina1 /e o scala de la < ana la <=, unctul de neutralitate se afla la 51 San"ele nostru are !alori 3 de 5,9> ana la 5,=>, este asadar usor #a'ic1 6alorile din urina ot oscila intre = la oamenii foarte #olna!i si ? la su"ari1 In "eneral, starea de #oala este asociata cu aci'ii, starea de sanatate cu #a'ele si mineralele alcaline1 Dat fiind ca rinichii contri#uie la eliminarea aci'ilor, la oamenii mai in !arsta, la care functia renala ince e sa fie in"radita, hi eraciditatea este o ro#lema serioasa1 Im#atranirea $ se mai s une $ nu este nimic altce!a decat into*icarea continua cu de unerile acide, e care or"anismul nu mai reuseste sa le neutrali'e'e1 E*ista in cor mai multe sisteme lichidiene interconectate si fiecare are 3$ul sau:

3$ul di"esti!

In functie de alimentele consumate si de secretiile di"esti!e, 3$ul oate !aria aici de la + ,acidul clorhidric din stomac-, ana la @ ,sucul ancreatic-1 Dintre toate sistemele de 3 amintite sistemul di"esti! se de'echili#rea'a cel mai usor si de aceea el re re'inta o cheie in mentinerea sanatatii1 Intr$un mod similar A&ur!eda considera focul di"esti! Agni dre t cheia sanatatii si a #olii1 De aceea !om acorda un s atiu mai lar" alimentatiei1 3$ul san"elui si limfei /rin cele a ro*imati! > l de san"e si + l de limfa, aceste lichide drenea'a si hranesc restul de a ro*imati! 4A$5A de ." de tesuturi ale unui adult1 De aceea au rol de tam on entru astrarea unei aciditati normale in tesuturi1 3$ul tesuturilor La cei sanatosi tesuturile au un 3 a ro iat de cel al san"elui, dar la cei #olna!i, care semnalea'a dureri reumatice, mi"rene, la cei o#e'i, cu dia#et, #oli cardio!asculare sau cancer, 3$ul tesuturilor este cu si"uranta acid1 S re deose#ire de san"e care tre#uie sa$si astre'e un 3 constant, tesuturile ot fi con!ertite in ade!arate re'er!oare ale re'idurilor acide ,"rasime in e*ces, calculi, e*cerscente osoase sau tumori-1 Unele tesuturi cum ar fi oasele si muschii ot fi s oliate de re'er!a de minerale alcaline, acest fa t conducand la osteo oro'a, dureri ale coloanei !erte#rale si s asmofilie1 Acest sistem al tesuturilor cor orale necesita un tim mai indelun"at entru a se echili#ra, de aceea rimele sa tamani de tratament sunt destinate transformarilor ce au loc in tesuturi, fara sa a ara nea arat re'ultate !i'i#ile cum ar fi scaderea in "reutate sau di'ol!area calculilor1 3$ul urinei si al trans iratiei Are rol de su a a de control asu ra 3$ului san"uin si de aceea oate !aria intre !alorile de =1> si ?1 Ma)oritatea oamenilor in conditiile alimentatiei actuale au un 3 cu rins intre >$41 Cei !e"etarieni au un 3 urinar usor mai alcalin, cu rins intre >1?$51 Cu cat urina e mai acida, san"ele si tesuturile sunt mai acide1 In anumite fa'e ale #olilor 3$ul urinar oate fi alcalin dar tesuturile sa fie acide, acest fa t datorandu$se unor #loca)e in sistemul e*cretor, fie datorita fa tului ca re'iduurile acide sunt rofund le"ate in tesuturi si nu ot fi di'ol!ate usor, ci doar rin tratament adec!at1 ,!e'i tratamentele de oleatie A#h&an"a din medicina A&ur!eda-1 htt :%%;;;1medicina naturala1 +Am1com% hoto41 html Cau'ele hi eraciditatii: Dieta acida ,e* licata e lar" in ta#elul anterior-1 Emotii ne"ati!e Alimente incom ati#ile1 Chiar si cele mai alcaline alimente ot "enera aciditate daca sunt consumate im reuna cu alimente incom ati#ile1 De e*em lu alimentele care contin "lucide au ne!oie de sucuri di"esti!e alcaline in tim ce roteinele se di"era la un 3 acid1 Re"uli entru a asi"ura com ati#ilitatea alimentara si a e!ita aciditatea: Fructele se mananca inainte de masa cu cel utin 9A de minute sau constituie o masa se arata Dulciurile nu se mananca du a mancare La tele este un aliment com le* si "reu de di"erat1 Tre#uie #aut cald si e!entual condimentat1 Este #ine sa nu fie com#inat cu nici un alt aliment Nu se #ea a a rece la masa sau du a masa, ci doar a a fier#inte Alimentatia si stilul de !iata Echili#rul intre re'er!ele de aci'i si de #a'e din cor de inde de modul nostru de !iata1 Stresul, li sa de miscare, o alimentatie "resita, fumatul, consumul de alcool si de cafea, cresc aciditatea din or"anism1 Consecintele caracteristice ale unei hi eraciditati de durata sunt tul#urari di"esti!e, sla#irea sistemului imunitar, afectari ale coloanei !erte#rale, "uta, reumatism sau sclero'ari ale arterelor1 Cu hi eraciditatea sunt use in le"atura si ertur#arile !e"etati!e, cum ar fi mi"renele sau aritmiile functionale1 /entru a nu se a)un"e la ra"ul de la care hi eraciditatea de!ine un factor e*trem de noci! entru or"anism, ot fi luate o serie de masuri re!enti!e1 Se intele"e ca rolul esential in asi"urarea echili#rului re!ine unei alimentatii sanatoase1 /entru fiecare aliment luat in arte e*ista o ro ortie diferita de com onente cu efect acid si cu efect #a'ic1 Sunt cunoscute insa "ru ele de alimente care

actionea'a intr$un sens sau A roa e toate le"umele in s ecial cele roas ete sunt alcaline si echili#rea'a aciditatea e*cesi!a1

altul:

Alimentele care contin multe minerale #a'ice sunt salatele, fructele si le"umele, mai cu seama cea a, cartofii, morco!ii1 Efect #a'ic sla# au iaurtul, fructele uscate, ciu ercile si le"uminoasele in astaie1 Efect acid sla# au #ran'a de !aci, smantana, ainea inte"rala si familia nucilor1 3i eraciditate ro!oaca mai cu seama carnea, inclusi! me'elurile si dulciurile, alcoolul si cafeaua1 Dar si ouale, #ran'a si rodusele fainoase Tre#uie retinut fa tul ca in co ilarie or"anismul reuseste mai usor sa se echili#re'e du a consumul de dulciuri si carne, desi co ii cresc mai sanatosi fara sa le manance, dar odata cu inaintarea in !arsta, consumul lor tre#uie tot mai mult redus1 2enefica entru eliminarea sur lusului de aciditate este trans iratia, de e*em lu in sauna1 Sunt de asemeni recomandate inotul si mersul e #icicleta1 Mineralele naturale e*trase din cochilii, coa)a de ou, al"e si saruri marine, in s ecial calciu, !itamina D, 'inc, cu ru si ma"ne'iu sunt recomandate in curele entru alcalini'area cor ului1 Alimentele #o"ate in sulfuri, cloruri, a'otati si fosfati au un efect acidifiant1 /roteinele animale sunt #o"ate in astfel de su#stante1 Mineralele alcaline ca sodiu, otasiu, calciu, ma"ne'iu neutrali'ea'a aciditatea1 Aceste elemente se "asesc din a#undenta in alimentele !e"etale1 Cor ul stochea'a aceste minerale in oase si le eli#erea'a atunci cand tre#uie sa echili#re'e 3$ul san"uin1 Cand datorita consumului re etat de alimente acide sau oluate chimic dar si a im#atranirii tesuturilor, cor ul isi e ui'ea'a re'er!ele !itale de minerale si a are starea de acido'a1 Acido'a este cau'a ma)oritatii #olilor la omul modern1 Atunci cand se instalea'a in tesuturile cor orale, acest fenomen are loc in ordinea de hranire a tesuturilor, asa cum este data ea in medicina A&ur!eda: Rasa dhatu ,limfa- $ ulcer "astro$duodenal, "astrita, dia#et 'aharat, colita Ra.ta dhatu ,san"ele- $ 3i ertensiune arteriala, aterosclero'a, cardio atie ischemica, hemoroi'i, #oli de iele Mamsa dhatu ,muschii- $ ietre la rinichi si !e'ica #iliara, afectiuni ale ochilor Meda dhatu ,"rasimea- $ o#e'itate, celulita, afectiuni ale arului, un"hiilor si dintilor, de"enerescenta "rasa a or"anelor Asthi dhatu ,oasele- $ osteo oro'a, reumatism, artro'e, artrita, "uta, cariile dentare, o#oseala "enerali'ata Ma))a dhatu ,tesutul ner!os si madu!a- $ o#oseala, mi"rene, stres, ne!ro'e, leucemie Shu.ra dhatu ,fluidele re roducatoare- $ infertilitate, im otenta, noduli mamari, chisturi o!ariene, infectii si inflamatii ale or"anelor "enitale, rani ale colului uterin 0)as ,!i"oarea si radiatia ener"etica- $ o#oseala cronica, scaderea imunitatii care oate ermite instalarea unor infectii cronice ca he atita, T2C sau a unor #oli "ra!e cum este cancerul